Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lista condamnaților
pe care autoritățile nu reușesc să-i aducă în țară să-și
execute pedepsele este tot mai lungă
www.hotnews.ro
Lista marilor fugari pe care autoritățile din România încearcă fără succes să-i aducă în țară
pentru a-și executa pedepsele cu închisoarea se mărește de la un an la altul. Italia rămâne
principala destinație a acestora. Pe lista celor în cazul cărora Italia a refuzat cererile
României de aducere în țară pentru a face închisoare se numără fostul ofițer SRI Daniel
Dragomir, omul de afaceri Dragos Săvulescu, Mario Iorgulescu, Alina Bica, Cornel Bogdan
Popa, fost director în Primăria Capitalei, şi omul de afaceri Romeo Albu, ultimii doi
condamnați în dosarul de corupție al lui Sorin Oprescu.
Cristian Rizea - Este urmărit internațional pentru executarea une pedepse de 4 ani și 8 luni
pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, la care a fost
condamnat în 7 decembrie 2017 de instanța supremă. În urma localizării sale în Republica
Moldova, a fost întocmită și transmisă autorităților moldave cererea de extrădare. Până în
prezent nu a fost luată o decizie cu privire la cererea de extrădare, procedura este în curs.
În 31 martie 2021, fostul deputat PSD Cristian Rizea a fost trimis în judecată de Procuratura
din Republica Moldova pentru fals în declarații comis la obținerea cetățeniei acestei țări,
prin procedura de recunoaștere a cetățeniei, în anul 2017. Potrivit procurorilor, în cadrul
acestei proceduri, în formularul completat, Rizea ar fi indicat date care nu corespund
adevărului. Între timp, Rizea a rămas fără cetățenia Republicii Moldova.
Cristian Rizea a scris ”Spovedania lui Rizea”, în care acuză mai mulți oameni de afaceri,
politicieni, jurnaliști sau ofițeri din servicii că sunt organizați în grupuri infracționale care au
”jefuit România”.
Cornel Bogdan Popa, fost director în Primăria Capitalei, şi omul de afaceri Romeo Albu -
autorităţile italiene au refuzat predarea, având în vedere legăturile acestora cu Italia.
Urmează ca instanţa emitentă să examineze posibilitatea delegării executării pedepsei în
baza deciziei-cadru 2008/909/JAI.
În luna mai, fostul director al Administrației Cimitirelor Cornel Popa și omul de afaceri
Romeo Albu au fost condamnați definitiv la 11 ani și 6 luni de închisoare, respectiv 6 ani, în
dosarul de corupție în care a fost condamnat și fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu.
Interlopul Florian Tudor, supranumit ”Rechinul”, este acuzat de coordonarea unei vaste
rețele specializate în clonare de carduri și spălare de bani, care acționa pe teritoriile mai
multor state și ar fi creat un prejudiciu de zeci de milioane de dolari. Rise Project a scris că
gruparea “Riviera Maya”, condusă de craioveanul Florian Tudor, și-a îngropat o parte din bani
și la propriu și la figurat în Craiova. Alte milioane au fost investite în proprietăți din Statele
Unite, Mexic și Brazilia.
Fost partener de afaceri şi apropiat al fostului primar Radu Mazăre, Avraham Morgenstern a
fost reținut în decembrie 2017 la Buenos Aires, anunța atunci Poliția Română.
În rechizitoriul din februarie 2015, procurorii DNA arătau că, în perioada 2009 - 2014,
Morgenstern, în calitate de administrator al Shapir Structures, nu a înregistrat corespunzător
veniturile obţinute din trei contracte încheiate cu Regia Autonomă Exploatarea Domeniului
Public şi Privat (RAEDPP) Constanţa şi Confort Urban Constanţa şi nici facturile fiscale
aferente acestor venituri, în executarea acestor contracte. Astfel, conform DNA, ar fi
provocat un prejudiciu bugetului de stat de peste 10.000.000 de euro.
Sorin Shmuel Beraru (Baro ) - a fost solicitată Statului Israel extrădarea în vederea executării
pedepsei de 5 ani închisoare, pentru spălarea banilor. Cererea de extrădare a fost refuzată
de către Israel.
Alina Bica - împotriva sa a fost emis de către Tribunalul București un mandat european de
arestare pentru punerea în executare a pedepsei de 4 ani închisoare la care a fost
condamnată definitiv pentru infracțiunea de favorizare a infractorului. În urma localizării
sale în Italia, a fost transmis mandatul european de arestare autorității italiene competente,
care a refuzat executarea, dispunând recunoașterea și executarea pedepsei pe teritoriul
Italiei. În prezent, este în curs procedura de individualizare a executării pedepsei în Italia.
Fosta șefă a DIICOT a fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, la 4 ani de închisoare
cu executare, în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.
Ea era dată în urmărire internațională și a fost reținută în iulie 2020 în Italia, unde se afla din
2019. Alina Bica a fugit din România la începutul lui 2018, înainte de a fi condamnată. O
perioadă, ea a stat în Costa Rica împreună cu Elena Udrea. Bica a fost încarcerată în
această țară pentru o scurtă perioadă, fiins eliberată în decembrie 2018, după ce a formulat
contestație față de formarea completurilor de 5 judecători.
De asemenea, Bica a fost judecată și într-un privind retrocedări ilegale la ANRP, alături de
omul de afaceri Dorin Cocoș, de Crinuţa Dumitrean, fost membru în Comisia Centrală pentru
Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, Sergiu Diacomatu, fost membru în aceeaşi comisie şi
omul de afaceri Gheorghe Stelian. În iunie 2018, fosta şefă a DIICOT a fost achitată în acest
dosar. La începutul acestei săptămâni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis încetarea
acestui proces, astfel că Cocoș, Dumitrean, Diacomatu și Stelian au scăpat de pedepsele la
închisoare la care fuseseră condamnați, în baza deciziei Curții Constituționale privind
prescrierea faptelor. În cazul Alinei Bica, instanța supremă a menținut decizia de achitare
din prima instanță.
Dragoș Săvulescu - împotriva sa a fost emis de către Curtea de Apel București, în februarie
2019, un mandat european de arestare pentru executarea unei pedepse de 5 ani și 6 luni
închisoare. Având în vedere localizarea sa pe teritoriul Italiei, mandatul european de
arestare a fost înaintat autorității competente de executare din acest stat. Autoritățile
italiene au refuzat predarea, dispunând executarea pedepsei în Italia și procedând la
adaptarea acesteia conform legislației italiene. Pentru moment, este în curs individualizarea
pedepsei care ar fi executată în Italia.
Mario Iorgulescu - este urmărit internațional în vederea executării unei pedepse de 3 ani
închisoare la care a fost condamnat de către Judecătoria Sectorului 3 București, mandatul
european de arestare fiind de către Tribunalul București. Autoritățile italiene au refuzat
predarea întrucât, în urma unor expertize medico-legale dispuse în cauză, au concluzionat
că starea mentală îl împiedică în mod ireversibil să participe conștient la procedură.
În noaptea de 7 spre 8 septembrie 2019, fiul lui Gino Iorgulescu, președintele Ligii
Profesioniste de Fotbal, a accidentat mortal cu maşina un tânăr de 24 ani. Procurorii
Tribunalului București spun că Mario Iorgulescu era băut şi sub influenţa cocainei. După
accident, Iorgulescu jr a fost transferat de familie în Italia, de unde nu s-a mai întors.
Într-un interviu pentru Fanatik acordat în luna noiembrie, la 3 ani după ce a ucis un tânăr într-
un accident de mașină și a fugit din țară, Mario Iorgulescu a spus că nu vrea să se întoarcă
în România și speră să primească o pedeapsă cu suspendare care să-i permită să rămână
în Italia.
„Nu am încercat să vorbesc vreodată cu familia victimei. Dar aș vrea să le transmit ceva, să
îmi cer scuze. Vreau să le spun întâi condoleanțe. Chiar sunt sincer. Dar vreau să le spun că
oamenii mai și greșesc. Vreau să le spun că aș vrea să dau timpul înapoi, nu aș mai face
acea greșeală. Nu pot să dau timpul înapoi, dar pot să le fac o promisiune. Voi avea grijă de
acei copii, nu le va lipsi nimic, niciodată, mă voi ocupa personal, eu și familia mea. Voi face
tot posibilul să nu ducă lipsă de nimic, chiar știu că le este greu fără tată, mi-aș fi dorit să nu
se întâmple asta”.
"În data de 8 august 2019, pe fondul unei crize de gelozie și într-o stare de furie, având
o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, intenționând să se deplaseze
din sat Gulia, com. Tărtășești, spre un club din Parcul Herăstrău”, Iorgulescu Gino-
Mario a condus autoturismul marca Aston Martin model DBS cu o viteză ce depășea
cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate.
Acesta a trecut pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția
dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, după care a accelerat până la 162 de km/h
„în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I,
urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar, apăsând la maximum pedala de
accelerație la un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă 700 de cai putere,
pătrunzând pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de
143 km/h, cu autoturismul marca Audi, condus de victima V.D.A., care a decedat pe
loc.
Din momentul în care a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului,
inculpatul nu a acționat frâna, iar în momentul coliziunii pedala de accelerație era
apăsată la maximum".
Zlotea a fost condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare, fiind acuzat că, pe vremea
când conducea Autoritatea Sanitar Veterinară, le-ar fi cerut subalternilor să finanțele partidul
din care făcea parte, pentru a-și păstra locurile de muncă. Maria Zlotea era judecat în acest
dosar din 2015, iar prima hotărâre a fost pronunțată în 2018. Atunci, a primit o pedeapsă de
2 ani de închisoare cu suspendare.
Nela Ignatenko - a fost localizată pe teritoriul Belgiei, procedură în curs (mandat european
de arestare – contact direct instanţa emitentă şi autoritățile belgiene).
Nela Ignatenko este soția "contelui Albert Alexei von Kloss-Ignatenko, savant-cosmist şi om
de ştiinţă iluminist”, un ucrainean care promovează o așa-numită cultură "cosmoumanistă”,
care în pandemie vindea "suplimente anti-Covid”, potrivit Europa Liberă.
Aurel Popoviciu - Curtea de Apel București, Secția I Penală, a emis un mandat european de
arestare. Mandatul a fost transmis autorităților din Marea Britanie, care au aprobat predarea
sa în România la data de 12 iulie 2019. Ulterior, în calea de atac, predarea a fost respinsă de
către instanța britanică.
În august 2017, omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de
închisoare în dosarul Băneasa. Omul de afaceri se afla încă de la acel moment în Marea
Britanie.
Conform procurorilor, în perioada 2000-2004, o serie de înţelegeri, cel puţin îndoielnice, între
Puiu Popoviciu şi Ioan Niculae Alecu, pe atunci rector al universităţii de Ştiinţe Agronomice
şi Medicină Veterinară, au făcut ca un teren de 224 de hectare să fie cumpărat la un preţ de
nimic de către o companie controlată de omul de afaceri.
Alexander Bogdan Adamescu - împotriva sa a fost emis de către Curtea de Apel București
mandatul european de arestare 1 din 6 iunie 2016, care a fost înaintat autorităților din
Marea Britanie.
A fost dispusă predarea sa către autoritățile române, însă nu a fost realizată efectiv, încă,
autoritățile britanice urmând să informeze autoritățile române în momentul în care
apreciază că poate fi efectuată.
DNA îl acuză pe Bogdan Alexander Adamescu de faptul că în cursul lunilor iunie 2013 și
decembrie 2013, împreună cu tatăl său, Dan Adamescu (decedat în 2017) ar fi remis, prin
intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 23.000 lei magistraților Stanciu Ion și
Rovența Elena, judecători la Tribunalul București - Secția VII Civilă pentru ca, în schimb,
aceștia să dispună, în dosare privind procedura insolvenței, soluții favorabile unora dintre
societățile la care acționar era tatăl inculpatului. În 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a
pronunțat decizii definitive de condamnare față de cei doi judecători și față de Dan
Adamescu, aceștia fiind trimiși în judecată într-un dosar separat.
Ioan Neculaie - este urmărit internațional în temeiul mandatului european de arestare emis
de către Judecătoria Brașov. În urma localizării sale pe teritoriul Greciei, a fost transmis
mandatul european de arestare, predarea a fost admisă. În ianuarie 2022, omul de afaceri
din Brașov a fost condamnat la doi ani şi două luni de închisoare pentru nerespectarea
regimului armelor şi muniţiilor. Neculaie a fost acuzat de procurori că a tras cu arma în
roțiile propriei mașini, în 2017, supărat pentru că făcuse pană chiar înainte de a pleca la o
partidă de vânătoare.
El a fugit din țară, schimbându-și înfățișarea în speranța că nu va mai putea fi recunoscut.
Omul de afaceri s-a operat la față, și-a vopsit părul și barba, conform digisport.ro.
Ioan Neculaie a mai fost condamnat pentru infracțiuni similare, dar și pentru ucidere din
culpă, însă a fost eliberat condiționat în 2018.
Sorin Oprescu - arestat în Grecia, în temeiul mandatului european de arestare emis de către
Tribunalul București. Executarea mandatului a fost refuzată de autoritățile elene,
argumentele fiind condiţiile de detenţie şi posibilitățile de tratare a afecțiunilor de care
suferă.
Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, în 13 mai, la 10 ani și 8
luni de închisoare, fiind acuzat că ar fi primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani,
suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei
Cimitirelor, bani care ar proveni din corupţie.
Sorin Oprescu a fost prins în Grecia după ce a fugit din țară. După ce a fost prins, Oprescu a
fost dus în arest și eliberat pe o cauțiune de 5.000 de euro, în 31 mai.
România a cerut extrădarea lui Oprescu pentru a-și ispăși pedeapsa, însă în luna iulie Curtea
de Apel din Atena a respins această solicitare, considerând că Sorin Oprescu nu ar beneficia
de condiții decente în închisorile din România dacă ar fi extrădat şi nu se va putea trata
pentru bolile de care suferă. Printre cei care au dat declarații în fața instanei din Grecia s-a
aflat și medicul Adriana Nica, partenera de viaţă a lui Sorin Oprescu, care a susținut că
Oprescu ar fi „în pericol de moarte” dacă ar fi adus în România.
Antonina Radu - este urmărită internațional, urmare sentinței penale nr. 1897/16 decembrie
2019, a Tribunalului București, Secția I Penală. În urma localizării sale în Republica Moldova,
având în vedere faptul că acest stat nu își extrădează proprii cetățeni, Ministerul Justiției a
transmis autorităților de la Chișinău cererea de preluare a executării. Ministerul Justiției al
Republicii Moldova a informat că acesta a transmis solicitarea Ministerului Justiției român
către Judecătoria Chișinău (Ciocana) pentru examinare și pronunțarea unei decizii,
procedura fiind în curs de soluționare.
Attila Gabor Marko - prin încheierea nr. 366 din data de 29.09.2022 a Secției Penale ICCJ a
fost admisă cererea petentului si s-a constatat ca încetată de drept măsura arestării
preventive dispuse în privința acestuia. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus
retragerea formelor de executare efectuate în baza mandatului de arestare preventivă emis
de către Înalta Curte de Casație și Justiție- Secția Penală.
În noiembrie 2020, fostul deputat UDMR Marko Attila Gabor (fugit în Ungaria) a fost
condamnat la 5 ani închisoare. Marko Attila Gabor a primit 4 ani închisoare, pedeapsă
contopită cu o condamnare de 3 ani aplicată de Curtea de Apel Ploieşti în anul 2014 în alt
dosar, rezultând în final o pedeapsă de 5 ani închisoare. În același dosar, Crinuța Dumitrean,
fostă șefă a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a fost
condamnată de Curtea de Apel București la 6 ani și 3 luni închisoare cu executare, fiind
acuzată de DNA că a primit o mită de 400.000 euro de la omul de afaceri Horia Simu, pentru
a-i aproba acestuia despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 25 de hectare din
Constanța.
Benyamin Steinmetz - Curtea de Apel Brașov a transmis autorităților din Grecia un mandat
european de arestare, ca urmare a localizării sale pe teritoriul acestui stat. Predarea a fost
refuzată de către statul solicitat, autoritatea de executare din Grecia apreciind că acesta nu
a beneficiat de un proces echitabil.
În ianuarie 2021, la șapte ani după începerea anchetei, un tribunal elvețian l-a condamnat pe
Beny Steinmetz (64 de ani) la cinci ani de închisoare cu executare pentru coruperea unor
agenți publici în Guineea, într-un dosar privind licențele miniere. El a fost obligat și la plăți
compensatorii (o formă de despăgubire) de 50 de milioane de franci elvețieni (46 milioane)
către statul elvețian. Decizia nu este însă definitivă.
ONG Public Eye, care în 2013 a publicat o organigramă foarte complexă a grupului lui Beny
Steinmetz, spunea că acest dosar este "emblematic pentru practicile prădătoare din
sectorul minier" și constituie o "adevărată imersiune în mecanismele corupției
internaționale, având ca fundal Guineea, una dintre cele mai sărace țări din lume".
Steinmetz a făcut avere în industria diamantelor la Anvers, în Belgia, între 1970 și 1997,
înainte de a reveni în Israel unde a fondat grupul BSGR, centrat pe investiții în resurse
naturale și imobiliare.
Autoritatea centrală română este Ministerul Justiţiei. În această calitate, Ministerul Justiţiei:
a) primeşte mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară dintr-un alt
stat membru al Uniunii Europene şi îl transmite parchetului de pe lângă curtea de apel
în a cărui circumscripţie a fost localizată persoana solicitată sau Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care persoana solicitată nu a fost localizată,
ori de câte ori autoritatea judiciară emitentă nu reuşeşte să transmită mandatul
european de arestare direct autorităţii judiciare române primitoare;
b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română,
dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorităţii judiciare primitoare străine sau
când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul
Justiţiei;
c) ţine evidenţa mandatelor europene de arestare emise sau primite de autorităţile
judiciare române, în scopuri statistice;
d) îndeplineşte orice altă atribuţie stabilită prin lege menită a asista şi sprijini
autorităţile judiciare române în emiterea şi executarea mandatelor europene de
arestare.
Pe același subiect: