Criterii de analiza a filtrarii informatiei:

- newsworthiness
- gradul de inteligibilitate
- gradul de implicare a publicului (stire, reportaj, ancheta, interviu)
- interesul uman
• Textul jurnalistic indeplineste functia de serviciu public
• Tratarea informatiei tine seama de:
o Natura si complexitatea evenimentului
o Tipul de text pe care autorul are intentia sa il realizeze
o Configuratia psiho-sociala a publicului
• Trasatura fundamentala a activitatii de presa = planificarea si constructia textului in functie de
asteptarile publicului
• Evenimentul determina atat activitatea jurnalistilor, cat si interesul publicului
• Eveniment = tot ceea ce produce modificari in statutul existential, social, professional al unui
individ
Functiile limbajului:
• Expresiva: E vorbeste despre el insusi (editoriale)
• Conativa: E se adreseaza direct R (interviul)
• Fatica: are rolul de a mentine contactul prin exploatarea caracteristicilor canalului de
comunicare
• Referentiala: centreaza comunicarea pe realitatea obiectiva (functie informativa – orice text
jurnalistic)
• Poetica: comunicarea centrata pe mesaj (texte literare, editoriale, comentarii, pamflete)
• Metalingvistica (texte stiintifice si didactice)
Textul jurnalistic = text narativ – referential
Piramida inversata:
1. titlul
2. paragraful initial
3. prezentarea faptelor
4. consecintele
5. contextual
6. reactia verbala a celor implicate
Lead-ul: cine? Ce? Unde? Cand? Cum? De ce? (revin atat asupra piramidei inversate, cat si
asupra lead-ului

Elemente de redactare a textului jurnalistic:

- a scrie bine inseamna a scrie adecvat: adecvare la public, la canalul mediatic, la exigentele
genului
Etape:
1. selectarea informatiilor
2. alegerea unghiului de abordare
3. scrierea unei prime variante
4. conceperea unui paragraph introductive
5. redactarea textului (cu punctuatie, adjective, timpuri, stilistica)
6. titrarea
7. eliminarea cuvintelor de prisos, a detaliilor inutile, a redundantelor
de evitat:
- banalitatile
- figurile de stil
- cliseele
- personificarile prin abuz
- cuvintele nefamiliare
- conotatiile
- reclamele
- datele de uz intern, tipurile si numerele de documente, numerele de inregistrare nu au nicio
relevanta pentru cititori
- prepozitia “peste” (“peste o mie de hectare”) are un impact psihologic foarte puternic asupra
cititorului
- o mare cantitate de informatii, nu inseamna automat, multa informatie. Prea multe informatii
pot sufoca perceptia. Ea trebuie cernuta, redusa la essential.
!!! MAXIMUM DE INFORMATII IN MININUM DE CUVINTE !!!
Indice = (Numarul Mediu de cuvinte dintr-o fraza + %Cuvintelor Dificile) X 0.4
Indice > 12 – textul nu e suficient de lizibil
Dupa redactare de vazut:
- repetitiile
- cuvintele nepotrivite
- topica
- pleonasmele
- locurile commune
Citatele:
• trebuie redate cu exactitate
• de evitat repetarea identitatii celui care a facut afirmatiile, o singura data este sufficient
• a nu se atribui un citat direct mai multor personae
• in unele cazuri este absolute obligatorie citarea unui singur cuvat (cand cuvantul delimiteaza o
atitudine fata de evenimente, cand sugereaza indoiala)
• se corecteaza greselile minore de gramatica
• jurnalistul nu este obligat sa protejeze pe nimeni
• nu se citeaza cliseele care nu spun nimic
• citatele fac istorisirea faptelor mai vie
Titlul jurnalistic:

1. mesaj foarte clar

2. sa fie excerptat din informatia principala a articolului
3. o stransa legatura intre text si titlu
4. sa fie corect formulat, usor de inteles
5. sa fie incitant
- din titlu se poate vedea orientarea publicului
Limba de lemn:

- substantivizare
- constructii pasive si impersonale
- comparative
- utilizarea modului imperative
- viziunea maniheista
- preluarea unor termini din registrul militar
- abundenta de adjective

Exista mai multe feluri de titluri:

 clasic (info asupra articolului)
 bazat pe jocuri de cuvinte
 citat
 care exploateaza valorile stilistice ale unor semen de punctuatie
 care parafrazeaza
 care utilizeaza rime
 care folosesc jocuri de litere
 interogative/exclamativ-imperative
 defective de predicat
 asociate cu supra/sub-titluri
 evazive, derutante
 combinate
Cum (nu) se scrie o stire:

Stirea = legata de actualitatea imediata (info perisabila)

= comunica cat mai multe informatii, cu minimum de mijloace
- 5W and a H: who? What? When? Where? Why? How?
- Sau daca vreti quis? Quid? Ubi? Quibus auxilis? Cui? Quomodo? Quando? (don’t ask!!!)
- o singura datare este suficienta, dubla datare = greseala
- e nejurnalistic sa scriem “miercuri, 15 iunie”

Piramida inversata/ rasturnata

- partea cea mai importanta, mai noua, mai frapanta a informatiei este condensate in capul
textului
- primul paragraf/ lead-ul este cel mai important

Lead-ul / atac-ul / intro-ul

- trebuie sa concentreze informatia esentiala a stirii, dar nu trebuie sa o epuizeze
- cine? Ce? Cand? Unde? + surse
Lead-uri policefale:
- enuntarea din primul paragraph, a doua sau mai multe idei principale. Apoi pentru fiecare idée
– cate un paragraf de dezvoltare
Tipuri de lead:
- rezumat
- soc (consecintele evenimentului)
- bomba (glont)
- narativ (dramatic, de culoare)
- raport
- citat
- analiza
- amanat
- anecdota
- interogativ
DIRECTE – cele mai importante aspecte ale unei stiri (hard)
INDIRECTE – elementele esentiale (soft)

Lead-ul:
 sa comprime toate informatiile importante
 lasate deoparte detaliile neesentiale
 degajat lead-ul de molozul verbal
 evitate exprimarile complicate
 nu trebuie inceput cu propozitiile subordonate
 ocolite gerunziile, participiile si infinitivele substantivizate
 folosita diateza active
 verbe active, tari
 lasate deoparte deductiile, comentariile
 eliminate cuvintele si expresiile ballast
 mai putine adjective si adverbe
 atentie la pleonasme
 nu trebuie folosite initiale de institutii, ci denumirea completa
 fara interogatii sau citate
 obiectivitate
 folosit nominativul
 foarte putine descrieri
 fara metafore
 fara detalii morbide
Paragrafele de dezvoltare:
- nu toate stirile trebuie sa contina elemente de background
- la relatari despre accidente rutiere insa e indicat
- un paragraf, o idée
- mutatis mutandis
Finalurile:
- o informatie interesanta, de context
Insusirile stirii:
- claritatea: de scris simplu si corect, de tradus orice idée sofisticata
- acuratetea: utilizarea corecta a informatiei; excesul de cifre ingreuneaza textul (trebuie
rotunjite)
- concizia: trebuie inserate cat mai multe stiri, deci info condensate
- credibilitatea: obiectivitate, verificarea informatiilor, precizarea surselor.
Ceva din curs. Unghiul de abordare – foarte important. Trei mari perspective : A celor afectati \ A
actorilor \ A semnificatiilor.
In ”Productia textului jurnalistic” mai apar cateva cu mentiunea ”nu exista catalogari fixe”. De
retinut, criteriul , dupa ”gradul de noutate”.
“Functiile limbajului” sunt de fapt functii ale comunicarii potrivit unui model al comunicarii de-
al lui Roman Jakobson.
Chiar daca le spui functii ale limbajului, e discutabil ca limbajul e utilizat doar in felurile alea 6.
Dar, in fine, nu e prea important pentru chestia de aici.
Pentru “limba de lemn” lucrarea de referinta e probabil cea scrisa de Françoise Thom – La
langue de bois (cred ca s-a tradus si la noi).
Unele chestii (evitarea cliseelor, a figurilor de stil, a cuvintelor nefamiliare etc. + etapele
redactarii unui text) nu sunt specifice doar textelor jurnalistice (apar cam in toate manualele de
writing).
leadul primul si cel mai important paragraf al unei stiri organizate sub forma unei piramide
rasturnate.lead ul treb sa contina informatia esentiala a stirii dar nu treb sa o epuizeze.l raspunde
obligatoriu la intreb principale in cazul eveniment relatat(ce cine unde cand)si indica obligatoriu
sursa;lungimea lead ului unei stiri nu treb sa depaseasca 20 SAU 30 CUV.L REZUMAT-cel mai
frecvent utilizat;lSHOC- acesta evidentiaza intr o formula frapanta una dintre consecintele
evenimentului;l BOMB urmareste sa capteze atentia printr o singura propoz sau chiar o expresie
relevanta care rezuma intregul subiect;l NARATIV descrie pe scurt o scena semnificativa;o
intamplare;l RAPORT fotografiaza o situatie; eventual consecintele unei decizii;lCITAT este
rareori recomandat,acest tip alege o declaratiecare incita la lectura,atragand atentia asupra unui
aspect particular:L ANALIZA acesta formuleaza ipoteze sau evalueaza consecinte legate de
eveniment;L AMANAT acesta intarzie comunicarea faptului la zi de dragul captarii interesului
prin construirea unei antiteze;L ANECDOTA capteaza atentia cititorului printr o analogie
indeosebi cunoscuta si noutatea pe care vrea sa o comunice;L INTEROGATIV incearca sa obtina
implicarea cititorului.
Limbaj jurnalistic.
1.Limbajul jurnalistic-limb.literar,PARTICULARITATI.
Limbajul se poate defini ca forma de materializare a limbii.In procesul comunicarii limba se
concretizeaza in limbaje.Nu sunt altceva decat comunicari cu destinatie specifica,in conditii
speciale,determinand o anumita utilizare a materialului lingvistic.Tipuri de limbaj:comunicarea
administrativa,juridica,stiintifica,jurnalistica,publica,politica.Fiecare dintre situatiile de
comunicare enumerate se defineste in mod specific si comporta anumite particularitati lingvistice
delimitand limbaje diferite,cunoscute ca; limbaj administrativ,l. juridic,l. artistic,l.jurnalistic.
2.CONDITII DE MANIFESTARE,SPECIF.LIMB. JURNALISTIC.
a.Transmiterea unor mesaje scrise sau orale b.de catre jurnalist c.unul e receptor d.in contextul
unei institutii mass-media.In acest sens se poate considera ca structura limb. jurn. e conditionata
de cititor si de contextul in care are loc comunicarea.Relatia jurn-receptor,instituie un cod
specific presei.
3.STUDIUL PUBLICISTIC IN OPINIA CERCETATOR.GH. BOLOCAN.
Utilizand metoda statistica si avand ca esantion de analiza, publicatii din 2 perioade distincte ale
presei romanesti(1920-1930;1950-1960),GH. BOLOCAN afirma existenta stilului jurn. printre
celelalte stiluri ale limbii.Analiza a aratat k in stilul publicistic un loc f. import il ocupa
neologismele selectate den sfera socio-politica,aprox. 70% fiind termeni de orig.
franceza.Evaluarea cantitativa si calitativa a unui nr. de aprox. 70.000 de termeni a evidentiat
caracterist. fondului lexical principal, al stilului jurnalistic ceea ce pote constitui si o modalitate
de diferentiere a stilului publicistic de celelalte stiluri ale limbii.
4.VIZIUNEA LUI ALEXANDRU ANDREIESCU ASUPRA SILULUI PUBLICISTIC.
In lucrarea”limba presei romane”,autorul se ocupa exclusiv de determinarea caract. lingvistice si
extralingvistice ale stilului jurn.Functionalitatea stilurilor poate fi scoasa in evidenta in relatie cu
unele aspecte extralingvistice cum ar fi scopul comunicarii,ideea transmitatorului si efectul
destinatarului.Astfel scopul comunic.jurn. este transmiterea mesajelor de actualitate, considerate
de interes pt un public cu un profil determinant, cu intentia k mesajul sa ajunga pe cat posibil
nealterat la public pt a-l informa,a-l convinge sau a-i provoca placere.
5.FUNCTIILE LIMB.IN ABORDAREA LUI R. JAKOBSON.
Functia fatica (fatic =functie care o au cuvintele rostite într-un dialog, de a stabili sau menţine
contactul dintre partenerii actului de comunicare)
Functia referentiala (referential=care se referă la ceva; care constituie un sistem de referinţă).
6.CONSTITUIREA LIMB. JURNALISTIC
a)canalul utilizat(ca); b) gradul de utilizare a contactului(co) dintre emitator si receptor; c) codul
transmic(c); d) referent(r).
7.CELE 4 MOMENTE IMP ALE EVOLUTIEI LIMB. JURN.
A.constituirea(1829-1840) si individualizarea(1840-1900) in raport cu celelalte stiluri ale limbii;
B.consolidarea acestuia,odata cu accentuarea aspectului de profesionalizare a breslei
gazetarilor(1900-1944) C.determinarea finalitatii informative a presei in perioada
comunista(1944-1989);D redobandirea functiei inf. a presei care coincide cu trecerea de la sist.
comunist la un sist. liberal de functionare a presei.
8.INDIVIDUALIZAREA LIMBJ.JURN.PRINTRE CELELALTE LIMBAJE.
IN 1940-1900 a avut loc procesul de idivid.a limbj. publicistic romanesc in conditiile inmultirii
nr.de publicatii si ale diversificarii ale acestora d.p.d.v.al continutului.Un rol important l-a avut
contactul tineretului studios cu valorile si ideile revolutionarilor literare din sec 19.promovarea
presei libere si creearea unui sist de educatie a maselor largi,ceea ce presupunea un sist de scoli
si cadre didactice pregatite,manuale, au constituit 2 dintre obiectivele principale ale modernizarii
Romaniei.procesul eliminarii limbii slavone din institutiile statului,si inlocuirea alfabetului
chirilic cu \cel latin au reprez. momente de rascruce in cultura romaneasca si au coincis cu
modernizarea institutionala a tarilor romane.acesta a fost momentul renasterii latinitatii in toate
provinciile romanesti.
9.ROLUL LUI HELIADE RADULESCU IN ACEST PROCES.
Rolul este cu totul special si in planul preocuparilor privitoare la normarea limbii romane, care se
iveau in procesul de transpunere a limbii romane cu ajutorul caracterelor lb. latine.alte obiective
ale modernizarii lb romane, era simplificarea alfabetului si fixarea normelor ortografice.heliade
radulescu,a promovat idea adoptarii principiului fonetic in ortografie,propunad reducerea
alfabetului chirilic de la 43 la 27 de litere.in 1840,dupa apritia lucrarilor “PACALEALA INTRE
LB,ROM. SI ITALIANA” SI”PRESCURTARE DE GRAMATICA A LB. ROMANO-
ITALIANAviziunea lui heliade asupra lb. se modifica devenind artificiala.Dupa modelul
purismului Latinist,heliade propunea reformarea lb.dar nu prin latinizare ci prin italienizare,adica
prin imprumuturi massive din ac. Lb.
10.PURISMUL LATINIST.AVANTAJE SI EXAGERARI.
Purismul Latinist constitie cea mai import forma de manifestare a curentului etimologist.el isi are
originile in teoriile puse in circulatie de carturarii scl Ardelene.In cadrul ac. Current se afirma
originea Latina a lb. romane,propunandu-se in mod extrem eliminarea elem. nelatine
considerandu-se ca slavonismele sunt stricatoare ale lb.purismul Latinist a dus la cnsolidarea
structurii structurii a lb. romane,precum si la stabilizarea fondului lexical latin vechi si la
imbogatirea acestuia pe cale savanta.exagerarile au dus la discreditarea curentului.perioada care
a marcat perioada de decadere a acestui current l a constituit tiparirea DICTIONARULUI LB.
ROMANE(1871) DE CATRE Massim si LAURIAN,REPREZENTANTI de seama ai orientarii
latiniste.
12.Limbajul de lemn si Propaganda Comunista
In perioada comunista,evolutia fireasca a presei(specializare,diversificare,concentrare
economica,stabilire in plan legislative si dentologic) a fost incetinita,in buna masura si deturnata
de la obiectivele sale autentice.mass-media a ajuns sa fie integrate in sist.de propaganda
comunista.Functia informative a presei a fost profound afectata iar comunicaea verbala naturala
a fost inlocuita cu limbajul ideologic, cu “limba de lemn”.limba de lemn a presei comuniste este
mobilizator si activ politic, cu un vocabular sarac,imbacsit de stereotipuri care anuleaza
realitatea, o falsifica.putem vb aici de manipularea maselor prin subinformare.
I STIREA
1. DEF. STIRE.DIFERENTA SPECIFICA DINTRE STIRE SI INORMATIE.
STIRE=veste,noutate,informatie scurta si operativa despre evenimente;Deosebirea dintre inf si
stire rezida in faptul ca inf.reprez materia prima pt stire.stirea e un gen publicistic informative
caracterizata prin:informatie,noutate si interes public.
2.TEHNICI DE REDACTRE A UNEI STIRI.
O stire poate fi redactata in 3 formule:piramida normala,rasturnata,mixta(formula vagon).
3.piramida rasturnata.
Este cea mai des intalnita.Partea cea mai import.,noua,frapanta e concentrata in capul
textului.lead(sus)-paragrafe d dezv(corpul stirii)-final(jos).
4.LEAD-UL SI IMPOTANTA LUI IN STRUCTURA UNEI STIRI.
L. este primul si cel mai important paragrf al unei stiri organizate sub forma unei piram.
rasturnate.L treb sa concentreze inform. esentiala a stirii dar nu treb sa o epuizeze.L.raspunde
obligatoriu la intreb principale in cazul evenim. relatat(ce,cine,unde,cand) si indica tot
obligatoriu sursa.Lungimea L. nu ar treb sa depaseasca 20,30 cuv.
5.TIPOLOGIA LEAD-ULUI
Cele mai folosite formule DE LEAD desprinse din practica jurnalistica
sunt;l.rezumat,soc,bomba,narativ,raport,citat,analiza,amanat,anecdota si intergativ.Dar pt a
simplifica lucrurile,lead-urile se clasfica in 2 mari tipuri:L. DIRECT=cititorul afla imediat din
paragraful introductiv cele mai semnificativ,importante si cele mai interesante aspecte ale unei
stiri.este L de stire hard(stire cu impact major si imediat).L INDIRECT=comunica la fel ca
oricare altul,elementl esentiale ale stirii,dar nu chiar din prima faza.este lead-ul folosit in stirile
soft.
6.PIRAMIA NORMALA
O tehnică de construcţie a unei ştiri este “piramida normală”.Interesul cititorilor este captat prin
acumularea succesivă de informaţii. Elementul principal este lăsat la sfărşitul ştirii, la “baza
piramidei”. Această tehnică se utilizează îndeosebi în prezentarea evenimentelor “la zi”, a celor
aşteptate de public datorită importanţei lor sau a evenimentelor cu totul inedite. Cele mai multe
ştiri sunt redactate după metoda “piramidei răsturnate”, deoarece câştigă un plus de atractivitate,
de senzaţional.
7.TEHNICA MIXTA.
O modaliate de redactare a unei ştiri este şi “tehnica combinată”. Aceasta constă în enunţarea, la
început, a elementului esenţial, după care se recurge la derularea celorlalte elemente ce compun
relatarea, prezentarea fiind întreruptă de scurte comentarii, comparaţii cu alte evenimente
similare. Acest tip de ştiri este utilizat în reviste sau gazete săptămânale, care apar după
desfăşurarea unui eveniment şi după apariţia mai multor numere ale publicaţiilor cotidiene.
Totodată procedeul se utilizează în ştirile ample, de sinteză.
8.INSUSIRILE STIRII.
O stire buna treb sa indeplineasca urmat calitati:CLARITATE=sa scrii simplu si corect,fara idei
sofisticate,fara expresii si cuvinte greu accesibile pt cititor si fara exprimari pleonastice.E de
retinut ca intotdeauna eleganta vine din simplitate!CONCIZIA=trebuie inserate cat mai multe
stiri,o mare cantitate de informatii, nu inseamna automat, multa informatie. Prea multe informatii
pot sufoca perceptia.Ea trebuie cernuta, redusa la essential.CREDIBILITATE=obiectivitate,
verificarea informatiilor inainte de a publica o stire, precizarea surselor e foarte importanta pt a
da credibilitate unei stiri.ACURATETEA(EXACTITATE)=utilizarea corecta a informatiei .Sa nu
se greseasca numele,sa nu-l confune si sa nu-l stalceasca,excesul de cifre ingreuneaza textul
(trebuie rotunjite),nu se ocoleste exactitatea cifrelor atunci cand e vb de bursa,comunicatii
statistice,loto,etc.
9.ATRIBUIREA INFORMATIEI IN STIRE.
Sursa treb mentionata obligatoriu in lead.ea accentueza una din caracteristicile de baza ale stirii-
CREDIBILITATEA.Faptul ca sursa e menionata in lead nu inseamna ca accentul in lead cade pe
sursa.
II RELATAREA
1.DEFINITIA RELATARII.
Este un gen publicitic de informare caracterizat prin:-o intindere mai mare decat stirea; se scrie la
pers a –III- a ;abordarea unor fapte absolute reale; neutralitatea autorului,eliminand toate
consideratiile personale,emotiile,judecatile de valuare ale acestuia.Relatarea este mai ampla
decat stirea mai ales datorita datelor de context.Se aprpie de reportaj deoarece jurnalistul obs.
Direct desfasurarea evenim, dar se distinge clar de acesta, dat. Neutralitatii autorului.
2.TIPOLOGIA RELATARII(SIMPLA SI COMPLEXA).RELATAREA SIMPLA.
TIPOLOGIILE AMERICANE CONFERA RELATARII UN STATUT DE GEN HIBRID,INTRE
STIRE SI REPORTAJ,FOLOSIND SINTAGMA DE RPORTAJ DE STIRI,O RELATARE
COLORATA,PLINA DE AMOSFERA, A UNUI SUBICT APARENT BANAL…RELATAREA
PRESUPUNE PREZENTA PE TEREN A JURNALISTULUI,DOCUMENTAREA DIRECTA.
Relatarea simpla presupune dezv unei serii de inf legate doar de tema evenim.Relatarea simpla
are o structura lineara:lead-corpul relatarii-paragraf final.Corpul relatarii include paragrafe de
dezv menite sa amplifice inform referitoare la inrebarile(cine,ce unde cand)precum si paragrafele
de sprijin care contin alte inf explicative la intrebarile(de ce si cum?).
3.TIPOLOGIA RELATARII. RELATAREA COMPLEXA.
TIPOLOGIILE AMERICANE CONFERA RELATARII UN STATUT DE GEN HIBRID,INTRE
STIRE SI REPORTAJ,FOLOSIND SINTAGMA DE RPORTAJ DE STIRI,O RELATARE
COLORATA,PLINA DE AMOSFERA, A UNUI SUBICT APARENT BANAL…RELATAREA
PRESUPUNE PREZENTA PE TEREN A JURNALISTULUI,DOCUMENTAREA DIRECTA.
Relatarea complexa-contine o multitudine de teme,jurnalistul poate opta pt un model integral.
a)lead-care cuprinde oate temele cuprinse in corpul relatarii precum si elementele de localizare
spatio-temporala(unde ?cand?) b) corpul relatarii –acesta e compus din paragrafe de dezv pt
fiecare tema; c) paragraful final-exista posibilitatea ca in corpul textului,fiecare tema sa fie
introdusa separat.In functie de spatiul disponibilsau de importanta subiectului,relatarea poate fi
imbogatita cu detalii,citate,declaratii sau ilustratii adiacente.


Editorul – un personaj
Toţi cei care studiază fenomenul mass-media admit că editorul este o personalitate care îşi pune
amprenta pe instituţia în care lucrează şi că, uneori, felul lui de a fi şi de a munci devine un
brand. Un editor de prestigiu este un model. Calităţile care l-au impus devin tipare pentru cei
care visează să parcurgă treptele profesiunii de jurnalist cât mai sus posibil. Tenacitatea, dorinţa
de a se perfecţiona, experienţa de teren, relaţiile de bună calitate din spaţiul public, raporturile
bazate pe respect şi profesionalism din interiorul instituţiilor media sunt atributele care îi pot
permite unui reporter să spere că într-o zi va ajunge editor, mai ales că în această calitate nu
ajungi prin absolvirea unei şcoli, ci prin dovedirea unor competenţe.Care ar fi calităţile cele mai
importante care pot da profilul unui editor? Înainte de toate, un editor bun trebuie să fie un om
bun! Un editor bun trebuie să aibă cultură generală, o experienţă cât mai bogată, energie
inepuizabilă, generozitatea de a munci fără limite de program, precum şi naivitatea de a crede că,
nesmintit, ziua de mâine va aduce în ochii celor de care depinde soarta lui profesională zâmbetul
candid al mulţumirii.
Publicul a ajuns să deţină un control indirect asupra instituţiilor media, prin faptul că
măsurătorile de audienţă au devenit un criteriu de bază în privinţa evaluării produselor de presă.
Ziarele există doar dacă au tiraj, iar producţiile tv rămîn în grila de programe doar dacă strâng
suficiente puncte de rating. Punctele de rating sunt importante pentru că în funcţie de ele ce obţin
tarifele de reclamă şi publicitate. Presiunea pe care audienţa o exercită asupra fiecărui om care
lucrează în media este continuă. Succesul ar trebui să fie echivalent cu munca bine făcută, cu
profesionalismul şi talentul.
Reporterul
Este cel care ar putea fi asemuit cu soldatul, cu acel infanterist aruncat în luptă pentru a cuceri,
teritoriile vizate de ofensiva unei armate. Indiferent dacă lucrează în domeniul presei scrise,
audio sau video, principala lui datorie este aceea de a fi mereu disponibil, capabil şi suficient de
priceput pentru a face faţă provocărilor, stimulilor şi chemărilor realităţii, de a răspunde prezent,
indiferent de circumstanţe atunci când evenimentul stă să se petreacă.Pentru a reuşi acest lucru,
operaţiunile pe care el trebuie să le realizeze sunt:
a. deplasarea pe teren, acolo unde s-a petrecut un fapt sau un eveniment de interes public;
b. adunarea de la faţa locului a tuturor informaţiilor şi detaliilor pe baza cărora să poată descrie
fidel faptul; colectarea de mărturii şi documentarea din toate sursele posibile în legătură cu
faptele petrecute, cu persoanele implicate şi contextele care au favorizat producerea
evenimentului;
c. verificarea temeinică, din mai multe surse, a dovezilor şi mărturiilor colectate;
d. să redacteze un document scris pe baza observaţiilor, mărturiilor, documentării şi verificării
informaţiilor.
Reporterul este un om de teren. Principala lui activitate nu se desfăşoară în redacţie, la birou sau
în faţa calculatorului, ci în priză directă cu realitatea. Spiritul de observaţie, cumpătul şi prezenţa
de spirit sunt calităţi care sunt indispensabile unui reporter, iar când este vorba despre un reporter
de televiziune, la acestea se mai adaugă spontaneitatea.
Calităţile şi obligaţiile unui reporter
Mobilitatea unui reporter este factorul necesar care poate asigura rapiditatea cu care îşi
îndeplineşte munca. Acest atribut trebuie însoţit de colocvialitate.Un reporter ştie să dezlege
limbile martorilor, ale celor care au ceva de spus în legătură cu faptele întâmplate.Jurnalistul de
teren îşi strânge informaţiile dialogând cu actorii sau martorii evenimentuliui pe care l-a
ratat.Bunul-simţ nu trebuie sa lipseasca. Nu de puţine ori, reporterii ajung la evenimente cu
efecte tragice.Se impune, tocmai pentru a nu deranja operaţiunile de salvare care tocmai pot avea
loc, dar şi pentru a respecta suferinţa umană, ca reacţiile reporterului să fie foarte bine
cumpănite, să fie rezervat şi discret, să nu încerce să stabilească dialoguri în momente
nepotrivite. Verificarea informaţiilor este o operaţiune strict necesară, care continuă şi după ce au
fost adunate probele şi mărturiile de pe teren.Reporterul trebuie să mai aibă si alte calităţi, cum ar
fi :curiozitatea, capacitatea de a face asociaţii de idei, spiritul analitic, deprinderea de a lucra pe
calculator şi de a folosi arhivele.
Atribuţii ale editorului
Principalele atribuţii pe care editorii le au în calitate de gatekeepers, sunt:
a. să direcţioneze şi să monitorizeze activiattea reporterilor de teren;
b. să opereze, între materialele primite de la reporteri, colaboratori sau din alte surse, astfel încât
să rezulte articole sau produse media bune de tipărire sau de difuzare;
c. să ţină legătura cu diverşii colaboratori, să stabilească temele articolelor de opinie şi să
medieze eventualele conflicte;
d. să stabilească precis care este locul fiecărui material în pagină sau în sumarul stirilor sau
emisiunilor;
e. să redacteze, atunci când este solicitat sau când crede că este nevoie, articolele redacţionale
(editorialele).
Funcţiile mass-media
1. Funcţia de informare
Este, poate, cea mai importantă funcţie pe care jurnalismul şi-o asumă. Zilnic, aflăm ceva despre
lumea din jurul nostru, de la mai mică sau de la mai mare distanţă. Unele ştiri ne privesc direct,
în măsura în care avem anumite sarcini de îndeplinit, altele doar ne semnalează evenimentele
petrecute în proximitatea temporală. Acest flux zilnic de ştiri, care vine pe mai multe direcţii
(presa scrisă, audio, video şi internet) constituie un fel de mediu permanent şi însoţitor, de care
nu putem face abstracţie.
a. informaţii generale,
b. informaţii instrumentale,datele meteo obişnuite, mersul mijloacelor de transport în comun,
orarul unor instituţii, anunţurile unor expoziţii, lansări de carte, concerte sau alte manifestări
culturale, numerele loto câştigătoare, programele TV şi radio, dar şi anunţurile de mică
publicitate, inclusiv decese, reţete culinare, oferte de shopping etc .
c. informaţii de prevenire-aceste informaţii încearcă să ne pună în gardă cu ceea ce ar putea
deveni un pericol,datele meteo care anunţă o furtună,anunţuri privind pericolul unor epidemii sau
boli de sezon, modificarea, suspendarea sau anularea unor trasee ale mijloacelor de transport în
comun, probleme privind circulaţia pe drumurile publice,riscul unor accidente.Din aceeaşi
categorie fac parte informaţiile cu rol avertizor privind catastrofe naturale,probleme grave de
mediu, accidente, explozii,incendii sau crize din sfera financiar-bancară,căderea bursei sau şi mai
grav, ameninţări teroriste.
2. Funcţia de interpretare
Jurnaliştii asigură o triere, o selecţie a subiectelor care constituie oferta de publicare, dar şi o
ierarhizare a ştirilor, în funcţie de importanţa lor şi de domeniul la care se referă.I nterpretarea
unui mesaj se mai realizeaza prin articole de dezbateri sau talk-show-ri tv.Esential ,ca aceste
comentarii si analize sa fie facute de experti si cunoscatori a fenomenelor cunoscute.
3. Funcţia de legătură
Comunicarea de masa a ajuns la performanta de a elabora mesaje pe intelesul tuturor si care sunt
distribuite oriunde pe suprafat pamantului,gratie canalelor performante de distributie.Azi o stire
importanta ajune sa fie receptionata la nivel global.Intreaga planeta a devenit un sat, ”traim intr-
un sat planetar”.Toti cei care consuma aceleasi mesaje, se afla intr-o legatra stransa putand sa
discute unii cu altii(pe net,la tlefon sau alte forme la care e pot conecta oua pers la distante
diferite).
4. Funcţia de culturalizare
Explozia fenomenelor mass-m,impactul major al tv,prezenta universala a radioului,au facut ca
mesajele consumate de populatii intregi,sa ne urmareasca pe parcursul vietii,de la nastere pana la
moarte.De la 3 la 18 ani, o pers sta in fata tv, aprox ½ h pe zi, ,timp in care consuma
mesaje,filme,muzica ,desene animate,etc.Mass-m desi are o functie de culturalizare nu tine loc
de cultura generala,de instruirea sau educatia prin care te formezi ca intelectual.Lectura ramane o
obligatie!
5. Funcţia de divertisment
Prin consumul din ce in ce mai mare a unor produse mediatice din sfera
spectacolului,divertismentul s-a transformat intr-o mega functie a comunicarii de masa.In ultimii
100 de ani industriile culturale au pus la dispozitia consumatorilor filme,spectacole ,muzica iar
apoi dupa 1950 divertismet in tv.Este cel mai ieftin sa te distrezi privind la tv.Producatorii si
realizatorii emisiunilor de divertismet au exploatat toate gusturile consumatorilor erind atat
divertisment de calitate dar si emisiuni de prost gust.