Revista de Silvicultură şi Cinegetică

ameliorarea arborilor

Cercetări pentru înfiinţarea unor

livezi semincere de paltin de munte
(Acer pseudoplatanus L.)
Mirabela Marin, Marius Budeanu

1. Introducere Cetăţilor R.A., în unitatea de producţie IV Vlădeni, unitatea

G
amenajistică 9P, proprietate publică a comunei Dumbrăviţa.
enul Acer include un număr mare de specii de arbori
Acesta a fost instalată în anul 1985 şi este compusă din 33 de
şi arbuşti al căror areal cuprinde teritorii însemna-
clone, originare din zona Carpaţilor de Curbură, din regiunile de
te din Europa, America de Nord, Asia şi Africa. La
provenienţă: B1 – Depresiunea Braşovului, respectiv B2 – Car-
noi în ţară se găseşte în special în zona montană, până la
paţii de Curbură, clina exterioară (Pârnuţă et al., 2010). Coordo-
1500 – 1600 m altitudine (Şofletea şi Curtu, 2007). Paltinul
natele geografice ale livezii semincere sunt următoarele: 45°45’
de munte (Acer pseudoplatanus L.) face parte, alături de cireş
latitudine nordică, 25°18’ longitudine estică şi 585 m altitudine.
pădureţ, frasin, sorb, ulm şi nuc, din categoria ”foioaselor
preţioase” (Joyce et al., 1998; Bastien şi Târziu, 1999; Blada Rezervaţia de seminţe de paltin de munte inclusă în prezen-
et al., 2000; Dincă L. şi Dincă M., 2003; Nicolescu şi Kruch, tul studiu, este una dintre cele mai valoroase rezervaţii din
2009; Spiecker et al., 2009; Nicolescu et al., 2010). Izolat, la ţara noastră. Este localizată în raza R.P.L. Kronstadt R.A., în
noi în ţară, au fost identificate exemplare de paltin creţ în unitatea de bază VII Râul Mic, unitatea amenajistică 34 şi
zonele Baia Mare, Vatra Dornei, Sighetu Marmaţiei, Dărmă- prezintă următoarele coordonate geografice: 45°33’ latitudi-
neşti (Dincă L. şi Dincă M., 1996). ne nordică, 25°31’ longitudine estică şi 825 m altitudine. Ar-
boretul este situat în regiunea de provenienţă B120 – Carpaţi
Cunoscându-se importanţa economică a acestei specii, în noua
de Curbură, Depresiunea Braşovului (Pârnuţă et al., 2010).
ediţie a Catalogului Naţional al Resurselor Genetice Forestiere
(aprobat prin O.M. 945 / 01.03.2012), au fost constituite 14 nu-
clee de conservare pentru paltin de munte, localizate în Carpa-
3. Metoda de cercetare
ţii Orientali (5), Carpaţii de Curbură (3), Munţii Banatului (4), În livada seminceră s-a efectuat inventarierea clonelor, în
Munţii Apuseni (1) şi Podişul Moldovei (1) (Pârnuţă et al., 2012). vederea identificării exemplarelor viguroase din care să se
recolteze altoaie. Ulterior, asupra acestora s-a intervenit cu
Cele mai importante avantaje ale unei livezi semincere (plan- lucrări de stimulare a lăstăririi şi fructificaţiei (foto 1, foto 2).
taj) sunt cele referitoare la obţinerea de seminţe cu însuşiri
genetice şi biologice superioare ce rezultă în urma selecţiei
şi încrucişării celor mai valoroşi arbori (arbori plus); în cazul
livezilor de clone arborii fructifică de la vârste mici (2-8 ani);
arborii pot fi menţinuţi la înălţimi reduse, facilitând o recol-
tare mult mai uşoară a fructelor şi seminţelor (Şofletea, 2005).
Dată fiind starea lâncedă de vegetaţie a livezii semincere
existente, se propune înfiinţarea de noi livezi pentru aceas-
tă importantă specie. În acest scop, au fost recoltate altoaie,
atât din livada existentă cât şi dintr-o populaţie naturală
constituită ca rezervaţie de seminţe.

2. Locul cercetărilor
Livada seminceră Trestioara este singura livadă de paltin de
munte din România, fiind situată în raza ocolului silvic Codrii

34
 Anul XVII | Nr. 31 | 2012

Datele obţinute au fost prelucrate statistic cu ajutorul pro-

gramelor Statistica 8.0 şi Excel, iar fotografiile au fost reali-
zate de autori.

4. Rezultate şi discuţii
În livada seminceră au fost identificate 232 de exemplare (ra-
meţi) ce prezintă vitalitate foarte bună şi 114 cu vitalitate
bună. Pentru a surprinde cât mai bine diversitatea genetică
a livezii, s-au prelevat 1022 altoaie, din toate exemplarele vi-
guroase.
În rezervaţia de seminţe au fost aleşi 30 de arbori seminceri,
repartizaţi pe toată suprafaţa unităţii amenajistice pentru
a surprinde cât mai multe dintre biotipurile prezente în po-
pulaţie şi situaţi la cel puţin 30 m unul de celălalt, pentru a
Foto 1. Arbore înainte de intervenţie Foto 2. Arbore după in- evita consangvinizarea. Caracteristicile biometrice ale celor
tervenţie 30 de arbori se prezintă în tabelul nr. 1.
Tree before stimulating intervention Tree after stimulating intervention
Tab. 1. Descrierea arborilor plus din rezervaţia de seminţe
În rezervaţia de seminţe au fost aleşi şi inventariaţi 30 de ar- Descriptions of plus trees from seed stand
bori seminceri. S-au efectuat măsurători şi observaţii asupra Nr. Diametrul Înălţimea Înălţimea Diametrul Clasa Kraft a
următoarelor caractere: Crt. 1,30 m (cm) totală (m) elagată (m) coroanei (m) arborilor
• diametrul la 1,30 m s-a măsurat folosind clupa forestieră; 1 22.7 23.8 15.6 2.8 II
2 25.0 23.4 10.5 5.0 I
• înălţimea totală şi înălţimea până la prima ramură verde 3 21.0 22.6 12.7 3.6 II
s-au determinat cu un aparat electronic de precizie ridicată
4 31.5 24.8 16.4 3.7 II
(± 10 cm) Vertex III;
5 29.0 27.1 9.1 5.3 II
• diametrul coroanei a rezultat din media proiecţiilor la sol a 6 20.5 24.1 14.1 3.0 II
două diametre perpendiculare, măsurate cu ruleta; 7 26.0 23.4 13.2 4.2 II
• prin apreciere vizuală, s-a stabilit o încadrare a celor 30 de 8 26.5 25.5 10.4 4.3 II
arbori în clase Kraft. 9 28.5 24.6 11.2 5.9 II
10 30.5 24.2 12.7 5.7 II
Arborii din care s-au prelevat altoaie au fost numerotaţi, fo-
11 28.0 24.7 10.5 5.8 II
losind vopsea de culoare galbenă.
12 35.5 24.6 9.2 6.0 I
Pentru prelevarea altoaielor de paltin de munte din livada 13 27.0 27.5 15.8 4.5 II
seminceră, s-a folosit o foarfecă telescopică (foto 3), în timp 14 28.5 27.1 9.6 4.9 II
ce, în rezervaţie au fost utilizate scări din aluminiu cu trei 15 17.5 17.5 6.2 4.0 II
tronsoane, precum şi alte materiale pentru asigurarea sigu-
16 29.5 29.2 6.4 5.7 II
ranţei căţărătorilor.
17 34.0 28.6 7.5 5.5 II
18 20.5 23.0 8.7 4.0 II
19 26.0 26.9 12.2 3.5 II
20 19.5 23.7 15.8 3.0 II
21 24.5 27.4 15.9 4.3 II
22 23.5 26.4 15.8 4.0 II
23 15.0 18.6 8.5 3.0 II
24 28.5 27.3 14.7 4.5 II
25 25.0 26.6 9.7 4.5 II
26 26.0 26.9 12.1 5.5 II
27 20.0 21.2 7.2 3.2 II
28 20.5 23.8 10.7 4.6 II
29 18.0 25.0 16.1 3.2 II
30 24.0 22.7 10.5 4.0 II
Me- 25.1 24.7 11.6 4.4 -
dia

Valoarea medie a diametrului la 1,30 m este de 25,1 cm, iar

amplitudinea de variaţie se încadrează în intervalul: 15,0 cm,
cât a înregistrat arborele 23, până la 35,5 cm, diametrul ob-
Foto 3. Recoltarea altoaielor cu foarfeca telescopică
ţinut de arborele 12. În ceea ce priveşte înălţimea arborilor
Grafts harvesting with telescoping scissor
inventariaţi, aceasta înregistrează o valoare medie de 24,7

35
Revista de Silvicultură şi Cinegetică

m, înălţimea minimă (17,5 m) fiind obţinută de arborele 15,

iar cea maximă ( 29,2 m) de arborele 16. Cea mai mare ca-
pacitate de realizare a elagajului natural prezintă arborele 4
(16,4 m), în timp ce, valoarea cea mai mică este înregistrată
de arborele 15 (6,2 m). Media înălţimii până la prima ramură
verde este de 11,6 m ceea ce reprezintă 47% din înălţimea
totală. Valoarea consemnată pentru proporţia înălţimii ela-
gate (47%) este apropiată de valoarea medie (56%) consem-
nată în podişul Getic (Scărlătescu, 2008). Diametrul mediu
al coroanei este de 4,4 m, valoarea minimă (2,8 m) fiind ob-
ţinută de arborele 1, iar cea maximă (6,0 m) de arborele 12.
Clasificarea Kraft relevă faptul că 7% din arborii inventariaţi
sunt predominanţi şi 93% dominanţi.
S-au obţinut corelaţii pozitive şi foarte semnificative (r =
0,65***) între caracterele de creştere (fig. 1). Între înălţimea
totală şi înălţimea elagată corelaţia este pozitivă (r = 0,23),
astfel încât, odată cu intensificarea creşterilor şi elagajul este Foto 5. Reuşita altoirii pe portaltoaie
mai activ, rezultând o calitate superioară a lemnului. Successful grafting on wildstock

5. Concluzii
Necesitatea înfiinţării unei noi livezi semincere de paltin de
munte este pe deplin justificată, atât din punct de vedere al
stării de vegetaţie a livezii semincere existente, cât mai ales
datorită faptului că acesta este singura livadă seminceră de
paltin de munte din ţara noastră.
Importanţa înfiinţării unei noi livezi semincere este accen-
tuată şi de valoarea economică a acestei specii, precum şi de
faptul că, alături de frasin, cireş pădureţ, ulm, nuc şi sorb,
paltinul de munte este una dintre speciile de foioase preţi-
oase.

Mulţumiri
Fig 1. Corelaţia dintre diametrul la 1,30 m şi înălţimea totală
Adresăm mulţumiri personalului de teren din cadrul Ocolu-
Correlation between breast height diameter and total height
lui Silvic Codrii Cetăţilor R.A. şi R.P.L. Kronstadt R.A. pentru
Din rezervaţia de seminţe s-au recoltat 567 altoaie, de pe sprijinul acordat, precum şi colegilor Cătălin Cojanu, Gruiţă
8 arbori seminceri (B4, B5, B9, B11, B14, B15, B21 şi B24), Ienăşoiu, Dan Pepelea şi Tibor Şerban pentru ajutorul oferit
având vârsta medie de 40 – 45 ani (maturi). în etapa de efectuare a măsurătorilor şi prelevării de altoaie.
În martie 2012, altoaiele recoltate (foto 4) au fost grefate pe Bibliografie
portaltoaie cu vârsta de 1 an, în pepiniera Ştefăneşti (foto 5). Bastien Y., Târziu D.R, 1999: Aspecte actuale privind silvicultura făgete-
lor pure şi amestecate cu diferite foioase preţioase din Franţa în regim de
codru regulat. Revista Pădurilor, Nr. 2, pp. 1-7.
Blada I., Alexandrov A.H., Postolache G., Turok J., Doniţă N., 2000:
Inventories for in situ conservation broadleaved forest genetic resources
in south-eastern Europe. In: Proceedings of international conference,
Managing plant genetic diversity, Kuala Lumpur, Malaysia, 12-16 iunie
2000, pp. 217-228.
Dincă L., Dincă M., 1996: Paltinul creţ: caracteristici, răspândire, recu-
noaştere. Revista de Silvicultură şi Cinegetică, Nr. 1, pp. 29-30.
Dincă L., Dincă M., 2003: Considerations regarding the valuable broadle-
aved species in Romania. Analele I.C.A.S., 46 (1): 315-320.
Joyce P.M., Huss J., Pfeifer A., McCarthy R., Hendrick E., 1998:
Growing broadleaves. Silviculturale guidelines for ash, sycamore, wild
cherry, beech and oak in Ireland. COFORD, Dublin, 144 p.
Nicolescu V.N., Kruch J., 2009: Cercetări privind efectele aplicării lucră-
rilor silvotehnice asupra arborilor tineri de cireş sălbatic (Prunus avium
L.). Revista Pădurilor, Nr. 3, pp. 8-16.
Nicolescu V.N., Ehrhart Y., Esmenjaud E., Le Roux M., Marois O., Me-
Foto 4. Altoaie prelevate din livada seminceră şi rezer- urillon I., Pares E., Parrot M., Vincent L., Amodei T., Brochier C.,
Debruyne J., Martin M., 2010: O problemă veche, dar mereu actuală:
vaţia de seminţe alegerea arborilor de viitor, între “ştiinţă” şi “artă”. Revista Pădurilor, Nr.
Grafts collected from seed orchard and seed stand 3, pp. 45-53.

36
 Anul XVII | Nr. 31 | 2012

Pârnuţă G., Lorenţ A., Tudoroiu M., Petrilă M., 2010: Regiunile de
provenienţă pentru materialele de bază din care se obţin materialele fo-
restiere de reproducere din România. Editura Silvică, Bucureşti, 122 p.
Pârnuţă G., Stuparu E., Budeanu M., Scărlătescu V., Tudoroiu M.,
Lorenţ A., Filat M., Teodosiu M., Nica M.S., Cheşnoiu E.N., Pârnu-
ţă P., Mirancea I., Lalu I., Pepelea D., Marin S., Daia M., Şofletea N.,
Marcu C., Dinu C., Dima G., Curtu A.L., 2012: Catalogul naţional al
resurselor genetice forestiere. Editura Silvică, Bucureşti, 522 p.
*** O.M. 945/ 01.03.2012 pentru aprobarea Catalogului Naţional al Resurselor
Scărlătescu V., 2008: Cercetări privind cunoaşterea nişelor ecologice op-
time pentru cireş pădureţ, paltin de munte şi frasin comun din partea
nord-estică a podişului getic. Teză de doctorat, Universităţii “Transilva-
Spiecker H., Hein S., Makkonnen-Spiecker K., Thies M., 2009: Valu-
able broadleaved forests in Europe. European Forest Institute Research
Report 22, Brill, Leiden-Boston, 256 p.
Şofletea N., 2005: Genetică şi ameliorarea arborilor, Editura “Pentru Via-
ţă”, Braşov, 455 p.
Şofletea N., Curtu L.A., 2007: Dendrologie, Editura Universităţii “Tran-
silvania”, Braşov, 540 p.
Genetice Forestiere şi a Instrucţiunilor tehnice privind managementul durabil
al resurselor genetice forestiere, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I.

Abstract
nia”, Braşov, 224 p.
*** Statistica 8.0, StatSoft Inc., Tulsa, OK, USA, 2008.

Research for the establishment of a new sycamore (Acer pseudoplatanus L.) seed orchards
Knowing the economic importance of this species and the difficult vegetation condition of the only one seed orchard,
we plan to establish a new seed orchards of sycamore. For this goal, grafts were collected from healthy specimens, from
existing seed orchard and from a natural population. After observations and measurements made on the 30 plus trees
selected in seed stand, we obtained positive and very significant correlation between breast height diameter and total
height. Positive correlation was resulted also between pruning height and total height. Increasing growth, pruning beco-
me more active and have a positive influence on wood quality. To obtain healthy grafts interventions were performed for
stimulating the grafts growth. In March 2012, 1022 grafts were collected from seed orchard and 567 from seed stand.
After harvesting, they was grafted on one year wildstock, followed in 2013, to be used for installing new seed orchards.
Keywords: grafting, plus trees, seed orchard, seed stand, sycamore.

37