Reguli de scriere si redactare

Zi de zi suntem bombardati cu tot felul de informatii pe toate caile de comunicare. Fie ca vorbim
de informatii politice, sociale, economice sau de divertisment, acestea sunt formulate uneori intr-
o limba romana gresita, vorbim aici de greseli gramaticale, cuvinte inventate sau greseli grave de
exprimare:

1. Greseli de ortografie:
- scrierea gresita cu blanc este întalnita in cuvinte ca: video conferinta, lung metraj,
scurt circuit – corect: videoconferinta, lungmetraj, scurtcircuit.
- absenta cratimei in cuvinte compuse (mai ales in titluri): medic sef, cuvinte cheie, lider
surpriza, rau platnici, redactor sef – corect: medic-sef, cuvinte-cheie, lider-surpriza, rau-
platnici, redactor-sef.
Gresit sunt scrise deseori şi adverbele compuse al caror prim element este azi, ieri sau
dupa: azi noapte – corect azi-noapte; ieri dimineata - corect ieri-dimineata; dupa amiaza –
corect dupa-amiaza.
Exista si reversul medaliei: aparitia gresita a cratimei in exemple formate cu ajutorul
elementelor de compunere de tipul: agro-, anti-, post-, vice- care se scriu impreuna cu
termenul-baza – corect agroturistic, viceministru, anticriza, antievaziune, postdecembrist.
Folosirea gresita a cratimei intre substantiv si articolul hotarat: “Incepe bac-ul” – corect
bacul; „week-end-ul la munte” – corect weekendul

2. In domeniul grafiei: nostrii (Unde-s banii nostrii? – corect nostri), mandrii (am fost foarte
mandrii ca... – corect mandri), idea (Politia municipala sustine idea primarului – corect ideea),
tenisman in loc de tenismen, statuieta in loc de statueta, aseaza-te in loc de asaza-te, Istambul
in loc de Istanbul, Azerbaigean in loc de Azerbaidjan etc.

3. Punctuatia: cele mai multe greseli se refera la lipsa ori folosirea gresita a virgulei.

Lipsa virgulei cand ar trebui sa izoleze o apozitie sau o structura explicativa de restul enuntului:
“Adio_Jocuri Olimpice!”; „Dr. Florin Radu, medic primar chirurg_ raspunde intrebarilor
dumneavoastra”; „Curtea Constituţionala, intrunita in sedinta secreta_ dezbate legile
austeritatii”; “Politicieni_treziti-va!”
Pentru a marca lipsa verbului: “Moda_dictata la Paris”; “Pompierii_in actiune”;
“Invatamantul_incotro?”; “TAROM_bun de plata”.

Lipsa virgulei inainte de conjuncţiile coordonatoare adversative (dar, iar, insa): “Real este pe
locul doi, la un punct în spatele liderului [] iar Barca e pe trei”; „sunt necesare 236 de voturi []
iar opozitia are doar 213”; „Ii apasa pieptul[]insa el nu raspunde”; „Activitatea industriala la
Copsa Mica a fost redusa[]dar urmele poluarii se vad si acum”.

Virgula folosita gresit intre subiect/grupul subiectului si predicat: “Champions League [,]
revine.”; “Mai multi tineri ai organizatiei de tineret PD [,] au organizat un flash mob.”; “Turul
doi [,] costa.”

Alte semne de punctuatie: lipsa semnului exclamarii (“Atentie, se testeaza [!]”;„Spuneti nu

crizei[!]”;„Poftiti la iahturi[!]”), lipsa semnului intrebarii (“Te pui cu legea [?]”)

4. Morfologie: forme gresite ale unor substantive: „un campion al vioarei” – corect viorii; „a
medicinii clasice” – corect medicinei; „din partea sorei dansului”- corect surorii; „va aduce un
prejudiciu imens capacitatii mass-media de a investiga” – corect mass-mediei; “directorul Pietii
Centrale” – corect directorul Pietei Centrale; “nevestii sale” – corect nevestei sale.

Forme gresite de plural: miere de albini – corect miere de albine; ne invelim cu trei plapume –
corect ne invelim cu trei plapumi; pietile internationale – corect pietele international; alte
disciplini – corect alte discipline; chitari – corect chitare; administrarea incorecta a
antibioticilor – corect administrarea incorecta a antibioticelor; optimele Cupei Romaniei –
corect optimile Cupei Romaniei; ultimile stiri – corect ultimele stiri; avem nevoie de fileu de
somon – corect avem nevoie de file de somon.

Forme gresite ale unor adverbe: foarte raspandita este înlocuirea formelor adverbiale maximum si
minimum cu cele ale adjectivelor corespondente, maxim si minim: „cu maxim trei zile sau patru
zile”; „cu maxim 10 − 15 lei”; „motoare turate la maxim”; „Sotiile fotbalistilor englezi au trait
la maxim eliminarea trupei […]”.

Forme gresite ale unor numerale: primul element din seria numeralelor ordinale are, la feminin,
si formele intai/itaia. Elementul a face parte din structura numeralelor ordinale de la doi inainte:
a doua, a treia etc.: „sectia (...) a intaia penala” – corect: intai/intaia.
6. Greseli de sintaxa

Abateri de la regulile acordului dintre subiect si predicat: “conducerea le-a promis ca vor achita
restantele salariale” – corect “conducerea le-a promis ca va achita restantele salariale”;
“Guvernul a promis ca se va analiza cererile protestatarilor” – corect “Guvernul a promis ca
se vor analiza cererile protestatarilor”; “aceste victorii este ceva normal” – corect “aceste
victorii sunt ceva normal”; “Aceasta va examina candidatii si vor elibera un certificat
medical…” – corect “Aceasta va examina candidatii si va elibera un certificat medical”;
“Fiecare din cei prezenti au fost serviti cu pilaf” – corect “Fiecare dintre cei prezenti a fost
servit cu pilaf.”

In scriitura jurnalistica este important ca informatia sa fie redata obiectiv, chiar daca subiectul
unei relatari suporta interpretari, textul capata nuante conotative sau este innobilat stilistic. Se
recomanda un echilibru intre subiectul tratat si registrul stilistic, intre tema si tonul relatarii.
Jurnalistul trebuie sa faca o distinctie clara intre textul beletristic si redactarea unui text
jurnalistic, sa nu bulverseze cititorul cu un limbaj figurativ prea complicat, ci sa ii ofere
publicului un context usor de decodificat.

In literatura de specialitate se recomanda in redactarea unui text jurnalistic alternarea

propozitiilor scurte si a celor lungi, explicarea termenilor din jargoane, utilizarea verbelor de
actiune, la diateza activa, frazarea ritmata, iar textul trebuie sa fie caracterizat de concizie,
densitate, claritate.

De asemenea, pentru redactarea unui text de presa este indispensabila acuratetea, exactitatea
informatiei, reprezentata de ierarhizarea corecta a informatiilor, de citarea corecta, de precizarea
fara lacune a cifrelor, a numelor de personae si de institutii, a relatiilor exacte stabilite intre
personae si intre fenomene.

Procesul de redactare poate fi un proces tehnic ce se supune unor reguli, unor principii.
Atribuirea trebuie facuta corect (numele, functia celui de la care s-a obtinut informatia citata),
claritatea este esentiala (propozitii de 17-18 cuvinte), echilibrul si onestitatea sunt fundamentale.

Cercetatorii au observat ca procentul de “creativitate” jurnalistica consta in modul de a gandi

informatiile din perspectiva unui corpus care sa spuna ceva cititorului, intr-un anume fel de
exprimare, nici senzational, nici vulgar, nici incifrat, nici batjocoritor, ci dupa un principiu vechi
de cand lumea: “vorbirea adevarului e simpla.”

Redactarea unui text jurnalistic trebuie sa respecte cerintele oricarui alt stil: proprietatea
termenilor, claritatea, concizia, varietatea, expresivitatea si originalitatea. Specialistii in
domeniu recomanda utilizarea cu prudenta a eufemismelor (pot masca adevarul), a sinonimelor,
a jargaonelor, a cuvintelor abstracte, a adjectivelor si a argoului. O stire bine redactata este scrisa
intr-un limbaj clar, direct, cu informatia logic organizata. Cliseele si surplusul de informatie
dauneaza obiectivitatii unei scrituri de presa directe si clare.

In concluzie, un text jurnalistic trebuie redactat respectand urmatoarele cerinte: exprimare clara,
precisa, convingatoare, propozitii scurte, adecvate la situatia de comunicare, lizibilitate,
vocabular simplu si fraze scrise corect gramatical, fonetic si morfologic.