CHIPURI EMBLEMATICE DE DASCĂLI AI SEMINARULUI

„SF. GHEORGHE” DIN ROMAN, ÎN SECOLUL AL XIX-LEA.

Dimitrie Matcas -director: 1 septembrie 1858-1882.

Născut la 10 aprilie 1817 în comuna Oancea din judeţul Galaţi, părinţii săi- Andrei şi
Ecaterina -îl înscriu în anul 1839 ca elev la Seminarul „Veniamin” din Iaşi, unde a absolvit
cursul superior, clasa V-a, în anul 1845 şi unde a fost numit pedagog, avându-1 ca rector pe
Filaret Scriban. În urma concursului ţinut la Iaşi, în anul 1845, este trimis conducător şi profesor
al Şcolii catehetice din Roman, până la 1 septembrie 1858, când este numit rector al noului
seminar; poartă titlul de rector până în august 1965 când, potrivit legii instrucţiunii, este numit
director. Ca profesor, D. Matcaş a predat la început istoria bisericească. Din 1860 predă
introducere în Sfânta Scriptură. A fost depuat în Cameră în mai multe sesiuni, membru al
Divanului Ad-Hoc şi membru în „Comisiunea regulatoare a averilor mănăstireşti”. A fost decorat
cu „Steaua României” în gradul de cavaler, cu brevetul 360 semnat de domnitor. Susţinător al lui
Alexandru Ioan Cuza, prieten intim cu Costache Negri, încă din copilărie. Pentru înfiinţarea
seminarului, marea lui influenţă a contribuit în mare măsură. Director timp de 24 ani, el a condus
seminarul cu multă dragoste. Iconomul Dimitrie Matcaş moare la 27 octombrie 1893 şi este
înmormântat în cimitirul din oraşul Roman.
Ioanichie Fior, -director 1882-25 aprilie 1897.
Născut la 1 ianuarie 1835 în satul Trifeşti, urmează sub D. Matcaş şcoala catehetică în
Roman doi ani (între 1851-1853) şi apoi Seminarul „Veniamin” din Iaşi, unde absolvă cursul
complet de 7 clase în anul 1860. Se înscrie la Facultatea de Teologie, dar aceasta desfiinţându-se
din cauza lipsei de fonduri, se prezintă la concurs la catedra de Religie de la Seminarul din
Roman, unde a fost numit la 1 iunie 1861 şi, pe care o ocupă până la 1 aprilie 1893 când se
retrage la pensie. Ca profesor, a avut o activitate demnă, era iubit şi stimat de colegi, de elevii
săi, precum şi de concetăţeni. A luat parte activă la înfiinţarea, în anul 1872, a gimnaziului din
Roman unde a predat 12 ani Religia şi Limba greacă în mod gratuit. Ca director al Seminarului,
unde a funcţionat până la 25 aprilie 1897- când a fost ales episcop de Roman, s-a remarcat atât
printr-o înţeleaptă administraţie cât şi prin îmbunătăţirile ce s-au adus şcolii la străduinţa sa. Tot
prin străduinţa sa, Seminarul din Roman nu a fost desfiinţat în anul 1893, când s-au desfiinţat trei
seminalii din ţară. Figură blândă şi agreabilă, a fost ales în 1865 membru al Sinodului general al
Bisericii Ortodoxă Române, apoi preşedinte al Consistoriului eparhial, iar ulterior predicator şi
vicar al Episcopiei de Roman. După ce în patru rânduri a fost locotenent de episcop, a fost ales,
de marele Colegiu Electoral din 1897, titular al Romanului, unde, după doi ani, încetă din viaţă,
fiind înmormântat în cimitirul din Roman.
Constantin Nazarie 1 director : 25.IV. 1897-1. XII. 1898.
Născut la 16 martie 1865 în comuna Vultureni din judeţul Vaslui. După absolvirea şcolii
primare din Bacău -în 1881 - Contzantin Nazarie s-a înscris la Seminarul din Roman, al cărui
director avea să ajungă mai târziu, după terminarea studiilor încheiate la Seminarul din Iaşi, şi
Academia din Kiev.
La 1 ianuarie 1894, este numit la acest seminar ca secretar şi şef pedagog în locul lui C.
Teodosiu, demisionar. La 1 octombrie 1894 este numit profesor suplinitor de Istorie şi Geografie.
Arhiereul loanichie Fior, directorul seminarului, fiind ocupat mult cu locotenenţa episcopală,
cere ministrului 9care aprobă - să fie suplinit, la conducerea seminarului, de C. Nazarie. Cu
adresa nr. 3329 din 25 aprilie 1897, Iconomul Constantin Nazarie este numit director şi la 28
aprilie, trei zile mai târziu, este recomandat profesorilor şi elevilor de către Episcopul loanichie
Fior. A condus Seminarul din Roman numai până la 1 decembrie 1898. Prin meritele ce le avea,
C. Nazarie a fost ales profesor la Curte, director al Seminarului „Central” din Bucureşti şi apoi
profesor la Facultatea de Teologie şi director al Internatului teologic din Bucureşti. A decedat la
20 martie 1926.
Chesarie Stephano: director-1. XII. 1898-11. X3I.1900. Născut în Roman ca fiu al
preotului Ştefan Tubolcă de la Sf.Voievozi, Chezarie Stephano a urmat seminarul -patru clase
aici şi teologia la Atena. A fost un director energic şi sever, căutând a introna în seminar ordine
şi conştiinciozitate excesivă, din care cauză a avut şi unele neplăceri. Nu admitea, atât
profesorilor cât şi elevilor, nici un fel de abatere de la datoria lor. La 21 noiembrie 1899 a intrat
în monahism şi în decembrie acelaşi an este ridicat la rangul de arhimandrit. Văzând în cele din
urmă că printr-o disciplină severă şi-a creat o atmosferă neplăcută în jurul său, din pricina celor
care nu-1 înţelegeau, şi-a dat demisia de la conducerea seminarului (după doi ani de director),
fiind numit superiorul capelei române din Paris, unde după 15 ani — în 1917-a decedat şi a fost
adus în ţară şi îngropat la Roman. A donat o frumoasă şi valoroasă bibliotecă Universităţii din
Iaşi, iar Seminarului din Roman cărţi şi mobilier (birou, dulapuri).
1
Despre Preotul Constantin Nazarie a scris un articol. Pr. Scarlat Porescu, în „Mitropolia Moldovei şi Suceveu”, XL VIU
(1972), nr. 3-4, p. 201-206.
 Nicolae Apostol, girează direcţia între ll.XII. 1900-26.1. 1901. Prin ordinul ministerial
nr. 121964 din 12 decembrie 1900, Nicolae Apostol este provizoriu însărcinat să conducă
Seminarul din Roman. Nicolae Apostol era profesor la Gimnaziul din Roman, având ore şi la
seminar. Numirea ca director a unui profesor civil s-a făcut în mod provizoriu, până la găsirea
unui cleric.
Gherasim Miron, director: 26. I. 1901-20. VIII. 1901. Prin ordinul nr. 276 din 22.1.
1901, înregistrat la nr. 703 din 26.1. 1901, Ministerul face cunoscut că a aprobat numirea
Arhimandritului Gherasim Miron în postul vacant de director unde funcţionează până în ziua de
20 august 1901, când seminarul, aşa cum am mai arătat, se desfiinţează.
Profesori. De la înfiinţarea sa din anul 1858 şi până în 1901 -timp de 43 de ani-, au
fiinţat şi au depus munca lor la acest seminar peste 60 de profesori. Aminim pe următorii:
Ierodiaconul Policarp Popescu. Absolvent al Seminarului de la Socola (seria 1854-
1855), fost profesor al Seminarului Mănăstirea Neamţ. Funcţionează la Roman de la 28 august
1858 ca inspector la seminar şi profesor la Limbile română, latină şi elină. Din septembrie 1860
predă numai Limba elină. La 18 noiembrie 1860 este trecut la Huşi, unde a fost profesor, director
şi apoi arhiereu sub numele de Policarp Popescu Bîrlădeanul ( a. 1873).
Georgie Saginescu. Absolvent al Seminarului de la Socola (seria 1855- 1856).
Funcţionează încă de la înfiinţare — 28 august 1858- la Seminarul din Roman, ca iconom şi
profesor, apoi din septembrie 1860 predă Istoria, Geografia şi Statistica. La 24 mai 1863 îşi dă
demisia.
Nicolae Nica. Absolvent al Seminarului de la Socola (seria 1857-1858). Funcţionează
încă de la înfiinţare la Seminarul din Roman ca şef pedagog şi profesor de Tâlcuirea Noului
Aşezământ, Tipic şi Muzică bisericească, apoi din octombrie 1860 predă Limba franceză. De la 1
decembrie 1860 predă Limbile română şi latină până la 1 iulie 1862. Decedat la 28 noiembrie
1862.
Ieromonahul Athanasie Ghitescu născut în Dorohoi, fost „iconom al seminariei
centrale”, este numit la 20 septembrie 1858 secretar şi casier al Seminarului din Roman, cu
îndatorirea de a preda şi ca profesor. De la numirea în post şi până la 26 septembrie 1860 a
predat Geografia şi Tipicul. începând de la 23 decembrie 1860 a funcţionat ca profesor
provizoriu de Catehetică; de la 1 octombrie 1862 a predat şi Cântările bisericeşti, până la 1
septembrie 1863. A funcţionat ca iconom al seminarului între 1 septembrie 1860-1 octombrie
1862 şi 1 septembrie 1863-1 mai 1866.
Preotul Ghenadie Popescu, a urmat cursul teologic la Arad şi Legile la Pesta. La 1
ianuarie 1856 este numit director al Seminarului din Mănăstirea Neamţ. La data de 3 ianuarie
1860 este numit profesor la Seminarul din Roman, unde predă Matematica. între 19 octombrie şi
6 noiembrie 1860, predă Limbile română şi latină, apoi trece la Universitatea din Iaşi. Revine la
Roman la 1 ianuarie 1861 şi predă Matematica până la 1 iulie 1862. De la 1 iulie 1862 predă din
nou Limbile română şi latină până la 1 septembrie 1862, când trece profesor I la clasa V unde
predă Istoria bisericească, Explicarea Evangheliei, Pedagogia şi Limba latină. Funcţionează la
Roman până la 18 martie 1864 când este numit rector al Seminarului Central din Bucureşti.
Meltz Didier Noel. A urmat 8 clase la şcoala Bourbonne le Bon din Franţa. La 6
noiembrie 1860 este numit profesor provizoriu de Caligrafie şi Desen, predând aceste obiecte la
Seminarul din Roman până la 1 iunie 1861. Intre 14 aprilie 1860- 1 decembrie 1860 predă în
mod gratuit Limba franceză, după care este numit provizoriu la această catedră, unde predă la 1
octombrie 1862 când Limba franceză nu se mai preda. Revine profesor de Limba franceză între 1
septembrie 1863 şi 1 august 1866, când postul său este desfiiţat.
Dimitrie Bădescu. pedagog, predă şi Cântările bisericeşti de la 31 martie 1859.
Nicolae Spacovici, născut în 1840 la Ismail, este absolvent al trei clase seminariale la
Chişinău. A predat la Seminarul din Roman Muzica vocală de la 1 octombrie 1860 şi până la 15
mai 1878, când i s-a suspendat catedra.
Ierodiaconul Damaschin Mateescu a urmat cursul Seminarului de la Socola şi apoi se
perfecţionează pentru Limba elină în şcoala teologică din insula Halki. Predă Limba elină la
Seminarul din Roman de la 19 octombrie 1860 până la 1 septembrie 1864.
Doctorul Frantz Scrob, doctor în medicină, funcţionează la Seminarul din Roman ca
medic al internatului. Predă Istoria naturală pe la 1 noiembrie 1860 şi până la 18 martie 1863,
după cum rămâne numai medic şi profesor de Medicină populară.
Teodor Zăhereanu născut la Rediu, judeţul Vaslui în 1821, absolvă patru clase la
Seminarul „Veniamin” din Iaşi. Predă la seminar Caligrafia şi Desenul începând cu data de 1
iunie 1861.
Ioan L Teodoru, născut la Roman în 1839, absolvă şcoala primară la Roman, şcoala
reală la Cernăuţi şi gimnaziu din Iaşi. Predă Matematica la Seminarul din Roman între 1 iulie
1862 şi 18 februarie 1879, când moare bolnav, la Pau în Franţa. A fost senator la Consiliul
permanent al Judeţului Roman.
Grigore Soroceanu predă Istoria naturală între 18 martie 1863 şi 1 iunie acelaşi an.
Dimitrie M. Grăideanu născut în Bârlad la 1 septembrie 1840. Absolvent al
Gimnaziului central din Iaşi în 1860. Fost inspector silvicultor în judeţul Vaslui. A funcţionat
profesor suplinitor şi la Gimnaziul „Roman Vodă” din Roman de la 1 septembrie 1882. La
Seminarul din Roman a predat Istoria şi Geografia între 24 mai 1863 şi 1 octombrie 1893.
Constantin Conaceanu născut la Roman în 1837. Termină şcoala primară la Roman şi
Gimnaziu Central din Iaşi. La Seminarul din Roman a predat Limbile română şi latină, între 14
noiembrie 1863 şi 23 martie 1869, când trece la Huşi.Revine la Seminarul din Roman între 1
iunie 1869 şi 10 octombrie 1877, după care trece la Liceul din Iaşi.
Mihail Ratescu născut la Filipeşti, judeţul Prahova, în 1822, a făcut studiile în Ştiinţe
Naturale şi agricole la „Ecole d’Agriculture de Rennes”. A predat la Seminarul din Roman
Ştiinţele naturale de la 1 septembrie 1864 şi până la 11 ianuarie 1872, când a decedat.
Gheorghe Ulinescu, absolvent al şcolii de Belle Arte din Iaşi, a predat la Seminarul din
Roman Cabgtafia şi Desenul între 15 decembrie 1879 şi 10 septembrie 1882.
Doctor Mauriciu Riegler născut la 5 noiembrie 1854 în comuna Grozeşti, judeţul
Bacău. A studiat medicina la Viena. Din anul 1880 predă Medicina la Seminarul din Roman.
Suplineşte catedra de Ştiinţe fîzico-naturale şi agricole între 1 octombrie 1881 şi 15 septembrie
1890 (între timp devine titular la 12 noiembrie 1885), când demisionează din cauza legii
cumulului şi rămâne titular la gimnaziul „Roman Vodă”, unde fusese numit suplinitor de Ştiinţe
naturale la 7 decembrie 1888.
Ioan Metroiu născut în 1849 la Cîmpulung. Fost profesor şi director la şcoala normală
din Tumu Măgurele. Este numit la Seminarul din Roman cu adresa nr. 11613 din 7 septembrie
1882 la catedra de Matematică, unde predă până la 12 noiembrie 1990, când a decedat.
Doctor Mihail Burada născut în 1842, devine doctor în medicină la Paris în 1867.
Funcţionează la Seminarul din Roman ca medic al internatului şi profesor de igienă şi Medicină
populară, între 1 ianuarie 1873 şi 20 august 1901, când Seminarul a fost desfiinţat. De la 1
octombrie 1893 predă şi Ştiinţele naturale tot până la 20 august 1901.
Petru Bârjoveanu născut în 1842. Profesor din 20 august 1868 la Seminarul din Galaţi.
Transferat la Seminarul din Roman unde predă Limbile română şi latină între 1 septembrie 1879
şi 4 aprilie 1883, când se transferă la Seminarul din Huşi. Când acest seminar se desfiinţează, în
1893, revine la Roman, la aceeaşi catedră, şi predă, între 1 octombrie 1893 şi 1 octombrie 1900,
când este pensionat.
Gheorghe Maior, absolvent al Şcolii normale superioare şi al Facultăţii de Latină şi
Filozofie din Bucureşti la 15 septembrie 1883, predă ca suplinitor la Seminarul din Roman
Limbile română şi latină începând cu data de 17 mai 1883.
Vasile P. Samurianu născut în Anul 1855 la Burdujeni, judeţul Suceava, termină cursul
complet al Seminarului din Chişinău în 1880 şi 2 ani la Facultatea de Litere din Iaşi. Predă la
Seminarul din Roman Limbile română şi latină între 15 octombrie 1883 şi 15 iulie 1893, când
este numit interpret jurat de Limba rusă pe lângă Consulatul general al României la Odessa.
Dimitrie P. Peterscu - tatăl scriitorului Cezar Petrescu. Absolvent al Institutului
Agronomic din Paris. Fost profesor şi director la Şcoala de agricultură Pânceşti-Dragomireşti. La
Seminarul din Roman predă Ştiinţele fizico-matematice şi agricole între 15 septembrie 1890 şi 1
martie 1891.
Constantin P. Bercianu îşi ia bacalaureatul real la Sibiu şi absolvă Academia agricolă
la Altenburg, după care revine profesor şi director la Şcoala de agricultură din Roman. La
seminar predă ca suplinitor Ştiinţele fizico-matematice şi agricole de la 1 martie 1891.
Nicolae Filip. Absolvent al Seminarului de la Socola şi licenţiat al Facultăţii de
Teologie şi Filozofie din Kiev. La Seminarul din Roman a suplinit catedra de Morală creştină şi
Practică liturgică începând cu data de 1 octombrie 1892.
Calistrat Hogaş predă Limba română la Seminarul din Roman între 1 octombrie 1893
şi 15 ianuarie 1897. Revine între 1 februarie 1898 şi 15 septembrie 1898, predând tot Limba
română.
Justin Brândusanu născut în 1863, era absolvent al Facultăţii de Litere şi Filozofie. La
Seminarul din Roman a predat Limba germană între 1 octombrie 1893 şi 1 octombrie 1899, după
care este transferat ca profesor la gimnaziul din Tecuci.
Ioan Popescu. Fost învăţător între anii 1880-1884, prim-corector la tipografia cărţilor
bisericeşti, profesor suplinitor la Huşi între anii 1888-1893 şi director între 1 martie 1892-1
septembrie 1893. La Seminarul din Roman predă Istoria şi Geografia între 1 octombrie 1893 şi 1
septembrie 1894, după care se transferă cu titlu provizoriu la Gimnaziul din Tulcea.
 Simion Ionescu născut la 1869. Suplineşte catedra de Gimnastică a seminarului între 1
octombrie 1893 şi 1 septembrie 1897.
Dumitru Hortvath, doctor în Filozofie a fost profesor suplinitor la Limba germană,
începând cu data de 1 octombrie 1894.
Clement Bontea. Fost preot la Episcopia din Roman, fost protoiereu al judeţului Putna.
La Seminarul din Roman a predat Istoria şi Geografia între 1 mai 1895 şi 15 ianuarie 1899.
Ştefan Tomescu a studiat la Facultatea de Litere din Iaşi. La Seminarul din Roman a
predat, ca suplinitor, Limba română între 15 ianuarie 1897 şi 1 septembrie 1897.
Dumitru Dimitriu. Absolvent al şcolii de tir şi gimnastică. Profesor titular de
Gimnastică între 1 septembrie 1897 şi 20 august 1901, când seminarul se desfiinţează.
Vasile Zotta. Fost profesor la Gimnaziul din Tecuci. La Seminarul din Roman este
profesor titular de Limba română între 1 septembrie 1897 şi 1 februarie 1898.
Emanoil L Silberg. Titular la Gimnaziul „Roman Vodă” profesor suplinitor de
Matematică la Seminarul din Roman de la 1898 (luna mai) şi până la 20 august 1901, la
desfiinţarea seminarului.
Theodor Tomida. Fost profesor şi director al Liceului din Vaslui. La Seminarul din
Roman a suplinit Limba română între 5 septembrie 1898 şi 20 august 1901. A predat şi Istoria şi
Geografia între 15 mai 1899 şi 28 septembrie 1900.
Ioan Petricanu născut la 28 ianuarie 1862 în comuna Galbeni, judeţul Bacău. Profesor
titular la Gimnaziul din Roman. La seminar suplineşte Limba latină între 1 octombrie 1900 şi 20
august 1901. Este cunoscut sub numele de Ioan Popescu-Petricanul. Moare la 30 ianuarie 1912.
Nicolae Apostol. Profesor titular şa Gimnaziul din Roman. La seminar predă ca
suplinitor Limba latină între 1 octombrie 1900 şi 30 august 1901.
Ioan Mentută. Profesor la Gimnaziul „Roman Vodă”. La Semiarul din Roman predă ca
suplinitor Istoria şi Geografia între 1 octombrie 1990 şi 20 august 1901.
Economi: Gheorghe Axintescu cu titlul de vătaf (1 septembrie 1858-1 aprilie 1870) şi
apoi cu titlul de econom (1 aprilie 1870-1 noiembrie 1883);Grigore Buda Dăscălescu (1
noiembrie 1883-1 ianuarie 1894); Nicolae Paraschiv(l ianuarie 1894-15 octombrie 1895);Ioan
Manoil (15 octombrie 1895-1 octombrie 1899);Vasile Constantinescu (1 octombrie 1899-1 iunie
1900);Nicolae Nicolau (6 iunie 1900-20 iulie 1900);Alexandru Teodorescu (9 august 1900-22
noiembrie 1900);Nicolae Vestemeanu (24 noiembrie 1900-20 august 1901).
 Medici: Dr. Frantz Scrob (de la 1 octombrie 1860); Dr. Vaffivo Marini (15 iunie 1867-
15 septembrie 1871); Dr. Gh. Secosanu (15 septembrie 1871-1 decembrie 1872); Dr. Mihail
Burada (3 decembrie 1872-20 august 1901).
Pedagogi: Dimitrie Badescu sau Bandeschi (31 martie-1 septembrie 1861); Nicolae
Spacovici şef pedagog (12 decembrie 1858-1 octombrie 1860); Gheorghe Urzica (1 ianuarie
1861-1 octombrie 1862); Gheorghe Valicul (-1 octombrie 1862); Niţe Constantin (-1 septembrie
1863); Ioan Anton (1 octombrie 1862-1 septembrie 1863); Gheorghe Banul (1 octombrie 1862-1
septembrie 1863); Pr. A Ghiţescu (1 septembrie 1863-); Radu Gheorghe (1 septembrie 1863-1
octombrie 1864); Gheorghe Vasiliu (1 septembrie 1863-1 martie 1864); Sandu Anton (1
septembrie 1863-1 noiembrie 1863); Pr. Grigore Ştefanescu (1 noiembrie 1863-1 noiembrie
1864); N. Constantinescu (1 noiembrie 1864); Gheorghe Munteanu ( 1 ianuarie 1865-); V.
Ştefanescu (1 martie 1864-1 iulie 1864, 1 octombrie 1864-1 ianuarie 1865, când trece şef
pedagog şi secretar S 1 iulie 1865); Vucol Domescu şef pedagog (1 noiembrie 1865-15 mai
1873); P. Bârgăoanu (1 octombrie 1866-1 martie 1868); Gheorghe Vlaicu (1 octombrie 1866-);
Alexandru Tudorache (1 octombrie 1866-1 ianuarie 1869, când trece institutor la Tg.Ocna);
Ştefan Golgoan (1 iulie 1864-1 noiembrie 1867); Dimitrie Ganea (1 ianuarie 1869-1 septembrie
1869); Dimitrie Nicolescu ( 1 noiembrie 1867-); C. Darie ( 1 martie 1867- l septembrie 1868);
Gheorghe Ioan (1 septembrie 1868-1 septembrie 1869); Th. Stupcanu (1 octombrie 1868-1
septembrie 1869); N. Agaton (1 septembrie 1869-1 octombrie 1870); N. Mihalcea (1 septembrie
1869-1 octombrie 1870); Popovici Ggheorghe elev ci. IV-a (1 septembrie 1869-1 octombrie
1870); 1. Dimitriu (1 octombrie 1870-); C. Ghervescu (1 octombrie 1870-1 februarie 1871); I.
Manoliu (1 octombrie 1870-31 noiembrie 1871); Dimitrie Teodor ( 1 februarie 1871-31
noiembrie 1871); Al. Barcan (1 octombrie 1871-); I. Cotea (1 octombrie 1871-1 octombrie
1872); Gheorghe Blindu, şef pedagog (1 noiembrie 1873-25 martie 1878); Dimitrie Zamvell, şef
pedagog (1 aprilie 1878-20 octombrie 1884); Vasile Samurianu, şef pedagog şi secretar ( 20
octombrie 1884-1 septembrie 1885); Ion Mitru, şef pedagog şi secretar (1 septembrie 1885-1
noiembrie 1886); Sava Bariton, şef pedagog (1 noiembrie 1886-1 septembrie 1888); I. Micu (22
noiembrie 1886-1 februarie 1888); Ioan Ciocan ( 1 februarie 1888-); C. Teodosiu, şef pedagog şi
secretar (1 septembrie 1888-1 ianuarie 1894); Nicolae Ariton (1 octombrie 1888-1 februarie
1889); Pr. Filip (20 septembrie 1891-1 februarie 1892); Diaconul Gheorghe Costea (1 februarie
1892-1 mai 1892, 1 ianuarie 1894-1 martie 1894 şi 15 decembrie 1894-1 septembrie 1895);
Diaconul Grigore Nicolau (lmai 1872-); Constantin Nazarie (1 septembrie 1893-1 noiembrie
1894, şef pedagog şi secretar; 1 ianuarie 1894-1 noiembrie 1894); Ioan Popescu (1 noiembrie
1893-1 septembrie 1864); Vucol C. Domescu (1 martie 1894-); Constantin Vasiliu (1 septembrie
1895- 1 ianuarie 1899); Clement Bontea, şef pedagog şi secretar (1 noiembrie 1894-1 iunie
1897); Ierodiaconul Arghirescu Varlaam, elev cl. III (1 noiembrie 1894-); Constantin Popovici (1
septembrie 1805-1 septembrie 1897); Economul Vasile Ionescu, şef pedagog şi secretar (1 iunie
1897-1 aprilie 1899); Ioan Mircea (1 septembrie 1897-1 septembrie 1899); Ioan Năsturaş (11
ianuarie 1899-1 septembrie 1899); N.N. Dragomirescu, şef pedagog şi secretar (1 aprilie 1899- 1
septembrie 1900); I.N. Bertesteanu (1 octombrie 1899-1 iunie 1990); Ioan Ionescu (20 noiembrie
1899-1 septembrie 1900); Alexandru Georgescu (1 iunie 1900-1 octombrie 1900); Ştefan
Basgan, şef pedagog şi secretar ( 1 septembrie 1900-); N. Tudorache (1 septembrie 1900-1
octombrie 1900); E. Elberg (1 octombrie 1900-24 noiembrie 1900); Petre Didilescu (1 octombrie
1900-); Ioan Vomicel (1 decembrie 1900-14 februarie 1901).