Ghenadie Enaceanu 10 decembrie 1886 14 ianuarie 1898

Retragandu-se episcopul Iosif Bobulescu, de la Conducerea Episcopiei Ramnicului, in

locul lui a fost desemnat Ghenadie Enaceanu. Acesta s-a nascut la data de 6 februarie 1837 ca fiu
al diaconului Nicolae Enaceanu si al Mariei, amandoi fiind omorati de ciuma in 1848.1
Gheorghe, caci acesta era numele de botez la episcopului Ghenadie, isi incepe scoala la
Sfantul Sava din Iasi, continuand in anul 1842 la Scoala Nationala Trei Ierarhi. In anul 1848 este
primit la seminarul de la Socola, terminand cursul inferior in anul 1854 si fiind apoi retinut ca
secretar si profesor.
In anul 1856 s-a calugarit in capela seminarului luand numele de Ghenadie. Este trimis
apoi la scoala greceasca a Patriarhiei ecumenice de la Halchi pana in anul 1859. Cand se intoarce
este numit profesor la seminarul din Iasi.
La indemnul lui Filaret Scriban, intre anii 1861 si 1865 a studiat teologia la academie
Duhovniceasca din Kiev. Dupa intoarcerea in tara si negasind locla Iasi, pleaca la Bucuresti,
unde, din septembrie 1866 si pana in martie 1867 preda gratuit filosofia la Seminarul Central.Din
martie si pana in iulie 1867 functioneaza ca profesor de limba greaca la seminarul din Buzau. In
iulie 1867 se intoarce in Bucuresti si solicita catedra de filosofie de la Colegiul Sfantul Sava, dar
fara rezultat dar in schimb in luna octombrie a aceluiasi an, a fost incadrat ca profesor la
Seminarul Central din capitala.
In toamna anului 1872, Mitropolitul Nifon, a infiintat la Bucuresti, Seminarul Teologic ce
ii poarta numele. In februarie 1873, Ghenadie este numit profesor si director care va conduce
scoala pana in anul 1877 cand se retrage.
In anul 1876 a fost hirotonit preot, si facut protosinghel. Un an mai tarziu este cinstit cu
rangul de arhimandrit dar tot in acelesi an i se retrage aceasta distinctie pe care o redobandeste in
data de 8 septembrie 1881.2 Tot in anul 1881 Se infinteaza la Bucuresti Facultatea de Teologie
unde arhimandritul Ghenadie preda gratuit. Aceasta inalta scoala nu a avut viata lunga
inchizandu-sela putin timp de la deschidere. In anul 1884 Facultatea de Teologie se redeschide,
avandu-l pe Ghenadie la catedra de stiinte istorice.

1
2

Eparhia Ramnicului si Argesului, monografie, vol. I, Ramnicu-Valcea, 1976, p. 134

Idem

In sedinta Sfantului Sinod din data de 26 noiembrie 1883, arhimandritul Ghenadie a fost
aprobat pentru arhierie3, fiind hirotonit arhiereu la data de 2 februarie 1885, in Mitropolia din
Bucuresti, tot atunci luand si titlul de Craioveanul.4
Cand episcopul Iosif Bobulescu se retrage din motive medicale la sfarsitul lunii
noiembrie 1886, colegiul electoral, intrunit in ziua de 10 decembrie 1886, il alege pe arhiereul
Ghenadie Enaceanu Craioveanul in scaunul de Episcop al Ramnicului. El este investit in data de
12 decembrie 1886 si apoi instalat.5
Pastoreste Eparhia Ramnicului timp de 12 ani, timp in care inprejmuieste resedinta
episcopala, repara palatul episcopal si paraclisul, construieste cancelaria eparhiala si locuinte
pentru angajati, planteaza o gradina mare cu pomi fructiferi si cu vita-de-vie si a restaurat
manastirea Govora. Desele lui vizite in eparhie l-au determinat sa adune in doua carti, impresii,
constatari si date istorice despre sfintele locasuri vizitate.
A intocmit manuale pentru scolile teologice dar a si publicat remarcabile lucrari, dintre
care cea mai remarcabila este Condica Sfanta a Mitropoliei Ungrovlahiei 6. Scrisul sau a umplut
multe pagini in revista ,,Biserica Ortodoxa Romana, iar insistentele lui s-a tiparit la Tipografia
Cartilor Bisericesti, carti de slujba cu litere latine.
Atins, de o boala interna, din 1893 s-a supus unei cure serioase, pentru care s-a si dus n
vara acelui an la Paris. Insa boala ingreuindu-se din ce n ce, episcopul Ghenadie sperand la o
oarecare ameliorare, din decembrie 1897, pleca la Neapole, unde inceteaza din viata la 14
ianuarie 1898. Ramasitele sale pamantesti au fost aduse in tara prin ingrijirea guvernului si
inmormantate langa bolnita Episcopiei Ramnicului.7
In timpul vietii Episcopul Ghenadie a adunat o frumoasa si impresionanta biblioteca. O
parte din ea a daruit-o bibliotecii Facultatii de Teologie din Bucuresti, iar cele mai multe carti
insotite de numeroase manuscrise si documente dar si de insemnarile si notitele sale personale au
fost date dupa moartea sa, Bibliotecii Academiei Romane.

Vezi ,, BOR, VIII (1884), p. 734-736 ( Sumarele sedintelor Sf. Sinod)

Arh. Sf. Mitropolii, Dosar nr. 55, f. 5/1885 (Chirotenia de arhiereu a Prea Sf. Ghenadie Enaceanu cu titlul de
Craioveanul)
5
Vezi Alegerea si investirea P.S.S.S. episcope la Ramnic, Husi si Dunarea de Jos, in ,,BOR X(1886-1887), p. 10011020
6
Eparhia Ramnicului si Argesului, monografie, vol. I, Ramnicu-Valcea, 1976, p.135
7
Arh. Sf Sinod, Dosar nr. 99, f. 7-9
4