www.referat.

ro

Regatul lui Burebista parte componenta a lumii

antice

Burebista a fost cel mai remarcabil rege al daciei, inzestrat cu calitati de organizator,
strateg diplomat si militar, reusind sa unifice formatiunile politico-militare, daco-gete din
spatiu Carpato-Danubiano-Pontic sub autoritatea sa au fost puse astfel bazele unui
puternic regat.Unirea triburilor geto-dacice a fost posibila datorita premiselor etnice,
culturale lingvistice spirituale si geopolitice.Unitatea religioase se baza pe credinta in
acelasi zeu Zamolxe si pe credinta de nemurire, Burebista isi incepe organizarea puterii
monarhice cu caracter militar prin activitati administrative: recrutarea de oameni
insarcinati cu administrarea agriculturii, stringeria darilor, supravegheria muncilor
obstesti obligatorii facitnd astfel posibila realizarea sistemului de fortificatie in dacia,
sprijinit de marele preot Deceneu ,laboratorul si sfetnicul sau cel mai apropiat stabilesc
norme juridice si etnice prin indemnare, sobritate si abstinenta si desigur prin puteria
exemplului dupa ce reuseste sa unifice triburile getodacice si la impus disciplina si
respectu fata de legi Burebista si-a consolidat statul si sa extins stapinirea, folosind
iscusinta sa militara politica si diploatica, a distrus puterile cetilor apoi a cucerit orasele
greceste de pe coasta de West si de Nord a marii negre, Apollonia pina la Olibia. Itr-un
timp relativ scurt a marele rege a izbutit sa intemeeze un mare regat si se intinde la
Dunarea de mijloc pina la Carpati spre Est pina la Bug si Mare aNeagra iar spre sud
pina la Dobrogea pina la Balcani .Burebista mobilizind o armata de 200 000 de luptatori
se impune jumate de secol ca principala forta politica militara , din Europa Centrala si de
la Dunarea de Jos.Statul dac intra in conflict cu Roma Burebista se implica in razboiu
civil al Romei dintre Cezar si Pompei, regele Daciei oferind ajutor militar in schimbul
recunoasterii cuceririi sale ,Dar inainte de aajunge oastea la locul bataliei Pompei este
invins de Cezar , dupa putin timp Cezar este asasinat de Senat, peste citeva saptamini
urmeaza aceeasi soarta regele Daciei burebista destramindusi marele regat in patru apoi
cinci state.
Reiesind din cele relatate Statul lui Burebista a fost unul din cele mai puternice state a
antichitatii ocupind un rol important in soarta Europei .
Razboaile Daco-romane, consecintele ei asupra daciei
Dacii find unul din cele mai puternice popoare al antichitatii avea mai multi rivali ,
principalul fiind romanii , care vroiau nespus de mult sa cucereasca Dacia pentru
bogatiile ei naturale , transformarea in scalvi , forta eftina de munca si Romanizarea
populatiei bastinase, lipsa de paminturi a romanilor.
Primul razboi daco-roman a fost condus de Dominitian si Cornelius Fuscus la Romani,
iar Dacii in furnte cu Decebal in anul 85-89 in defileul Oltului , apoi urmind in anii 101-
102 la Tapa.In anul 105-106 a avut loc batalia de la Sarmisegetuza Dacii find invinsi si
cuceriti de Romani.In urma cuceririi Daciei , Romanii au colonizat si romanizat
Dacia.Aceasta romanizare a avut mai multe aspecte negative transformind in scalvi
populatia bastinasa , disparitia de pe harta lumii a statului Dacia, iar cele pozitive fiind :
au adus noi unelte de munca , au fost pavate drumurile cu piatra pentru dezvoltarea
comertului extern, a fost introdusa moneda batuta romana. In cinstea aceste victorii
asupra Daciei , Romanii au construit doua monumente istorice Tropacum 109 si
Columna lui Traian 113, srbatorid lichidarea dusmanului numarul unu Romanii doi ani
nu au platit impozite statului , cheltuelile fiind acoperite din bogatiile Daciei .In urma
romanizarii pe deplin a Daciei , ei au obtinut cetatenie romana in anul 112 si aveau
obligatia de a servi intereselor Romei , in urma acesteia fiind deschise scoli.
Reiesind din cele relatate Dacia si Romanii au fost cele mai puternice state ale lumii
antice si uninduse intr-un singur stat daco roman puteau usor deveni conducatorii tuturor
popoarelor Antice.

Obstea sateasca factor de continuitate si unitate Romaneasca.

Obstea sateasca a poporului Roman a fost organizarea vietii sociale cu conduceria
colectiva oamenii buni si batrinci careu indeplineau functiile obstei prin eredidtare .Ei
detineau loturi mari de pamint , turme de vite, locuite cu inventare bogate de ceramica
fina si arme , morminte cu ofrande mai bogate, monede, medalioane cruci .Avind
proprietate comuna a muncii si organizare asupra pamintului.Poporul Romin evalud
continuu elementele limbii daco-romane , latine si slave , populind acelasi teritoriu
Carpato- Dunarean, bazinduse pe agricultura comertul intern rolul de baza , pastrind
unitatea lingvistica , spirituala(crestini ortodocsi) si etnica acelasi popor , aceliasi traditii ,
portul national.
Obstea sateasca confor opiniei , cercetarilor varia de la 12-15 la 25-30 familii .
Nucleul ei de regula il forma satul, avind propriile organe de conducere, probleme de
importanta sint discutate la adunarea de obste Administrarea curenta a obstii era pusa pe
seama starostelui, initial functia lor fiind eligibila . Organele de conducere ale obstii , in
afara de functiile interne mai detineau functii militare organizarea apararii si externa
relatiile cu alte comunitati cumigratorii.
Societatea medievala romaneasca se datoreaza vechilor obsti satesti sinteza de norme
juridice de drept obisnuit in obstea sateasca isi au originea traditiile si obiceiurile , care
au persistat in intreaga epoca feudala , multe dintre ele practicinduse pina in prezent .
Necesitatiel de ordin economic , militar politic au determiant procesul de formare a
obstilor satesti in uniuni de obsti in limitile intregului complex geografic in care erau
asezate , sectoare cu ziduri naturale , avind loc modificari similare in domeniul
organizarii militare, administrative si juridice . Pentru mentineria ordinii in interiorul
uniunilor de obsti , erau create cete mobile de oame inarmati, puse sub baza autoritatii
capeteniilor de obsti pentru organizarea apararii in fata pericolelor din exterior. Aparitia
uniunilor de obsti a marcat inceputu procesului de formare a societatii medievale
romanesti exprimind esenta procesului de evolutie de la sat la stat .
Reesind din cele relatate ostea sateasca a fost rolul principal a factorului de
continuitate si unitate romaneasca evaluind la procesul de formare a societatii medievale
romanseti.

Asemanarile si deosebirile in formarea statelor medievale Romanesti

Statele mediecvale romanesti s-au format evaluind de la sat la stat forminduse pe baza
tarilor , cnezatelor , voevodatelor , pe baza anumitor stabilitati politice si omogenizare.
Statele medievale romanesti s-au format ku fortele militare proprii formate din populatia
care a tratit neintrerupt pe teritoriul Carpato-Danubiano-Pontic , cu conditiile interne si
circumstantele exteren nefavorabile acestui proces . Existenta formatiunilor prestatale sub
forma de voevodat banat ducat tara au avut necesitatea de unificare in scop de aparare ,
prezenta factorului extern pericolul de cucerire din partea Ungurilor si Tataro –
Mongolilor in ultimul val migrator . Formatiunile prestatale sunt confirmate in cronicile
Muntenesti, Cronica lui Grigore Ureche, Miron Costin ,Diploma Ioanitelor , Cronica rusa
“Povestea vremurilor de dedemult”Balada Miorita. In statele medievale romanesti eu fost
mai multe asemanari si deosebiri: in rezultatul cuceririlor maghiare catre sec XI-XII
formatiunile prestatale sunt unificate intr-un singur cerc politic formatiunea statelor ,
voevodatelor cu statut de autonomie sub Unguri. Tara Romaneasca si Tara Moldovei
formate prin Cronica legendara teoria descalecatului in Tarao Romanseasca sub Radu
Negru 1290-1330 din arcul Carpatic coboara peste munti dea lungul Argesului , ridicint
biserica de la Arges , care devine centru de unificare a tuturor paminturilor muntene .Iar
in Tara Moldovei de catre Bognda si Dragos Voda in anii 1359-1365 obtinint
independenta Moldovei.Toate cele 3 tari prin asemanare sunt pomenite in izvoarele
istorice a timpurilor sub numele de Valahi Ungurii in formarea celor 5 tari joaca un rol
determinativ cucerec Transilvania si capata dependenta de sunb Unguri a Moldovei si
Tare Romaneasca .Toate cle 3 state din punct de vedere spiritual sunt Crestini Ortodocsi
avind la baza formatiunile prestatale cnezat, voevodat , ducat…
Deosebirea dintre cele 3 state este fomrarea independenta a Moldovei si Tara
Romanseasca , pe cind voevodatul Transilvaniei dependent , denumire deosebita a
statelor , perioada de formare diferita sec XI-XII Voevodatul Transilvaniei se formeaza
ca rezultat a cuceririi de catre Unguri , e cind Moldova si Tara Romaneasca prin traditia
descalecatului si unificarea formatiunilor prestatale , din punct de vedere spiritual in
Transilvania Catolicismul, ianr in Tara Romaneasca si Tara Moldovei Ortodoxismul.
Reesind din cele relatate formarea statelor medievale romanesti au avut un rol
important pentru aceste state , au intarit hotarele tarii , Moldovei si Tara Romaneasca au
fost recunoscute ca state independente de Unguri si statele Europene.

Marile domnii si rolul lor in afirmarea tarilor romane pe arena politica a timpurilor
Marile tari romanesti sau format evaluind de la sat la stat , forminduse pe baza tarilor ,
cnezatelor , voevodatelor , pe baza anumitor stabilitati politice si omogenizare .Avind la
baza cultura (religia) marile boerimi si voevodul.
In tara romaneasca ca si in alte Tari medievale , ca forma specifica a monarhiei
feudale , era conceputa ca fiind de provenienta , divina (din voia sau mila lui Dumnezeu)
ce imprima eisii Domnuli, care o detinea , calitatea de putere suprema , suverana si
independenta pe voina oricarui murirot de rind asupra intregului terotoriu al statului si a
tuturor supusilor sai . Acestea asptecte caracterizeaza suveranitatea interna a domniei , ca
exponenta a puterii supreme in stat.
Specificul domniei in Tara Romanesca si in Moldova era determinat de faptul ca
detinatorul ei , domnu beneficia de dreptul suprem asupra tuturor rezerveleor financiare
ale statutlui.
 Obtineria independentei politice fate de regatul Ungariei a creat conditii favorabile
pentru consolidarea multilaterala a Tarii Romanesti sub urmasii lui Basarab I , exprimata
prin dezvoltarea econimica, extinderia retelei de centru orasenesti , perfectionarea
organizarii statale ect. Tara Romaneasca se impunea tot mai pregnant ca factor important
al relatiei internationale din regiunea, scutul principal al politicii externe fiind asigurarea
independentei statului.Sub domnia lui Mircea cek Batrin incepe consolidarea Tarii
Romanesti opuninduse agresiunii otomane prin masurile de acordarea initierilor
boieresti , instituirea principalelor dregatorii (logofat, stolnic, vornic)inlocuid treptat
sfatul domnea pe bierii mari , proprietar prin dregatorii , reorganizind sfatul domnesc.
Intareste sistemul de aparare a tarii , mareste oastea permanenta a tarii , in situatii grave
apeleaza la marea oaste a a tarii . Bate o moneda de argint si arama dezvoltind relatiile
comerciale largeste teritoriul prin alipirea luncii Duceagului , Dobrogei 1389 , Armas
Fagarasul .
Un rol important in marile domnii ale Tari Romanesti le-au avut Vald Tepes si
Stefan cel Mare realizind noi reforme militare intarind armata fortificind hotarele tarii ,
reconstruid cetatile. Vlad Tepes prin actiunile sale antiotomane ataca raielele turceti de la
hotar refuza platirea haracilor scoate tara de sub suzeranitate otomana stopind
expansiunea otomana in Europa centrala pe un timp de 30 de ani.
Stefan cel Mare organizeaza marea armata a tarii , ia sub protectia sa mica
boierime si taranimea simultindui mosii si acordindule functii in stat .Impiedica
expansiunea otomana in Tara Moldovei, recucereste cetatea Chilia si cetatea Alba de la
Unguri 1463 , 1467 infringeria campanie Ungare in Moldova in orasul Baia.
Unul din cele mai importante si memorabile roluri le-a avut Mihai Viteazu c, care a
reorganizat organele centrale a statului, realizind unirea temporara1600-1601 a celor 3
tari romane, Moldova Transilvania si Munteni , este recunoscut ca rege a tuturor
Romanilor , declarind ca religia ortodoxa oficiala.A luptat pentru scoateria tarii de sub
suzeranitatea Otomana 1595 declara razboi Imperiului Otoman dinduse bataliile 1595
Calugareni in rezultatul careia Muntenia temporar isi recapata independenta.
Reiesind din cele relatate rolul domniilor in afirmarea tarilor romane pe arena
politica a timpurilor a avut un rol foarte important intarind hotarele tarii si imiedicind
expansiunea otomana in Tarile Romanesti.

Rolul tarilor Romane in lupta antiotomana

Inca din secolul XII Tarile Romane au luptat