®

SOLUTIEI

l~l@l 1
( ·-:--_ :- ~

~i;
I
i
I

:'-..._ _______ ' )

I I I I i ,
ln ~tal.=t lu elec.tr1ce lnsta la t11 term1ce Sisteme de vent1la1te

,-

I r~~I
• -~~I
i
I
\__ )
Co11~. t r11Cl 1 : i11dus!rLC;1l e Cons tr uct11 c:v1 le H1dranti - spnnkle1c Consultan tj pro1ectare
!_

2900 ARAD , ROMANIA , Str. Biruintei F.N., Tel./F a x : (+40) 257 - 280 047 , www.elecon .ro , e-mail : office@elecon .ro
 Cassette-Geko
Vff.ji:.,:.;.:n ..tctc..r. ~ ~ ta\.a-.

. _/.,.,. --------.. __-,,.-:r.::·

Viento
F\>'dea de "'-'

MCR 3700
Sisteme de comanclil ~ control GEA

Fricostar Distribuitor Oficial

~ Dezurrici1icarea '61.AJ Plf1lru
m·1-u au:per11t:
~
bazlrieie

THERMICS
GEl\
lei: 004021 · 460 34 96 /98 /99; Fax: 004021 - 460 34 97; e-mat1: office@thermics.ro

McQuav® · lnternatlOriol
(~;:-',
~!I'~

·;;····
•.

I
•

·~}=,~~~ EJ! -~J,rF:.;i::-1~2'J:f:~.;

2::1~It ;;;m~~/~~':3 1~ U:t: ~ . ~!!~"

""'<" -.-
-
~.,-..,;-- ......... • ..,.
• •..o· c.
- ....
- ......
--~--~ ...... -~-.0.,·__ ,_,_;._,_ - ~-
I I
I
I
I
i I
Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania
 •

INSTALATll DE VENTILARE SI CLIMATIZARE

' '

- Bazele climatice, fiziologice $i procedee de tratarea aerului;

- Sisteme de ventilare $i climatizare pentru cladiri civile $i de productie;
- Atenuarea zgomotului $i vibratiilor la instalatiile de ventilare $i climatizare;
- Recuperarea caldurii In sistemele de ventilare $i climatizare;
- Sisteme de instalatii frigorifice pentru climatizare;
- Echipamente $i materiale pentru instalatii de ventilare, climatizare $i frig.

Editura ARTECNO Bucuresti

•
S.R.L .
 ''
Coordonator: '
'
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe DUTA
''
'
'
'
''
'
'
'
''
Autori: '
''
'
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe DUTA
'
'
'
''
1; 2 (2.1; 2.2; 2.3; 2.4); 4 (4.1; 4.2; 4.3; 4.4; 4.5); 5;
'
'
'' 6 (6.1; 6.3); 8; 9 (9. 1; 9.4); 10; 12; 13.
''
'
'
'
Prof. univ. dr. ing. lolanda COLDA
'
''
' 3; 6 (6.4; 6.5; 6. 7); 7 (7 .5; 7. 7); 9 (9.2; 9.5; 9.8)
Prof. univ. dr. ing. Puiu STOIENESCU
4 (4 .6); 6 (6.2; 6.6); 9 (9.2; 9.5; 9.7; 9.8)
Conf dr. ing. Dumitru ENACHE
7 (7.1; 7.6); 11; 14
Conf dr. ing. Mihai ZGAVAROGEA
''
'
2 (2.3); 7 (7.2; 7.3; 7.4; 7.8); 9 (9.1; 9.3; 9 .6)
'
'
'
'' Prof. univ. dr. ing. Drago~ HERA
''
'' 15; 16; 17; 18
''
•'
'' Dr. ing. Anca DUTA
'
10; 19

'

Coordonare ~i recenzie ~tiintifica: Iing. Achile PE I RESCU I

'' Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU
''
''
'
Membru al Academiei Central Europene de $tiinta $i Arta
'
''
'
''
Doctor Honoris Causa al Universitatii
. Tehnice de Constructii
'
•
'
'' Bucure$ti
''
'
'
''
'

Coordonare editoriala: Director General ing. Doru PE I RESCU

'
''
'
'
'
'

Tehnoredactare computerizata:
'
''
'
Cristina MAN01u
'
''
'
'
Cristian POPESCU
'
'
'
'' Constanta HASUCEANU
''
'
' Elena DOROFTEI
''
'
'
'
'
Razvan ANISOIU
'
'
'
'
'
Cecilia IONEL
'
'
'
'
' Sofia FLORICA
'

MANUALUL DE INSTALATll
ISBN 973-85936-0-3
lnstalatii de ventilare $i climatizare
ISBN 973 -85936-2-X
~
© Editura ARTECNO Bucuresti '
S.R.L., 2002
~
:~·) Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania
•-"'-"
 Cuprins

CU PRINS
I. INSTALA J ll DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE
1. PROBLEME GENERALE
1. 1. Continutul $i istoricul instalatiilor de ventilare $i climatizare ... ..... .... ............. ................. ......................................... 2
1.2. Documentatia tehnico - economica necesara realizarii obiectivelor de investitii pentru instalatiile
de ventilare $i climati zare ..... ...... ........... ........... ..... ......... ........ ........ .. ......... ............... ..... .. ... ....... ........ ... ................. ... 2
1.3. inca drarea proiectelor instalatiilor de ven tilare $i c limatizare in obiectivele de investitii publice ................ ... ...... 4
1.4. Cerinte de calitate ............... .. ........ ..... .. .................................................................... ... ........ ................................... ..4
1.5. Reglementari tehnice specifice pentru instalatiile de ventilare $i climatizare ....... ... ... .... ......... .......... .. ................. .4
1.6. Clasificarea instalatiilor de ventilare $i climatizare ... ....................... .. .... .... ... ... ... .... .... ............... ........... ...... .. .......... .4
1.7. Semne conventionale $i denumiri folosite in instal atiile de ventilare $i climatizare ...... ..... ..... ..... .. ....... ....... ......... 7

2. BAZE CLIMATICE $ 1 FIZIOLOGICE

2. 1 Aerul atmosferi c ........................... ............................. .............................................................. ... ..... ... ............ .... .. .... 10
2. 1. 1. Aerul curat, uscat .... ..... ..... ................................................. ..... .... ... .... ........ ...... .. ................ ... .. .... .... ..... ... . 10
2. 1.2. lmpuritatile din aerul atmosferic .......................................................................... ... .................................. 10
2.1 .2. 1 Gaze $i vapori .................... ................. ......... ............. .. .. ... ...... ....... .............................................. 10
2. 1.2.2 Praf ........ ............ ....... .... .......... ....... ... ...... ................ ............................. ........................... .. ... ... ...... 10
2. 1.2.3 Nuclee de condensatie .. ................. .. ............... ...... .............. ... ........... ... ..... ......... ........ ...... ..... ... .. 11
2. 1.2.4 Agenti patogeni ...... ...... ... ......... .......... ................. ... .......... ... ... ................ ................ ... ... ............. .. 11
2. 1.3. Poluarea sonora ...... ........... .. .......... ................................. .......... .............. ... ... ..... ........ ..... .. ................ .... .... 11
2. 1.4. Electricitatea atmosferica ....... ... ...... .. ... .. .............. .............. ...... ..... .... ... .. .. .. ............ ..... .......................... _.. 12
2.1.5. Radiatii radioacti ve ... ... ........ .... .. ................. .......................................................................... ............. .... ... 12
2.2. Factorii meteorologici ......... ....... ........ .. ......... .. ........ .. ........... .... ... ................... ... ..... ... ..... .... ...... ....... .. .. .. ...... ............. 13
2.2. 1. T emperatura aerului exterior ........ ............................................................................................................ 13
2.2.2. Umiditatea aerului exterior ........... ........................... .. ......... .. .... ............. ........................................ .. .... ..... 15
2.2.3. Radiatia solara ...... ... ...... ...... ......................... ... ........... .. ....... ........................ .......... .... .. ...... ....... ..... .......... . 15
2.2.4. Densitatea $i presiunea aerului exterior ................. .................................... .................. ........ ....... ..... ... ..... 17
2.2.5. Vantul ..................................... ..... .................. .. ......... .... ......................................................................... .... 17
2.3. Echilibrul fiziologic al omului in ambiante artificiale ...... ..... ................. .............. ... ..... ... .... .... .. .. ....... ...... ... ... .......... 19
2.3.1. Metabolismul organismului uman ...................................................... .. .. ... ... .. .... .......... .......... ....... ......... ... 19
2.3.2. Schimbul termic al omului cu mediul ambiant ................................................................ ........................ 2 1
2.3.3. Conditii de contort termic, conditii de munca ......... ... ........ ..... ............................................................... 22
2.3.3.1 Temperatura aerului interior :·· ····· ····· ·· ··· ··· ·· ············ ·· ··· ··· ······· ·· ······ ··············-· ·······-················· ·· ···22
2.3.3.2 Temperatura medie de radiatie ........................ .. ........................................ .. .................... ...... .... .23
2.3.3.3 Umiditatea aerului .................. ..... .... ............. .... .. ................................. ........ ... .............................. 24
2.3.3.4 Viteza de mi$care a aerului interior .... .............................................................. ........... .. .......... .. .25
2.3.3.5 imbracamintea ........... ...... ...... .. .. ..... ... ..... ... ... ... ... .................................... ........... ......................... 25
2.3.4. Conditiile locale de contort ................................. .... .. ....... .... ...... ................................. .. .. ...... .. ....... .. ........ 25
2.3.5. lnfluente diverse ..... ... ....... ............................. ... ..... .. ....... ... ......................... ..... ................................ ........ .. 27
2.3.5. 1 Continutul de praf ............. ............................................. .............................. ... ........ ....... ..... ... ..... 27
2. 3.5.2 Gaze, vapori, mirosuri .............. ........ .. ..... ...... ...... ....... ........ ..... ......... ............. .... ............. ............. 27
2.3.5.3 Mirosul ca factor al confortului termic ..... ........ ......... ........... ... ....... ................ ....... ... ... ..... ..... ... ..30
2.3.5.4 Radiatia radioactiva ...... ...... ....................... ..... .. ... ......... ................................................. .... .. ........ 30
2.3.5.5 Zgomotul ... .. ................... .. ........... .. ............... ................... ............................ ... ................ ... ........... 3 1
2. 3.5.6 lluminatul .. ........... ..... ... ....... ............... ....... ........ .... ................................................... .. .. .. ............... 3 1
2.3.6. Criterii de apreciere a confortului ....... .. .... ... .... ........ .... ............................... ... .. ............... ... ... .................. 31
2.4. Parametrii climatici de calcul ..... ............... .. ........ ......... .. ... ....... ...... ...................................... .......... ......................... 34
2.4. 1. Parametrii climatici exteriori de calcul ................................................................................... .......... ........ 34
2.4. 1. 1 lnstalatii de incalzire centrala .... ...... ... ...... ................................................ ... .............. ........ .......... 34
2.4. 1.1.1 - Temperatura aerului exteri or iarna ............................ ... ... ..... ................... ... ........ :....... 34
2.4. 1.1.2 - Viteza vantului iarna .... .... .......... ............ ...... ...... .. ..................... .. ... ......... ......... .. ......... 35
2.4. 1.2 lnstalatii de climatizare $i ventilare mecanica sau natural a ...... .. .. ..... .......... .. .. ..... ................ .... 35
2.4 . 1.2. 1 - Perioada calda a anului .. .. ........... .. ... ......... .............. ...... .. ............. ......... ................... .35
2. 4.1.2. 1.1 lnstalatii de climatizare ........................................................ ..... ............ .. ........ 36
2.4 . 1.2.1 .2 lnstala\ii de ventilare mecan ica sau naturala ............................ ............ ...... ..36
2.4. 1.2.2. Perioada rece a anului ............ .... ................ ............. ......... ...... ... ............................. ..... 36
2.4. 1.2.2.1 lnstalatii de climatizare ........... ..... ...... ..... ... .. ...... .. ... ............ ............................ 36
2.4. 1.2.2.2 lnstala\ii de ventilare mecanica sau naturala .... .. .... ... ...... ................. ....... ..... 37
 5.3.3. lnstala\ii " numai aer" .. .......................... .............................................. ............... ......... .... .... .... ........... ..... 78
5.3.3. 1 lnstala\ ii ,,numai cu aer" c u 1 canal cu debit constant ............. .. ............ ....... .......................... .79
5.3.3. 1.1 lnstala\ii pentru 0 zona ................................ ········· ··· ········· ··············· ....... .... ......... ...... ... 79
5.3.3. 1.2 lnstala\ii pentru mai multe zone ....... ................. ...... ... ..... .......................... ......... .......... 79
5.3.3.2 lnstalati i "numai aer" cu debit variabil ...... .. ............. ...... ... ............ .... ... ...................... .. .... .......... 8 1
5.3 .3.3 lnstala\ii "numai aer" c u 2 canale de aer ... ........... .. ........... ... ...... .... .................. ............... .. ....... 82
5.3.3.3. 1 Proble me generale, clasifi care ..... .................. ........ .... .. ....... ..... ..... ........ .... ...... .. ............ 82
5.3.3 .3.2 lnstala\ii tara umidificarea aerului ........ ......... .............. ... .... ............. .... .... ........... ........... 82
5.3.3.3.3 lnstala\ii cu umidificarea aeru lui ....... ..... ...... ........ ... ................ ..... ... ......... ..................... 82
5.3.3.3.4 Aparate de amestec .. .... ..... ...... .. ........... ............. ........ ...... .. .......... ..... ..................... 83
5.3.3.3.5 Oiagrame de reglare a parametrilor agen\ilor termici
la instala\ii le cu doua canale de aer .... .................................... .......................... ... ....... 85
5.3.4. lnstala\ii "aer-apa" (c u aer primar) ........ ............................................ .... .................. .. .......... .... ....... .......... 85
5.3.4. 1 Schema de principiu ... ........ .. ....... .. ....... .... ... ................ ... .... ........................... .......... .................. 85
5.3.4.2 lnstala\ii "aer-apa" cu 2 conducte ...... ............. ... ......... ........ ........... .... ........ .......... .... ... ....... ... ..... 85
5.3.4.3 lnstala\ii ,,aer-apa" c u 3 conduc te ..... ............... .. .... ... ... .......................... .. ..... .... ............. ............ 87
5.3.4.4 lnstala\ii ,,aer-apa" cu 4 conducte ... .......... .............................. ..... ......... ...... .. ........... ........... ....... 87
5.3.4.5 Aparate cu induc\ie ................ ..... .. .. ....... ...................... ................ ... .. .. .. ........... ....... .................... 87
5.3 .4.6 Ventiloconvectoare ......... ..... .... .... ... ....... ............ .. ... ... .... ... ......... ...... .... .................................. .... .. 88
5.3.4 .7 Grafi ce de reglare a parametrilor ..... ......... .... .... ............... ........ .......... ... .... ............. .. .. ..... .. ......... 89
5.3.5 . lnstala\ii c u incalzire terminala ............ ................... ... .. ........ ... .......................................................... .... .... 89

6. VENTILAREA INDUSTRIAL.A
6.1 Ventilarea naturala organizata ............... ................ ...... ... ..... .... ..... ................... ..... .... .......... ...... ... .. ....... ..... .............. 92
6. 1. 1. Presiunile pe suprafe\ele orificiilor de ventilare .... ... ... .. .................. ... ... ............ ... ........ ..... ............... ..... ... 92
- Exemple de calc ul .......... .... ... ... .... ... .. ....... ... ..... ....... .. ... ... ........ ............. ...... ..... ....... ............ ..... ........ ......... ........ 92
6. 1.2. Presiune conven\ionala .................. .......................... .. .... .. ... .... .......... .................................... ... .. .... .... ....... 92
- Exemple de calcul .................................. ........... ......... .... ... ............................................................................... 92
6. 1.3. Oebitul de aer al orifi ciilor ... ............... ........ ........... .. ... ........... ....... ... ................ ... ..... ...... ... .................. .... ..92
- Exemplu de calcul ................................... .... .... ...... ..... ...... ....... .. .. ...... ........... ... ... .............. ..... ........................... 93
6. 1.4. Dispozitive de ventilare natura la ............................. ...... ........... ....... .............. ............ ............ ... ........ ........ 94
6. 1.5. Determinarea debitului de aer evacuat pr in deflectoare $i luminatoare .... ...... .. .... ..... ..... ........ ......... ..... 95
- Exemple de calc ul ... ......... ............. ............... .... ...................... ....... ................................................. .... ... .. .... ..... 95
6.2 . lnstala \ii de ventilare locala ... .................... ....... ..... ......... ....... ... .... ... ... ...... ............. ...... ...... ... ..... .. ............. .............. 98
6.2 .1 . Ventilare locala prin aspirare; tipuri con structive ..... ................ ... .. ..... ............... .... .... .... ... ............... ........ 98
6.2. 1. 1. Dispozitive deschise .. .. ... .. ...... .................... ..................... ... ......... ..... ....... .... ......... ........... .... ... ... .98
6.2. 1.1.1. Hote .... ....... .. .. ..... ...... ........... ......... ... ..................... ... .... .................. .......... ..................... 98
6.2 .1 .1.2. Aspira\ii marginale .... ....... .. ..... .......... ...... .............. ... ..................... ...... ...... ........... .. ... ... .99
6.2. 1.2. Dispozitive semiinchise .......... .... ..................... ... ... .. ... .. .. ....... ....... .... ............ ................ ... ..... .. .... 99
6.2. 1.3. Dispozitive inchise .. ................... ...... ............... ... ...... ....... ................. ............ .... ...... ........ .. ........... 99
6.2.2. Ventilare locala prin refulare ....... .... .................. ...... .... ....... ................................................................ ....... 99
6.2.2. 1 Du$uri de aer .... ......... ..... ... .. .... ............... .............. ............................ ................................ ......... .. 99
6.2.2.2 Perdele de aer ....................... ...... .... ... ............... ................................. ........... .. .............. ...... .. .... 100
6.2 .3. lnstala\ii de ventilare locala pr in refulare $i aspirare ........ .. .... ... ..... ..... ....... .................. ..... ........ ... .... .... 102
6.2.3. 1 Tipuri constructive ..... ...... ............ ......... ..... ...... .... ..... ........... .................. ..... ........ ................. .... .. 102
6.2.3.2 Calc ulul bailor industriale cu refulare pe o latura $i evacuare pe latura op usa ................ ... . 102
- Exemp lu de calc ul ..... ................... ... ...... ............... ..... .... ......... .. ........ ...... .... .. .................. ....... .... ......... 104
6.3. lnstalatii de desce\are .... ................. ..... ..... ...... .......... .......... ........................ ....... ...... ............... ..... ............ ............. 104
6.3. 1. Probleme genera le ................................ ..... .......... ............. .... ................................... .... .... .... ... ...... .......... 104
6.3.2. lnstala\ii cu refularea aerul ui jos sau sus cu diri jare spre partea inferioara a incaperii. ...... ...... .. ....... 105
6.3.3. lnstala\ii de desce\are cu refularea aerului in partea inferioara $i suprafe\e de incalzire
in zona plafonului .... ....... .. ................ .. .......................... .......................................................................... 106
6.3 .4 . lnstala\ii de desce \are cu refularea aerului la partea inferi oara $i superi oara a incaperii ... ... ... .......... 106
6.3.5. lnstala\ii de desce\are cu evacuarea aerului prin dispozitive de aspira\ie locala (DAL) .. ..... ..... ......... 106
- Exemplu de calcul .... .... .... ................. ....................... .... ....... ................................................... ........................ 107
6. 4. lnstala\ii de despratuire ....... ........................................................ ................................................... ....................... 109
6.4. 1. Sistemul b ifazic aer-praf. .... .......... ..... ....... .... ......... ....... .. ......... ............................................................... 109
6.4. 1. 1 Defini \ii $i clasificari ............................................. .. ... ..... .................... .. .......... ......... ... ... ....... .... .. 109
6.4. 1.2 Compozi\ia granulometri ca (distribu \ia) a prafului ............. ........... ... ........................................ 11 0
- Exemplu de calcul ...... .............. .......... ...................................... .. ......... .......... ..... .. .......... .. ............ ...... 11 0
6.4.1.3 Viteza de plutire (limita de cadere) ...... .......................... ...................................... ............. ... ..... 110
- Exemplu de calcul ........... ... ....... ....... .. .................. .... ...................... .................................................... 111
6.4.2. Proprieta\ile prafului ............. ............................................ ......... ....... .. ...... ...... .. ........... ... .... ............ ... .. ............... 111
6.4 .3. Sisteme de desprafuire; tipuri constru cti ve ..... .. ............. .. ............................................................... ...... 11 3
6.4.4. Dispozitive de cap tare a prafului ... .. ....... .. .................... .. ..... ............................ .... ......... ........... .... ... ... ... 11 5
6.4.5. Conducte: dimensionare si calculu l pierderilor de sarcina ......... ................... ............. ......... .. .......... ..... 115
 Cuprins

6.4.5.1 Date pentru proiectarea sistemului de conducte .... .... ....... ................................ ...... .... ..... ....... 115
6 .4.5.2 Calculul pierderilor de sarcina ...... ..... ... ..... ............... ..... .... ........ .. ... .. ........................ ........... ..... 116
6.4.6. Dispozitive $i accesorii montate pe conductele de desprafuire .. ............ ...... ....................................... 116
6.5. Aparate :;;i instalatii de epurare - Probleme generale ... ..... ................................ ............ ...... ..... ........... ......... ....... 117
6.5.1. Aparate pentru epurarea aerului ............................................ ..... ..... .... .... ............. .. ................. ........ ...... 117
6.5.2. lnstalatii de epurare .. .... ..... .. ...... .. ..... .... ....... ......... .. ...... ....... ... ...... ... .. ....... ............... ... ............ ... ............. 118
6.6. lnstalatii de ventilare de avarie ... ........................ .. ..... ... ........ ........ ....................................................................... . 119
6 .6.1. Descrierea instalatiei ... .............. .................................................... .... .... ... .. ....................... ....... ............... 119 ·
6.6.2. Debitul de aer pentru avarie .............................. ... ....... ....... .... ... ........... .................. ... .... ...... ... ............... 120
6.6.3. Timpul de revenire la concentratia admisibila du pa incetarea avariei ........ ............ ,............................ 120
- Exemple de calcul .... ............................................... ,............... ..... .... .. .... ..... .. .. .. .. .. ................ ... ...................... 120
6.7. Transportul pneumatic ...... .... ........... .................... .. ............................................................................................... 120 I

6. 7. 1. Probleme genera le ................................ ........ ......... .... ..... .. .... .. ...... ..... ... .. ..... .. .... .. .. ...... ....... ..... ........ ... .... 120
6. 7 .2. Clasificarea sistemelor de transport pneumatic .. ....... ... ........................................................................ 121

7. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALA"fllLOR DE VENTIU\RE $1 CLIMATIZARE

7.1. Ventilatoare ........ ... ... .... .... .......... ... ..... ... .. ............. ........ .... ... ... .... .......... ........ ......... ................. .. ....... .... ................... 128
7. 1. 1. Tipuri constructive de ventilatoare ..... ............................. .. .... ................................................................. 128
7.1.2. Curbe caracteristice ........... ............................................................................................................. ........ 129
7.1.3. Functionarea ver1tilatoarelor in serie sau in paralel .... ......... .................................................................. 130
7 .1.4. Reglarea debitului de aer al ventilatoarelor ...... ..... ... ............. .... ........ .................................. .................. 132
7.1.5. Alegerea ventilatoarelor pentru centralele de ventilare :;;i climatizare .................................................. 133
- 7.2. Baterii de incalzire .................................................. .............. ... .... .. ...... .. ....... .......... ............................................... 133
·. 7 .2. 1. Baterii de incalzire cu abur :;;i apa .... .. ................ ................ .................................................................. . 133
• 7.2.2. Baterii de incalzire cu gaze de ardere ......... ....................... .... ............ ....... ........................... .... ............ . 137
•
"
7 .2.3. Baterii de incalzire electrice ................ ... ............................. ... ... .. ................................................. .......... 138
7 .3. Baterii pentru racirea aerului .. ....... ......... ......................... ........ ....... .................................................................... .. 139
7.3.1. Schimbul de caldura ... ... .. ... .. ......... ........ ....... ..... ........... ... ................................... .................. .................. 139
-' 7 .3.2. Curbe caracteristice ale bateriilor de racire .......................................... .. .............................................. 139
•• 7.4. Filtre de praf ...... ...... ....... ......................... ............. ......................... ....... .. ...... ........... .............................. ..... .... ....... 140
7 .4. 1. Probleme generale ........................ ................... ..... ........ ........................ .. ...... .......................................... 140
•
'·
7.4.2. Marimi caracteristice ale filtrelor ........ .................... ..... ........... ........................................................ ........ 140
7 .4.3. Pierderile de sarcina. Dura ta de colmatare ..... ... ................................................................................... 140
7.4.4. Tipuri constructive de filtre de aer ...... ...... ......... .. ........ ................. ................................... ...................... 141
•
'-·· 7.4 .5. lnserierea filtrelor ... ...... ................................ ... ..... .................................................. ...... .... ....................... 144
7 .4.6. Filtre diverse ...... ... ... ....... ... ......................... ... .. .... ... ... .............................................................................. 144
7.5. Separatoare de praf .. ...... ... ............ .......................................................................... ..... ............ ............. ............... 144 '
7.5.1. Clasificari :;;i caracteristici tehnice .......................... .. ............. .. .................. ............................................. 144
7.5.2. Alegerea separatoarelor de praf .......... .. ...... .. ........ ......... .... .. ................................................ ................. 145
7.5.3. Tipuri constructive de separatoare de praf ......... .................................................................................. 145
7.5.3.1 Cicloane ... .. .... ... .................................... .. ................ ................ .. ....... ........................... ............... 145
- Exemple de calcul. .... ... .................. ................ .................. ........ ..................................... .... .................. 147
7.5.3.2 Filtre uscate ............ .... .. .... .. .... .................... .. .... .... .............. ....................... ... ..... ... .. ....... .. .......... 147
7 .5.3.3 Filtre electrice .... .... ... .... ......... ... ...... .... ... ......... ............ .. ........................................... .. .... ..... ...... . 150
7 .5.3.4 Separatoare inertia le ... ........ ..... ........... ......... .... ..... ... .. ... ... ......... ...... ....... .... ...... .. ..... ..... ............. 151
7.5.3 .5 Separatoare umede .......................... .. .. ... .. ... ... .. ....... .... ... ...... .......... ........ ....... ... ...... ...... ......... ... 151
7 .6. Ca mere de pulverizare ..... ...... .. ... .................... ...... ... ...... .. ................. ..... ... .. ...... ........... ....... ...... ... .. .... ... ................ 153
7 .6. 1. Probleme genera le ..... ..... ... ...... .... .......... .. .... .. .... ........... ......... .. ...... ..... ............ .... .................. .. ....... ....... .. 153
7 .6.2. Elementele con1ponente ale unei ca mere de pulverizare .. ... ....... .............. ... ................. ... ... ........ .... ..... 154
7.6 .3. Tipuri constructive de camere de pulverizare .... ... ..... ..... ..... ... ..... ... ...... .... .. ...... .......... ........... ... .... .. .. .... 154
7 .6.4. Calculul termic de alegere a camerelor de pulverizare ..... ......... ................... ...... .... ..... .... ............. ...... . 154
- Exemple de calcul ........ ........... .......... ... ........ ... ..... ... ... ... .. ... ..... .......... ... ....... ..... .... ... .......... ... .. .... .... ........... .... . 156
7 .6.5. Accesoriile can1 erelor de pulverizare ... ................ ............... .... ....... .. .............................. ... ... ... ... ... ...... ... 156
7.7. Guri de aer .... ...... .. ........... ........... .... .. ..... .... ... ........ ... ..... ... ..... .... .... ..... .... ....... ........ .... .... .. ...... ...... ...... ..... ............. .. 157
7.7.1. Probleme general e .. ........... ... .... .... .. ........ ........ .. ..... ... ... .... .... ..... .... .... ....... .. .. .. ....... ....... ... ...... .................. 157
7.7.2 . Tipuri c onstruc tive; carac teri stici geometrice si tehnico-functionale ... ................ .... ... ... ......... .... .......... 159
7.8. Canale de aer. Accesorii .. ... .... .. ..... .. .. ...... .. .. ........ .......... ..... .... ....... .... .. ..... ....... .... ... ....... ... ..... ...... ...... ......... .. ... ... 162
7 .8. 1. Materiale folosite la realizarea canalelor .. ... .... ...... ....... .... .. ...... ... .... ..... ... ... ................... ....... ....... ... ...... .. 162
7.8. 2. Elemente componente $i mod de alcatuire a canalelor de aer ... .. .... .... ..... .. ........ ... ......... ... ......... ... .... 164
7.8.3. Accesoriile canalelor d e aer .. ..... .... ... .......... .. .. ...... .... ... ..... ... .. ... ............ .. .... .... .. ... .. .. ........ ...... ..... .... ..... .. 166

8. APARAlE DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE

8.1. Aparate de ventil are $i incalzire. Aeroterme ..... ..... .. .......... .. .......... ............ ......... .. .... .... .... ..... .... ... ..... ...... ...... ... 174
8.2. Generatoare de aer c ald pentru locuinte ....... ...... ... .... ......... .......... ......... ...... ....... .......... ..... ... .... .. ... ... .......... ... ... .. 175
8.3. Aparate de ventilare .... .... ... .......... ... ............ ..... ...... ... .. ...... ... ........... ... .. ..... .... .. ... .... ............ .. ............... .......... ... ... 175
 8.4. Aparate de venti lare de evacuare .... .. ... .. ... ........... ..... ...... ..... ....... ................... ..... ... ..... .............. ..... .................... 176
8.5. Ventila toare de acoperi s ............................. .. ... .... ......... ....... ...... ..... ... ..... .. .... ........ ...... ........... ..... ..... ... .. ................ 176
8.6. Venti latoare de perete si de plafon ..... .. ..... ......... ....... .... .. ....... ........ ............ ........ ............................. ............. ....... 176
8.7. Apara te de racire, cli matizare par\iala si climati zare ........ ....... ...... ... .. .. ....... .... .................. ....... ..... ....... ............... 177
8. 7. 1. Prob leme generale ... ... .............. ............. ......... ..... ..... ....... ............ ......... .............. ..... ..... ... ....... .... .. ..... ..... 177
8. 7 .2. Aparate de fereastra ..... ... .. ....... ...... .. ...... ........ .. ........... .. .... ..... .. .. ...... ... ......... ... ..... ....... ... ..... .. ..... ... ......... 177
8.7.3. Aparate de incapere ........ .... ..... .... ..... ........ ..... .. ..... ... ....... ...... ........... ....... .... ... .... ..... ............ ........ .......... . 178
8.7.4. Apara te de cl imatizare de tip dulap ...... .............. .... ..... ....... ........................... .................. ............. ........ 179
8.7 .5. Aparate de climatizare modulate .... ....... ....... ............ ...... .. ... .......... ....... .......................... ..... .. .. .. .......... .. 180
8. 7 .6. Centrale de climati zare de acoperis ................... .. ..... .. ...... ...... .......................... ... .. ...... ... ...................... 182
8. 7. 7. Aparate de climatizare pentru locuin\e ......... .. ....................... ..... .... ................... ............. ..... ....... .. .... .... . 184
8. 7 .8. Aparate de climatizare multizonale ............. ....... ........... ... ... ............................................ ... ... ..... ......... ... 185
8.8. Aparate pentru umidificarea aerului .......... ...... ............ .... ..... ............................... ........ ....... .. ....... .......... ...... .... .... . 185
8.8. 1. Aparate cu evaporare .... ....... .. .............. ........... ....... ..... ...... .. ..... .... ....... .................. ... .... ........ ........ ......... 185
8.8.2. Aparate cu pulverizare .... .......... ........ .. .......... ... .. .. ... ... .... ................ ...... ... .................. ............................ 185
8.8.3. Aparate c u abur ....... ...................................... ..... ................. .... ........... .. ...... ........... ... ...... ..... .. ........... ...... 186
8.9 . Aparate pentru uscarea aerului ........... .............................. ...... .. ... ............ ..... .... .... ...... ... ......... ............................. 187
8.9. 1. Aparate cu masina fri gorifi ca ......... .. ........ ...... ......... .. ..... ............. ...... ............. ........... .............. ............... 187
8.9.2. Aparate cu substan\e adsorbante sau higroscopice ............ ... ... .. .... ..... ... ...... ...... ...... ..... ... ........... ....... 188
8. 10. Aparate pentru reducerea mirosului ... .......... ... ........ ........ ....... ......... ..................... .. ............ .. ... ................ ........ ... 188

9. CALCULUL $1 DIMENSIONAREA INSTALAfllLOR DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE

9. 1. Sarc ina termica a unei incaperi ................................ ............ ... .......... .. ....... ................................ ......... ................. 192
9. 1.1. Sarcina termica (de racire) de vara ... ........... ... .......... .. ...... ... .............................. .......................... ......... 192
9. 1. 1. 1 Aporturi de caldura .... ....... ................. ............... ... .............. ..... ... .. ................ .......... ......... .... .. .... 192
9.1 .1.2 Degajari de caldura ............. ...................................................... .............. ......... ................ ......... 200
9. 1.2. Sarc ina termica (de incalzire) de iarna .. .. ........ ... .. ..... ... .... ...... .. ............. ........ ...... ...... ...... ............... ....... 203
9. 1.2. 1 Consumuri de caldura ............................. .. ...... ............................. ......... ....... ..... ..... ............ ...... .203
9. 1.2.2 Degajari de caldura ...... .......... .. ... .. ............... ........................... .......................... ..... ........... ... ... .. 203
9.2. Sarcina de umiditate (vapori de apa) a unei incaperi .............. ... ... ...... .... .. ..... ..... ............................................... 203
9.2. 1. Degajari si consumuri de umiditate ............................................ ... ................ ..... ......... ........ ...... ..... .......203
9.2. 1.1 Degajari de umiditate de la oameni ... ................. ........ ....... ............. ..... .. ... ... .. .. .. ................ ...... 203
- Ex em pie de c alcul. ...... ....... ... .............. ...... .. .. ........ ................. .................................................... ......... 204
9.2 .1 .2 Degajari de umiditate de la suprafe\e libere de apa .. ................... .. ... ................ ... ........ ........ ..204
9.2 .1 .2. 1 Volume mari de apa .................. ... ............. ........ ... ...... .. ......... ....... ... .......... ................ .204
- Exemple de calcul ........... ................................................. ..... ................................... ..... .......... 204
9.2. 1.2.2 Straturi sub\iri de apa .... ................ .... .......... .. ...... .. ......................... .. ................ .. ... ..... 205
- Exemple de calcul .. ......... .... ........... .. .......... ....................... .... ....... ....... ........................... ......... 206
9.2. 1.2.3 Scurgeri permanente de apa ....... ..... ....... ............. .................................. .. .................. 206
9.2. 1.2.4 La suprafata libera a solu\iilor apoase ........ .. .................. ................. ........ ... ........ ....... 206
- Exemple de calcul .... ............ .. ....................... .. ..... ........................................... ..................... ... 206
9.2. 1.3 Degajari de umiditate de la suprafa\a apei in fierbere ......... .......... ... .......... ...... .. .... ..... ..... ...... 206
9.2. 1.4 Degajari de umiditate de la mancare ..................... ......... ................... ..... ..... ..... ....................... 206
9.2. 1.5 Degajari de umiditate de la materiale care se usuca in incapere .... ............ ... ..... ... .......... ..... 206
9.2. 1.6 Degajari de umiditate de la arderea unor substan\e ... ............... .. .......... .... ...... ....... ................ 207
9.2. 1.7 Degajari de umiditate de la calcatul rufelor ... .... ................. ........... ................... ............... .. ...... 207
9.2. 1.8 Alte degajari si consumuri de umiditate .... .............. ................................ ... ...... .. .................. .... 207
9.2.2. Calculul sarcinii de umiditate a unei incaperi .............. ...... ......... ................................... ..... ....... ... ........ 207
9.3. Bilan\urile de gaze, vap ori si praf ale unei incaperi ................................................ ... .............. ........... ........... ... ..208
9.3. 1. Surse de degajari de gaze si vapori nocivi .. ... .... .. ... ..... ..... .................................... ... ...... ... ... .. .... .. .. .. .... 208
9.3.2. Surse si degajari de praf ........... ......... ....... ........................ ........ ... ........ ........... .. ..... ..... ... ...... ... ....... ....... .209
9.4 . Debitul de aer pentru ventilarea sau climatizarea incaperilor ........ ..... ....... .. ............ ...... .. ... ..... .. ... ............ .......... 2 10
9.4. 1. Rela\ii generale de calcul ......... .................................... .... .......... ...... ............................ .... .. ..... ........ ....... 2 10
- Exemp le de calcul .... ............... ... ........ .. ........... .... ... ....... ....... ......................................... ...... .......... ..... ....... ..... 2 10
9.4.2. Debitul de aer pentru incaperi climatizate ... .. ...... .. ........ ... ... ................................. ..... ... .... ....... ... ....... .... 2 10
9.4.2. 1 Sistemul de ventilare ,,sus-jos" ,,sus-sus" sau ,,sus-jos/sus" ........ ..... ...... ..... ..... .... .... ........... 2 10
- Exemple de calcul. ........... ......................... .. ... ....... ....... ... ....... ..... ........ .. ....... .... .. ..... ....... .... ........ ......... 2 11
9.4.2.2 Sistemul de ventilare ,, jos-sus" ........... ... .......... .. ............ ... ... .. .......... .... .... ............................. .... 2 11
9.4.2.3 Tncaperi termostatate (cu acelasi punc t de roua vara si iarna) .................. ....... ..................... 2 11
9.4.3. Debitu l de aer pentru incaperi ventilate mecanic ...... ..... ............................ .............. ........... ................. 2 12
- Exemp le de calc ul .................. ................... ........ .. .................. ... .... .. .... .. .. ........ ....... ... ............. .........................2 12
9.4.4. Debitul de aer pentru incaperi ventilate natural ............ ........ ........................... .......... ... .... ........ ............ 2 14
- Exemple de calcul ......... ............................ ................ ........ ... ....... ..... ......... ... ...... ... ............... ..... ......... ........ ... .2 16
9.5. Calculul si dimensionarea guril or de aer .................... ... ... ............ ............ ............ .. .. ............ ... ............... ..... ....... .. ....... .. ..2 17
9.5. 1. Miscarea aerului in incaperile ventilate ............. ................... ... ........................................... ....... ..... ........ 2 17
9.5.2. Jeturi de aer ....... ........... .... ............. ............................................ ..... ...... ............ ............... .. ............. ........ 2 17
 9.5.2.1 Clasificarea jeturi lor .... ..................................... ... ........... .. ............ ... ............................. .............. 2 17
9.5 .2.2 Jeturi libere cvasiizoterme, relatii de calcul .............................. ........ ....... .. ... .. ........ ................ 218
9.5.2.3 Jeturi libere neizoterme refulate orizontal sau oblic ....... ....... .... ....... ........... .. .... ........... ... .. ..... .219
- Exemplu de calcul ...... .. ...... ...... .... ........ .. ... .. .................... .............. ....... .... .. ............. ........................... 220
9.5.2.4 Jeturi neizoterme verticale refulate in jos .... .. .............................. ... .... ... .... .............................. 221
9. 5.2. 5 Jeturi !imitate spatial ........ .................................................... .... ....... ... .... .. ................................. 22 1
9.5.3. Alegerea anemostatelor .................................... ............. ........................ ... ... ................. .. ............... ....... .. 222
9.5.3. 1 Anemostate patrate $i circulare plane $i spatiale tipizate .............. .... .... ..... .. .... ...... ... ..... ........ 222
- Exemple de calcul. ........ .... ...... .... .. .. ... ...... .... ...... ......... .. ......................... ....... .. .. ................. .... ............ .223
9.5.3.2 Anemostate banda tipizate .................. ................. ..... .......... ....... ......... ................ .... ................. 224
9.5.4. Alegerea gurilor de refulare ................. ..... .. .. ....... ................................. ......... .. .... ... .... .. ... .............. .. ..... .. 224
- Exemplu de cal cul ...... ............ ... .... ... ... .. ... .. .... ............. ..... .................................. ..... ............ ... ... .......... .... ..... ..225
9.5.5. Calculul gurilor de evacu are a aerului .... .......................... .... ................. ....... .......... .. ...... ... ........ ...... .. .... 225
9.5.6. Eficienta sistemelor de ventilare ..... ......... ... ..... .... ..... .... .. ...... ...... ...... ...... .. ...... ............... ........... .... ... ......226
9.6. Calculul canalelor de aer .......................... ............... .... .. ............ .... .............. ... ...... .................... ............. .... .... ....... 227
9.6. 1. Dimensionarea constructiva $i trasarea ........ ... ..... .... ....... ....... ..... .... ... ....... .... ... ........ .. ........................... 227
- Exemple de calcul ............... .......... .... .. .... .... ........ ... ... ... .......... ...... ..... ... .... ... ... ...... .. ...... .. .. .......... ......... ...... ... .. 227
9.6.2. Calculul pierderilor de sarcina ........................................................ ............................................ ............ 228
9.6.3. Calculul racirii sau incalzirii aerului ..... ..... ...... ...... ... .... ... .. .... ........ ......................................... ....... ........ .. 229
9.7. Ventilarea locala .. ..... ... ..:........ .... ....................... ...... ..... .... .... ......... ............. .... ........ .. ......... .................................... 23 1
9.7.1. Calculul dispozitivelor de aspirare locala ......... .......... .... ... ...................................... ... ...... ..................... 231
9.7.1 .1 Hate ... ........ .......... .. ..... .. ......................... ... .... ........... ...... .......... ..... ..... ....... ........ ... .......... .. ..........231
9.7.1 .2 Aspiratii unilaterale si bilaterale pentru bai industriale .......... .... .............. ....... .........................231
9.7.1 .3 Calculul aspiratiilor inelare ............................. ........... ................... .... ... ....... .. .. ........... ........ .. ..... .233
9.7 .2. Calculul ni$elor ........................................ ... ........ .. ....... ............ ......... ..... ..... ..... .. .............................. .. ..... .234
- Exemple de cal cul ................................ ......... ............... ........... .. ..... ......... ................... .. ..... ............... ....... ....... 235
9.7.3. Alte instalatii de ventilare locala prin refulare .............. ......................... .. ...... .. ..... .................. ............. ..239
, 9.8. lnstalatii de transport pneumatic ....... ................. ............... .. ........... .......... .. .. .... ... ......... ........... ... ........... ...... ......... 239
~-
9.8. 1. Viteza materialului in conductele de transport pneumatic ... .. ....... .. ... .......... .. .............. .. .......... .... ...... ... 239
-· 9.8.2. Concentra\ia amestecului in regim si la limita de infundare .. .. ........... ............... ............ .... .. ..... ........... 240
... 9.8. 3. Viteza aerului ; pierderile de sarcina reale ale aerului ....... ... .................................... ........... ......... ......... 240
9.8.4. Pierderile de sarcina in conductele de transport pneumatic .......... .... .... .... .... ......... ... ............ ......... ..... 241
9.8. 5. Viteza optima de tran sport pneumatic .............................................. ................... ...... .............. ........... .. 242
- Exemple de calcul .................. ........... ... ....... ... ......... ... ............ .. ... ....... ...... ........ ... .............. ........ .................... .242

" 10. ATENUAREA ZGOMOTELOR $1 VIBRAnlLOR PRODUSE DE INSTALATllLE DE

VENTILARE $1 CLIMATIZARE
10.1 Notiuni referitoare la zgomot ...... ........ .. ... ... .. ....... ... ........ ... ........... .......................... ............. .. ......... ..................... 248
10.2. Nivelul zgomotului in incaperi ... ... ......... ......... .. .... ........ ........... ....... .............. ..... ... ........ ..... .. .. ... ......... .................. 250
10.3. Propagarea zgomotului .. .... ... ... .... ........................................ ... .. ........ .. .. ......... ....... ... .... .... ... ... .......... ..... ...... .... .... 250
10.4. Surse de zgomot. ........... ...... ... ............................................................ ......... ..... ......... .. ............ ..... ... ................... 250
- Exemplu de calcul ... .... .. .. ................................. ....... .... .. ... ... ........ ......... ............ .................. ... .................. .. ...... .......... 251
10.5. Atenuarea zgomotului transmis prin aer .......... ........... ..... ....... .... ... ..... .. ..... .... ........ ......... .... ..... .. ........ .. ............. .253
- Exemplu d e calcul ......... .. ... .. ........................................... ................. ....... ............ .......... ......................... ....... .......... .. 255
10.6. Zgomotul indus de canalele de aer ....... ... ... ... .... ........... ................... .. ....... ............ ... ... ................ ......... ... ......... .264
10.7. Atenuarea vibratiilor $i a zgomotului tran smis prin corpuri solide .. ......... ..... .. .. ............ ... ... ............. ................ 264
- Exemplu de calcu l ............ ... ... .......... ... .. ... .... .... ................ ... ......................... .... ...... .. .............. ........ ............ ...... ......... 267
11. RECUPERAREA CAlDURll
11 .1 Probleme generale ......... .. ... ..... .. .......... ................ ... .. ............. .............. ............. .. ......... .. ................ ... ................... 272
11 . 1. 1. Eficien\a recuperatoarelor .. .... ....... ............. .............. .......... .......... ...... .... .. ............. ... ............ .... .. .......... 272
11 . 1.2. Ran damentul anual de recuperare .. ...... ..... ... ... ....... .... ...... ..... .... .... ............ ............. ..... .... ....... .. .. ... ... ... 272
11 . 1.3. Sisteme de recuperare .... ................................ .. ..... ............ .. .. ... ... ............ ............................ .... ......... ... 273
11 .2. Tipuri constructive de recuperatoare de caldura ...... ............... ............... ................. ......... ..... .............. ...... ....... 273
11 .2. 1. Recuperatoare rotative .... ......................... .............................. ..... ......... ....... .... .. ................... ................ 273
11.2.2. Recuperatoare cu placi ................................... .... ......... ................................. ..... ............ ................ ...... 274
11 .2.3. Recuperatoare cu tuburi term ice ........ .. ... .......... .... .... ...... ... ...... ... ....... .... ........... .. .... ...... ... ..... .............. 27 4
11 .2.4. Recuperatoare cu fluid intermediar ...... ..... ............... .. ..... ............................... ...... .. ...... .... .............. ...... 275
11 .2.5. Pompe de caldura ......... .................. .. .. ......... ........ ... ................... .. ... ..... ..... ......... ............ ..... .. ........... ... .276
11 .2.6. Alte tipuri de recupertoare ....... ................ ..... ... .................... ............. ... .... .... ...... ..... ...... .. ..................... 278

12. REGLAREA AUTOMATA

12. 1. Probleme generale ........................ ..... ............................. ........................... ........ .... ... ................. .................... ... 280
12.2. Elemen te de reglare a debitelor de agent termic sau de aer ........ ..................... .... .............. ......... ................. 280
12.3. Reglarea instalatiilor de ventilare .... ...... ... ............................. .... ..... .......... .... ....... .. ........... ... ..... ... ............. .. .... .. ... 28 1
12.4. Reglarea instala\iilor de cl imati zare par\iala..... .. .... ...... ..... .... .... ... .. ......... ................... ......... ................ ..... 283
12.5 . Reglarea instala\iilor de climatizare ... ............. ... ............ .............. ............ .... .. ...................... ............... ... .......... .284
 Cuprins

13. SOLLJTll iN FUNCTIE DE DESTINATIA iNCAPERILOR

13. 1. Cladiri publice ~ i adrni nistra tive .. ............ ......... ... ... ... .... .... .. ........... ... .... ....... .. ... ...... .... ...... ........ .... .... .... .. .... ........ 288
13. 1. 1. Cladiri cu birouri ........... ..... ... .. ...... ....... ............ ...... ... ............ ...... ...... ............ .. .... .... ......... .. .......... ......... 288
13. 1.2. Hoteluri ....... ............... ................................... .......... ........... .. ....... .... .. ...... .. .... ... ... ... ..... ... .. ...... .. ..... ..... .... 289
13. 1.3. Magazine ......... ... .............. ... ........... ... .. ............... .... .................. ..................................... ...... .. ..... ......... ..290
13. 1.4. Teatre, cinematografe .. .. ... ................. ........ ... ...... ......... ................ ... ..... .... ................ ...... .. ... .... .... .... ......29 1
13. 1.5. Amfiteatre ................................ ... .... .... .... .... ..... .......... ............ .... .... ............ ... ..... ... .... .. ...... .... .. .... ......... ..292
13. 1.6. Piscine; bazine acoperite ......... .. ........ ........ ................ .... .... .... .... ................ ....... .. .... ... ............. ............. 293
13. 1.7. Spitale; clinici ...... ......... ..... ........ ....... ...... .... ....... ............... ........... .. ....... ... ........ .. .............. ............ .......... 294
13.2. incaperi cu impurificarea pronuntata a aerului ......... ........ .. .... .. ... ........ .............. ... ................ .. .. .... ..... ...... ......... .296
13.2. 1. Bucatarii ..... .......... ... ... ......... ............... .. .. ..... ......... ........ ...... ... .. ... ... .. ............................... ..... ... ... .. ......... .296
13.2.2. Toalete ........ ... .... .. ............................................ .......... ...... ........ .................. ............ .. ..... ......................... 298
13.2.3. incaperi pentru lncarcarea acumulatoarelor .. .......... ......... ..... .......... .. ...... .. .... ... .... ... ........ .. ....... .. ...... ... 298
13.2.4. Garaje ...... .. ........ ......................... .. ......... .. .......................... .. ...... ..... ....... ......... ..... .... .... .. ....... ..... ..... ....... 299
- Exemple de calcul ....... .......... ... .. ..... ....... ...... ..... ... .. ................... ....... ..... ......... .... ......... .... ..... ... .......... ............ .300
13.3. Locuinte .... ......... .. ............ ........................ ................................................ ... ...... .............. ....... ......... ............. ........ 301
13.4. Cladiri industriale .. ... ....... ....... ............. ... .............. .. .... .. .... ....... ......... ..... ... .. ....... ... ........... .... .. ....... ... ................ ..... 301
13.4. 1. Depozite de fructe ...... ..... ............. ... ....... ... ........... .... .... ............................................. ..... ............... ....... 301
13.4.2. Cladiri zootehnice ...... ......... ..... .... ............ .. .................. ........ ... ................. ... ........... .. .......... .. ............ .....303
13.4.2. 1 Problerne generale ... ............................... ............. ... .. ..... .... ... ......... ................ ... .... ..... .. .... ....... 303
13.4.2.2 Microclimatul lncaperilor care adapostesc animale .. .... ... .. .............. ....... .. ........ ..... ...... .......... 303
13.4.2.3 lzolarea termica a cladirilor pentru adapostirea animalelor ... ...... ...... ....... ............................. 304
13.4.2.4 Degajarile nocive ale animalelor .... ............................. ............ ............... ...... ....... ......... .. .... ..... 305
13.4.2. 5 Calculul debitului de aer pentru ventilare ........ .... .... ....... ...... .. .... .......... .. ...... ..... .. .. .. .. ........ ... .305
13.4.2.6 Sisteme de ventilare folosite la cladirile zootehnice .. .... .. ........ ....... ....... ......... ... ... ... .... .... ...... 306
13.4.3. Vop sitorii ........ ..... .. ...... .... ... .. .... .... ...... ............ ............... .. .................. ....... ..... ..... ..... ..... .... .. .. ... .... ... ... ... .. 308
13.4.3. 1 Probleme genera le .......... ........ ... ............... .................. ..... ... .... .. ..... ................. ........................ 308
13.4.3.2 Filtrarea aerului proaspat .............. .... .............................. .. ... ....... ............ .... .......... ....... ....... .... 308
13.4.3. 3 Filtrarea aerului evacuat ................ .... ..... ...... ............ ....... ..... ... .. ........ ... ... ...... ... ... ....... .. ... ....... .309
13.4.3.4 Regimul de presiune. Sistemul de venti lare ..... .. .... ........ ... ........................ ...... ... ..... ... ............ 309
13.4.3.5 lnstalatii de vopsire ...... ...... ... ..... ................... ..... ............ .... ... ....... ............... .. ... ....... ....... ......... 309
13.5. Centrale de ven tilare, climatizare .... ... ............................. ........... ..... ..... .. .. ... .. ... ... .... ..... ....... ... ........ ......... ........ ...310

14. VERIFICAREA, REGU\REA $1 RECEPTJA INSTALATllLOR DE VENTILARE $1 CLIMATIZARE

14.1. Probleme generale ......... ............ ................. ......... .. .. ......................... .. ... ........... ............ .............. ... ..... ... ......... .... 316
14.2. Verificari preliminare ..... ................ ..... ..... ....... ..... .... .. .. ....... .......... .... ... .............................. ..... .............................. 316
14.3. Pornirea instalatiei .... ....... ........... .. ................................................ .. ..... .. ... .. ... .................. ... ........ .... ....... .... ..... ..... 316
14.4. Reglarea instalatiei ... ... .................................. .... ......... ....... ......... .... .. ... .... .................................. .. ..... ... .. .. ....... ..... 3 16
14.4. 1 Reglarea camerelor de amestec ........................................ ....... ....... ... ...... ... .... .. ............. ..... ... ...... ........ 3 16
14.4.2 Reglarea debitului pe canalele de aer ..... ...... .. ........ ........... ... .. ....... ...... ... ... ... .. ..... ........ .............. .... .... .. 3 17
14.5. Verificarea caracteri sticilor functionale ale echipamentelor ......... ... ......... ......... ...... .................... .... .... ... ....... ..... 318
14.6. Verificarea parametrilor microclimatului ... ......................... ... ........ ....... ... ... ............... ..... ............ ......... ... .. ..... .... .. 319
14.7. Receptia lucrarilor ............... ..... ... ..... ............ .. .... ...... .... ... .. ... ......... .... .... ......... ....... .......... .... ......................... .... ... 319

II INSTALA Jii FRIGORIFICE

15. PROCEDEE DE RACIRE PENTRU CLIMATIZARE
15. 1. Probleme generale .............. .............. ......... ................................ .. ................. .... ....... .............. .. .................. .. ... .. .. 322
15.2. Fluide utiliza te In instalatiile frigorifi ce ..... ...... .. ................... .. .. ........... ... ... .. .. ... ................... ..... ...... .......... .. .......... 322
15. 2. 1. Agenti fri gorifici pentru instalatii cu comprimare mecanica .. .... .............. ..... ... ................. ....... ....... ..... 322
15.2. 1. 1 Criterii de alegere a unui agent frigorific .. .... ... ............. ..... ............ ...... .... ..... ....... ..... .......... ... 322
15.2. 1.2 Proprietatile agentilor frigorifici ............ ... ............................................. ... ..... .......... ....... ....... ...322
15.2.2. Agenti intermediari ....... .. .... ............. ...................... ...... ..... ......... .. .............. ............... .. .............. ............. 33 1
15.2.3. Solutii pentru instalatii cu absorbtie ................ .. ..... ....... ........ ........ .... ...... ... .... ............ .. ... ..... ...... .. .. .... .332
15.2.4. Uleiuri frigorific e ... .. .... ... ........ ..... .. .... ... .... ... ... ....... ...... ... ... ......... .... ....... ...... .... ..... .. .......... .......... .... ... ..... 332
15.3. lnstalatii frigorifice pentru climatizare .......... ... ............ ........ ........... .......... ........... .. ....... .. .. ......... ... ..... ... .... .. ... ... .. .334
15.3. 1. lnstalatii bazate pe destinderea aerului comprimat .......... ..... ... ... ...... ........ ......................... ................ 334
15.3 . 1. 1 lnstalatia care utilizeaza ciclul Brayton -Joule ...... ..... .............................. ............... ....... ..... ... 334
15.3. 1.2 lnstalatia care utilizeaza destinderea lntr-un camp centrifugal ....................... ............... .. .. ...334
15.3.2. lnstalatii bazate pe vaporizarea unui lichid ...... ... .... ............................. ............. .... ....... ........... .. ........ ..335
15.3.2. 1 lnstalatii cu comprimare mecanica de vapori ... ..... .. .. ..... ... .. .............. ... .. .... ... ... .... .. .. ... ... .. ..... 335
15.3.2. 1.1 lnstalatii cu o treapta de comprimare ... ...... ......... ..... .. .... ... ...... ............ ..... ............... 335
15.3.2 .1 .2 lnstalatii cu comprimare multipla ....... .. ..... .. .... ...................... ......... .. .. ..... ....... ... ...... 337
15.3.2.2 lnstalatii cu absorbtie ...... ................... .... .............. ... ..... ............................. .............................. 338
15.3.2.2 . 1. lnstalatii cu absorb tie In solutie Br Li - apa ................................................. .......... 339
 15.3 .2.2.2. lnstalatii cu absorb\i e in solu\ie apa-amoniac .... ...... ......................... ... ......... ...... ...340
15.3.2.3 lnstala tii cu ejec\i e ..... ......... ... .. ... .. .. ....... .... ....... ... .. ................................ ... ............................ ...34 1
15.3.2.3. 1. lnstalatie teoreti ca (cu circuite inchise) ..... ..... ............... .... ... ................................... 341
15.3.2.3.2. lnstalatie reala (cu circuite desc hise) ....... ...... ................. ................. .... ................... 342
15.3.3. lnstala\ii bazate pe efectul Peltier ... .... ........... .... ................... ........ ............ .. .. ....... .. ... ..... ....... .... .. ..... ... .344

16. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAnlLOR FRIGORIFICE

16.1. Compresoare ........... ....... ... ..... ................... ..... .......... .. .... ......... .. ............ .. ...... .. ... ..... .................................. .... .. .... 346
16. 1.1. Clasificarea compresoarelor .... ......... .... .. ... .................. ... .. ...... ................... ... ....... .......... ..... .................. 346
16. 1.2. Compresoare volumice .... ........ ............ .... ......... ... ....... ..... .............. .... .... ..... ................ .. .... .................... 346
16.1.2.1 Marimi caracteri stice ale compresoarelor volumice ........... ... ............ .. ....... ............................ 346
16.1 .2. 1. 1. Caracteristici geometrice ........ ........ ................ ..... ... ........................ ......................... 346
16.1.2.1 .2. Caracteristici mecanice ....... ..... ..... ..... .... .. ....................................... .. ... ................. ... 347
16.1.2. 1.3. Caracteristici frigorifice .. ...... .... .......... ............ ............... ..... ......... .................. .. ......... 347
16.1 .2.1.4. Caracteristici calitative .................. ...... .. ... ....... .... ............ .... .... ..... ....... ............. .. ......348
16. 1.2.2 Tipuri constructive de compresoare volumice .................... ............ .... ............ ...... ... ... .. ..... .... 348
16.1 .2.2.1. Compresoare cu piston alternativ ......... .................. ... ..... .... ... .. ...... .. ............ ... ...... ..348
16.1.2.2.2. Compresoare rotative ................. .. .. ... .. .. .. ................. .. .. ............. ....... ....................... 351
16.1.3. Compresoare centrifugale (turbocompresoare) ..... .................. .................. .............. ............. ............... 356
16.2. Condensatoare frigorifice ... ...... ................................................................... ................. ... .................. .... .. ............ 359
16.2.1 . Considera\ii teoretice ........... ............. ........... ....... ........... ................ .................. .. ...... .... ......... ....... ......... 359
16.2.2. Condensatoare racite cu aer ................. ... ........... ......... .... .. ......................... .. ... ............... .. ..... .............. 359
16.2.3. Condensatoare racite cu apa .. ....... ............................................. .... ........... ........... ................ ............... 360
16.2.3. 1 Condensatoare cu \evi coaxiale ............. .............. .... ..... ........ .......... .. .... .... .. .................... ....... 360
16.2.3.2 Condensatoare multitubulare .................... .................... .... .. ... ............. ................ .... ............ .. ..360
16.2.3.3 Condensatoare cu placi .. .......... ... ........... .. ........ ................... ............ .. ...... ...... ......... ... .... ......... 361
16.2.4. Condensatoare racite mixt (evaporative) ................ .......... .. ....... .. ...... .. .......... ............. ........ ............ ..... 362
16.2.4. 1 Condensatoare atmosferice ...... .... .......... ............ .. .. ... .......... .... ......... ... .. ........... ............ ..........363
16.2.4.2 Condensatoare cu evaporare for\ata ...... ............... .......... ...... .. ........... .... ... .. ..... ....... ............... 364
: 16.3. Vaporizatoare .......... ... .... ................... ..... ............................ .............. ... .......... ........... .. ............... ........................... 364
16.3.1 . Probleme generale ...... ..... .. ........ ..... .. ........ ... .. ... ........ ... ......... ............. ..... ................ ... ...........................364
16.3.2. Vaporizatoare racitoare de aer ....... ....... .. ......... ....... .. ................. ........................... ................. ...... ..... ... 366
16.3.2.1 Considera\ii practice .. .. .. ...... ... .. ................................ ...... ... ......... ................ .......... ........ .. ... ...... 366
16.3.2.2 Decongelarea vaporizatoarelor .. ...... .... ................................ ..... .. ............. ..... ... .... ........ .. .......... 368
16.3.2.3 Dimensionarea vaporizatoarelor racitoare de aer ...... .. ......... ................................ ................ .369
16.3.2.4 Tipuri constructive de vaporizatoare pentru racirea aerului ........ ..... .... ...... ........ .......... .. ....... 37 1
16.3.3. Vaporiza toare raci toare de lichide ..... .. .. ... .. .. ... ... .... .. ... .. ... .......... ...... .. ........... .................. ..... ..... .......... 371
16.3.3.1 Tipuri constructive de vaporizatoare racitoare de lichide .......... ...... ....... ...... ......... .... ...........372
16.3.3.2 Dimensionarea vaporizatoarelor racitoare de lichide .... ..... ................... .. .............. ...... ........ .. .375
16.4. Aparatura de reglare $i comanda ..... ........... ........... .......................... .. ......................... ... ............. .......................378
16.4.1. Probleme generale ...... .... ................ ... .............. ............ .. .......... ........ ............. ..... ...... .... ... ...................... 378
16.4.2. Dispozitive de comanda automata ..... ................ .............. .. ......... ............... ........ ............ ... ...... ............379
16.4.2. 1 Dispozitive de porn ire $i oprire automata .... ....... ...... ... .. .... ... .. .......... ..... .. ........... .. ...... ....... .... 379
16.4.2.2 Dispozitive de alimentare cu agent frigorifi c .... ..... ...... ...... ...... .. ......... ....................... .... ... ..... .379
16.4.2.3 Dispozitive de alimentare cu agen\i secundari ... ... ....... ..... ..... ..... .. ... ............ ..... .......... .......... 381
16.4.3. Dispozitive de protec\ie automata ..... ........... ..... ... ... .............. .................. ......... .. ... ........... ...... ... .. ........ 383
16.5. Aparatura auxiliara ........................ ................ ..... .................... ....... .... ........ .. ..... ... ...... .. .... ....................... ............. 384
16.5. 1. Separatoru l de ulei .. ... ... ...... ... ..... ....... ... .. ..... ..... .......... .... .. ..... ...... .... .. ...... ...... .................... .. ..... ...... .. ... 385
16.5.2. Separatorul de lichid ......... ....................................... ..... .... .. .......... ....... ... ................. .......... .. ......... ....... 385
16.5.3. Butelia de aspira\ie ...... ...... .. ......... ... ... .. ... ... ..... ... ..... ............ ..... ... ..................................................... .. .. 386
16.5.4. Rezervorul de lichid ...... ...... ..................................................... ... ........ ........... .. .... ................................. 386
16.5.5. Separatorul acumulator .............. ...... ........................... .......... .... .... ......... .. ....... .... .. ... ..... .. ............ ......... 386
16.5.6. Butelia de racire intermediara .................................... .. ..... ........... ............. .. ................... .. ... ..... .. .......... 386
16.5.7. Subracitorul de lichid ..... ........ ...... .... .. ........ ... ................................ ...... .......... ... ............ ........ ..... ............ 387
16.5.8. Dezaeratorul ..... ... ....... ..... ......... ................ .... ........... ..... ..... ......... ..................................................... .... .. 388
16.5 .9. Dezhidratorul .... .... ...................... .................................... ....... ... ....... .. ............................. ...... ........ .... ..... 388
16 .5.10 . Filtrul ...................................... ....... ....... ........ ... ... .... ... .............. ........... .. ... ... ... ... ...................... .... ......... 389
16.5. 11 . Pompa de agent fri gorifi c ............ .. .... ..... ..... ........ ........ ......... .. .. .... ............................ .. .. ................... 389
16.5. 12 Bazinul rac itor .... .......... ... ....... ...... .. ....................................... ......... ... .... .......... ....... .. ..... ....... ................ 390
16.5. 13 Agitatoru l ... ........ ......... ...... .. ..... .......... ...... ...... ..... ........ ....... .......... ... ....... .. ..... ....... ... .. ......... .. .... ............. 39 1
16.5.14 Turnul de racire .......... ..... .. ............ .... .... .... .. ............ .... .......... ........ ...... ....... .... ......... ....... ..... ....... .... .. .... 39 1
16.6. Conducte, armaturi, izola\ii ....... ....... ... .... .. .. ......................... ............ .... .. .. .. .. ........... ............. ..... ...... .. .... ........... ... 392
16.6. 1. Conducte ................ ................ .. ........ ... .............. ... .................... ... .. .. ... .... .......... .......... ...... ............ ........ .392
16.6.2 . Armaturi ............. ............... ..... .... ..... ....... ..... ... ......... ... ........ ............... ..... .......... ............... ...... ... ..... .. .... ...395
16.6 .3. lzola\ii frigorifi ce ...... ...... ... .... ......... ......... ..... ....... ............ ....... .......... .... ...... .. ........... .... ... .. ............... ....... 397
 Cuprins

17. SISTEME DE INSTALATll FRIGORIFICE PENIBU CLIMATIZARE

17.1. lnstalatii de c limatizare cu racire directa ... ........ .. .............. ... ... ......... .......................... .. ............ .......... ... ...... .. .... 404
17. 1. 1. Sisteme monobloc ............. ........ .. ............. ............ .. .... ......... ........ ....... ........... .. .. ..... ... ... .......... .... ... ....... 404
17. 1. 1. 1. Centrala de tr atare a aerului ........... ............... .. ............. ..... .... ............. ... ... .. ............... ...... ... .. .404
17. 1. 1.2. Sisteme de tratare locala a aerului ....... ........ ......... .. ............... ... ... ......... ....... ..... ................... 406
17.1.2. Sisteme cu unitati separate (split) ..... ..... ........... .... .... .. ...... .............................................. .................... 408
17 . 1.2. 1. Sistem ul monosplit .... .. ... ......... ................ ....... .... ........ ............ ..... ....... ......... ..... ...................... 408
17. 1. 2.2. Sistemul multisplit .. ... ............ ...... ........ ........................... ... .. .......... ... .... ....... ............. .............. 409
17 .2. lnstalatii de climatizare cu racire indirecta .. ... ..... . ··· ··· ·········· ··· ·· ·· ···· ·· ······· ······· · ...... ..... .... .................. .. .... ........ .409
17 .2. 1. Sisteme cu baterie de racire, .cu apa rece ... .. .... ... ... ............ .... .. ..... .......... ... ... .... ................................ 410
17 .2.2. Sisteme cu camera de pulverizare a apei reci ............. ................................... ...... .... ....... .. ... .... ....... ..411
17 .2.3. Grupuri de racire a apei ....... ........ ..... ... ........... ........ .. .......... .... .. ............................. .................. .. ..... ... .. 4 12
17 .2.3. 1. Grupuri de racire a apei cu comprimare mecanica .... ....... .... .... .... .. .. .. ................. ............. ...4 12
17.2.3.2. Grupuri de racire a apei cu turbocompresor ........................................................................ 413
17.2.3.3. Grupuri de racire a apei cu absorbtie .................................... ............. .. .. ....... ...... ........ ..... ... 413
17.2.3.4. Grupuri de racire a apei cu ejectie ........................ ........ .. ... ... ................ ..... .......................... 414
17.3. Acumul area frigului .. .... ................. .. ......... ....... ................. .............. ... .......... .............. .......... .. .. ... ........... ........ ....... 414
17 .3. 1. Sistemul de stocare completa .. ... .. ................................ ......... ...... ..... .. .... ........... ... ..... .. ..... .... .... .......... 416
17.3.2. Sistemul de stocare partiala ..... ..... .......................... ................. ................. ................ ........... ............... 416
.
18. MONTAREA $1 EXPLOATAREA INSTALATllLOR FRIGORIFICE
18.1. Montarea instalatiilor frigorifice ......................................................................................................... ........... ...... .420
18. 1. 1. Amplasarea ........ .................................................. ............... ......... ... ......... .... ......................................... 420
18.1.2. lnstructiuni d e montare ................. .. .................................................. .... ............... ... ... ................. ......... .420
18.2. Exploatarea instalatiilor frigorifice ......... ................................ ............. ...... ...... .. ........... .... ..... ............................... 421
18.2.1. Probarea ......... .... ............................................................................. ........................ .................. ... ......... 421
18.2.2. Punerea In functiune •
................. ............... ... ........... ... ......... ....... .... .. ................... .. ................................. 422
18.2.3 . Exploatarea ... ........................................................... .... .... .................. ..... ....................................... .......422
18.2.4. Limitarea zgomotului ....... ... .................................. ...... .. ......... ............. ... ............ ..... .... ................. ..... ..... 423
18.3. Depanarea instalatiilor frigorifice ...... ....... ................ ........................... ... ..... .. ...... ................ ............. .... .. ............. 424

111 ELEMENTE PRIVIND TRANSFERUL DE CALDURA

19. TRANSFERUL DE CAL.DURA $1 DE MASA
19.1. Conductia •
termica ....... ...... ................ .... ...................................................................................... : ... ............ .. ...... 428
19.2. Convectia .............. .......... ........ ................ .... .. .. .. ...... .. ..... .................. ... ........ ... .............. .............. ....... ...... ............. 430
19.2. 1. Convectia •
libera In spatii •
nelimitate .......................................... ......... ................................................ 431
19.2.2. Convectia •
libera In spatii • !imitate ... ................ ............................ ........ ......................................... ..... .... 432
19.2.3. Convectia •
fortata
•
.................................... ~ .......... ............. ......................... ............ ... .............................. 432
19.2.4. Transferul de caldura la condensarea vaporilor .. .. ................. ................... ... .... .... ............................... 434
19.2.5. Transferul de caldura la fierberea lichidelor ...... .. ................... ... .. ....... .. ...................................... ......... 435
19.2.6. Transferul de masa ............. .......... .................................................................................................. .... .. 435
19.3. Radiatia termica ........................................................ .................................... .... ...... .. ...... ... ................................. 436
19.3.1 . Marimi !;>i legi fundamentale ............................................................................................... .. ....... ...... ... 436
19.3. 2. Transferul de caldura prin radiatie lntre corpuri le solide ... ..... ... .. ......... ........ .. .... ........ ..... ...... ............. 437
19.3.3. Coeficientul de radiatie Ur .... ... .. .... ..... ...................................................... ........... .......... .. ..................... 438
19.4. Transferul global de caldura .......... .. .............. ... .. ........ ......... ............. .................................. .. ......... .. ....... .. .. ........ 438
19.4.1. Coeficientul global de transfer termic, k .............................. .............................. ... .............. ........ ........ 439
19.4.2. Diferenta m edie logaritmica de temperatura, L'i.tmed ... ...... ... ..... ....... ..................................................43 9
19.4.3. Recalcularea parametrilor schimbatoarelor de caldura la alti parametri decat cei nominali ........ ... .439
- Exemple de cal cu l ... .............. ....... .............................................. ........... ...... .. ...... ..... .. ..................... ............. ..440
19.4.4 . Straturi de aer cu grosime mica ........... ... .. .......... ..................... .... ... .. ..... .... ..................................... .... 440
19.4. 5. lntensificarea schimbului termi c ............... ......... ...... .. ........ ...... .. .... ..... ... ..... ................ ................. ... ... ... 441
19.4.6. Franarea transferului global de caldura (izolarea termica) .................. ................. ......... .............. ... ... .. 441
- Exemple de calcul ......... ... .......... ................................... .... ............ ............ .. .................. ............ ... ... ..... ... ....... 444
::
 , ,

' ..
,

' .~

••

: ~ < '
'
J-.-·-. -

•• • •
• II I Im
' '

Capitolul 1
Probleme generale

•
 Capitolul 1: Probleme generale
1.1. Conl inutul ~i istoricul
instalaj iilor de ventil are
~· climatizare
lnstalatiile de ventilare $i climatizare
au rolul de a men\ine starea aerului din
incaperi, respectiv temperatura . umidi-
tatea, viteza !;ii puritatea, in anumite Ii-
mite dinainte stabilite, in tot timpul
anului , indiferent de variatia factorilor
meteorologici, a degajarilor $i a consu-
murilor de caldura interioare. Limitele
parametrilor microclimatului interior
d epind, la randul lor, de destinatia in-
caperilor, de natura activitatii desfa$u-
rate, de procesele tehnologice.
Calitatea mediului in care oamenii i$i
desta!;ioara activitatea are o influenta
complexa asupra acestora, atat din
punct de vedere igienico-sanitar cat $i
al randamentului activitatii. Calitatea
mediului se apreciaza atat dupa valoa-
rea parametrilor principali ai confortului
cat $i prin intermediul altar factori se-
cundari cum ar fi puritatea aerului, gra-
dul de ionizare, calitatea iluminatului,
nivelul de zgomot $i altele.
in sezonul rece instala\iile de incalzi-
r re pot asigura in incaperi mentinerea
temperaturii aerului la o valoare data $i
la unele cladiri, prin masuri suplimenta-
re (in general, constructive), se pot
men\ine in limite acceptabile $i alti pa-
rametri (temperatura medie de radiatie,
umiditatea relativa). in ceea ce prive!;ite
puritatea aerului, in multe cazuri,
aceasta este obtinuta prin ventilare
naturala. Pentru alte categorii de inca-
peri, in care se produc degajari impor-
tante de caldura $i umiditate, precum
$i alte degajari nocive (sali cu aglo-
m erare de persoane, incaperi de pro-
ductie, laboratoare, piscine, hale pen-
tru cre$terea industrializata a anima-
lelor $i pasarilor), calitatea aerului nu se
mai poate asigura numai printr-o insta-
latie de incalzire. Pentru indepartarea
caldurii $i umidita\ii, in exces, a gaze-
lor, prafului, mirosurilor apare necesita-
tea introducerii controlate a unui anu-
mit debit de aer care, dupa caz, tre-
buie incalzit, racit, uscat sau umidifica t.
Acest lucru poate fi realizat, dupa caz,
cu ajutorul unei instala\ii de ven tilare,
de climatizare partiala sau de clima-
tizare (totala). Natura $i cantitatea no-
xelor in exces, modul lor de propaga-
re, dimensiunile $i sistemul constructiv
al incaperil or , limitele parametrilor
confortului termic, limitele admisibile la
care trebuie reduse conce ntratii le
diverselor noxe, la care se adauga, de
cele mai multe ori, cu o pondere im-
portanta, considerente economice, au
condus la utilizarea in prac tica a unei
game mari $i variate de instalatii de
ventilare $i climatizare.
in cazul unor incaperi industriale in
I. lnstalati. i de ventilare si
. climatizare
care au loc, preponderent, degajari de (baterii c u ra c 1re directa). Dupa eel
caldura $i umiditate (vapori de apa), de-al doilea razboi mondial, c limati -
este suficient pentru indepartarea aces- zarea cunoa$te o etapa importanta in
tora sa se realizeze o ventilare naturala dezvoltarea sa. in afara p erfec\ionarii
organizata prin practicarea unor aparatelor $i sc hemelor de ventil are
deschideri, de o anumita dimensiune, $i climati zare clasice, apar noi tipuri
amplasate la partile inferioara $i superi - cum ar fi : insta la\iile de inalta presiu-
oara ale peretilor exteriori. in cazul in- ne, instal a\iile de clima tizare cu doua
caperilor aglomerate insa, datorita de- canale de aer (de introducere), in sta-
gajarilor importante de caldura $i umi- la\iile ,,aer-apa" (cu aer primar) folo -
ditate precum $i a valorilor stricte la sind aparate cu induc\ie (climacon-
care trebuie men\inu\i parametrii con- vectoare) sau ventiloconvectoare. Se
fortului termic, sunt necesare incalzirea diversifica concomitent natura obiec-
$i umidificarea aerului iarna, racirea $i tivelor ce trebuie ventilate sau clima-
uscarea aerului vara , procese ce pot ti tizate. Cri za energetica a anilor '60 i $i
realizate numai cu o instala\ie de clima- pune amprenta $i asupra instalatiilor
tizare. Unele procese tehnologice (din de ventilare, conducand la recup era -
industria textila, hartiei, tutunului, rea, din ce in ce mai mult, a caldurii
optica, prelucrarii mecanice de precizie, din aerul de ventilare. Simultan cu
laboratoare metrologice etc.) impun aceasta diversificare s-a dezvoltat $i
cerinte $i mai stricte in cazul unuia sau perfectionat aparatura de reglare , co-
mai multor parametri de contort termic, manda $i control a instala\iilor de cli-
ceea ce influen\eaza nu numai comple- matizare, in special. Tehnica analo-
xitatea instalatiei de climatizare ci insu$i gica $i digitala patrunde masiv in anii
sistemul constructiv al incaperilor sau '80 $i in domeniul climatizarii .
chiar al constructiei in ansamblu. La orice sistem de ventilare (sau cli-
Aparitia primelor instala\ii de venti- matizare) este necesar sa se introduca
lare a fost condi\ionata de realizar ea in incaperi aer tratat (aer refulat, aer
unor progrese in alte discipline. Oda- introdus) care sa preia noxele in exces
ta cu inchegarea igienei ca disciplina (caldura, umiditate, gaze, vapori, praf)
sunt fa c ute cunoscute rezultatele $i sa le elimine odata cu acesta (aer
cercetarilor legate de schimbul de aspirat, aer absorbit) din incaperi, du-
aer al incaperilor, de con\inutul de u- pa care totul sa fie indepartat in exte-
miditate $i gaze noc ive, precum !;ii de rior (aer evacuat). lnstala\iile de venti -
puritatea aerului. Progresele reali za te lare $i climatizare pot fi diferentiate
in domeniul electrotehnicii ofera posi- dupa modul de vehiculare a aerului,
bilitatea fo losirii motoarelor electrice dupa extensia spatiului supus venti-
pentru actionarea ventilatoarelor $i, larii, dupa diferenta de presiune dintre
deci, posibilitatea ventilarii incaperilor incaperea ventilata $i incaperile adia-
mari $i foarte mari . in prea jma anului cente, dupa gradul de complexitate al
1890 se introduce umidificarea aeru- tratarii aerului in func\ie de cerintele
lui prin intercalarea unor tavi cu apa tehnologice sau de c ontort sau dupa
(ulterior incalzita cu abur). Ceva mai alte criterii.
tarziu se introduce umidificarea adia-
batica realizata prin pu lverizarea tin a 1.2. DocumeQtatia tehnjco-
a apei in c urentul de aer. Star$itul se- economica necesara
colului a l XIX-lea poate fi con siderat realizarii obiectivelor de
p entru c limatizare ca inceput al aces- investitii pentru instalatii de
teia. Dezvoltarea cea mai mare a venfilare ~i climatizare
ventilarii $i climatizarii are loc dup a
primul razboi mondial cand se rea li - Etapele de elaborare a proiectelor
zeaza in sta la\ii de c limati zare in sco- pentru o investitie sunt reglementate
puri de con tort (teatre , opere, c in e- prin Ordinul comun nr.
matografe, sa li de concerte etc .) $i 17 43/69/ N/ 1966 al Ministerului Finan-
tehno logi ce (fabrici de harti e, de tu - \elor $i al Ministerului Lucrarilor Publi-
tun , textil e, industria alimentara etc .) ce $i Am enajarii Teritoriului care stipu -
Apari\ia m a$ inilor frigorifice (cu amo- leaza con\inutul cadru al documenta\i -
niac, cu bioxid de carbon) folo site la ilor de lic ita\ie, al ofertelor $i al con-
racirea $i uscarea aerului ofera o in- tra ctelor pentru executia investitiil or.
dep enden\a $i mai mare in stala\iilor Realizarea unor investitii, din punct
d e climatizare. Dupa 1930 apar apa- de vedere al proiectarii, este posibila
ra tele de tereastra, agregatele loca le daca sunt parc urse urmatoarele etape
amplasate direct in incaperea deser- (responsabil pentru acestea fiind in-
vita in sistem monobloc sau split. vestitorul):
Apar , de asem enea , ma$i nile frigori - - Studiul de prefezabilitate;
fice functi onand cu medii nevatam a- - Studiul de tezabilitate;
toare (freoni) faci litand folosirea bate- - Proiectul tehnic (PT) + caietul de
riilor de racire fara agen t intermed iar sarcini;
 I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare · Capitolul 1: Probleme generale

- Docum entatia cu detalii de exec u- obiect ivului), datele teh nice al e structii (in plan $i sectiune). Se vor de-
ti e (ODE) . investitiei (cele cuprinse in studiul de talia prizele de aer $i gurile de evacu -
Documentatiile amintite se lntoc - prefezabilitate, detalieri ale solutiilor are a aerului viciat in exterior. Se vor
mesc pe baza unei teme de proiecta- tehnice, echipamentele principale $i in - ala$a instructiuni de montare $i punere
re, intocmita de beneficiar sau de o stalatiile de ventilare $i climatizare), in functiune a grupurilor (de introduce-
unitate de proiectare/ consulting de datele pri vind forta de munca necesa- re, de evacuare) de ventilare $i clima -
specialitate. Pentru instalatiile de ven - ra investitiei, devizul general al investi- ti zare, instructiuni de exploatare $i do-
tilare $i climatizare tema de proiectare \ tiei, finantarea investitiei, principalii in- cumentatia •
economica.
trebuie sa contina urmatoarele date:
•
:
j
dicatori tehnico-economici (valoarea
localitatea unde este amplasat obiecti- ! totala, e$alonarea In timp, durata de 1.2.5. lnstructiuni de montare
vul ce se proiecteaza, orientarea cladi- I realizare etc.), av ize $i acorduri ~i punere in functiune
rii, sursele de caldura $i frig , numarul j (certificate de urbanism, de protectia
de ocupanti al fiecarei lncaperi, sursele i mediului , avizul ordonatorului de cre- Se intocmesc la faza DOE si •
au un
de degajari de catdura interioare (com- I dit, avizul de combustibil), planul de caracter preliminar. Dupa punerea in .
putere, iluminat interior, fax -uri, copia- ! amplasament, planul general $i planu- functiune
•
a instalatiilor
•
instructiunile
•
se
toare, motoare, frigidere etc.), felul ac- i rile de arhitectura. revad $i se completeaza. Acestea con-
tivitatii (munca de birou, munca U$Oara i' tin: conditiile de montare a echipa-
a$ezat sau in picioare, munca fizica 1.2.3. Proiectul tehnic (PT) mentelor (ventilatoare, grupuri modula-
medie/grea), gradul de izolare termica I ~i caietul de sarcini te de ventilare/climatizare, ventilatoare
a cladirii (pereti, ferestre, plafoane, de acoperi$ In interior/in aer liber , a
acoperi$uri, pardoseli etc.), tipul con- 1 Reprezinta documentatia necesara clapetelor anti-foe/anti-furn); conditiile
structi ei/cladirii (inalta, foarte lnalta, la cererea autorizatiei de constructie $i de montare a retelelor de canale de
blindata, d eschi sa, lnchisa etc .), riscul la licitatia pentru executia lucrarii. Pe aer, a gurilor de aer, a prizelor de aer,
de incendiu (mare, mediu, mic), cate- baza acestuia se contracteaza lucrarea a gurilor de evacuare a aerului viciat In
goria de pericol de incendiu (A, B, C, $i se executa DDE-ul. PT se realizeaza exterior, a clapetelor de reglare a de-
D, E), gradul de rezistenta la foe, con - pe baza studiului de fezabilitate apro- bitelor de aer, a atenuatoarelor de
ditiile de lucru (temperaturi, umiditati bat $i are urmatorul continut: descrie- zgomot pasive/active; conditii le de
relative - vara $i iarna), spatiile preva- rea generala a lucrarii (amplasament, montare a echipamentelor tehnologi ce
zute sau disponibile pentru amplasa- clima, memoriu tehnic de specialitate, (hote, ni$e, bai industriale, perdele de
rea echipamentelor de ventilare $i cli- solutii tehnice, program de executie a aer, du$uri de aer, separatoare de praf
matizare. Odata cu tema de proiectare lucrarilor, organizare de $antier), me- etc.); descrierea sistemelor de ventila-
vor fi puse la dispozitia proiectantului moriul tehnic de calcul cu explicitarea re/climatizare tehnologica, a procese-
planurile $i sectiunile de arhitectura ale continutului lucrarii (comanda benefici- lor tehnologice industriale pe care le
cladirii/ cladirilor. arului/ proiectantului general, tema de deservesc instalatiile de ventilare; refe-
proiectare/faza anterioara aprobata, riri la personalul (necesar la beneficiar)
1.2.1. Studiul de prefezabilitate sursele de energie-caldura, frig, soluti- pentru urmarirea montarii $i punerii In
ile $i sistemele de ventilare $i climati- functiune a instalatiilor (urmand ca
Se intocme$te de catre investitor zare, amplasarea echipamentelor, a acesta sa devina personal de exploa-
sa u de catre 0 persoana juridica de prizelor de aer, a gurilor de evacuare a tare $i intretinere); testele $i proceduri-
specialitate $i reprezinta documentatia aerului viciat in exterior, specificatiile le de verificare a echipamentelor, apa-
prin care se fundamenteaza oportuni- tehnice (echipamentele principale, gri- ratelor $i instalatiilor (pentru receptia la
tatea si• necesitatea investitiei.
•
Studiul le, atenuatoare de zgomot etc.), grafi- furnizori $i pentru receptia lucrarilor de
contine datele generale (denumire obi- cul general de realizare a investitiei, montaj) conform documentatiei de
ectiv. amplasament, investitor, elabo- piesele desenate (planuri de distribu - proiectare $i caietului de sarcini, cartile
rator studiu prefezab ilitate), evaluarile tie, sectiuni, scheme functionale, sche- , tehnice ale utilajelor $i altor acte
(evaluarea totala estimata a investitiei, , mele aparatelor de climatizre etc .), ca - normative in vigoare; instructiuni de
a studiului de fezabilitate, a proiectelor ! ietul de sarcini. protectie a muncii pentru personalul
- PT, DOE, cheltuieli pentru organiza- I de specialitate care participa la lucra-
rea lici tati ei $i pentru obtinerea avize- ! 1.2.4. Detaliile de execuJie (DOE) ril e de verificare, probe, recepti e $i pu-
lor), datele tehnice ale investitiei (date nere in fun c \iune.
asupra terenului , a zonei de amplasa- , Au la baza PT $i reprezinta docu - '
• •
ment, caracteri sticile principale ale sis- \ mentatia •
care sta la baza executarii 1.2.6. lnstrucJiuni de exploatare
temelor de ventilare $i climatizare $i a I obiectivului proiectat. Trebuie sa cu- ~i intreJinere
ec hipamentelor folosite) si finantarea i prinda toate elementele de detaliu ne-
investiti ei (surse proprii, credite banca- cesare executantului pentru a putea Se elaboreaza in mod deta liat in
re, de la buget etc.), plan general $i pune in opera obiectivul contractat. fun cti e de marimea, numarul $i com -
plan de amplasament. Piesele desenate sunt alcatuite din plexitatea instalatiilor, pentru diferite
planurile de amplasament ale centrale- tipuri de instalatii (instalatii de climati-
1.2.2. Studiul de fezabilitate lor de ventilare, de climatizare, ale zare, instalatii de ventilare mecanica,
ventilatoarelor, al gurilor de aer de in- instalati i de evacuare mecanica etc .)
Se elaboreaza de catre contractantul troducere $i evacuare. Planurile (cota- sau pentru ansamblul instalatiilor.
care a C3$tigat licitatia $i cuprinde ca- te) vor fi insotite $i de sectiunile prin- lnstructiunile
. trebuie sa contina:
. re-
racteristicil e principale $i indicatorii , cipale prin cladire $i prin centralele de comandari privind numarul $i califica-
tehnico-econo mici ai investiti ei. In ! ventilare $i climati zare precum $i de rea personalului de exploatare $i intre-
conti nutul cadru sunt cuprinse:. datele ! detalii ale nod uril or importante la tin ere; programul de instruire a perso-
generale (cele c uprinse in studiul de ·' scarile 1:20; 1:10; 1:5. Vor fi prezenta- nalu lui de exploatare $i intretinere; pe-
prefeza bilitate la c are se ada uga te traseele retelelor de can ale de aer, ri oadele de verificare a echipamentului
descri erea functionala $i tehnologica a cu cote fata de elementele de con - de venti lare $i climatizare; recomandari
 .

Capitolul 1: Probl eme generate I. lnstalatii

•
de ventilare si
•
climatizare

pentru dotarea personalului de exploa- lizare, urmatoarele cerint e de calitate: ! celor doi factori naturali (presiunea van-
tare :;;i intretinere, a atelierelor de repa- A - rezi sten \a $i stabilitate; B - i tului $i diferen\a de presiune provocata
ratii :;;i verificari cu mijloace individuale siguranta in exploatare; C - siguranta la . de greutatile specifice ale aerului interi-
$i colective pentru protectia muncii $i foe ; D - igiena, sanatatea oamenilor, or $i exterior, ca urmare a temperaturi -
paza contra incendiilor. refacerea $i protectia mediu lui; E - : lor inegale ale acestora). Cand patrun-
-
1.3. lncadrarea proiectelor
izolarea termica, hidrofuga $i economie
de energie; F - protectie impotriva
· derea aerului curat are loc prin neetan-
· $eitatile construc\iei (u:;;i, ferestre) venti-
instalaliilor de ventilare zgomotu lui . Proiectele de instalatii de larea naturala se nume$te neorganiza ta.
~i climat1zare In obiectivele ventilare $i climatizare se verifica, Daca in incapere sunt practicate des-
de investitii publice · pentru toate cerintele si pentru toate i chideri speciale cu dimensiuni determi-
i nate, amplasate la anumite inaltimi,
categoriile de construct ii, de verificatori
atestati de MLPTL pentru specialitatea i care pot fi inchise $i deschise , dupa
1.3.1. Autorizatia de construire lnstalatii
•
termice - IT. ! necesitati, atunci se realizeaza o venti-
lare naturala organizata.
lnstalatiile de ventilare $i climatizare , 1.5. Reglementari tehnice • . Ven ti/area mecanica poate fi
•
reprezinta una din specialitatile care II specifice pentru instalatiile simpla (introducere sau evacuare) sau
compun proiectul general al obiectivu- de ventilare ~i climatizare combinata (cu incalzire/racire -uscare/
lui ce urmeaza a fi realizat. Proiectul I •
umidificare) .
-
tehnic al acestor instalatii, alaturi de I Proiectarea, executarea, montarea $i [ In cazul ventilarii mecanice vehicula-
celelalte, este necesar la obtinerea au- ' exploatarea instalatiilor de ventilare $i !• rea aerului se face cu ajutorul unui
torizatiei de construire si a certificatu- climatizare se realizeaza in conformita- ! sau a doua ventilatoare (unul de intro-
• •
lui de urbanism. Toate acestea cad, de te c u reglementari le tehnice specifi ce, ! ducere :;;i altul pentru evacuare). In
-
regula, in sarcina proiectantului gene- cupri nse in: [ general, prin . vehicularea mecanica a
ral. Acesta trebuie sa obtina •
: - Normati ve de proiectare, executare 1 unui debit de aer se urmareste •
men-
- Autorizatia de construire - act eli- $i exploatare a instalatiilor; tinerea unei temperaturi aproximativ
berat de primaria municipiului, ora:;;ului - Standarde na\ionale (SR), europe- constante, in perioada de iarna, $i li-
sau comunei pentru rea lizarea obiecti- ne (EN) sau interna\ionale (ISO); mitarea cre$terii temperaturii interioare
vului proiectat; - Ghiduri, regu lamente, instructiuni; peste o anumita valoare, in perioada
- Certificatul de urbanism care poate - Acte legislative (legi, decrete, de vara. Aceasta presupune intercala-
imbraca una din formele: PUG (planul hotarari $i ordonan\e guvernamentale). I rea, in circuitul aerului, a unui ven tilator
urbanistic general), PUZ (planul urba- _Dintre aces tea vom prezenta numai I $i a unei baterii de incalzire ~ntotdeau­
nistic zonal) sau PUD (planul urbanistic cateva: na inaintea bateriilor de incalzire se
de detalii); • Normativ privi nd proiectarea $i monteaza un filtru de praf). Sunt $i alte
- Regulamentul local de urbanism. executarea
_, instalatiilor
, de ventilare si
, iI cazuri de ventilare combinata la care,
climatizare, 1.5-98; I in circuitul aerului, se introduc alte a-
1.3.2. Avize ~i acorduri • Legea 10/ 1995 privind calitatea in : parate cu ajutorul carora se pot obtine
constructii; alte procese simple, ca de ex., racire $i
Realizarea obiectivelor de investitii • Normativ de siguranta la foe a · uscare sau umidificare.
este conditionata de obtinerea unor constructiilor, P 118-99; • C/imatizarea poate fi pentru contort
•
avize $i acorduri cum ar fi: • STAS 6648/1, 2 - lnstalatii de ven- : sau in scopuri tehnologice. In locul
•
- Certificatul de urbanism care cu- tilare $i climatizare. Calculul aporturilor : termenului de climatizare se foloseste, •

prinde elemente privind regimul juridic, de caldura din exterior - Prescriptii i adesea, $i denumirea de ,,conditionare
economic $i tehnic al terenului $i con- fundamentale; Parametrii climatici ! a aerului" . Climatizarea se deosebeste •

structii lor $i este emis de primarii sau exteriori; de ventilarea mecanica prin aceea ca
prefecturi; • ST AS 9660 - lnstalatii de ventilare !• aerului de ventilare i se regleaza simul -
•

- Acordul de mediu, eliberat de si • climatizare. Cana le de aer. Forme si '• tan eel putin doi parametri astfel ca,
•
•
Agentia pentru protectia mediului pe dimensiuni; l• dupa dorin\a, se poate realiza incalzi -
baza unui studiu de impact; • SR 11573 - lnstalatii de ventilare. I rea, racirea, uscarea sa u umidificarea
- Avize si acorduri pentru racordarea Venti larea naturala organizata a cladi- aerului dintr-o incapere .
1

la retelele de alimentare cu apa, cu ri lor industriale. Prescrip tii de calcul; Dupa criteriile care stabi lesc valoa-
energie elec trica, cu gaz, cu energie • STAS 4369 - lnstalatii de incalzire, : rea $i limitele de variatie a param etril or
i
termica, de telecomunicatii etc. elibera- ventilare $i condi\ionare a aerului. Ter- ' aerului interior aceste insta latii pot fi
te, dupa caz, de regiil e sau agentii eco- minologie; . destin ate confortului persoanelor sau
non1ici care asigura utilitatile amintite; • SR ISO 7730 - Ambiante termice •' unor scopuri tehnologice. Dificulta\i
- Avi zul lnspectoratului General al m oderate. Determinarea indicilor PMV : mari pun instalatii le de climatizare teh -
Corpului Pompierilor Militari privind in- $i PPD $i specificarea conditiilor de · nologice, deoarece valori le parametril or
cadrarea in legislatia sigurantei la foe a contort termi c . aerului interior, prestabilite ca optime
obiectivelor proiectate; pentru procesul tehnologic, treb uie, in
- Avizul lnspectoratului de Protectie 1.6. Clasificarea instala!iilor acela$i timp, sa constitui e lim ite ac-
Civila. de ventilare ~i climatizare ceptabile din punct de vedere al con -
ditiilor de munca (pentru a nu crea
1.4. Cerinte de calitate • Clasificarea dupa modul de senzatii neplacute oamenilor antrenati
vehiculare a aeru/ui de ventilare: in procesul de munca respectiv).
Conform Legi i nr. 10/ 1995 privind • Ventilarea mixta se poate realiza fie
calitatea in constru c tii , proiectarea :;;i • Ventilarea naturala poate fi neorga - prin introducere naturala $i evacuare
executarea instalatiilor
•
de ventilare si •
niza ta sau organiza ta . La ventilarea mecanica, fi e prin introducere mecani-
climatizare se tac astfel incat acestea naturala schimbul de aer al unei inca- ca si •
evacuare 11aturala. Ventilarea mi ~
sa realizeze, pe intreaga durata de uti- peri este tJrmarea ac\iunii combinate a ta, sub ce le doua forme, apare fi e ca o
 I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare Capitolul 1: Probleme generale
.
posibi lita te de exp loatare a instalatii lor
Iara dega1ari importante de noc ivitati .
-
le laterale. In unele cazuri , ventilarea de
de ven til are intr -o anumita peri oada aEa presupune, in general, o amplasare schimb general ar p utea fi ineficace $i
anului (de obicei vara), fi e chiar ca so-uniform reparti zata a gurilor de introdu- din cauza reful arii . De exemplu , pentru
lutie de proiec tare. Avantajul ei consta,cere si '
de evacuare. locurile de mu nca din apropierea unor
in special, in economicitatea exploata- • Ventilarea locata apare ca necesara suprafete incinse, orica t s-ar mari de-
rii ' dar si
. a investitiei.
. cand exista surse concentrate de noci- bitul de aer nu p ot fi asigurate condi\ii
vi tati sau cand acestea sunt dispuse in pentru mentinerea constanta a bilatului
• Clasificarea dupii extinderea
-
' anumite zone ale incaperilor. In aceste termic al omului (din cauza cantitatii
zonei ventilate: cazuri ventilarea de schimb general nu mari de caldura primita prin radiajie de
mai este eficace, aparand necesitatea -
la aceste suprafete). In aceasta situa-
• Ven tilarea genera/a sau de schimb captarii nocivitajilor chiar la locul unde !ie, pentru a ajuta organismul sa elim i-
general este caracteristi ca incaperilor ele se produc. In aceasta categorie in- - ne surplusul de caldura, se poate inter-
social-culturale sau a celor industriale tra carcasele, ni$ele, hotele $i aspiratii- veni prin crearea locala a unor jeturi de
aer pentru fiecare muncitor In parte,
Tabelul 1.2.1. Clasificarea ?i desemnarea instalatiilor pentru ventilarea
denumite dusuri de aer. De asemenea,
incaoerilor Duoa DIN 1946 - Partea I - 10.88
pentru a impiedica patrunderea aerului
Procese term o -
lnstalatii p entru ventilarea incaperil or rece in lncap eri, la d esc hiderea
dinamice de tratare
frecventa a usilor spre exteri or, se fo-
a aerului Cu functie de ventilare Fara fun ctie de ventilare
• losesc, cu destul succes , perdelele de
Nu mar Tip lnstalatii tehnice lnstalatii de ventilare
• •
aer. Sun! $i cazuri cand, pentru a i m-
orocese de ventilare de recirculare, AR
1 piedica raspandirea noxelor in toata ln-
Nic iunul lnstalatii de ventilare de I lnstalatii de ventilare de
• • caperea, In special, In cazul unor dega-
evacuare, AE recirculare, AR
jari toxice, se poate actiona eficace
Unul I lnstal atii de ventilare, lnstalatii de ventilare de
• • prin folosirea simultana a unui sistem
R AP sau AM recirculare, AR
de refulare, in general, de tip perdea
UM
de aer $i a unui sistem de aspirare
us pentru fiecare utilaj in parte (de exem-
I
Doua l,R lnstalatii de clima- ' lnstalatii de climatizare
• • plu cabine de vopsire, uscare, electro-
l,UM ti zare partiala, partiala de recirculare, AR
liza etc.)
1,US AP sau AM
• Ventilarea combinata se realizeaza
R,UM
prin ventilare generala $i locala. Exis-
R,US
tenta
•
unui sistem de ventilare locala nu
UM .US
exclude prezen!a unei instal atii de
Trei l,R,UM lnstalajii de c lima- lnstalatii de climatizare
ventilare de schimb general, careia ii
l,R,US tizare partiala, parjiala de recirculare, AR
revine rolul de a dilua scaparile de no-
R,UM ,US AP sau AM
civitati. la valori sub limitele admisibile si
.
l,UM ,US
de a asigura aerul de compensare.
Patru 1,R,UM ,US
lnstalatii de climatizare, lnstalatii de climati zare
•
Ventilarea generala are drept scop
AP sau AM de recirculare, AR
schimbarea aerului in intreaga incapere,
R - instalatii de racire; AP - aer proaspat ; AM - aer amestecat.
supusa ventilarii , spre deosebire de

TE HNICA VE NTILARll

'

-
VENTH.AREA INC APER ILOR
- - Tet1nica ven til3ri i lnstalatii spec iale
proceselor de ventilare

Ventilare naturala ln stalatii p en tru ventilaren inc3perilor

Usca toare Perdele de aer ·

~ Pnn ferestre
lns tala\ii cu lnstalatii fara
func tiuni de ventilare l unc \iuni de ventilare

Separatoare Du$uri de aer

Prir1 GO$ Uri
de venti!are lnstala\ii
lnstalatii de
de ventilare rec irculare
lnstalatii de
asp irare locala Camere · c ura te"
Pnn del lec toare
$1 lnstalatii lnstala tii de
L LJrn inatoare - defl ec toare de c limatizare climatizare Partiala
Partiala de rec irculare
Camere de tes tare
lnstalatii
de transport
lnstala tii pneumatic
lnstalat1i lns talatii
de climat izare
de de
de recirculare
c lim at izare desce \ar e

.
'
Fig. 1.2.1. Clasificarea instalatiilor dupa DIN 1946 - Partea I.
I
 Capitolul 1: Probleme generale I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

Tabelul 1.3.2. Semne convenfionale pentru instalatiile de ventilare sau climatizare

I A. I
A. v
~ 7- -f-
•
canal cu gura gura gura aparat de arnestec aparat de arnestec aparat de arnestec
de aspirati e de rel ulare de asp irare cu vo lum constant cu. volum variabil cu volum variabil
' $1 compensarea Iara compensarea
presiunii initiale presiunii initiale

, v ~
/

, v
---- ~ ',
t=
paralele op use c lapeta c lapeta aparat de inducjie aparat de inductie regulator de volum
clapeta cu jaluzele de incendiu etan~ cu reglare pe partea apei cu reglare pe partea aerului constant Iara energie
racord la 2 conducte racord la 4 conducte auxiliara

,:__
/
I ' - @ ~ Q:t
I I
'-
radial
/
" axial atenuator. ventiloconvector cu ventiloc onvector Iara regulator pentru sist eme
venti lator de zgomot racord de aer primar racord de aer primar cu volum variabil (VVS)
racordat la 2 conducte racordat la 4 conducte cu energie auxi liara
pneumatica
••
•'
I
8 8
I
8 0 ""
- - - - - ,_ - ,_ -•
.
-- ~

~
~
-- - ~
-
//
'); -
111 11 I
I I I I
aer/apa aer/abur aer/apa aer/ freon camera de amestec camera de distributie
•
filtru
baterie de rac ire baterie de incalzire cu 3 ie$iri c u 2 ie$iri pentru aerosoli
a aerului a aerului .

\ I

-
- ,_
~
I
- G4 - G2 - - •
I
I
filtru de praf fil tru c u banda
.
'
filtru electric
- I
,

uniformizator
separator
de ex. G4 roluita de ex. G2 de picaturi

I I I I
-
/ I I •
I ,, -- -
'" I I
I I
' '
I
I
•
I
I
• '
"'.?-
. I

camera de umidificare camera de umidificare camera de umidificare • vas de expansiune

prin pulverizare prin pulverizare/pic urare prin picurare (cu corpuri pomp a c u membrana
de umplutura)

'""-- aer
•
71 aer

apa abur
I .
• •
•
/ •
III

recuperator recuperator inca lzitor/racitor incalzitor/racitor

de caldura c u placi de caldura rotativ pentru recuperarea pentru recuperarea baterie de inca lzire
aer/aer aer/aer regenerativa a caldurii regenerativa a caldurii c u tuburi tern1ice
I I
/

® '*
,

'
I
cazan de incalzire cazan de i ncalzire ma$ina lrigorifica ma$ina frigorifi ca II
• compresor
cu apa- c u abur c u compres1e c u absorb\ie

f \
I v I
-
, '
,
' - ,

>
,'
p t - - - . Pl -- - - <f)
'
,
, ~
,
- •
•
Ii
•
masurarea.. m asurarea I regulator I' dispozitiv de ac ti onare servomotor I turn de racire
.
pres1un11 temperaturii de ex. Pl pneumatica electric c u ventilator
de ex. pt. ventil de ex. pt. clape ta
 1. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare Capitolul 1: Probleme generate

ventilarea loca la, la care evacuarea cente acesteia, spre care se va scurge • (I- incalzire, R- racire, US - uscare,
aeru lu i (sau introducerea) se refera la aerul in exces. Stapanirea regimului de UM - umidifi care ).
anum ite punc te din incapere unde este presiuni este, din acest punct de vede- Climati zarea p artiala - aerul tratat
concentra ta producerea nocivitatil or. re, foarte importanta. este supus la trei procese termodinami-
Pentru a nu se raspandi in intregul spa-
-
In clad irile cu mai multe incaperi ce (I, R, US);
tiu , nociv itatile sunt evacuate chiar la ventilate se recomanda ca, pe ansam- Climati zare - aerul tratat este supus
locu l de d egajare prin absorbtii locale. ' blu , suma debitelor de aer evacuate sa la patru procese termodinamice (I, R,
fi e egala cu a celor introduse pentru a US, UM);
• Clasificarea dupa diferenfa de impiedica subracirea anumitor incaperi. Detalierea instalatiilor pentru ventila-
'
presiune dintre interiorul ~i exteriorul ' . rea incaperilor, cu luarea in considerare
incaperii ventilate: • Clasificarea dupa alte criterii: [ $i a proceselor termodinamice de tratare
i a aerului este aratata in tabelul 1.2. 1.
• Ventilarea echilibrata, sistem la -
In unele tari se practi ca alte clasifi - Ii
care debitele de aer de introducere $i cari. In Germania, de exemplu , se folo-
- 1.7. Semne conventionale
de evacuare sunt egale. seste denumirea de .,Tehnica ventila- ~i denumiri folosite
• Ventilarea in suprapresiune, sistem rii ", ca den um ire atotcuprinzatoare, in - in instalatiile de ventilare
la care deb itul de aer introdus este mai cluzand si c limatizarea (fi g. 1.2. 1). ~i climatizare
mare d ecat eel evacuat pe cale meca- lnstalatiil e pentru ventilarea incaperi -
nica astfel ca in interi or apare o supra- lor au sarcina de a elimina: Pentru diversele parti ale instalatiil or,
presiune, debitul in exces evacuandu- • noxele care impurifica aerul (subs- se folosesc semnele c onventionale •
in-
se pe cale naturala. tante toxice si otravitoare, mirosuri); dicate in tabelul 1.3.2. (dupa DIN 1946
• Ventilare in subpresiune, sistem la • caldura sensibila (sarcina de in- - Partea I).
care debitul de aer introdus este mai calzire, sarcina de racire ); Pentru marcarea pe planuri a tubu-
mic decal eel evacuat . Important este • caldura latenta (sarcina t erm ica laturii de ventilare , corespunzator di-
insa de urmarit ce degajari sunt in in- latenta la uscare, umidificare). verselor functiuni , se folosesc culorile
caperil e alaturate, pentru a nu conta- Clasificarea se face, pe de o parte, din tabelul 1.3. 1.
mina o incapere ventilata in subpresiu- du pa felul ventilarii, respect iv, functiu - Denumiri folosite:
ne sau ce degajari nocive sunt intr-o nile ventilarii (cu/fara aer exterior) $i , pe Al - aer refulat (introdus) in incape-
incapere ventilata in suprapresiune de alta parte, dupa numarul proceselor rea/ incaperile deservite de instalatii;
pentru a nu contamina incaperile adia- , termodinamice de tratare a aerului AA - aer aspirat din incaperea/inca-
perile deservite;
Tabelul 1.3.1. Culori folosite In instala!iile de ventilare ~i climatizare
AE - aer aspirat din incapere/incaperi
Tipul aerului Simbol Culoare eliminat (evacuat) in atmosfera;
. 1
Aer refulat, in fun ctie de tratare Al, PAI ro$U, oran J AR - aer recirculat, o parte sau tot
Aer exterior (proaspat) AP , PAP verde aerul aspirat, AA, diri jat spre a fi din nou
Aer aspirat $i evacuat AA,AE, RAA bleu, albastru tratat $i reintrodus in incapere/incaperi;
AM - aer amestecat provenit din a-
Aer recirculat AR violet
mestecul aerului exterior (proaspat),
Aer am estecat AM rO$U, oranJ AP, $i a unei parti din aerul aspirat, AA;
AE. AR , AM $i AP - au semnificatia de la tab. 1.2.1 ; Al - aer refulat, introdus in AP - aer proaspat preluat din atmos-
incapere; AA - aer aspirat; PAI - aer pretratat, refulat, introdus in incapere; fera prin intermediul unei prize de aer;
PAP - aer exteri or proaspat pretratat; RAA - aer aspirat·ain inc apere, retratat. AEP - aer epurat, aer evacuat din in-
capere/incaperi , supus unui proces de
14 separare $i retin ere a celor mai multe
I noxe, inainte d e a fi evac uat in
13 ~ - - L •
atmosfera in scopul reducerii poluarii .
~--

1' 0 Notatiile P $i R plasate inainte de

r :QA
t I
~ ¢p I IC
simbolurile mentionate
•
au semnificatia:•

\ P - aer pretratat; R - aer retratat

12 I
11 10 Terminologia celor mai importante
. --- - . . . . . . I :¢ A elemente ale unei instalatii de clima-
' A - I ,. 1 ti zare este aratata in fi gura 1.3. 1.
I r -

fR '~
>--
I'
~ .
~
•

+/ +'
<( I' I'
. - <( ' ' I
I
I
I
'
M
I I
. ~
I I
~ .
I
I' I
I

1 2 34567
'
8 9 I I'
cc - __ __,'
..
Fig. 1.3.1. Elementele principale ale unei instalatii de climatizare:
1- recuperator de caldura; 2 - camera de amestec; 3 - filtru de praf ; 4 - baterie
de preincalzire; 5 - baterie de rac ire; 6 - umi difica tor; 7 - baterie de reincalzire;
8 - ventilator de intro ducere; 9 - atenuator de zgomot, pe introducere; 10 - idem,
pe evacuare; 11 - ven tilator de evac uare; 12 - priza de aer proaspat ; 13 - gura
de evacuare a aerului viciat in atmosfera; 14 - gura de introducere; 15 - gura de
aspirare; CC - centrala de c limatizare; IC - incapere climatizata; A - aspirare;
I - intro ducere; P - priza; E - evacuare; M - amestec ; R - recirculare.
 .
. '-._ : ...
. • - <-\
~

-. -'1.,-•
' ' , - •

- "- . -

-- .. --' ,- .- .
- . -.
....

... .. .

-..

• •

•• • •

• II I
•
' '

Capitolul 2
Baze climatice si liziologice
'
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

2.1. Aerul atmosferic 2.1.2. lmpuritatile (0,02 ... 0,05 mg/m 3), ca urmare a pro-
din aerul atmosferic ceselor de putrefactie.
2.1.1. Aerul curat, uscat '
I
• Ozonul se gase$te, de regula, in
I 2. 1.2. 1 Gaze :;i vapori stratul situat la altitudinea de
Aproape intreaga atmosfera (circa 1 Aerul atmosferic contine $i un numar 20-35 km, dar poate fi intalnit $i la
97 %) se gase$te pana la inaltimea de 1 important de gaze $i vapori (datorate, 50- 55 km . Ozonul ia na$tere prin
29 km, dar limita superioara a acesteia ! in principal, activitatilor industriale, ac"fiunea razelor ultraviolete asupra
atinge inaltimea de aproximativ J casnice $i circulatiei feroviare, rutiere, , atomilor de oxigen $i care are functia
10.000 km. Compozitia chimica a at- I
aviatice, marine) in functie de vreme, I de a proteja suprafata Pamantului
mosferei (tab. 2.1.1) este foarte unifor- I anotimp, loc, clima etc. i impotriva celei mai mari par"fi a radiatiei
ma intre 0 $i 90 km $i alcatuie$te stra- i • Oxidul de carbon - prezent, in spe- l ultraviolete, a razelor X $i Y existente in
tul numit homosfera. Peste 90 km alti- cial, in zonele industriale {dar $i urba- I spectrul radiatiei solare. Ozonul se mai
tudine, ea devine foarte neuniforma, ne) $i datorat arderilor incomplete, I intalne$te in atmosfera terestra, ca ur-
formand heterosfera. Homosfera la foarte otravitor $i periculos, fiind inodor 1 mare a descarcarilor electrice, a proce-

randul ei se divide in: $i incolor. Concentratia in aer este selor de evaporare $i oxidare, in con-
- troposfera, 0 ... 12 km, caracterizata foarte variabila (30 ... 60 mg/ m 3 pe i centra"fii de 0,02 ... 0,2 mg/m 3. Concen-
de gradientul normal de temperatura, strazi, pana la 36 g!m3 in gazele de : tratiile admisibile in incaperi sunt nor-
1
6,4 K/km; e$apare, pana la 50 mg/m3 in 1ncape- I mate la 0, 1... 0,2 mg/ m3, peste
- stratosfera, 12 ... 50 km (zona in rile in care se fumeaza mult). I 0,2 mg/ m3 fiind suparator, iar in con-
care se gase$te $i stratul de ozon), ca- • Bioxidul de carbon are concentra- centratii mai mari otravitor. Ozonul
racterizata de temperatura relativ con- tii variabile in functie de zona (750 contribuie la indepartarea mirosurilor
stanta la altitudinea 12,5 ... 20 km, du- mg/m 3, in ora$e mari, 600 in ora$e mici avand efect oxidant puternic.
pa care temperatura scade, la 50 km $i medii, 500 in mediul rural). • Vaporii de plumb - in mediul urban,
ajungand la 0 °C; • Bioxidul de sulf - prezent in zonele in mod normal, au o concentratie de -
- mezosfera, 50 ... 80 km, in care industriale in care se lucreaza cu com- 0, 1 mg!m3. in ultima vreme se constata o
temperatura ajunge la -83 °C. PU$i ai sulfului, dar $i in alte zone, ca depa$ire regulata a acestei concentratii.
•' Heterosfera se subdivide $i ea in: urmare a arderii carbunilor $i a pacurii
''
'· - termosfera, 80 ... 400 km, in care se i (tab. 2. 1.3). 2. 1.2.2 Prat

•
ating temperaturi de 1100... 1650 °C; I Concentratia medie a S02 in gazele Prin praf se inteleg particule solide a
• - ionosfera, peste 400 km, alcatuita rezultate din arderea combustibililor, carer viteza de cadere in aer (sub ac-
~ 3
. '
$i ea din cinci straturi. exprimata in [g/m ] este: la carbuni 2,
•
tiunea campului gravitational), datorita
Greutatea aerului realizeaza la supra- la pacura 0,5 ... 3, la gaz natural 0,05. In dimensiunilor mici ale acestora, este
fata solului o presiune de 1,013 bar. aerul atmosferic poate atinge concen- mult mai mica decat cea corespunza-
•
•• Presiunea $i temperatura aerului se tratii de 0, 1... 1,0 mg/m~ la o con- toare caderii corpurilor. Forma $i di-
,.• 3
modifica in func"fie de inaltime a$3 cum centratie de 0,5 mg/m are influenta mensiunile particulelor de praf pot fi
'
se arata in tabelul 2. 1.2. asupra on\iului $i este vatamator pentru foarte diferite, iar viteza de cadere a
•
Aerul este un amestec de gaze per- plante. Are mires neplacut, este iritant, 1
acestora (particule cu dimensiuni de
"
manente in atmosfera, dintre care azo- , incolor, inecacios. 1... 1000 µm) este (legea lui Stokes):
tul $i oxigenul reprezinta 99,03 % (in ! • Oxidul $i bioxidul de azot iau na$- v = 3· 104 · p · d 2 [m/s], unde:
velum). Compozitia se modifica in timp tere la descarcarile electrice din at- p - densitatea particulei, (kg/ m 3];
$i local foarte putin la nivelul solului, mosfera, in instalatiile de ardere $i da- d - diametrul echivalent al particulei,
iar la mari inal!imi predomina gazele torita circulatiei rutiere. N02 este un [m].
U$Oare. Bioxidul de carbon are o par- gaz otravitor $i poate fi gasit $i liber in Particulele mai mici de 0, 1 µm apaf!in
ticipatie practic constanta (0,033 %, atmosfera, in concentratie de domeniului coloidal (legea Cunnin-
din volum) (cu tendinte de cre$tere 0, 1... 0,5 mg!m3. gham). Praful ia na$1ere prin actiunea
U$Oara datorita proceselor de ardere a • Amoniacul se gase$te liber in at- factorilor meteorologici (vant, furtuna,
combustibililor), in timp ce vaporii de mosfera, in concentratii foarte mici 1nghet, dezghet). descompunerii datorita
apa (prezenti $i ei in aerul atmosferic)
Tabelul 2.1.2. Variatia presiunii ~i temperaturii aerului cu altitudinea
variaza intre 0,02 % (in conditii de
de$ert) $i 4 % (in regiunile ecuatoriale). Al ti-
tudinea 0 0,5 1 2 3 4 6 8 10 15 20 50 80 100 120
[km]
Pre-
.
Tabelul 2.1.1. Compozifia aerului s1unea 1 013 950 895 810 725 645 500 375 270 145 50 1 0, 1 0,01
curat uscat fmbar I
Partici )a tie [% l Tempe-
mas1ca-
Gazul '
'
volumica ratura 15 11,8 8,5 2,04 -4 5 - 11 -24 -37 -50 -55 -55 0 -83 0 +100
'
Azot 75,51 78, 10 [°C]
Oxioen 23,0 1 I 20,93
Ar non 1,286 0,9325 Tabelul 2.1.3. Degajarea de S02 la instalafiile de ardere
Bioxid de carbon 0,040 0,030 Combustibilul Putere calo- Continutul de suit Degajare de S02
Hidrooen 0,001 0,01 '
-
r1ca kJ/k c % din masa
'

kq/ MWh
Neon 0,0012 0,0018 Huila, COGS 29 000 1,0 3, 1
Heliu 0,00007 0,0005 Lian it 8 400 0,7 6,5
Krioton 0,0003 0,0001 Lianit brichetat 20 000 0,4 1,9
Xenon 0,00004 0,000009 Pacura 42 000 ' 0,5 ... 2 1,1... 4,4
Oz on - 10 6 Benzina 42 000 0,05 0, 1
Radon - 610 18 Gaz natural 42 000 I < 0,01 < 0,02
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 2: Baze cl imatice ~i fiziologice

incendiilor, erup\iei vulcanilor sau prin odihna si tratament 2 ... 10. Praful de- terii, microbi) de provenienta vegetala
activitatea oamenilor in procesele de pus, raportat la greutate, reprezinta sau animala, de forma cilindrica, sferi -
munca, datorita circula\iei rutiere, fero- 97 % in domeniul particulelor cu di- ca, spirala sau aciculara avand grosi-
viare etc. Praful poate ti de natura 1 mensiunile 1... 30 µm si 3 % in domeniul mea 0,5 ... 1 µm si lungimea 1... 5 µm. in
anorganica (nisip, scrum, carbune, fu - 0 ... 1 µm, iar raportat la numarul de general, agen\ii patogeni adera la par-
ningine, piatra, metale) sau organica particule 98,5 % in domeniul 0 ... 1 µm ticule solide astfel ca la cresterea con-
(polen, spori, semin\e, particule de plan- si 1,5 % in domeniul 1... 30 µm. in ta - 1 \inutului de praf se constata si o cres-
te, fibre textile etc). Un prim strat de belul 2.1.5 se arata distribu\ia medie a tere a con\inutului de germeni pato-.
praf se gaseste la nivelul solului (0 .. .4-5 particulelor de praf din aer intr-un oras , geni. Con\inutul de germeni patogeni
m) datorita circula\iei vehiculelor, iar al mare, pentru o concentratie medie de ' (foarte variabil in func\ie de loc) poate
doilea, peste acoperisurile cladirilor 0, 75 mg/ m 3, praful avand densitatea 1 ti apreciat la valorile: 100 ... 300 ger-
datorita functionarii instalatiilor de P=1 000 kg/m 3. meni/ m3 in mediu rural , 1 000 ... 5 000
incalzire, industriale etc. Concentratia pe strazi, iar in locuin\e si mai mare.
prafului in aer, in medie 0 ... 3 mg/m 3, 2.1.2.3 Nuc/ee de condensare
depinde de starea vremii, de anotimp, Nucleele de condensare reprezinta 2.1.3. Poluarea sonora
ora si loc. Praful existent in mod normal particule mici, care se gasesc in atmos- ;
in aer, in afara unei usoare influente fera, cu un diametru de 0, 1... 1,0 µm si Alaturi de poluarea atmosferica, defi-
asupra respiratiei, nu este daunator or- pe care condenseaza vaporii de apa la nita prin cantitatea tot mai mare de im -
ganismului. Praful industrial este in anu- saturare formand asa-numitele sisteme puritati con\inuta in aerul atmosferic,
rilite situatii daunator. Sunt necesare coloidale. Apari\ia nucleelor de _con- poluarea sonora (zgomotul din ce in ce
masuri impotriva prafului industrial, densare se datoreaza proceselor chi- mai mare produs de circulatie, de
deoarece vatameaza sanatatea, alterea- mice de condensare si sublimare si nu func\ionarea instala\iilor industriale etc)
za curatenia, favorizeaza formarea cetii, celor de tarami\are mecanica. Fumul a devenit, pe masura industrializarii ta-
micsoreaza radia\ia solara (in special este un sistem coloidal de natura soli- rilor, o problema tot mai importanta.
iarna), uzeaza masinile si cladirile etc. da, pe cand ceata este de natura lichi - Zgomotul, transmis prin aer si asocial
Continutul mediu de praf in aerul at- da. Nucleele de condensare pot avea atmosferei exterioare , este determinat
mosferic si in unele incinte, exprimat in sarcina electrica (pozitiva sau nega- de vibra\ii cu frecvente si amplitudini
(mg/m 3], este indicat in tabelul 2.1.4. tiva), formand ioni. variabile care atunci cand depasesc
Oepunerile de praf (in special de fu - anumite limite devin suparatoare sau
ningine), exprimate in [g!m 2, tuna); in 2. 1.2.4 Agen/i patogeni chiar vatamatoare pentru om, re -
general, 10 ... 15, in zone industriale Agen\ii patogeni (germenii) reprezinta ducandu-i productivitatea muncii. in
20 ... 30 (si chiar mai mutt), in statiuni de mici vie\uitoare (microorganisme, bac- tabelul 2.1.6 sunt indicate valorile
Tabelul 2.1.4. Continutu l mediu de praf al aerului (dupa Lahmann ~i Fett) admisibile ale zgomotelor exterioare in
fata ferestrelor, dupa VOl-2058/ 1985.
Concen- Frecven\a gra- Dimensiunea
Limitarea poluarii sonore se impune
Locul, zona tra\ia nulelor cu dia- maxima a
atat in cartierele de locuit cat, mai ales,
medie metrul ,,d" qranulelor
la invecinarea acestora cu zonele in-
(mg/m3] [µm] [µm]
dustriale.
Mediu rural, timp secetos 0,10 2 25 Exista norme (ISO, NFS 31 -010 Ma-
Mediu rural, dupa ploaie 0,05 0,8 4 surarea zgomotului in zone locuibile in
Oras mare, zona de locuinte 0,10 7 60 vederea eliminarii disconfortului popula-
Oras mare, zona industriala 0,3 .. .0,5 20 100 \iei) pentru aprecierea zgomotului la
lncinte industriale 1... 3 60 1 000 care este expusa popula\ia in anumite
Locuinte 1... 2 - -
zone si care cauzeaza deranjamente
Maqazine 2 .. .5 - -
pentru activitate, repaus sau odihna
Ateliere 1... 10 - - acestuia. Aceasta apreciere se refera la
Ateliere de polizare 25 .. .450 - -
calitatea mediului acustic dorit, expri-
Curatatorii de fonta 50 ... 500 - -
mata printr-un nivel de intensitate acus-
Fabrici de ciment 100 ... 200 - -
tica pentru situa\ia considerata si o
Aer de mina 100 ... 300 - -
perioada de referin\a determinata. ·in
Gaze esapare-cocserii cu zonele locuibile s-au dedus criterii de
incarcare manuala 10 ... 50 - -
niveluri de zgomot pornind de la valori
Gaze esapare-cocserii cu de baza cuprinse intre 35 si 45 dB(A)
incarcare mecanica 100 ... 200 - -
pentru un camp sonor exterior. in tabe-
Gaze esapare-instala\ii de ardere lul 2. 1.6 sunt date valor! de baza pentru
tehnologice 1 000 ... 15 000 - -
diferite perioade din zi si zone locuibile.
in ceea ce priveste zgomo tul la locu-
Tabel ul 2.1.5. Distributia prafului in aerul m ari lor ora~e
rile de munca exista norme ce au la
(pent ru c oncent rafia d e 0,75mglm3 ~i p =1000 kg!m3)
baza masurarea nivelului de presiune
Marimea Marimea medie Numarul de Procente de volum i acustica ponderata (A) care este deter-
__J)articulelor a particulelor particule ~ de masa
minata plecand de la un indice partial
fµm] ! fµm] [103/m3j f%l de expunere la zgomot si de durata de
10 ...30 20 50 28 expunere in cursul unei saptamani.
5 .. . 10 7,5 1 750 52 Aceste norme recomanda:
3 ... 5 4 2 500 11 • in interiorul magazinelor nivelul so-
1... 3 2 10 700 6 nar maxim sa fie 75 dB (A);
0,5 ... 1 0,75 67 000 2 • muzica de ambian\a sa fie la nive-
0 ... 0,5 0,25 910 000 1 lul de 65 dB(A);
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare

• nivelul de zgomo t in locuinte tre- bucatarii 38 dB(A). mandate se admit abateri in p lus in
buie sa nu depa$easca 35 dB(A) iar in Fata de nivelurile de zgomot reco- functie de zona (amplasare) $i limp; va-
lorile sunt indicate in tabelul 2.1.7.
Tabelul 2.1.6. Valorile admisibile ale zgomotelor exterioare (Dupa VDl-2058/ -85)
Locul, zona lntensitatea zoomotului dB 2.1.4. Electricitatea atmosferica
.
z1ua noaotea
•
Zona neindustr iala 70 55 I
•• Pamantul poseda la altitudinea de
lmediata aorooiere a zonelor neindustriale 65 50 50-65 km (in mezo sfera) un strat de
Zone cu diferite industrii 60 45 I aer incarcat pozitiv, a$a- numitul strat
lmediata anron iere a locuintelor 55 40 ! de echilibru . Solul poseda fata de
Exteriorul zonelor de locuit 55 30 ! acest strat un potential negativ. Pa-
Statiuni
•
de odihna si
•
tratament 45 35 l tura d e aer dintre cele doua straturi

Tabelul 2.1.7. Valorile termenilor aditivi Cz ~i CT la valorile de baza - I (potentiale) reprezinta, in functi e de
i starea vremii, un dielectric. Diferenta
Tin d e zona Termen aditiv Cz j de potential dintre cele doua straturi
Rezidentiala rurala, zona de soital 0 este c uprinsa intre 250 $i 350 kV,
Rezidentiala suburbana, slaba circulatie rutiera +5 astfel ca in apropierea solului avem
Rezidentiala urbana +10 I un camp electric de circa 150 ... 280
Rezidentiala
•
urbana sau suburbana cu cateva ateli ere i V/ m. Valorile minime se intalnesc
sau centre de afaceri sau cu rute de mare circulatie + 15 vara (pe luna noua), iar cele maxime
Zona nredominant comerciala $i industriala +20 iarna (pe luna plina). Alaturi de va -
Zona oredominant industriala industrie orea +25 riatiil
•
e sezoniere se intalnesc si•
varia -
Perioada din zi Termen aditiv CT tii
•
diurne cu valori maxime seara si •

Ziua 0 valori minim e dimineata. devreme.

Perioada intermediara -5 Cu cre $l erea inaltimii, campul electric
••
.
Noaotea - 10 scade rapid . Deoarece in functi e de
CT - termen aditiv de timp (valoarea termenului de baza 40dB(A)) starea vremii si •
stru ctura aerului ,
Cz - termen aditiv de zona (valoarea termenului de baza 40 dB(A)) exista, in p ermanenta. curenti elec-
'•
•
1 trici verticali cuprin$i intre 10-16 $i
'·

.
• 30 -+-.--+----+-----+1--1----~+--+.....-------j I 10-6 A/cm 2, este necesara formarea
.f
.
•
lulie I
d e noi ioni, lucru care se realizeaza
•
. August p e seama radiatiei cosmice $i, in
•• •

• 27,5 I ~-----,f---'.+-+:-f,
,',_-
;:+;;:::::"'_:_f~+~~====:........ special, p e seama radiatiei radioacti -
lunie
•
(
•

'
' 25
i- .
.
/ / ' · · - .
111' r
l: ;
-1--~:~-1--~....,....+-~-fl'--;.;..~+-'~l-c-+1--~-+_,....~~~~--,--.,----;
.f\l~
~
\~- ·r-r--- .
1 ve a Pamantului. Numarul mediu de

I ioni la nivelul so lului este de circa

· I " Septembrie 3000/cm 3 . Ac est camp electric nu se
/;·, • ;;..:., i ,~ ------- · Mai face simtit in interiorul incaper ilor.
Pana acum nu a putut ti pusa in evi-
1

denta o influenta biologica a cam-

20 •I : , ' , :
~.~--t~--'.+,1-,1-~+, ~~-+--'--~~~~~~4 pului electric al aeru lui asupra om u-
' . ~.. \ ~ ~. /~__:.A1.n"-'1ri201i e:___ lui. Al aturi d e campul electric conti -
nuu exista $i un camp electric alter-
\
nativ. cu o fr ecve nta medie de
10 ... 12 Hz, precum $i o emisie d e
impul suri . Acest camp scade insa la
vreme in stabila pana la 2 Hz, dar
emisia de impulsuri pare sa aiba 0
mare importanta asupra con fortulu i
oamen ilor .
•

r---.:: , + I
•I
' II
'
·' . I'
.
'.'

/-..•:
"'"
\
~ 2.1.5. Radiafii radioactive
7 ,5 •
'\. . '
• Martie •

. ,.. . . .__!;
5 +..:·~--1~---r-+-+·,1----·!---'.--~--t-~-~
'
,I . I }. ·?_I 4--:-~~~~~~-
1
In prezent, se gasesc in aer, apa
! pamant mu ll mai multe substante radi-
$i
i
~ '-/ I /,' ~· 1 oactive, care produc raze a, p, y pre-

K ·-..... I ' ;1/ . \'\ · cum $i alte particule, decat la sfar$itul

2 ,5 "-- ·~ !/ / ' \ celui de-al doilea razboi mondial.
~ . ! \ ' Exista acum peste 40 izotopi naturali $i
/ /' y· ' \ ' '\ !
Q .·; I '« '· -~ 700 artificiali. Substantele radioactive
·"'fo-~- -4_tl I -~, au actiune
•
vatamatoare asupra tuturor
vi etui toarelor $i plantelor. Contamina-
-2,5 ~ . I . #,=======-! rea este legata de prezenta prafului $i

s: •
0
~·
4 8
I 1

12 16
•

20
.

24
·
de aderarea substan\elor radioacti ve la
particulele de praf (aerosoli radioacti vi).
De mentionat insa ca, prin utilizarea
Ora zilei
unor noi materi ale de constructii , in
Fig. 2.2.1. Variafia zilnica a temperaturilor medii ale aerului exterior in spec ial, cele pe baza de fosfogips, au
Bucure ~ti (1968-1977). aparut noi surse radioactive care au de
 I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare Capitolul 2: Baze climatice ;;i fiziologice

multe ori , intensitati mai mari decat exterior cat $i iarna. larna cresterile de tempe-
c ele na tura le. • Scaderea temperaturii aerului , cu ratura fata de p eriferi e sunt de
inaltimea, in imediata apropiere a so- 4 ... 5 °C, iar vara de 2 ... 3 °C.
2.2 Factorii meteorologici lului , pentru sezonul ca ld este aratata Variatiile de temperatura descri se nu
in figura 2.2.3. pot constitui date de calcu l p entru di -
2.2.1. Temperatura • Modificarea temperaturii c u altitu- mensionarea instalatiilor. Sunt necesa-
aerului exterior dinea, pentru localitati situat e la peste re, pentru scopuri tehnice: punerea In
500 m deasupra nivelului marii, poate fi evidenta . a unei frecvente . de manifes-
Variatia temperaturii aerului exterior 1 determinata, pentru sezon ul cald, c u tare a unei anu mite marimi si, In core-
Temperatura aerului ex terior , factor t ajutorul relatiei aproximative: lati e cu aceasta, stabilirea unor grade
important in dimensionarea instalatiilor : lh = te - h/200 [°C J (2.2.2) de asigurare a instalati ilor In functie de
,'
de incalzire, ventilare $i c limatizare, unde: importanta acestora. Un asemenea
este det erminata in apropierea scoartei te - t emperatura aerului ex terior vara la exemplu este dat in figura 2.2. 4 si
terestre, pe de o part e, de radiatia so- ses [°C]; tabelul 2.2. 1.
Iara si . absobtia . sau cedarea medie a h - altitudinea localitatii considerate [ m];
solului $i, pe de alta parte, de vant. th - temperatura localitatii considerate. Grade-zile pentru lncalzire
Ciclu l zilnic al temperaturii aerului • Temperatura aerului in orasele Numarul de grade-zi le este definit
reprezinta o oscilatie cvasicosinusoida- mari, datorita zonei construite, este prin relat_ia:
la prezentand un punct de minimum , mai ridicata decat la periferi e, atat vara I = N; · ( t; - fem) (2. 2.3)
inainte de rasaritul soarelui , $i un punct
de maximum, in mijlocul dupa amiezii,
(fig. 2.2. 1). Minimul zilnic este atins, Fig. 2.2.2. Variatia anuala
vara, in jurul orei 4, iarna, catre ora 8, a temperaturii in
iar maximul este cuprins intre orele 14 Bucure?ti
$i 15. Oscilatiile zilnice de temperatura (1968-1977):
au o amplitudine de 6 ... 7 °C vara (in 30
1 - media maximelor;
afara litoralului care este de 4 °C) $i 2 - maxima absoluta;
3 ... 4 °C iarna. Explicatia o gasim in 3 - media minimelor;
radiatia solara mult mai puternica vara. 20 4 - minima absoluta;
Temperatura medie zilnica, fem rezulta 5 - temperatura medie
din medierea inregistrarilor orare, se lunara (media mediil or
determina, in mod c urent, p e baza 10 zilnice).
valorilor a 4 c itiri de t emperatura, la Valori: a - zilnice;
orele 1, 7, 13 si 19 cu ajutorul relatiei: b - lunare.
fen1 = 1/4· (ti + f 1 + f7 3 + t 19) [°C] (2.2.1)
Nota: - Media maximelor
Alaturi de variatia zilnica, temperatu- zilnice reprezinta media
ra exterioara prezinta si un ciclu lunar
precum $i unul anual (fig. 2 .2.2).
ro aritmetica a ce lor mai -
~

~ ridicate valori din toate

Figura 2.2.2 ilustreaza faptul ca cele . - 10
E
Q) zilele lunii si perioadei
mai ridi cate temperaturi se inregistrea- I-
considerate (ex: m ed ii
za in luna iulie iar cele mai scazute, in pentru iulie se face din 31
ianuarie. De aici rezulta si necesitatea zile x 10 ani = 3 10 valori);
definirii a doua temperaturi de calcul, -. - Media maximelor lunare
pentru dimensionarea instalatiilor de -.
' - reprezinta media arit-
incalzire, ventilare si climatizare, si a- -30 >---+---+~-+--+~+--~li----+----+~+'~+---+----l-30
. meti ca a celor mai ridicate
nume: una, p entru perioada calda a -
- valori din fiecare luna a
anului (iulie) si alta pentru cea rece -
. - perioadei considerate (pt .
(ianuari e ). -40 -40
1-----'--~~-'---..L-~i-----'----+~-'---'-~1-----'----'
iulie: 1 valoare/lun a x
•
In Anexa I volumul lnstalatii de I DNOSAI I M A M F I
x 10 ani = 10 valori).
incalzire este indicata valoarea tempe- Lunile anului
raturii m edii lunare tn11 pentru principa-
lele localitati• din Romania .
Modificari ale temperaturii aerului
~

~
~
0 100
.
~

;:R
0
-- ......._
'
~
~

0 01 20 -80 '
0
~

-
·~-
(J)
~

ro
.

-
(J)
·-
·- ~
' " '\. / max'
-::i
ro
ill 4 ----------------- - - - - ~ -- - -
~

::i
01
·-
(/)
ro
40
.
ro 60
n.
ro
(J)
•

',
/
1em
'
'
'
te
n. ' 60 40 ' '
'

-g;
D
(J)
E2 ---------- - ' ro
'
-1 ' D
(J)
'' ' - .
c '
ro
(J)
----
'
. '
'
'
'
'
'
D
::i
ro .
80 ' 0
20 ' • ' -...
........
~
' '' ~
(JJ
(J) '• ('.) .
'
D
•<ll
u
0 1
'
10 80100 100 -"
u..
~

0
- - - - - - - ,__ - 1- - - ~ - - ~
-- -
(f) inaltimea deasupra solului - H [m] 15 20 30 25 35
Temperatura aerului exteri or [°CJ
Fig . 2.2.3. Scaderea temperaturii Fig. 2.2.4. Frecventa temperaturilor exterioare medii lem ~i maxi me t[!'ax
medii a aerului exterior pentru Bucure?ti (iulie, 1948-1977).
in apropierea solului, vara. Exemplu : p en tru f = 5% (g = 95%), rezul ta: fem = 26,5 °C, f[!'ax = 35 °C.
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

in care: N; este numarul de zile ale a instala\iei de ventilare) (°C). Se face racirea incaperilor (°C) (circa
p eri oadei de incalzire; t; - temperatura 18 ...20 °C); t 'em - temperatura medie a
medie a aerului interior [°C] ; fem - tem- Grade-ore pentru racire aerului exterior corespunzatoare perioa-
p eratura medie a aerului exterior in pe- Numarul de grade-ore pentru racire delor in care se face racirea [°C].
rioada de incalzire [°C]. se define$te similar: Numarul anual al gradelor-ore pentru
Reprezentarea grafica a numarului R = N r · (frv - f'em) (2. 1.6) racire poate fi considerat, pana la efec-
de grade-zile se indica in figura 2.2.5 in care: N, - numarul orelor in care se tuarea unor cercetari sistematice, cu
Temperatura limita pentru inceputul face racirea incaperilor; frv - temperatura aproximatie in func\ie de frv (°C]:
$i sfar$itul incalzirii, t1 ~ + 1O °C . de refulare a aerului in perioada in care
Gradele-zile pentru incalzire ale unui
an sunt reprezentate grafic pentru Bucu-
Tabelul 2.2.1. Frecventa de manifestare a ternperaturilor exterioare rnedii tem
re$ti in figura 2.2.5 prin suprafata ha- si rnaxime t_max in Bucure~ti
$Urata. lntersectia temperaturii t1 = 10 °C
Temp. ext. .
Frecventa de manifestare
cu temperatura medie lunara determina• (aC] O/o
Luna
inceputul (20 octombrie) $i sfar$itul (10 I 1 2 5 10 15 20 30 50
aprilie) perioadei de incalzire.
lanuarie med. 8 6 4,6 3,4 2,5 1,7 0,6 -1 4
'
max. 13,2 12,5 11 ,4 8,5 7,3 5, 7 4,6 2,3
Grade-zile pentru ventilare
Februarie med. 11 9,5 7,3 5,6 5,3 4,4 2,7 1,4
Asemanator numarului de grade-zile
max. 19,5 17,5 14 11 ,5 10,5 9,5 7,6 4,5
p entru incalzire se define$te $i numarul
Martie med . 15,5 15 13,2 10 9,3 8,5 7,3 4,5
de grade-zile pentru ventilare care se
max. 25,5 23,3 22,5 19,7 17,5 16,5 14,5 10,5
poate exprima prin relatia:
Aprilie med. 19,5 19 17,4 16,2 15,7 15, 1 14 11 ,5
V = N v · (tr - fem) (2.2.4)
max. 28 27,6 25,7 24,5 23,7 22,6 21 18,2
in care Nv este numarul de zile ale
Mai med. 25,5 24,3 22,3 21 ,2 20,6 20,2 19,2 17, 1
-. p erioadei de ventilare in tr - temperatu -
max. 33,6 31,7 30,5 29,3 28,3 27,4 26,3 24, 1
ra aerului refulat in incaperi [°C].
•
lunie med. 26,3 26 25 24 23,3 22,7 2 1,8 20,7
Deoarece nu toate instalatiile de ven -
' •
max. 34,5 33,7 32,2 31 ,3 30 ,4 30, 1 28,7 27
•'• •• . tilare functioneaza intreaga zi, in locul
lulie meg. 29 27,5 26 ,5 25,7 25 24 ,6 23,6 22,4
I· temperaturii medii zilnice, trebuie sa se
' .
c onsidere temperatura medie a perioa- max. 37,5 36 ,2 34 ,4 33,3 32,4 31,6 30,5 28,7
dei de functionare. Mai p otrivita este August med. 26,5 26, 1 25,7 2 4,6 24 23,5 22,5 21
notiunea de ,,grade-ore pentru ventila- max. 35 34, 1 33 32,5 31 ,5 30,7 29,6 28
re" care se define$te prin relatia: Septembrie med. 23,3 22,6 22, 1 21,5 20,7 20,2 19,5 17,5
.

Vh = Nh · (tr - fem) (2.2.5) max. 31,5 31, 1 30,3 29,6 29,2 28,5 27,5 25
,. in care Nh este numarul orelor in care Oc tombrie med . 18,3 18 16,8 15,5 14,7 14,2 13 10,5
• •

• fun ctioneaza instalatia de ventilare, iar max. 27,5 26,5 25 24 23 2 1,7 20,3 17,7
•
• fem - temperatura medie a aeru lui exte- Noiembrie med. 15 14,4 13 11 ,3 10,7 9,8 8,6 6,2
ri or pentru perioada Nh (de functionare max. 24 2 1,7 20,6 19 17,7 17 14,6 11
Decembrie
. med. 9 7,8 6,5 5,4 4,5 3,4 2,5 0 ,8
max. 14 13 10,5 9 ,5 8 ,4 7,7 64 4

'2 22
ro
.D
E 20 / - -
/
•<U
Q.
ro
18 •
/ " J1
~
~
ro
.D

/
I
\. E
<D _....
'O
~
16 ' >CU
Q.
0
~ 14 100 100
"'
30 -jg
0 -
µ;: =- ., "I,;. .':. ....
i ~
3 ~

Q.
, . -,,- 90 ~ 0
~ 12 -'' -::J 90 " 26 ·;::
~

\ , .)
<J ti: 0

"' ' .i~

••• /
/I :
, ,I:"
::J I /I Q.

J~ l
OJ
10 • ~

80 n I
><1l
l •. •
• 80 Q)
_, 22 >
••••
-~--' ..\ 8
......
0
c ' ·. /
70
"'ro 70 > ...
OJ
•<U
·- 8 ---'- ~-
18 ro
-
•CU
' ' '. 4
·..... . , }''
N
\'•\ ·\ >
' , " 1 c
~.
•OJ c OJ ::J
•,- .,.,7\,', .·1
-~ 60 J
"' 6 , 60 Q) 14 >CU
":.:/ ~
! -OJ
~

4 -
6 - ---- 50
OJ

--
Q)
50
I
' \
10 -ro
Fig. 2.2.5. Reprezentarea gradelor -
zile de incalzire pentru Bucure~ti: "'c<D - '..- '2
OJ
·-
'O
·- ,
,•
'I. I
Q.

2 40 E 40 ..... 6 :ii
c
1 - temperatura aerului exteri or; ::J
:::i .....
! ' ::J
2 - inceputul perioadei de incalzire - "'
<D ' 2 ."'
Q)
~

0.. 4 8 12 16 20 24 I F M A Mll A S O N D ~

20 octombrie; 3 - numarul zilelor de Ora zilei

0..

i ncalzire - 183; 4 - variatia Lunile anului

temperaturii medii lunare in perioada
1968- 1977; 5 - temperatura medie
anuala, tma = 10,4 °C; 6 - sfar$itul
p erioadei de incalzire - 19 ap ri lie;
7 - temperatura medie a peri oadei de
i ncalzire, fem = 2,2 °C .
a b
Fig. 2.2.6. Variatia umiditatii relative a aerului exterior in Bucure~ti:
a - variatia zilnica; b - varia tia anuala;
1 - presiunea vaporilor in iul ie; 2 - idem, in ianuarie; 3 - presiune partiala in
ianuarie; 4 - marti e; 5 - mai; 6 - iulie-septembrie; 7 - octombrie;
8 - noiembrie; 9 - umiditatea relativa; 10 - presiunea vaporilor.
 I. lnstala!ii de ventilare si
•
climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice
Irv 12 14 16 18 20 22
R 23 500 13 700 7 500 4 200 2 250 1 150 Variapa umiditatii. Umiditatea relati -
va, <p. are o variatie inversa tempera-
Durata $i temperatura medie a turii aerului, cunoscand o vari atie zilni-
perioadei de lncalzire ca, lunara :;;i anuala. Presiunea partiala
• a vaporilor de apa din aer are o variati e
In Anexa 111 , volumul lnstalatii de lncal- zilnica relativ redu sa, deosebiri mai im-
zire, pentru un numar lnsemnat de lo- portante lnregistrandu -se de la vara, la
calitati din Romania, sunt prezentate: du- iarna.
rata perioadei de lncalzire, datele cand 1 In figura 2.2 .6 se arata variati ile umi-
lncep :;;i se sfar:;;esc perioadele de lncal- ~ ditatii relative (ciclurile zilnice :;;i anuale)
zire, temperatura aerului exterior In peri- ! ale aeru lui exterior In Bucure:;;ti. fnre-
oada de lncalzire :;;i, respectiv, numarul i gistrarile meteorologice arata ca aerul
de grade- zile. Numarul de grade-zile in- exterior are umiditatea relativa cea mai
dicat In tabelul din Anexa Ill volumul In- · scazuta In luna iulie, crescand catre lu-
stalatii de lncalzire are la baza datele din 1
nile de iarna, dupa care lncepe sa des-
STAS 4839-97. Datele lnscrise In tabelul I creasca din nou.
I '
din Anexa 111, volumul lnstalatii de Inca!- · Umiditatea aerului este recomandabil
zire sunt utile :;;i pentru calculul necesa- sa se indice sub forma continutului
'
rului anual de combustibil. umiditate, x, deoarece In timpul zilei,
aceasta marime se modifica In mica
2.2.2. Umiditatea aerului exterior masura (fig. 2.2. 7).
Definiri. Umiditatea aerului joaca un Umiditatea :;;i temperatura
rol deosebit In tehnica ventilarii :;;i c li- fn calculele de dimensionare a in -
matizarii. Ea poate fi exprimata In mai stalatiilor termice trebuie sa se folo-
multe moduri: umiditatea relativa (<p);
continutul de umiditate (x) exprimat In 1
g vapori, raportat la 1 kg de aer uscat
N' 2,0
E a
....._
!:: 1,5
-
-"'
2"' 1,0
-"'"' 1,-- 3
c -
a; 0,5 1
0
4 .
10,5 I 1,0 1,5 2,0 2,5 3 ,0
1
Lungimea de undii [µm]
Fig. 2.2.9. lntensitatea radiatiei
solare (dupa Recknagel - Sprenger):
a - intensitatea la limita atmosferei;
Fig. 2.2.7. Corelatia te - xe, b - intensitatea la nivelul solului;
pentru Bucure?ti, In iulie, folosita c - spectrul vizibil;
! de absorbtie, atmosfera se lncalzeste
I :;;i produce·, la randu l ei, o radiatie .cu
la calculul instalaJiilor de ventilare 1 - absorbtia prin ozon; 2 - pierderi
mecanica (dreapta 1-2) sau de prin lmpra:;;tiere; 3 - absorbtie prin va-
~====c=li=m=a=t=iz=a=r=e=(=d=re~a~p=t=a=3=-=4=)·====~~=p=o=rii==d=:::::
e H=2=0=;=4==-=a=b=s=o=rb==t.ie==:p=r=in=::C=0=2~.
1 00 ~~0J':~~y;:--~"T'~~~:=::::-T----r----,------i
90 ~~w- '\'\"\CW~~~~~~ ""~~+-'>..c---t----t------1
80
"'> 0
• 11 15%
70
60
u 7
50
E
::i
50 60 70 80 90 100
Urniditatea relativii a aerului exterior q> [ % ]
Fig. 2.2.8. Dependenta dintre temperatura aerului ?i umiditatea sa relativa
pentru Bucure?ti, In luna iulie (1948-1977)
(Prelucrarea statistica a datelor meteorologice - G. Duta).
seasc a parametrii climat ici la acelea:;;i
fr ecven\e, c um este c azul temperaturii
relative, care sunt interconditiona\i.
Corelatia dintre frecventele de aparitie
ale temperaturii $i umiditatii aeru lui,
pentru Bucure$ti, este aratata In figura
2.2.8.
2.2.3. Radiafia solara
Constanta solara
! Soarele emite , In spatiu, In perma-
! nen\a, o cantitate mare de energie din
: care Pamantul prime$te, anual circa
2 ,8· 102 1 kJ. .
i Spectrul de emisie (fig. 2.2.9) este
: compu s din radiatii de _unda scurta
(raze x, y $i ultraviolete ~ circa 9 %;
de raze luminoase vizibile - circa 41 % ) :;;i
lunga (raze infraro:;;ii - circa 50 % ).
Circa 97 % din energ1 . - '
a totala este
emisa In domeniul de unda 0,2 ...3 µm ,
3 % In restul benzii de emisie, cuprinsa
lntre 10-10 $i 10 3 m. Energia termica
I corespunzatoare acestui spectru care
cade pe o suprafata normala situata la
limita atmosferei terestre se nume:;;te
constanta solara :;;i are, In medie,
valoarea Cs = 1,355 kW/m 2. Aceasta
valoare sufera abateri ca urmare a
fenomenelor solare $i a modificarii
periodice a distantei Pamant-Soare.
Nebulozitatea atmosferei
La strabaterea straturilor dense ale
atmosferei, radia\ia solara este redusa
ca urmare a re\inerilor sau disiparii
energiei. Astfel sunt re\inute razele x, y
:;;i o parte din cele ultraviolete. 0 alta
parte din radia\ii sunt retinute de vapo-
rii de apa :;;i bioxidul de carbon exis-
tenti In atmosfera. Prin aceste procese
lungime de unda mare, numita radia\ie
j a b
100% 100%
I
Yo Yo 6
1
27% 2,), % 4) \V" 10
Fig. 2.2.10. Bilantul energetic lntre
energia incidenta ?i energia cedata
de pamant (dupa Reidat):
a - iradiere (unde scurte); b - emisie
(42% unde scurte :;;i 58 % unde fungi)
1 - radia\ie directa; 2 - radia\ia bol\ii;
3 - radiatia
•
atmosferei; 4 - lncalzirea
aerului; 5 - radiatie prin stratul de
aer; 6 - radiatie directa; 7 - cea\a;
8 - caldura latent§.; 9 - .conduc\ie;
10 - suprafata solului;
11 - lmpra:;;tiere in atmosfera.
 ~i I. lnstalatii de ventilare si
Capitolul 2: Baze climatice fiziologice ' . climatizare
-
atmosferi ca. In domeniul "-=0,3 ... 1 µm, Radiatia solara directa $i dif11za la = id + loN · cosf3 (2.2. 10)
prin refl exia de ca tre moleculele de Pentru calculul radiatiei pe care o la = id+ loN · [sin(h)·cos(a)
aer , radiati a este impra$ti ata difuz (di- prime$te o suprafata este necesar sa + cos(h)· sin(a)·cos(As -A)] (2.2 .11)
fu zia Rayleigh) luand na$tere radiatia se tina seama de toate componentele -1n care:
cu lungime de unda scurta - radiati a aratate in figura 2.2. 12. Coresp unzator - loN este radia\i a solara directa pe
boltii cere$ti . Ca urmare a acestor pro- acestei figuri rezulta ca: suprafete normale la raza;
cese, bilantul energetic dintre energia Radia\ia globala: - f3 - unghiul pe care- I face raza in-
p rimita $i cea cedata de Pamant se IG = lo+ le+ IA cidenta cu normala suprafe\ei recep -
(2.2 .7)
prezinta in figur a 2.2. 10. Radiatia
•
difuza : toare, in grade;
Pe cer senin, radiati a directa este id= le + IR + IA + IM1 (2.2.8) - a - unghiul suprafe\ei receptoare
maxima $i cea a boltii cere$ti minima, I = lo + Id (2. 2. 9)
fata de ori zontala, in grade;
(radiatia difuza), iar pe cer inorat (cu ne- Radiatia solara directa, id, este dife- - A - unghiul de azimut solar,
bulozitate crescuta), invers; totu $i. cu rita, dupa orientarea suprafe\ei recep- raportat fata de amiaza solara (pozitiv
cre$terea nebulozitatii, radiatia globala toare. Radiatia difuza, Id, poate fi con-pentru orele de dimineata, negativ
scade. Pentru luarea in considerare a siderata aceea$i, indiferent de orienta- pentru orele de dupa amiaza), in grade;
acestui aspect se poate folosi factorul rea suprafe\ei receptoare, de$i, in rea- - h - unghiul de inal\ime a soarelui;
de nebulozitate, T, introdus de Linke. litate, exista mici diferente. - As - unghiul de azimut al suprafetei
Radiatia
. solara tinand
. seama de T este La fenomenele mentionate trebu ie receptoare, avand valoril e din tabelul
reprezentata in figura 2.2. 11 pentru spus ca, prin modificarea unghiului de 2.2.2. .
atmosfera curata T = 1; in ora$e mari , inaltime a soarelui, a inclinarii axei Pa- Pentru suprafete verti cale (a = 90°)
T = 3 ... 4; pentru zonele .industriale, mantului $i a modificarii distan\ei Pa- radi atia
•
solara se calculeaza cu relatia: •

T = 4 .... 6. mant-Soare, apar o varia!ie zilnica $i Igo· = Id + loN ·cosf3 =

una sezoniera a radiatiei•
solare. Radia- = Id + lot-.Cosh·cos(As - A)
tia solara variaza, de asemenea, $i cu Rezultatele se dau sub forma tabela-
100•- .
latitudinea geografica (fig. 2.2.13) . ra sau grafica (fig. 2.2.14).
N-E 900 /
/

' Oaca este cunoscuta radiatia solara

. ...._
.
~ 80(
1 I
\ /
'/
"''\ \ ,.. T= 1 Radiatia solara pe suprafete
inclinate
care c ade pe o suprafata verticala a-
i vand o anumita orientare (fig. 2. 2.14),
1

'
·,••
t
(]}

<u ?oo
/ "' -
,.. T:: 2
, l =3 Pentru un unghi a fata de orizontala se poate calcula radia\ia solara Ir pe
0
."' 60C
(]}

'<ii" 50(
'I/ "'\ . '
\\ - .v-T
\ ~ I=
la, se calculeaza cu rela\ia: care o prime$te suprafata, daca ac eas-
ta este inclinata cu un unghi y fa\a de
I•
••
·-
TI '/; v '' -bl' T .:$_ " verticala, cu rela\ia:
•

•
'
Cll 400
~

<tl
2 30C
:w
' . 1400
;
\
•• -Cll
."'
c
20( T -
-- - _. .1---· - --
2 1200
o·
/.
~K'l l, = "1 +(1- ld) c os(h -y)
cos h
(2.2. 12)

-
~"\ "
• •
• •
-
-- - - --. -- 1000
'
••
j
2c 100
- •
•
•
. -. • -- - . - - -
800 ', . 40°
/
7; in care: /, id - radia\i a totala $i difuza
c onform fi gurii 2.2. 14; y - unghiul de
4 6 8 10 12 14 16 18 20
Ora zilei [h) J, l/J \ '- inclinare a suprafe\ei fata de verticala.
600 /. ' Unghiul de inaltime solara h pentru
• Fig. 2.2.11. Radiafia solara
400
I/ :;o· ~ "\ ora considerata se determina cu ajuto-
directa ?i difuza: I \
1 - radiati e directa; 2 - radiatie difuza. 200 -.~ ,./6 5•
'
-o·
• -..,. \

::::: '-..
rul figurii 2.2. 15.

0 insorirea in timpul anului. Durata de

I F MAMI I A SO N D stralucire a soarelui
Lunile anului Deoarece norii acopera soarele, in
A Fig. 2.2.13. Energia receptata decursul unui an, timp de multe ore,
la nivelul atmosferei, este necesar sa se cunoasca durata
la diverse latitudini. orara efectiva de stralucire a soarelui
(tab . 2.2.3, anexa 2. 1), pentru a se p u-
N -...._E tea determina energia solara receptata
de o suprafata in vederea determinarii ,
~80011--i---r-:O)'"J:?i<:::::["~-,-;-n fi e a cheltuielilor de exploatare (in cazul
Fig. 2.2.12. Componentele radiafiei instalatiil or de climati zare), fi e a ener-
pe o suprafafa verticala : giei utile in cazul instalatiil or care cap -
A - atm os fera; US - radiatia •
de unda teaza $i utilizeaza energi a solara. Pe
scurta; UL - radiatia de unda lun ga baza acestor valori si •
a datelor referi -
(secundara). IA - radiati a atmosferei; toare la radiatia solara totala $i direc ta,
IG - radia\i a globala; id - rad iatia pe cer senin, precum $i a radiatiei pe
difuza; IM1 - radiatia mediului o suprafata normala la raza (tab. 2.2. 4,
incon jurator; I - radiati a totala; 2.2.5, 2.2.6) se pot calcula intensitatile
le - radia\ia boltii cere$1i ; Ora zilei [h] radiati ei so lare elective pe diferite
lo - radiatia
•
directa; Fig. 2.2.14. RadiaJia solara in luna suprafete.
IA - radiati a reflectata. iulie pentru Bucure?ti. Radiatia solara directa pe suprafetele
ori zontale, pentru o anumita durata de
Tabelul 2.2.2. Unghiurile de azimut ale suprafetelor, A s, in funcJie de orientare stralucire a soarelui, d, $i o anumita
sv frecventa de ma nifestare a radiatie i so-
Orientarea N I' NE E SE I•
'
s v NV • •

lare, f (f se exprima in fractiuni , nu in

As, grade 180 135 I 90 45 0 -45 -90 - 135
' procente) se determ ina cu relatia:
 I. lnstala~ii de venti I are si• climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

/or = [1 - 2f( 1 - ~]/oo (2213) 2.2.5. Vantul lunare ' sezoniere si . anuale, a frecventei
.
in care: loo - rad1ati a ::>olara directa cu care vi teze le de o anumita marim e
pe cer senin, pe supraf~ te orizontale si
Vantul reprezinta mi:;;carea curentilor . directie'
se intalnesc intr-o anumita
conform tabelului 2.2.5; CJ _ durata de de aer orizontali provocata de campuri luna si localitate este utila la dimensio-
stralucire a soarelui in lunci. considerata. barice diferite ca urmare a incalzirii narea , din punct de vedere mecanic, a
conform tab elului 2.2.3; f - frecventa de neuniforme a Pamantului. in zonele rriai diverselor elemente de con stru c\ii :;;i in-
manifestare a radia\iei solare de 0 incalzite, aerul se ridica in sus, locul stala\ii, la cal culul necesaru lui de cal-
anu mita intensitate. Se lucreaza, de acestuia fiind luat de alt aer din zonele dura pentru incalzirea aerului infiltrat, la
ob icei, ~ condi\ii med ii pentru care alaturate, mai reci. Miscarea aerului determinarea coefic ientului d e transfer
f = 0,5. In acest caz este influen\ata :;;i de rota\ia pamantu- termic superficial, la fata exterioara a
lo= d · loo (2.2. 14) lui, de for\ele Coriolis si de fortel e de elementelor de construc\ii, la calculul
Radia\ia solara totala Pe suprafete frecare de la nivelul solului . Vantul este perdelelor de aer, a dispersiei poluan -
orizontale, in condi\iiie d ~ mai sus, ~e o marime vectoriala caracteriza ta prin \ilor, la stabilirea pozitiei relative dintre
calculeaza cu expresia: valoare, directie $i sens. priza de aer :;;i gura de evacuare a ae-
Ir = (1 - 1,56·f +1,56·fcF/3)· io (2.2.1 5) Cunoa:;;terea vitezelor medii, zilnice, rului viciat in exterior, la dimensionarea
care, pentru con ditii rn ~ dii, se trans-
forma in:
N
I = (0,22 + 0,78·cf!.!3°j· lo (2 .2. 16)
Pentru suprafe\e inclincite se proce- •
deaza similar , inlocuindu -se for cu loNt
1
:;;i, respectiv, lo cu loN. ,
NE
2.2.4. Densitatea ~i Presiunea
aerului exterior
6 ~
Modificarea densitatii &erului
cu altitudinea 9
Aerul este un gaz comi:iresibil ale ca-
rui molecule sun! ma~ Comprimate in
apropierea solului decat la mare inalti-
me; de aceea, densitatea acestuia sc~­
de cu inaltimea. Varia\ia d.proximativa a
densitatii aerului se poate determina cu
relatia:
• 11

[kg/m3]
(2.2. 17)
in care: PH - densilatea aerului la
inal\imea H deasupra solului [kg/ m3];
Po - densitatea aerului la nivelul solului
[kg/ m 3]; H - inal\irnea dea.supra solului sv •
1
1
[m]; po - presiunea aerl.Jlui la nivelul 180° -
0

solului [mbar] ; g - acceleratia grav1-

ta\i onala [m/s 2]; 1\ = 1.235 ·
s
Variatia presiunii aerullJj Fig. 2.2.15. Nomograma pentru calculul urnbririi in zone de latitudine nordica
cu altitudinea 1-22 decembrie; 2 -21 ianuari e; 3 -2 1 februarie; 4 -22 martie; 5 -20 aprilie;
Presiunea aerului este determinata 6 -21 mai; 7 -2 1 iunie; 8 -23 iulie; 9 -24 august; 10 -23 septembrie;
de suma presiunilor par\ia1e ale gazelor 11 -23 octombrie; 12 -22 noiembrie.
componente si are la nivel ul solului va-
loarea de aproximativ 1 Goo mbar. Va -
Tabelul 2.2.4. Radiatia solara totala pe cer senin,
riatia presiunii cu inaltirnea se determi-
na cu relatia: pe suprafete orizontale, lo, [W/m 2]
PH = p ae ·g(H · Ha}IRTn, lrnbar] (2.2.18) Ora .
Valoarea medie Suma
9 i 10
'
in care: PH - presiunea aerului la inal- Luna 6 7 8 11 12 pe per. zilnica
\imea H [mbar]; po - presiunea aerului : 18 17 16 15 14 13 I - 24h insorita
la inaltimea Ho [mbar]; 1-{0 - inaltimea • Ian. -. - 40 195 320 I' 400 440 98 26 1 2 350
de referin \a [m]; R = 286,a J/kg·K ,· con- Feb. - 25 225 390 520 590 615 171 374 4 115
I
stanta gazelor; Tm - ternperatura m edie Mar. 15 210 400 565 685 760 ' 780 252 465 ·6 050
a co loanei de aer de inal\ime Aor. 11 5 315
• 498 645 I' 765 I 845 875 ! 302 557 7 241
H-Ho [°C ]. Mai 210 '' 395 565 710 820 I 890 910 i 339 622 8 090
Cu ajutorul rela\iei PH Se poate deter- lunie 250 420 ' 585 730 ' 835 ! 905 930 1. 349 645 ·8 380
mina inal\imea H a unui lac sau diferen- Iulie 230 400 560 700 805 ' 865 895 340 616 8 015
\a de nivel H-Ho, daca se cunosc pre- Aug. 165 340 500 635 745 815 '
I 840 ' 302 557 17 240
siunile p, po si temperatura medie Tm: Seo . 25 220 400 550 670 ' 745 775 250 46 1 5 995
H = Ho + 29,24· Tm· ln(Palp) [m] (2.2. 19) Oct . - 40 245 400 522 595 620 176 384 ,4 224
t. H = H - Ho= Nov. - - 11 5 I 285 400 I' 475 510 ' 128 340 13 060
= 29,24 Trn · ln(pclp) [rn] (2.2.20) 1 Dec . - l - 15 180 290 365 410 88 234 2 110
•
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii de ventilare si climatizare
• •

panourilor solare etc . aerului exteri or (fig. 2.2. 16), in timpul i constructiva a instalatiilor. Apare nece-
Viteza vantului este data, in meteoro- amiezii inregistrandu -se valoarea cea i sara evidentierea fre~ventei de mani -
logie, dupa scala Beaufort, impaf1ita in mai ridicata, iar dimineata $i seara va - 1 festare a unei anumite viteze (fig.
12, dupa taria vantului. Convertirea in lorile cele mai scazute. Aceasta variatie •
! 2.2.18) pentru fiecare tuna in parte, pre-
mi s se face cu relatia: este mai accentuata in lunile de vara '! cum $i pentru sezonul rece sau cald.
v = 2·8 - 1 [mis) (2.2.21) decat in cele de iarna. Pe de alta parte, i Vantul se modifica permanent, ca di-
in care B reprezinta viteza vantului valorile vitezei sunt simtitor mai ridicate 1 rectie, sens $i intensitate.
•
1
dupa scala Beaufort. iarna decat vara (fig. 2.2. 17). Pentru o anumita localitate se con -
Variatia zilnica a vitezei vantului este , Viteza medie a aerului pentru o loca- stata, pe baza observatiilor meteorolo-
asemanatoare variatiei temperaturii Il litate data nu ofera suficiente informatii . gice de lunga durata, ca vantul bate
I pentru dimensionarea instalatiilor de predominant dintr-o anumita directie,
I' conversie a energiei eoliene in energie cu o anumita intensitate $i cu o frec -
5 I
I
- I electrica sau pentru dimensionarea venta data, valori care se schimba de
- '
-- I
I la o luna la alta, de la un sezon la altul.
--- I
-- IJ)
-6
--
--...
1 Pentru a pune in evidenta aceste as-
\ pecte se calculeaza frecventele de ma-
_ 4
~

, -- I E ,--1-:- ---
1
v;, ' nifestare ale vantului, pe directiile prin-
-
~

,,
IJ)
--... " >- •
' ·- 5 ..-
v . . -· -·
- ' '
~

E . '\ / 3 ::J
7
-
• ' -
~
,
i-- ' ::J
4 ~\ - • , , ••
t--.2 cipale ale punctelor cardinale sub for-
·-::J
-::J "-
I- ...........
) II I/

\
'
'
'
c
,
~... . ' •
•
'
-/
, ma tabelara (tab . 2.2.7) sau sub forma
-c
•C\J 3
-
-
~

- '
:'/
-• '
\
'
'
'
'
/2
---
c~ 4
' C\J v 7 '

/ I
-
.
--
.. , '
-

'
'

'
•
-
•

,
3 grafica (fig.2.2 . 19).
-
>
C\J
-- ' - --•
- -- - '
'
' I --
QJ

-g 3
'
6,
,
~
\
,,
-'
/
- - .
........._
-· '"' \ 4
In figura 2.2.19 au fost indicate frec-
v1 • ' - .,
.ti ventele vantului $i vitezelor, pe orienta-
-
-
N
QJ
--
.
I E I 7
5, ,,,
-- '
- --
- -
ri, in sezonul rece , pentru 2 localitati.
' \

-~-
> - ' , ; ;;;..
'
\_ C\J
, ;
,, -~ ,' /
2-
-
- -
- --
>
:11 2
<:,.u I
,
,8
din Campia Dunarii, reprezentative din
punct de vedere al vantului: Alexandria
--- I
I F MA M I I A s 0 N D
Lunile anului
$i Grivita (localitate situata in apropiere
0 2 4 6' 8 10 ' 12 14
• ' ' 16 18 20 22 ' 24
.
i::ig. 2.2.17. Variatia anuala a vitezelo
'. Ora zilei (h] medii in diferite localitati: 100
'. Fig. 2.2.16. Variatia zilnica a vitezelo1 1 - Constanta; 2 - Galati; 3 - Craiova 90 \
• '
- 80 -
medii la Alexandria: 4 - la$i; 5 - Bra$ov; 6 - Bucure$ti;
' "
1 - ianuarie; 2 - februarie; 3 - martie. I 7 - Timi$oara; 8 - Cluj.
' ~ 70 -
I ·-
::J 60

I Tabelul 2.2.5. Radiatia solara directa pe cer senin, -""

> \\
::J
c
'

50 .
·,
•

_.. 1
•

'
•
oe suorafa e orizontale, loo
Ora
[W/m 2 ]
Valoarea medie Suma
-
C\J

~30
>
40 \ .
\..
u 20 -
'• '
Luna 6
18
7
17
8
16
9
15
10
14
11
13
12
-
pe per.
24h insorita
zilnica
I Q)
~

LL 10 -
" '-
Ian. - - 15 150 265 340 380 80 213 1 920
--
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
Feb. - 5 160 310 435 500 525 139 304 3 345 Viteza vantului (mis]
Mar. - 150 320 470 580 650 665 209 455 5 005
Fig. 2.2.18. Frecventa vitezelor
Aor. 60 250 420 560 670 745 770 258 475 6 180
vantului:
Mai 150 320 480 615 720 785 800 289 534 6 940
1 - ianuarie, Alexandria;
lun. 180 330 480 615 715 780 800 292 538 7 000
2 - sezon rece ( 1.XI - 31.111) Grivita.
lul. 165 320 470 600 700 755 780 283 523 6 800
Auo. 100 265 415 545 650 725 740 256 472 6 140
Seo. 5 170 330 465 575 645 670 210 388 5 050 Tabelul 2.2.7. Frecventa vitezelor pe
- 450 545 149 orientari, pentru localitatea Grivita in
Oct. 15 195 335 520 325 3 575
perioada 1 noiembrie-31 martie
Nov. - - 55 2 10 315 385 420 98 261 2 350
Dec. - - - 115 220 290 335 66 226 1 585 ~~
l9 &e:.
1-5 6-10 11 -15 16-20 21 -25
'>;~ ...
,,. % % % % %
Vm Im

Tabelul 2.2.6. Radiatia solara directa pe suprafete normale la r:aza, N 2,61 0,52 0,23 0,21 0,01 5,3 3,6
oe cer senin, loNo [W/m2] NNE 6,64 4, 19 ~2 . 14 1,94 0,09 7,9 15
Luna Ora Valoarea medie Suma NE 8,97 5271155
' . 0,74 0,03 6,3 16,6
5 6 7 8 9 10 11 12 pe perioad;: zi lnica ENE 4,8 1,53 0, 16 0,08 - 4,6 6,6
19 18 17 16 15 14 13 24 h insorita E 2,64 0,28 - - - 3,5 2,9
Ian. - - - 125 575 800 850 865 232 618 5 565 ESE 4,92 0,54 0,03 - - 3,6 5,5
Feb. - - 50 550 790 900 920 930 306 668 7 350 SE 4,97 0,62 0,01 - - 3,6 5,6
Mar. - 30 590 820 875 905 925 930 384 709 9 220 SSE 2,36 0,21 0,01 - - 3,5 2,6
Aor. - 400 740 830 880 900 910 915 426 787 10 235 s 1,53 0,09 - - - 3,3 1,6
Mai 100 600 765 835 I 865 885 890 895 449 718 10 775 ssv 3,83 0, 13 - - - 3,2 1 4
lun. 200 625 750 800 835 850 860 865 446 713 10 705 sv 9,64 0,56 0,0 1 - - 4,3 10,2
lul. 125 650 760 805 830 845 855 855 441 706 10 595 vsv 8, 16 1,27 0,08 - - 3,8 9,5
Auo. - 585 710 780 820 835 840 845 416 768 9 985 v 4,87 0,59 10,03 - - 3,6 5,5
200 700 790 835 855 870 875 391 721 9 375 VNV 2,94 0,26 - - I - 3,4 3,2
Seo . - '
Oct. - - 200 750 825 855 870 875 328 716 7 875 NV 2,67 0, 18 0,01 - - 3,4 2,9
Nov. - - - 400 760 830 860 870 274 730 6 570 NNV 1,78 0, 161 0,01 ! 0,04 - 3,8 2
Dec. - - - 150 730 815 850 860 248 661 5 950 Calm eolian 2,7 % 4,2 97 ,3
 I. lnstalatii
'
de ventilare si
'
climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

de Slobozia). Din figura se vede ca circa 50 ... 60 %, datorita curentilor

•
de trebuie reduse cu circa 10 ... 25 %, limi-
p entru Al exandria, ca $i pentru alte lo- convectie care apar pe seama incalzirii ta inferioara fiind valabila pentru inalti-
calitati de $es, din sudul tarii, directia cauzata de radiatia solara, astfel ca nu mi mici· (20 .. . 30 m) iar cea superioara
predominanta a vantului este estul, in se poate vorbi de un calm eolian a$a pentru inal\imi mari (80 ... 120 m).
timp ce pentru localitatea Grivita $i, in cum s-a crezut multa vreme. Vantul creeaza pe fetele cladirilor su-
general, pentru Campia Baraganului Viteza vantului cre$te odata cu de- prapresiuni (pe fata batuta de vant) $i
aceasta este NNE, NE, adica directia partarea de sol, atat vara, cat $i iarna, subpresiuni (pe fa\a opusa).
crivatului. aproximativ in acela$i mod, cre$terea Distribu\ia presiunilor pe fa\ade $i
Este de remarcat faptul ca la tempe- ceva mai mare fiind inregistrata iarna. marimea acestora sunt in functie •
de di-
raturi scazute (iarna) viteza vantului Variatia
•
vitezei c u inaltimea
•
este arata- mensiunile relative ale cladirilor (fig .
este mai mica, iar vara, in zilele insori- ta in figura 2.2.20. Datele din aceasta 2.2.21). Pentru a combate patrunderea
te, in timpul pranzului, se intalnesc vi- figura sunt valabile pentru sezonu l re- aerului de infiltra\ie, instalatia de venti -
teze mai mari decat viteza medie cu ce. Pentru sezonul cald aceste valori 1 lare trebuie sa realizeze in incaperi 0

, - - - - -- - - -- - - - -- - - - - -- - - -- - -- - - - - -- ,
i suprapresiune egala cu:
I

9
: 6P = Pv1 - Pv2
[ in care: Pv1 - presiunea pe fa\a batuta
___ 1 1
22 >
_.:_ _ _ 2
i de vant; Pv2 - presiunea pe fata opusa.
- - - - 2
8. ! in cazul unei viteze a vantului,
-20 -
~
~
I 'I ! v == 1o m/s rezulta:
- 18·- I
I I t-.P == k1·v2 ·PJ2 - k2"v2·Pl2 ==
I
::i I 1·(102· 1,2)/2 - (-1,6)·( 102· 1,2)/2
-
I -
:::> 16 - _7 - I I
C I
rJl
I = 156 Pa
<CO
> 14 "I
I E I
I
I
. <I> I I ·- I
:::> I 2.3. Echilibrul fiziologic al
0 12->-
<lJ
~

1:J
I
I
I
I
I
I
I \
-''°
:J
c
>
6' . ,1
I
I
I
I
omului In ambiante art1ficiale
-ca 10." I
I I ca
I I
c I
N 2.3.1. Metabolismul
2! 5,.
<lJ
> 8-
0
<lJ
I
I
I
I
I
I
I
I
I > I " - I
I
organismului uman
~ I I
u_ 6 I I ~
I

'I
I \ I
~
....
Organismul uman poseda calitatea
I I I \ I I
4 I 4 • I
I I \
I I I \
I
men\inerii temperaturii constante, indi -
\ I
....
2
J
\ I
' I
\_,,
I /
....
....
'J
I
....
.... ,, I

.
- -
ferent de temperatura mediului ambi-
ant $i de activitatea fizica depusa.
-In
• • • ' ' ' 3 • • •
N I repaus total $i in condi\ii de contort,
N NE E SE ' sv v NV N N N E E : E ::; sv v NV
Orientarea Orientarea metabolismul de baza al omului, altfel I
1 spus, cantitatea minima de caldura fur -
a b
nizata de corpul uman pentru intre-
Fig. 2.2.19. Frecventa directiei vantului ~i a vitezei pe orientari i \inerea vietii este de aproximativ 80 W
in perioada 1 noiembrie - 31 martie: sau 45 W/ m 2 aceasta valoare ajungand 1

a - frecventa vantului pe orientari; b - va/oarea vitezei medii pe orientari; •

' pana la 60 W/m 2 in pozi\ia in picioare.
1 - Alexandria; 2 - Grivi\a. Dupa legile fundamentale ale termodi-
namicii trebuie sa existe 0 anumita sta-
100 re de echilibru intre caldura produsa in
90 corp $i caldura cedata $i inmagazinata.
- 80
.S10
rJl
--- N
~
' '" .0 <.q c-.. ~ 0
,
;:'. La aceasta stare de echilibru, tempe-
ratura corpului este men\inuta con-
I
I60 .0 ~

, '
/ stanta la 37 +0,8 °C prin sange, care
IBso - -- I
'
I I
I
/ /
/
parcurge toate par\ile corpului. in cur-
E4o I
'
I
'
v / sul circula\iei, sangele Se raCe$te CU
/I L_
~30
,_ -y I/ ' I / , 7 / / /
7 1 atat mai mult cu cat circula\ia este mai
20 , p eriferica (degete, piele) $i se reincal-
) / / / / / /
, / ~ VH = v 1o( .H l ·'' _
10 0
Ze$te in organele interne $i \esuturi
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Viteza vantului la inaltimea H VH <O
- <O. <O <O.
0 0 8c:i' 0
Fig. 2.2.20. Variatia vitezei vantului cu inaltimea. v +0.6' ' .
' -0.5

-0.57
'
Tabelul 2.3.1. Date fiziologice medii pentru corpul uman +0 .9

Masa 60 .. .70 kg Metabolismul de -0 .6 = ' 2

+0 .97
baza a$ezat 80 w
Volumul - 60 I Numarul de cicluri k
©
+ 1.0
-~5
I resoiratorii 16/ min I
I -0 .4
'I' + 1.0
Debitul de aer insoirat 0,5 m 3 / h
Suprafa\a exterioara = 1,7 ... 1,9 m 2 T emperatura medie
a oielii 32 ... 33 °C
l'
\ +0 .9 0.35
I ''"'
'"""""' ,
........~
, .....
/
'-/// ,,
Temperatura corpului 36,5 .. .37 °C Puterea dezvoltata '•' / /,/"\.'\..,' / . / / '.........
•
// ///

continuul 85 w ' Distributia presiunilor

Fig. 2.2.21.
Pulsul 70 ... 80/min C02 expirat (a$ezat) 10 ... 23 1/h la o cladire inalta.
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

(inima, ficat, rinichi , mu$chi, intestine
etc.) prin arderea lenta a proteinelor,
grasimilor si hidratilor de carbon
(glucidelor) cu ajutorul o xige nului
continut in aerul inspirat.
Cantitatea de aer inspirat de o per-
soana adulta, fara activitate fizica, este
aproximativ 0,5 m3fh (max. 8 ...9 m 3/h la
efort maxim); aerul expirat la tempera-
tura de 35 °C $i 95 % umiditate relativa
contine, in medie , 17 % 0 2, 4 % C02
$i 79 % N.
Tabelul 2.3. 1 contine unele date fi-
•
ziologice pentru corpul uman (dupa
Recknagel-Sprenger-Schramek).
T emperatura corpului este mentinuta
constanta (oricare ar fi conditiile medii
exterioare $i interioare) de un sistem
de reglare extrem de sofisticat, pilotat
de un centru termoregulator situat in
hipotalamus. Terminatiile senzitive care
joaca rolul de detectoare ale acestui
sistem de reglare sunt foarte speciali-
• zate: corpusculii lui Krause care detec-
teaza senzatia de rece $i sunt situati in
•• tesuturile celulare subcutanate $i cor-
i
• pusculii lui Ruffini resposabili cu
, i
senzatia de cald si care sunt situati in
' profu~zimea der~ei . Acestea sunt .ter -
moreceptoarele care controleaza, in
• parte, producerea interna de caldura
• ca $i emisia calorica a organismului .
,
• Primul din cele doua sisteme de regla-
ti ei alimentelor in lupta contra frigului $i
cre$terea consumului de apa in lupta
contra caldurii.
Pentru cazul reglarii fizice a tempera -
turii exista un numar m are de factori de
care este condi\ionata evacuarea cal -
durii de catre organism .
Metaboli smul are dimensiunea unei
puteri $i se exprima in W sau met
( 1 met = 58 W). 0 parte din aceasta pu-
•
tere este consacrata activitatii • mecanice
I (mers, mi$care, munca etc) $i, in acest
tel, metabolismul se descompune:
M = Mt+ Mm
care: M - m etaboli smul [W];
in
Mn1 - partea m ecanica a metaboli smu-
lui; Mt - partea pur termica a metabo-
lismului.
Ca ordin de marime, Mm este mai
mica in raport cu Mt, astfel ca randa-
mentul mecanic :
I 1J = Mm < 0,2
J M
1 Energia produsa de organism este e-
[ vacuata in mediul ambian t (circa 80 % )
sub forma de caldura:
• prin convec\ie de la suprafa\a corpu-
J lui la aer;
• prin conductie de la suprafata cor-
pului la suprafe\ele cu care vin e in
contact (exemplu: pardoseala);
• prin radia\ie de la suprafata corpului
catre toti pere\ii care-I inconjoara;
Corpul uman are, in repa us, o tem -
p eratura a pielii mai ridicata . Pe masu-
ra ce activitatea cre$te, temperatura
scade daca, binein\eles, caldura este
evac uata mai rapid (fig. 2.3.2).
Daca temperatura cre$1e peste valo -
rile de contort, cre$te circulatia periferi-
ca a sangelui, inro$ind pielea, $i temp e-
ratura corpului cre$te odata cu schim-
burile termice prin evaporare $i convec-
tie. Daca aceste schimburi nu sunt
eficiente pentru racirea corpului, pot
interveni glandele sudoripare $i corpul
va incepe sa piarda apa prin transpira-
'
tie, apa luand caldura de vaporizare de
la organism, care se race$te .
In absen\a activita\ii glandelor sudo-
ripare, organismul pierde pu\ina apa
prin respira\ie $i evaporarea directa a
ap ei care traverseaza pielea. Evapora-
rea a 1 I de apa face posibila pierde-
rea unei cantita\i de caldura de apro-
ximativ 2550 kJ.
lmportanta fenomenului de evapora-
re depinde de diferenta de presiune a
vaporilor de apa de la suprafa\a pielii $i
din aerul ambiant, ceea ce face ca, la
temperatura egala, transpira\ia sa fie
evacuata mai rapid cu cat umiditatea
ambiantei este mai mica. Cand feno-
menul de evaporare nu este suficient
~4 0
(.)

·--
• 5
re face apel la un proces chimic iar I • prin evaporare de la suprafa\a pielii ;
·- A__
ultimul, la un sistem de reglare fizic. \ • prin caldura con\inuta in vaporii expi- 35
-- -
_ID
0..
-
•
'
•
In cazul unei reglari chimice a tern -
peraturii, procesul de combustie in or-
!
!
ra\i;
• prin convec\ie respiratorie;
·- "'
_"' 30 - -· -_,,,...-- - 2~~ ~--
_,
1 ,
~ /
::i
gane are loc astfel incat variatia caldu - ' • prin transpira\ie. ::i _,
0. _,
•
rii produse este in fun c \ie de tempera- In tab elul 2.3 .2 se dau cateva exem- ~ _,
0
(.)
25 _,
tura sangelui fara totU $i sa depa$easca
valoarea de 1,2 W/kg corp, valoare
ple de descompunere a metaboli smului
pentru diferite activita\i $i un subiect
"'
~

::i
;;; 20
~
v/. •
_,
_,
- - - - -
a
b

care constituie precizia metabolismului standard. ID

0.
.
de baza. Urmare a temperaturii resim - Suprafata corpului uman nu are ~ 15 I I I I I I I I I I I I I I I I .-
I- 10 15 25 30
\ite, subiectul tinde catre un echilibru 1 aceea$i temperatura, in plus variaza in 20
T emperatura an1bianta LC]
care se poate traduce printr-o acti- functie de activitate $i temperatura am-
vitate mai mult sau mai putin impor- bian tei (fig. 2.3 .1). Fig. 2.3.1 . Temperatura superficiala
tanta (exemplu: frecarea mainilor la Temperatura medie a pielii unui indi- a corpului uman in repaus in functie
senza\ia de fri g). Foamea $i setea joa- vid imbracat se poate calcula cu relatia de temperatura ambianta:
ca un rol important in asigurarea unui lui Fanger: a - temperatura medie a pie/ii
anumit m etab ol ism : cre$terea combus- fem = 35,7 - 0,0153 Mt (°C) (2.3.1) lmbraca te; b - tempera tura
Tabelul 2.3.2. Exemple de valori ale metabolismului uman superficiala medie (corp dezbracat)
1 - pic ioare; 2 - maini ; 3 - tors;
M Mt Mn, 4 - cap; 5 - reel.
Nr. crt. Activitatea
w '
I w [W]
1 Somn 75-80 75-80 I 0 ~

(.) 36
2
3
Asezat in reoaus
-In oicioare relaxat
105- 110
125- 130
105- 11 0
125- 130
0
0
- 35
0

·= ID
!
0. 34
4 Mers 1,6 km/ h oanta 5 % l 250 230 20 I
"' 33 -~ '
5 Mers 14 km/h oa11ta 5 %' 420 I
'• 375 45 QJ
'- •
~ 32 ' '
6 Munca de laborator 170 I 170 0
~
~
' c
7 Munca la masini unelte I 290 260 ••
' 30 "' 31
8 Munca c u looata 460 390 I
'
70 .2
ro
~

30 I
"'-
'
9 Munca de saoat I
I 630 5 10 I• 120 QJ
~

29
I
•' i
0. 0 50 200 100 150
10 Activitati in casa
I
I 180 180 0 E
QJ
I- Pierderea energetica a p ielii [W/m 2 ]
11 Secretariat 125 ! 125 I 0
12 Gimnastica 360
I
• 330 30 Fig. 2.3.2. Temperatura medie
'' a pielii in functie de activitatea
13 Munca leiera cu bratele 180 I 160 I 20
14 Teni s 480 450
I
30 fizica a corpului uman.
I' I
 •

I. lnstalatii
'
de ventilare si
'
climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

pentru evaCLJarea totala a caldurii, SU - In concordanta. Chiar si masuratorile in jurul sub iectului (v; = 0,05 ... 0,3 m/s);
biectul es te expus lmbolnavirii (dureri efec tu ate prezinta o dispersie impor- tv - temperatura medie a imbracamin -
de cap, tul burari circulatorii), fenomen e tanta . tei; t; - temperatura mediului ambiant;
fr ecvente In lncaperile suprapopulate P. 0. Fanger a prezentat un model S cv - suprafata corpului supu sa schim-
sau neventilate. simplificat al schimbului de caldura bului convectiv, S cv = Fv·Sc (Sc =
Pentru o ambianta se pot defini 4 om-mediu dar suficient de exact pen- = 1,8 m 2); Fv - factor de imbracaminte,
zone de microc limat pentru organismul tru studiul unei ambian\e termice . Daca Fv = 1 + 0,077 ·Rv; Rv - rezistenta ter-
uman, $1 anume: se are In vedere ca omul mai poate mica medie pentru imbracaminte
- rece; primi caldura $i de la mediul inconju- [m 2·K/W] sau clo;
- indiferenta - corespunzatoare con- rator $i tinii.nd seama ca pentru men\i- 1 clo = 0, 155 m2·K/W.
fortului termic; nerea temperaturii corpului omenesc la Pentru valori medii ale lui Rv se
- calda .
cu cre$terea fenomenului de o valoare constanta, pierderile de cal - poate utiliza rela\ia recomandata de
tra nsp ira tie; dura catre mediul ambiant trebuie sa normele ISO TC- 159.
- supralncalzita In care nu este po- fie echivalente cu caldura interna pro- Rv = 0,75 L.Rv,; + 0,08 [clo] (2.3 .4)
sibila efectuarea unei munc i timp dusa, OM, bilan\ul termic poate fi scris Valori Rv.i sunt indicate in tabelul 2.3.3
lndelungat. sub forma: Q, = arSr(tv - tmr) [W] (2.3.5)
in anumite industrii (stic larie, meta- OM = Ocv + Or + Ocd + Oev + in care: ar - coeficient de radiatie
lurgie) productia nu poate fi efectuata + Ovap + Deres + Otr [WJ (2.3.2) intre suprafata corpului $i suprafetele
decat la temperatura mai ridicata. in care Ocv - caldura cedata prin interioare ale incintei, cu valoarea de
Chiar $i o temperatura ridicata poate fi convectie la suprafata corpului [W]; 5,75 W/ m2·K, ce corespunde unei emi-
suportata timp indelungat fara mari in- Or - caldura schimbata prin radiatie [W]; sivitati medii, a suprafetei corpului, de
conveniente, daca lmbracamintea este Ocd - caldura schimbata prin conductie 0,95; Sr - suprafata de schimb radiant
lejera sau corpul este aclimatizat. Or- [W]; Oev - caldura cedata prin evapo- a corpului, [m 2], Sr = F,·Fv·S c; Fr - factor
ganismul este incomodat daca resimte rare de la suprafata pielii [W]; ce tine seama de pozi\ia subiectului
o cantitate •
de caldura mai mare de Ovap - caldura continuta In vaporii ex- (a$ezat = 0,696, in picioare = 0,725) cu
1 kW/ m 2, caz In care randamentul fizic pira\i [W]; Ocres - caldura cedata prin o valoare medie Fr = 0, 71; tmr - tempe-
si
•
intelectual scade simtitor.
•
Un exem- convec\ie respiratorie [W]; Otr - caldu- ratura medie de radiatie. Se poate deter-
plu de scadere a randamentului fizic, \ ra cedata prin transpiratie [W]; mina cu suficienta aproximatie cu relatia:
pentru o activitate intensa, este oferit I Os = Ocv + Or + Ocd = caldura percep- _ Y,S ·8;
de figura 2.3.3. I tibila (sensibila); t,,, - IS [oC] (2.3 .6)
01, = Oev + Ovap + Deres + Orr = caldura
2.3.2. Schimbul termic al omului la ten ta. cu: S ; - suprafata delimitatoare i',
cu mediul ambiant Pentru calculul aproximativ al fiecarui 8; - temperatura suprafetei i.
termen din ecua\ia (2.3.2) se pot utiliza Calculul exact al Jui tmr este mult mai
Referitor la importanta schimburilor urmatoarele rela\ii (dupa Fanger): complex (\inii.nd cont de factorii de for -
termic e ale corpului uman cu mediul Ocv = acv·Scv·(tv - t1) [W] (2.3.3) ma ai suprafetelor de . schimb radiant) .
•
ambiant au fast realizate numeroase in care: acv - coeficient de transfer In cadrul activitatii de investigatii sau
studii , dar rezultatele acestora sunt rar termic convectiv intre corp $i mediul de proiec tare relatia 2.3.6 este unanim
ambiant, acceptata.
'
100 Ocd = A · Sr · (tr - ipd) [W] (2.3. 7)
~

ci'2.. 80 I °'=v = max[ 2,38 (t - t;f ·25

+-12,06~]: in care: A - coeficientul de conducti -
I• I
~

~
vitate, med iu al incal\amintei
c
<D 60 v ; - viteza de miscare a aerului ambiant (A = 10,25 W/ m2·K); Sr - suprafata
'
E - ~ o.s mis
<U
u 40 ~ - 2,0 mis Tabelul 2.3.3. Valori ale rezistentei Rv,i, pentru diverse tipuri de imbracaminte
c
<U
-4.0 mis
!
-lmbracaminte oentru barbati 103 R v.i •
lmbracaminte oentru femei 103 Rv,;
a: 20 '
Maieu de corn 90 Slip . 20
22 24 26 28 30 32 34 36 Slip 80 . Sutien 60
Temperatura efectiva (°C ] $art tio oantalon ' 155 Combinezon scurt 200
Fig. 2.3.3. Diminuarea randamentului Camasa subtire •
Combinezon luna 300.
In functie de temperatura ?i de viteza mii.neci scurte 220 Sort oantalon 155
de mi?care a aerului. maneci lunai 340 Bluza leiera 310
Camasa aroasa Bluza aroasa 455
[WJ maneci scurte 390 Rochie U$Oara 340
160 1--.....
mii.neci lunai 450 Rochi e aroasa 1 080
140 '-._ "-
120 ~
Vesta lejera · 230 Fusta subtire
•
155
1
100
-
80 , "_,.-:,~,,.
.
- Vesta aroasa
Pantalon subtire
450 Fusta aroasa 340

60 //_~·
., .•
-"
-
,Z ,
Pantalon aros
250
500
Pantalon subtire
Pantalon aros
•
400
680
40
20
4·
. .
;; ~ ' '-. Pulover. subtire 310 Pulover subtire 260
~
•

0 Pulover oros 570 Pulover aros I 570

10 14 18 22 26 30 34 38 ["CJ
Jacheta subtire 340 Jacheta subtire 260
Fig. 2.3.4. Cedarile de caldura Jacheta aroasa i 570 · Jacheta aroasa 570
'
ale organismului uman •
Sosete i 60 Colant
-lncaltaminte
' 18
(individ normal imbracat, lncaltaminte
' •

in repaus ?i in aer calm) [W]: sandale 30 sandale 30

. .
1 - evaporare; 2 - co nvectie; mocas1n1 60 oantof 60
. .
3 - radi atie; 4 - co nductie. c1zme :' 125 c1zme 125
 •

Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii

•
de ventilare si
•
climatizare

talpilor [°C]; tr - temperatura talpilor definit de totalitatea conditiilor •

de mi - matului, determinati pe con siderente
[°C); tpd - temperatura pardoselii [°C]. croclima care determina o ambianta '
tehnologice, nu coincid cu conditiile
•
Datorita valorii reduse, acest transfer placuta in care omul, fie se odihne$te optime de munca. In aceste situatii se
de caldura, in general, se neglijeaza. ' sau se recreeaza, fie lucreaza cu ran- recurge la un ansamblu de masuri (mij-
Oev = 0,41 [43,2 - 0,052· Mr - Pv {ti)] dament ridicat, in ambele situa\ii ne- , loace de protec\ie individuale, instalatii
[W] (2.3.8) fiind necesara solicitarea sistemului 1
de ventilare, reducerea activitatii, izola-
'
in care: pv (t;) este presiunea partiala termoregulator. Senzatia de contort i '
rea sau termoizolarea utilajelor etc.)
a vaporilor din aer, la temperatura am- este asigurata de o serie de factori, , care sa reduca influenta nefavorabila a
' '
bianta; Mr - partea termica a metabo- principali, legati de schimbul normal de i conditiilor de mediu asupra starii de
lismului [W]; caldura al omului cu mediul ambiant - sanatate a oamenilor $i a randamentu-
Ovap = 0,0023·M·[44 - pv {t;) )[W) (2.3.9) temperatura, viteza, umiditatea relativa lui muncii.
Ocres = 0,0014·M (34 - t;) [W] (2.3.10) a aerului, intensitatea activitatii, tempe- Senzatia•
de cald sau rece in interio-
Orr = 0,42·(Mr - 58, 1) [W] (2.3.11) ratura medie de radiatie '
a elementelor rul incaperilor depinde, in principal, de
Un mod de evaluare a componentelor delimitatoare ale incaperii, rezisten\a componentele: temperatura aerului $i
fluxului total este oferit de figura 2.3.4 !;>i termica a imbracamintei) $i de o serie reparti\ia acesteia in timp $i in spatiul
in tabelul 2.3.4 pentru individ normal de factori secundari (puritatea aerului, de $edere, temperatura medie de ra-
imbracat, a$ezat, fara activitate fizica, , iluminat, estetica incaperii etc.). Starea dia\ie $i unghiul solid sub care ocu-
intr-o ambianta, practic calma, la para- de contort mai este influentata •
de ano- pantul este situat fata de suprafetele
metrii ce se intalnesc in incaperi publice timp, starea vremii, varsta, sex etc. cu diferite t emperaturi, umiditatea
•
(sali de reuniuni, teatre). In calculul insta- Pentru incaperile de produc\ie, notiu- aerului, viteza aerului in zona de lucru
latiilor de climatizare se pot utiliza $i va- nea de contort este inlocuita cu notiu- •
(zona de $edere), imbracamintea,
lorile din tabelele 2.3.5 $i 2.3.6. nea de munca, corespunzatoare activi- efortul depus, ce constituie parametrii
1 tatii desfa$Urate. Conditiile de munca confortului termic, la care se adauga
2.3.3. Condilii de contort termic, trebuie sa asigure desfa$urarea muncii direc\ia de mi$care a aerului, partile
condiJii de munca cu randament ridicat $i mentinerea sta- , din corp expuse curentului, turbulenta

•
rii de sanatate. Pentru o serie de pro- ! mi!;>carii etc.
Confortul termic al incaperilor este cese de produc\ie, parametrii microcli- I
' 2.3.3. 1 Temperatura aeru/ui interior
Tabelul 2.3.4. Degajarile de caldura ~i vapori de apa ale organismului uman
Temperatura aerului interior, t;, in
(individ a~ezat, activitate u~oara, normal imbracat, .
in aer calm, umiditate relativa 50 °/o) zona de lucru, constituie o baza relati-
va buna pentru a caracteriza o micro-
Temperatura Caldura Caldura Caldura Degajarea
c lima. Variatii relativ reduse ale tempe-
aerului sensibila latenta to ta la de vapori de apa
raturii aerului interior sunt sesizate ime-
•• oc w w w a/h
diat de organismul uman care trebuie
10 136 21 157 30 sa faca fata, rapid, noilor modificari,
12 126 21 147 30 pentru a mentine, constant, schimbul
14 115 21 136 30 de caldura cu mediul ambiant. Modul
16 106 21 127 30 cum este resimtita aceasta variatie
18 98 23 121 33 ' '
' ' face ca domeniul de valori pentru tem-
20 92 27 119 38 peratura interioara sa fie stabilit statis-
22 85 33 118 47 tic . Din punct de vedere fiziologic, igie-
24 77 41 118 58 ni$tii estimeaza ca temperatura aerului
26 69 49 118 70 i

28 58 59 117 85
i care va conveni mediului unui individ

116
I a$ezat, normal imbracat $i fara activi-
30 47 69 98 1 tate fizica, se situeaza in jurul valorii de
32 33 81 114 116 +22 °C, iarna, $i 22 ...26 °C, var a, pen-
tru temperaturi exterioare medii. Pentru
Tabelul 2.3.5. Evacuarea caldurii de catre organismul uman (dupa VDI 2078)
oc corpul dezbracat se con sidera ca tem-
Cat. de munca Temoeratura aerului 18 20 22 23 ! 24 25 26
peratura optima este de +28 °C.
Os sensibila) JY{l 100 95 90 85 75 75 70 Aceste temperaturi sunt valori medii
Organism in repaus
Oh latenta) w 25 25 30 . 35 40 40 75
care trebuie sa fie recon siderate in fie -
Or totala w 125 120 i 120 120 115 115 115 care caz. 1n zilele calduroase de vara $i
Pierderi orin evaporare q/t 35 I 35 [ 40 50 60 60 65 pentru o $edere de sc urta durata in
Munca area Or
•
IVV 270 210 I 210 270 270 270 270 ambian\e climatiza te este recomandabil
Munca medie Os [WJ 155 I 140 120 115 110 105 ; 95 I
Tabelul 2.3.6. Evacuarea globala de caldura de catre organismul uman
pentru diferite activitati
Activitate Pierderi calorice
w I
lntensitatea activitatii
'
W/ m 2]
Somn 60 - 35
Culcat 80 - '' 45
Munca de birou:
normal a$ezat 100 I I 55
la ma$ina de scri s 150 I II 85
Mers lent 3 km/h 200 111 '
110 Fig. 2.3.5. Zona de contort
Mers rapid (6 km/ h 250 IV 140 admisibila in functie de temperatura
Munca fortata (o \elarii) >300 . - >170 aerului ambiant (DIN 1946).
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

mentina o temperatura in jurul valorii
(20 + le )/2 (t,, - temperatura efectiva ·a
aerului exterior). Pentru un individ
normal imbracat, efectuand o activitate
lejera exista o zona de confort admisi-
bila , reprezentata in figura 2.3.5.
larna. in incaperile ventilate sau cli -
matizate, trebuie avut in vedere ca
mi$Carea aerulu i in jurul corpului pro-
duce, inevitabil, raciri care trebuie
compensate prin mentinerea unei tem-
peraturi de 22 °C. Experienta a aratat
ca, in incaperiie unde lucreaza femei,
sectii de receptie $i con trol , ateliere de
croitorie etc., temperatura trebuie sa
fie mai ridicata, catre 23 ... 24 °c. In in-
caperi le unde activeaza sau loc uiesc
persoane in varsta, temperaturile tre-
buie sa fie mai ridicate spre deosebire
de cele unde stau tineri (exemplu ca-
zarmi) unde temperaturile nu trebuie
depa$easca 18 °C. Camerele de dor-
mit sunt m entinute adesea la tempera-
turi joase 15 ... 18 °C.
S-a estimat ca pentru un numar
re a aerului, in functie de temperatura
exterioar a, exista un gradient de tem-
peratura atat in plan orizontal cat si in
plan vertical. Figura 2.3.6 prezinta ca -
teva valori medii pentru gradienti verti-
cali, pentru diferite tipuri de sisteme de
incalzire.
Unitormitatea temperaturii se obtine
printr-o conceptie arhitecturala adec-
vata si un sistem de incalzire functio-
nand continuu . Sistemele de incalzire
care realizeaza eel mai bine acest de-
ziderat sunt incalzirea cu apa calda cu
corpuri plasate pe parapetul ferestrei $i
prin pardoseala si corpuri de incalzire
in apropierea suprafetelor vitrate.
Pentru asigurarea conditiilor de
contort optim diferenta de temperatura
intr-un acelasi plan orizontal nu trebuie
sa depa$easca un ecart de ±2 °C de la
sa valoarea considerata intr-o ambianta
ventilata si ± 1,5 °C intr-o incapere
climatizata.
2.3.3.2 Temperatura medie de radiafie
vectie creste, in timp ce ar ramane
constant. Raportul acvlar este deci
variabil.
Daca temperatura peretilor scade cu
1 °C aceasta este echivalenta la un su-
biect in repaus, cu scaderea tempe-
raturii ambiante. Temperatura aeru lui si
cea a peretilor au , intr-o anumita ma-
sura, o influ enta egala asupra reincalzi -
rii corpului uman, lucru de care s-a ti-
nut seama prea putin in cercetarile
asupra ambiantelor termice.
Temperatura medie a peretilor incin-
tei trebuie sa fie apropiata de tempera-
tura aerului. Daca se afla mult sub va -
loarea temperaturii aerului interior (e-
xemplu: iarna) o ambianta cu t; = 20 °C
va fi resimtita ca foarte rece si va
trebui ridicata cu mult peste 20 °C,
30
~
<I>
~ 25
'5
~
<I>

Schimburile termice ale organismului

D 21
mare de subiecti urmatoarele tempera - <I>
'5 20
turi sunt recomandate: uman sunt in functie de temperatura <I>
E
- activitate statica 19 °C medie a peretilor, platonului si pardo- ~
::J 16
- activitate U$Oara 17 °C selii incaperii, ingloband si corpurile de (ij 15
- magazine 19 °c incazire, denumita temperatura medie ID
0.
de radiatie, tmr, care se poate calcula E
- spalatorii 24 °C <I>
t- 10
- munca fizica intensa 12 °C cu relatia: 10 15 20 23 25 30
Pentru persoane care efectueaza o
-~
t,,.,- I,A [°C) (2 ..
3 12) Temperatura aerului ti [°C]
munca fizica, temperatura trebuie sa
fie cu atat mai joasa cu cat munca Fig. 2.3.7. Delimitarea zonei de
cere un efort mai intens. Temperaturile unde: A reprezinta fiecare suprafata contort in funcfie de temperatura
optime sunt e$310nate intre 10 si 18 °C (perete, corp de incalzire, fereastra aerului ~i de temperatura medie
in functie de activitate: etc.); t - temperatura corespunzatoare. de radiafie:
- turnatorii si forja 10 ... 12 °C Cantitatea totala de caldura sensibila - zona de contort; lrs - temperatura
- linii de montaj 12 ... 15 °C degajata de corpul uman este : rezultanta uscata; k - coeficientul
- ateliere diverse 16 ... 18 °C 0 = (acv + ar) Sv (tv - t;) [W] (2.3.13) global de transfer termic.
Pentru o ambianta. cu o temperatura Valorile acv si ar sunt sensibil echiva-
data, un rol important in asigurarea
unei calitati termice i1 are uniformitatea
lente, adica temperatura aerului si cea
a peretilor sunt identice sau apropiate,
t 20
t--~-+~~t:-~"7-l:;:z
~0'--I
·s
temperaturii . In toate incaperile incalzi- cantitatea de caldura cedata prin ra - Qi
te sau ventilate, in functie de sistemul diatie este egala cu cea prin convectie, a;
(j;
de incalzire si/sau de distributie a ae- in conditiile in care subiectii sunt in re- 0.

rului, de temperatura corpurilor de in- paus. Cand se misca, valoarea acv "'
calzire silsau de temperatura de refula- creste, deci si caldura cedata prin con - ""ro
0

[ml 'a5
c
2,7 )
cs /( CP , l/ CJE / ""(ii
·u
2
I v -=(j;
RJ F5 ~ /
f/ Ct I g. o r- -+r--/-t---1----1- --1
v v "'

0
( I! (_
RE
,/
I
'=o (v J
"':;
ro
-6 t--- -lt----1- - - +- - -I
(j;
0.
16 18 20 22 24 16 18 20 22 24 16 18 20 22 24 16 18 20 22 24 26 E -8L__ __J__ __ , __ __j__ ___J
-(oCJ ~ -2 -1 0 10 20
Fig. 2.3.6. Gradientul de temperatura al aerului in centrul unei incaperi, Temperatura exterioara [°C]
in regim stafionar, pentru diferite sisteme de incalzire
~i temperaturi interioare de baza: Fig. 2.3.8. Temperatura superficiala
CS - incalzire prin pardoseala; CP - incalzire prin plafon; RE - radiator in interioara (temperatura ambianta -
parapet; RI - radiator pe perete interior; FR - soba din teracota; FO - soba din 20 °C); diferenta de temperatura
fonta; CAI - incalzire cu aer cald cu circulatie naturala cu iesirea aerului pe Mi= k t:, t/a = k M/8:
peretele interior; CAE - incalzire cu aer cald cu circulatie tortata cu evacuarea a - geam simplu; b - geam dublu cu
aerului pe peretele exterior . diverse a/catuiri; c - caramida - 24 cm.
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare
•
pentru a se obtine o senzatie de i te cuprinse intre 19 si 23 °C. Tempera- In anumite cazuri, cantitatea de cal-
contort. Se numeste temp eratura turile superficiale interne ale peretilor dura radianta primita sau cedata poate
rezultanta uscata in aer calm exteriori sunt date pentru o tempera - fi importanta atat sub aspect cantitativ
temperatura medie intre temperatura tura exterioara te = - 1O °C. cat $i al uniformitatii . Cazurile de
aerului $i temperatura medie a peretilor Figura 2.3.8 reprezinta temperatura schimb termic asimetric conduc la stari
2
$i Se mascara in (°C) CU Un glob- superficiala interna a peretelui pentru de inconfort. Diferente •
d e 20 ... 30W/m
termometru (un termometru montat diferite temperaturi exterioare. Chiar sun! u5or perceptibile; o reincal zire asi-
intr-o sfera de 10 cm diametru). 0 am- daca temperatura exterioara este foar- metrica a unei parti a corpului, exem-
bianta •
este considerata calma daca ' te scazuta, temperatura peretelui nu plu capul, cu mai mult de 40 W/ m2 '
viteza aerului este sub 0, 1 m/s. i trebuie sa fie niciodata sub 16 °C. Fi- provoaca un inconfort sigur. Atunci
Exista, de asemenea, o temperatura I' gura 2.3.9 permite evaluarea tempera - cand inaltimea parapetului nu este su-
rezultanta care permite fixarea unui ni- turii superficiale interne pentru diferite ' ficienta si nu se poate instala un corp
vel de confort intr-o ambianta •
data si• ' tipuri de ferestre {clasice) $i cele cu ! de incalzire radianta, efectul peretelui
este in functie de temperatura rezultan- straturi de aer care au o temperatura rece trebuie compensat printr-o tem -
ta uscata, de viteza aerului $i de umi- superficiala in jur de 18 °c. peratura a aerului mai ridicata .
ditatea relativa. Temperatura superficiala a peretilor Probleme mai delicate in ceea ce
Figura 2.3.7 reprezinta zona de con- este puternic influentata de pozitia cor- prive5te temperatura peretilor, se pun
tort pentru temperaturi rezultante usca- pului de incalzire iar schimbul de caldu- i in cazul sistemelor de iricalzire prin
ra om-mediu este influentat si de po- plafon, prin pardoseala sau pereti ra -
zitia acestuia in incapere (fig . 2.3.10). dianti• .
•
In concluzie. confortu l termic depin-
_151--~~r--~--t~.L---v<------i
u 2 25 de de temperatura medie, intre tempe-
-
0
1
-
o\o ratura aerului si cea a peretilor inconju-
-
~
·., 10 1-------,¥ - - +/-- + - - 1
Q)

<U
u
•
-20
><U
" .
~
,
. ..).~
<;)<;)
•
ratori. Diferenta •
dintre cele doua tern-
peraturi trebuie sa fie mai mica si
~ ,,...~
, a. 5 1--- -+--,'<-+- -+ - - 1 uQ) ,ro ',
:::J trebuie sa se raporteze la valoarea de
• (fJ
E
:::J
. cs
"'" ! 20 ... 22 °C cand pierderile de caldura
<U
~
-
~

0 1--- 7'-+-- -+ - - +- -1 <U 15 0

I ale corpului uman sunt reglate. Di-
-
:::J
,. <U
~
:::J
•
Q)
~
<U
' ferenta intre temperatura aerului si
a.
E -5 ~-~--+~~-+~~+--~-J Q)
~
•
a. 10 • temperatura medie a peretilor trebuie
•~
Q)
1-
I-
E
CD sa depa5easca 3 °C. Pe de alta parte,
- 10 ~--~--~--~-~ temperatura superficiala interioara a
-20 - 10 0 10 20 5 I I peretilor nu trebuie sa aiba diferente
Temperatura exterioara [ °C] 10 15 20 25 30
,I mari pentru ca organismul sa cedeze
Temperatura ambianta ["CJ
caldura in mod uniform.
' Fig. 2.3.9. Temperatura superficiala Fig. 2.3.11. lnfluenta umiditatii
interioara a ferestrelor clasice: aerului asupra confortului:
2.3.3.3 Umiditatea aerului
1 - geam simplu; 2 - geam dublu; 1 - a$ezat; 2 - munca usoara;
Cum pierderile de caldura ale orga-
3 - fereastra termoizolata. 3 ~ munca medie; 4 - munca grea.
• nismului uman se fac partial prin eva-
porarea de la suprafata pielii, rezulta
ca umiditatea relativa a aerului joaca
un rol important in gradul de contort.
+2o·c +2o·c lntensitatea fenomenului de evaporare
Fe Fe depinde. pe langa alti factori ( t;, v;, ac-
85 88 99 136 11 6 105
tivitate etc.) si de diferenta tensiunilor
- 15·c - 15·c +20°C
- >-
__ ,.. de vaporizare intre apa de la nivelul
+2o·c pielii si vaporii de apa continuti in aer.
Umiditatea aerului este caracterizata
prin umiditate relativa, punct de roua
b
sau temperatura dupa termometrul
a
urned .
La temperatura ambianta normala de
45·c 3o·c 25·c
20 °C schimburile termi ce prin evapo-
rare au un rol sec undar si, deci, umidi -
+18°C + 1s ·c tatea aerului nu este atat de importan -
Fe Fe
131 116 109 116 11 6 116 ta, la aceasta temperatura, pentru gra-
- 15·c - 15·c +5·c dul de confort (figura 2.3. 11 ). Chiar si
__ ,..
pentru temperaturi mai ridi ca te, orga -
+ 13·c
so· nismul nu inregistreaza direct senzatia
de umiditate. Cresterea umiditatii
• • nu
poate fi sesizata decal cu senzatia de
c tempera tura.
d
in incaperile clima tiza te se considera
Fig. 2.3.10. Schimburile term ice ale organismului uman in functie de tipul de
ca limitele, superioa• a si inferioara, ale
incalzire (cifrele de deasupra subiectilor reprezinta cantitatea
nivelului admisibil al umiditatii •
relative
de caldura emisa [W] pentru amplasamentul considerat):
sun! 70 %, respectiv , 35 o/o (Norma
a - radiator in parapetul ferestrei; b - radiator in peretele interior; c - plafon
DIN - 1983 minimurr 30 %).
cald; d - pardoseala :;;i plafon cald :;;i incalzire de perete incorporata in parapet.
Atunci cand um1ditatea relativa este
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

sub 35 %. cazuri intalnite frecvent iarna, curentii de aer :;;i zgomotul. Anumite tabelu lui 2.3.6); k, - coeficient d e tr ans-
in incaperile incalzite se remarca fa- persoane resimt o stare de incontor t la misie termica a pielii = 10 ... 20 W/ m2·K
vorizarea apari(iei prafului care carbo- o refulare mai slaba a aerului iar allele (in medie k, = 15 W/ m 2·K); Rv. i - rezis-
nizeaza la atingerea corpurilor de incal- nu sesizeaza nimic. Persoanele in vars - ten\a termica, [m 2·K/W]; ae - coeficient
zire dand na:;;tere am oniacului sau altor ta sunt mai sensibile la curen\ii de aer superfi cial exterior, ae "' 9 W/ m2·K in
gaze iritante pentru aparatul respirator. decal tinerii . Transferul de caldura :;;i aer calm.
Pe de alta parte, mucoasele cailor apa necesita, aproape intotdeauna, un Aceasta ecuati e este reprezentata in
respiratorii se usuca producandu-se o minimum de mi:;;care a aerului. Deter- figura 2.3.15 pentru diferite activitati
stare de disconfort. Din acest motiv se minarea limitelor ce se impun mi:;;carii metabolice si rezistente ale imbraca-
limiteaza inferior umiditatea relativa la aerului pentru a nu dauna confortului mintei (ANFOR). in figura 2.3. 16 este
35 % , in sezonu l rece. este difici l de stabilit $i numai in con- data temperatura optima operativa in
Umidita(i relative ale aerului interior di(ii medii ca :;;i pentru temperatura :;;i func(ie de intensi tatea munc ii :;;i rezis-
depa:;;ind 70 % favori zeaza, in perioa- umiditate, varsta, sex, rasa etc, imbra- ten\a imbracamintei pentru PMV = 0 $i
da rece a anului , formarea condensa- camintea jucand un rol important. <p = 50 %
tului pe fat a interioara a pere(ilor exte- Dificu ltatea principala co ns ta in
ri ori, ducand la apari(ia mucegaiului :;;i aceea ca aerul dintr-o incapere ventila- 2.3.4. Condi!ii loca le de contort
ciuperci lor cu mirosuri specifice, ceea ' ta nu este niciodata in repau s. Direc\ia
ce creeaza o stare accentuata de in- $i viteza aerului se schimba in fiecare De:;;i corpul uman poate fi neutru
con fort. punct sub actiunea diferen(elor de intr-un mediu anume, adica ecua\ia de
In corela(ie cu cre:;;terea temperaturii, temperatura $i a for(elor de iner(ie. contort termic sa fi e sati sfacuta, nu va
umiditatea incepe sa joace un rol din ce Este cert ca amplitudinea $i frecven\a exista contort termic daca o parte a
in ce mai important, prin evaporarea ei varia\iilor de viteza au o influenta asu- corpului este calda :;;i o alta rece_ Acest
de la suprafa(a pielii . Experien(ele au pra senzatiei de contort a organismului disconfort local poate fi cauzat de un
aratat ca limita inferioara a con(inutului uman. camp de radia\i e asimetric (exemplu:
de umiditate pentru un individ, normal La temperaturi uzuale de 20 ... 22 °C, ferestre reci sau radiatoare calde), de
imbracat :;;i in repaus, situat in jurul lati- optimum de viteza, determinat experi- contactul cu o pardoseala calda sau
tudinii nordice de 45° se situeaza in ju- mental, este cupriris intre 0, 15 $i rece, de un gradient de temperatura
rul valorii de 12 g/kg ( fig. 2.3.12). Se 0,25 mis. In norma DIN 1946 limitele vertical sau de 0 racire convectiva a
constata ca pentru o umiditate relativa valorilor pentru viteza aerului se corpului (senza\ia de curent).
de 60 % transpiratia se produce la considera conform figurii 2.3. 14. Aces-
+25 °C :;;i pentru un nivel de 50 % , la te valori corespund mediei aritmetice a Radiatia termica asimetrica
+28 °C. As tfel se poate determina limita vitezei aerului intr-un loc dat, pentru un in birouri $i in cladirile de locuit ra -
superioara de contort prin prevederea individ in activitate, a:;;ezat $i mediu dia\ia asimetrica este , in principal, da -
unui nivel de umiditate cu atat mai sca- imbracat. Se poate accepta sa se de- torata ferestrelor reci :;;i plafoanelor in -
zut cu cat temperatura cre$te. Pentru o pa:;;easa aceste valori cu 10 % pentru calzite, iar in cladirile industriale se da-
persoana efectuand o munca fizica, un numar maxim de 10 puncte de ma- toreaza c orpurilor de incalzire cu infra-
punc tul de roua al curbei de transpira- sura :;;i daca timpul de expunere nu de- ro$ii, echipamentelor fierbin(i sau reci,
\ie trebuiesa fie scazut. Pentru tempe- pa$e$te 1 minut. sau tuturor laolalta_ Asimetria radia\i ei
raturi dupa termometrul urned, intr-o in- in cazul in care un individ desfa:;;oara poate fi descrisa de un parametru nu-
capere atingand valori de 30 ... 32 °C, se o activitate sus(inuta $i daca rezisten\a mit temperatura asimetrica de radia\ie,
estimeaza ca :;;ederea unei persoane nu termica a imbracamintei sale este mai . Mpr, defin ita ca diferen(a dintre tempe-
este posibila decat un timp scurt (fig. mare se pot admite viteze mai mari ale ~ raturil e radiante a doi pere(i plani opusi
2.3.12). Cu cat activitatea persoanei aerului. 1 unui element mic plan. Temperatura
cre:;;te, timpul de :;;edere se scurteaza planului radiant, /pr, este temperatura
considerabil. Pentru o expunere de 2.3.3.5 imbracamintea uniforma a incaperii in care fluxul inci-
scurta durata, temperaturile limita supe- imbracamintea joaca un rol conside- dent radiant, pe o parte a elem entului
ri oare de la care trebuie efectuata o pa- rabil asupra senza\iei de contort. Se
uza pentru racirea organismului, se pot poate resim\i senza\ia de bine, foarte
lua din fi gura 2.3. 13 in conformitate cu rapid , intr-o incapere mai rece, dar im-
tabelul 2.3.6. bracat mai gros :;;i, invers, intr-o inca- Zona de
pere mai calda, cu o imbracaminte mai ac ti vitate
normala %
2.3.3.4 Viteza de mi?care a aerului lejera.
interior lzola\ia termica data de o \inuta ves-
Viteza de mi$care a aerului constituie timentara poate varia in limite foarte
un alt parametru al confortului termic. largi. Rezisten(ele termice, Rv,;, pentru ,
Atat timp cat omul se afla in aer liber cateva elemente vestimentare sunt da-
el nu este deranjat de mi$carile aerului te in tabelul 2.3 .3 iar pentru anumite
c u amplitudine scazuta, dar nu acela$i an::.ambluri vestimentare in tabelul 2.3-7
lucru se intampla intr-o incapere unde Daca se admite drept criteriu de i
el este sensibil, chiar si la viteze mici contort ca temperatura m edie c utanata 0 12 x
ale aerulu i. Senza\ia de inconfort este a unui individ in repaus sau intr-o acti -
Fig. 2.3 .12. Cur ba de trans pi ratie
resimtita cu atat mai mult cu cat tem - vitate lejera trebuie sa ram ana cons-
~i c urba li m ita de activitate
peratura aerului in mi$care este mai tanta, se poate defini o temperatura de
profesiona la i n d iagrama aer ului
mica decat temperatura mediului ambi- contort le cu rela(ia:
urned :
ant $i ca nd aceasta scade dintr-o parte le= to-q-( 1/ k; +Rv.r+1fae) [°CJ (2.3.14)
1 - curba de transpi"a\je; 2 - curba limit.ii
a corpului . unde lo - temperatura organismului
de activitate profesionala; 3 - curba de
Principalele inconvenien\e ale insta- uman, to = 37 °C; q - cedarea de cal-
incepere a condensatului.
la(iilor de ventilare $i climatizare sunt dura a organismului (W/ m2] (conform
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

mic radiant, este acelasi ca in mediul si/sau disconfortul racirii sa apara la pi- -1n care:
real. Temperatura planului radiant este , tn - temperatura suprafetei n; cioare, desi corpul, ca intreg, poate fi,
un parametru care descrie efectul ra-
I
Fp - coeficientul unghiular intre un e- termic, neutru. i
dia\iei termice pe o directie, spre deo- 1 lement de suprafata mica si suprafata ISO 7730 recomanda gradientul ma-
I
sebire de temperatura medie de radia - i respectiva. xim de temperatura a aerului, intre 0, 1
tie, tmr, care descrie radiatia pe toate '' Relatia este valabila pentru suprafete 'I si 1, 1 m deasupra pardoselii, de 3 °C,
I
suprafe\ele inconjuratoare. Aceasta se cu emisivitate mare (majoritatea materia- pentru persoane asezate, iar ASHRAE, 1
I
poate calcula cu rela\ia: . lelor de constructii), pentru diferente mici acelasi gradient, intre 0, 1 si 1,7 m,
tpr = t1Fp-1 + t2Fp-2 + .... + tnFp-n (2.3.15) ! intre suprafetele incaperii si deoarece pentru o persoana in picioare. '

50 suma coeficien\ilor unghiulari este 1.

Studiile aspra asimetriei de radiatie Pardoseala calda sau rece
[mbar] s-au finalizat in stabilirea unor limite larna, senza\ia de picioare reci este
40 pentru temperaturile radiante plane de o cauza obisnuita a disconfortului ter -
0 catre ISO si ASHRAE. Limita in directia mic printre subiec\ii sedentari in birouri
x
I
I verticala este de 5 °C si in directia ori- ""
si locuin\e. Aceasta poate fi datorata
30 0Q. II' zontala de 10 °C. Amandoua aceste Ii- unei temperauri scazute la nivelul par-
I
"' II mite se refera la un plan orizontal mic doselii si/sau unei stari generale a per-
>
' (asimetrie verticala) sau la un plan ver- soanei. Marja de temperaturi pentru o
I
tical mic (asimetrie orizontala) la 0,6 m pardoseala mochetata si un picior gol
I
10 <s
c I deasupra pardoselii.
0
-
este intre 2 si 28 °C. Materialul pardo-
selii nu are influenta semnificativa pen-
10
Gradient vertical de temperatura
°
tru piciorul incal\at. 0 tempeartura op-
0 I a aerului tima a pardoselii este de 25 °C pentru
Temperatura aerului intr-o incapere, persoane asezate si 23 °C pentru per-
0 10 20 30 40 50
in mod normal, nu este constanta, ci soane 1n m1scare.
- .
Temperatura rcJ
creste pe verticala de la podea spre Pentru activitate usoara, sedentara,
Fig. 2.3.13. Temperatura )>i umiditatea
plafon, sau variaza orizontal de la un . iarna, ISO 7730 recomanda o tempera -
aerului maxime admisibile pentru
perete sau fereastra exterioara catre un ! tura a pardoselii intre 19 si 26 °C, iar
o )>edere de scurta durata, in functie
de activitate (dupa DIN 33403):
perete interior. Gradientul de tempera- ASHRAE, intre 18 si 29 °C. Aceste i
I - munca usoara;
tura vertical este, in mod particular, o limite sunt aplicabile subiec\ilor incal- I
sursa de disconfort pentru 0 persoana tati corespunzator.
II - munca fizica usoara;
sezand sau in picioare. Daca acest
Ill - munca fizica medie;
gradient este mare, disconfortul incal- , Vrteza locala a curentilor de aer
IV - munca fizica grea
zirii poate sa apara la nivelul capului I Curentul este definit ca o racire ne-
0,4 I
I dorita a corpului uman datorata misca-
I I I 'DIN 1946-P '
ISO 7730 (8. 1984) ,
.2 rilor de aer. Este una din cele mai frec- I
r - - - I
vente cauze de inconfort in interiorul
~

<Jl
-.... I/
E a bca be c d/ d ~ 30 ~-~~-~-~-~-~
~

0,3 I
>
I
I
tp I
0
L 28 ~-t- lmbracamintea.-+--+----<
-:J- I
• • •
I /
• Activitatea: I :'.. 26 normal.a.
· -t--t-- -1-- I
I I
L.
v ·-E
:J
~
(])
I I
VJ
24 1- --"'J- ::...q----+--+--+- --+--l
ro I • I • 1.0 met
'iJ I
• e'. 22 1----t-~-i
ro 0,2 I I
• ''
~
(])
-TI
(]) I
I '
I
;1
" , / ~ I
I

J I'
•
- 1.2
i
I -
~
Q)
20 t -- 1- - f'-'.:.'
18 f----+- -+----'1'.:
E I ''
' ,
I
I
E- 16 f----+---+-- -1-
ro
,'I• I 14 L _ _ _ J_ __L_ __L_ _ J ._ ......1.-".__J
I -- 1.4
J Q)
I I
- -
-
N •
(])
• I ' 'I I ! 1- 0 50 100 150 200 250 300
> 0, 1
Rezistenta termica [m 2·Kll<W]
lmbracamintea
a = 1, 25 clo; b = 1,0 clo; c = 0,75 clo; d = 0 ,5 clo Fig. 2.3.15. Ternperatura resimlita
I I I In aer calm In functie de rezistenta
0 termica a lmbracamintei.
20 22 24 26 28 30 32

Temperatura aerului interior, t; [C 0 ] [m2·KJW]

0 0,05 0, 1 0, 15 0,2 0, 25 0 3
[W/m2]
Fig. 2.3.14. Viteza medie a aerului In functie de activitate, rezistenta 3 , 0J-...,--.,--rl~~--~--t-----t
lmbracamintei ;;i temperatura aerului interior (DIN 1946; ISO 7730).

Tabelul 2.3.7. Rezistenta termica pentru cateva combinatii vestimentare

Vestimentatie Rv clo
- subiect dezbracat 0
- imbracaminte leiera sort, camasa 0,5 VJ
cQ)
- camasa, oantalon,sosete Si incal\aminte
- salooeta clasica de lucru
0,7
0,8 ... 1,0
-
c:
0 2,0
Gradul de izolare a imbracamintei [ clo]
- tinuta soort cu vesta 1,0
- imbracaminte, sub salooeta 1,25 Fig. 2.3.16. Ternperatura
- \inuta de iarna c u palton 1,5 ... 2,0 optima operativa .
 1. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fi ziologice

u.nei cladiri racite sau incalzite. Curentul 2.3. 17 se poate gasi abaterea standard nei (bucatarii , oficii) dar si prin apart de
produce un efect de racire a pielii prin ,,s" sau ,,imprasti erea", respectiv, abate- aer exterior ce poate sa con\ina p o-
convec ti e care este dependenta de rea medie a vitezei aerului dintr-o distri - luan \i , in functie de zona unde este
diferenta de temperatura intre aer si butie normala de tip Gauss: amplasata cladirea (zona urbana, in-
piele, viteza aerului , amplitudinea flu c- dustriala, de trati c intens etc .). in afara
tuatiilor de viteza a aerului , adica de ni- i
1,(- )2
S='IL., v - v, de actiunea direc ta asupra organismu-
velul de turbulenta. V n- 1 lui, aceste nocivi ta\i pot reac\iona chi-
Fanger propune o corelatie intre vite- cu o valoare medie aritmetica a viteze- mic, intre ele, producand mucegaiuri ,
za medie, temperatura aerului si pro- lor momentane ciuperci sau alte produse de descom-
centajul d e insatistacuti; ca urmare V=~ punere . Marea majoritate a acestor
ASHRAE ;;i ISO folo sesc un maximum n produse dezagreabile sunt compu5i or-
al vitezei medii a aerului de 0, 15 mis, (in care n este numarul de masuratori, ganici complec5i.
iarna, si 0, 25 mis, vara ( fig. 2.3.14). iar Vi viteza medie a aerului). Conti- in incaperile industriale (cura\atorii
Senzatia de cu.rent este semniticativ nuand exemplul rezulta pentru acv = 12 chimice, vopsitorii etc .) produsele se-
influentata de intensitatea turbulentei o valoare s = 7, 15 cmls. La o viteza cundare ale proceselor tehnologice,
curen tului de aer. Pentru un procentaj medie a aerului Vi = 10 cm/s, turbulen- prezente in atmosfera de lucru , au o in-
dat de insatistacu\i, o viteza semnifica- ta trebuie sa ·nu depa5easca tluen\a nefasta asupra contortului si/sau
tiv mai mare este permisa daca Tl (in- Tl = (7 ,15/10)·100 % = 71,5 %, iar la a sanatatii organismului. Aceste incaperi
tensitatea turbulen\ei) este mai mica. ln- Vi= 30 cm/s , trebuie prevazute cu instalatii de venti-
fluenta Tl asupra temeilor este u5or mai Tl :::; (7 ,15/30)·100 % = 23,8 %. lare avand un debit de aer controlat.
ridi cata d ecat asupra barba\ilor, dar Se vede deci ca poate ti asigurat ace- 0 poluare particulara a majorita\ii in-
numai la viteze mici, si se manitesta, in lasi confort atat la 0, 1 mis cu o turbu - caperilor este cea produsa de tumul de
general, la nivelul corpului. Procentul de lenta de 71 ,5 % cat si la 0,30 mis c u \igara care con\ine un nu.mar important
insatistacuti poate ti calculat cu relatia o turbulenta de numai 23,8 %. de particule, atat solide cat si gazoase;
propusa de Fanger si acceptata de 1g de tutun produce 0,5 pana la 1 I de
marea majoritate a cercetatorilor: 2.3.5. lnfluente diverse furn. 0 singura tigareta degaja 70 mg
Pl = (34 - fi)·(v, - 0,05)b·(a + c·TI) (2.3. 16) de CO. Pentru a nu se depa:;;i valoarea
unde Pl - procentajul de insati stacu\i Alaturi de cei sase factori mentiona\i termica limita de 5 ppm de CO, este
(%); Vi - viteza medie a aerului [mis]; I- temperatura aerului , temperatura necesar sa se dispuna, pentru o \igara,
fi - temperatura aerului (0 C] ; Tl - inten- I medie de radia\ie, umiditatea si viteza de un volum de aer proaspat de
I
sitatea turbulentei ; a - constanta = aerului, imbracamintea, intensitatea ac- 70·0 ,915 = 12,5 m31h (1mg/ m3 CO = 0,9
3, 143; b indice = 0,6223; \ tivitatii - denumiti si factori principali ai ppm). Ceea ce pentru o incapere de
c - constanta = 0,3696. I confortului termic, exista o serie de alti 30 m3 corespunde o rata de schimb de
I
Domeniile celor trei parametri folosi\i factori - secundari (continut de praf, ::;?24 __.i..---
in ecua\ia (2.3.16) sunt: I gaze, vapori, mirosuri, iluminat, starea
20 °C < fi < 26 °C; electrica etc.) - care concura la rea - ~ 20 vv
0,05 mis < Vi < 0, 4 m/s si lizarea unei microclime confortabile ~ /v

i; 16
,...v
0% < Tl < 70 % . pentru o incapere. u
Q) l--<' <J.c =< CV! +< .7h
Procentajul de insatistacu\i poate fi >
§ 12
v
cuprins intre 1O si 20 % . 2.3.5. 1 Confinutu/ de p raf u V'
_Q
Cercetari mai recente au aratat ca in incaperile de locuit si birouri , bine
viteza aerului pe care o adoptam in ace- intretinute, continutul de praf din aer
E8 I
u
I I

t Tl = 2:.
<Fl
I
-
leasi conditii de contort poate imbraca este normal si scazut, ceea ce nu intlu- ~ 4
V·
I
valori diterite in tunctie de gradul de tur- enteaza starea de contort. Totusi iarna,
bulen \a al miscarii . Dezvoltarea tehnolo- in zilele foarte reci , praful din aer este .I .I
giilor de vart a cerut, pentru climatizarea carbonizat de corpurile de incalzire, 8 16 24 32 40 48
Abaterea stan~d 's" [em's]
spa\iilor aterente, debite de aer mai mirosurile degajate fiind resimtite de
mari, debite care conduc in sectiunile persoanele sensibile.
Fig. 2.3.17. Abaterea standard , s,
transversale de lucru la viteze cores- Aerul din localurile publice are un
a vitezei med ii a aerului .
punzator mai mari decat cele care rezul- con\inut de prat mai mare, ceea ce
ta din diagrama de contort. Apar astfel poate provoca iritarea mucoasei si a
curgerile unidirec\ionale, nu.mite in mod cailor respiratorii. Aceste fenomene se
gresit curgeri laminare (pentru ca mi5ca- pot accentua si complica in anum ite I ,
rea este turbulenta), mi:;;cari cu turbu- industrii (metalurgica, a materialelor de
len\a mai scazuta care nu produc in- construc\ii etc.) in care pratul poate
conf ort in condi!iile unor viteze mai provoca anumite tulburari de sanatate
mari. Mayer si Fanger au indicat, sub ceea ce a tacut necesara elaborarea
torma grafica, noile dependen\e dintre uncr norme generale si de protectie a
turbulenta. viteza si temperatura me- muncii (NGPM etc.) referitoare la con-
diului ambiant (temperatura resimtita). centratiile de praf ce nu trebuie depa-
Cu ajutorul curbei din figura 2.3. 18 se site intr-o ambian\a.
poate determina coeficientul de sch imb I I i
18 22 24 26 28
superficial, acv, pentru a nu crea senza- 2.3.5.2 Gaze, vapori, mirosuri Temperatura mediului ambiant rc1
tia de inconfort. De exmp lu, pentru o Prezenta acestora in aerul unei am- (valabila pentru Tl =40 % )
temperatura resim\ita de 22 °C coeti- biante este datorata surselor interioare:
Fig. 2.3.1 8. Coef ic ientul
cientul o:cv ::; 12 W/ m 2 ·K. Pe baza valorii mobilier, tencuiala, tapet, obiecte vop-
de sch imb superficial, acv
determinate cu ajutorul fi gurii 2.3. 18, acv site sau a altar materiale de constructii,
(dupa Fanger ~i E. May er).
:;;i a curbei corespunzatoare din fi gura toaletelor, locurilor de preparare a hra-
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare
.
12,5/30 = 0,4 2 h- 1. Nefumatoriii sufera, nuc lee de condensare = 500· 10 7/I. I linoleum. Aceeasi absorbtie o pot avea
foart e a desea, o iritare a mucoaselor si Concentratia
•
limita de la care sunt I anumite materiale (pereti, mobila etc.)
cailor respiratorii , iar copiii sufera d e p ercepute mirosurile, de altfel foarte . dar este foarte variabila . Dupa o peri-
disfunctionalitati
. . si. imbolnaviri ale cai- variabile, este conform tabel 2.3.8. : oada de expunere prelungita la un mi-
I
lor respiratorii. Cei mai toxici compo - I Eliminarea mirosurilor se face prin: l ros, survine acomodarea. Exista pro-
nenti ai fumu lui de tigara sunt nicotina I condensare (racire sub punc tul de ' duse cu mirosuri aromatice care pot
I
$i oxidul de carbon; chiar si la concen- roua), absorbtie cu ajutorul unor solutii, ! masca mirosurile urate.
tratii mici provoaca persoanelor sensi- adsorbtie cu ajutorul carbunelui activ, I Volumul de aer proaspat (exterior),
bile $i copiilor gre\uri $i un inceput de combustie etc. pentru absorbtia $i evacuarea mirosuri-
intoxicatie. In incaperile unde se fu- , Umiditatea modifica diferit modul de lor produse de organism, depinde, pe
m eaza mult (restaurante, cluburi de i percepere olfactiva . Mirosurile de tutun de o parte, de volumul de aer proaspat
noapte etc.) concentratiile au aproxi- j $i de bucatarie sunt mai putin intense necesar p entru o persoana $i, pe de
mativ urmatoarele valori: CO = 0,01 % 1 atunci cand nivelul de umiditate este alta parte, de gradul d e poluare; pentru
in volum = 100 ppm; nicotina = crescu t $i, dimpotriva, mai intense, aceste situatii ~ate varia intre 10 $i
5 mg/ m 3 ; particule = 300 000 part/I; pentru mirosul de cauciuc, vop sea sau 50 m 3/ h p ersoana.
Tabelul 2.3.8. Actiunea nociva a unor gaze ~ i vapori as upra organismului uman ,
dupa K.G. MULLER
Substan\a Formula Greutatea Densi- Moarte Perico! de lnspirat mai Pragul de I Concetratia
. -
chimica moleculara ta tea instan ta- moarte sau multe ore excitatie
•
al maxima
, nee sau imbolna- nu este mirosului admisa
rapida vire la indiferent
. .
1nsprrare
0,5 ... 1 ora

Acid clorhidric HCI 36,46 1,5 5,5 · 1,8 .. .2,6 0,01 0,07 0,007 5
•
Acid fluorhidric I HF 20,01 0,8 , - 0,5 0,05 ... 0,025 . - 0,002 3
Alcool butilic
1--~~~~~~-t---~
C4H9-0H . 74, 12 3, 1 - 0,22 - 0,078 0,3 100
,. Alcool etilic C2Hs-OH 46,07 1,9
t--~~~~~~-+-~~--~-~- 1-~~~-t-~~~-+~~~~· -~~~~+-~~~--+-~~~~- f--~~-1--~~-1
- 9,5 .. . 19 2... 5 - · 1,9 1 000
' Alcool metilic CH3-0H 32,04 1,3 - , - 0,5 - 0,26 200
. Alcool orooilic ' C3H1-0H 60, 10 2,5 : - - - - 0,98 400
Aldehida formica H-CHO 30,03 1,2 - 0,8 - 0,025 0,0012 1
' Amoniac
~~--+-~~~~1--~~~+-~~~~ -~~~~--+-~~~~-- 1 -- -~~--+~~~-t-~~ 1

NH3 17,03 0,7 3,5 ... 7 1,5 ... 2,7 0, 1 0,035 0,035 50
• Anilina C6Hs-NH 2 93, 13 3,9 - 1 - 0,5 <0,002 0,019 5
Benzen I C6H6 78, 11 ! 3,2 ' 64 20 ...30 5... 10 , 1 0,026 8
Benzina C1H16 100, 16 ' 4,2 - 30 ...40 5... 10 1,25 , 2 500
Bioxid de carbon C02 ' 44,01 1,8 360 ... 550 90 ... 120 20 ... 30 inodor ' 9 5 000
Bioxid de suit S02 64,07 2,7 5,5 1... 1,7 0,02 ...0,03 0,01 0,013 5
Brom I Br2 159,83 6,6 ! 5,5 0,04 ...0,06 0,0 1 0,033 0,0007 0, 1
Bromura de metil CH38r 94,95 3.9 80 8 - - 0,08 20
Clar Cl2 70,9 1 2,9 2,5 ... 3 0,1...0,15 0,0 1 0,01 0,00 15 0,5
Cloroform CHCl2 119,39 5 350 .. .410
1--~~~~~~-+-~~~~~+-~~~-r~~~-+~~~~+-~~--'-~+----'-~--'-~-+---~~~-·+-~~--+-~~-1
80 .. .200 25 .. .30 - 0,05 10
Clorura de etil ; C2HsCI 64,52 2,7 400 .. .800 160 ... 270 3 - . 2,6 1 000
Clorura de etilen CH2Cl=CH2CL 98,97 4, 1 - - - 0,023 0,8 20
Clorura de metil CH3CI 50,49 2, 1 300 ... 600 100 ... 200 1...2 - 0,105 50
Clorura de vin il , CH2=CHCI , 62,50 2,6 , - · - - 1 inodor , 0,013 5
Dicloretilen CHCI = CHCI 96,95 4 ' - 15 - - . 0,79 200
Eteretilic C2Hs-O-C2Hs 74,12 3, 1 124 31 5,5 0,001 1,2 400
Fosaen COCl2 98,92 4, 1 0,8 ... 2 0,02 ...0, 1 0,005 .. .0,01 0,02 0,0004 0, 1
Freon 12 CF2Cl2 1 120,92 5 - 1 000 ...4 000 ! 140 ... 150 . - 4,95 ' 1 000
Hidroaen arseniat I AsH 3 77,93 3,2 0,2 ...0,3 0,02 .. .0,03 0,01 0,004 0,0002 0,05
Hidroaen fosforat PH3 34 1,7 1,7 0,56 ...0,84 0, 14 0,005 0,00015 0, 1
Hidroaen sulfurat H2S 34,08 1,4 1,2 ... 2,8 0,6 .. .0,84 0,1 ... 0,15 0,001 0,01 5 10
Mercur vaoorr Ha 200,6 1 - i - - - - 0,000 1 0, 10
Oxizi de azot ! NO; N02 30,09; 46 1,2; 1,9 : 0,45 0,05 ... 0, 1 , - 0,0 1 0,009 5
Oxid de carbon CO 28.01 1,2 6 ... 12 2...3 0,2 inodor 0,055 50
Oxid de etilena H2C-O-CH2 44,05 I 1,8 - I - - : - I 0,09 50
Oz on 03 48 2 - 0,03 0,00 1 ! 0,0002 i 0,0002 0, 1
Percloretilena CCl 2=CCl2 I 165,85 6,9 : - - - - I 0,67 I 100
Sulfura de carbon CS2 I 76,14 3,2 i 15 10 ... 12 l 1.. . 1,2 0,003 I 0,03 i 10
Tetraclorura de carbon CCl4 153,84 6,4 ' 19 ! 6,4... 12.8 0,6 0,45 0,065 10
Tetraclorura de etan 1 CHCl2=CHCl2 167,87 7 50 - 0,05 i - 0,007 i 1
Toluen C6Hs-CH3 92, 14 3.8 75 · 19 10 1 - 0,75 200
Tricloretan CH3-CCl3 ! 133,42 . 5,6 I 15 ... 17 ' 11 .. . 15 1,2 0,55 ' 1,08 200
Tricloretilena CCl2-CHCI 131,40 5,5 I - - - - 2,6 50
Xilen CH3-C5H4-CH3 106, 17 4,4 I 88 22 - - I 0,87 i 200
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

i n incaperile cu un nive l mai scazut Tabelul 2.3.9. Concentratiile maxime admisibile (CMA) de substante toxice
de ocupare (locui nte. b irouri ) acest vo - in atmosfera zonei de munca
lum de aer proaspat este usor de rea-
Caracte- Concentra\ia
Jizat prin neetansei tati le usilor si feres- Nr. Denumirea substantei ristici admisibila fm q!m3
trelor (ventilare naturala). Economia de crt. Medie Vari
energie face necesara etam;;ei tatea
1 Acetona 200 500
deschiderilor ceea ce face ca acest vo-
Jum de aer sa scada la 1/1 0 din eel
2 Acid acetic 15 20
prevazut, ceea ce duce la realizarea 3 Acid cianhidric 0,3 1
introducerii controlate a unui debit de 4 Acid clorhidric - 5
aer, impiedicandu -se in acest tel dis- 5 Acid formic 1 3
persia mirosurilor in toata cladirea si 6 Acid sulfuric si anhidrida sulfurica 0,5 1
fiind asigurate si cond ifiile de igiena. 7 Acrol eina 0,3 0,5
in incaperil e cu densitate mare de o- 8 Alcool etilic 500 1 000
9 Al cool metilic p 260 300
cupare (teatre , sali de reuniuni) si in
cele in care nu ex ista interdictie pentru 10 Am oniac 15 30
fumat este indispensabila o instalatie 11 Arsen si comousi oraanici c 0,01 0, 1
de ventilare mecanica. Aceasta ventila- 12 Benzen c p 15 30
re mecanica este, evident, necesara in 13 Bioxid de carbon 5 000 10 000
toate incaperile indu striale in care dife- 14 Bioxid de clor 0, 1 0,3
ritele procese tehnologice elibereaza 15 Bioxid de suit lanhidrida sulfuroasal 5 10
gaze si vapori nocivi . Ameliorarea starii 16 Brom 1 2
aeru lui se va obtine prin prevederea 17 Bromura de metil p 400 500
sistemelor de ventilare locala cu epura- 18 Clor - 1
toare de aer inainte de evacuarea in at- 19 Clor-benzen 50 100
mosfera. 20 Cloroform (triclormetan) oC p 30 50
in tabelul 2.3.9 sunt date valorile 21 Cupru (fumuri) - 0,2
concentra tiilor maxime adm isibi le 22 Cuoru loulberil 0,5 1,5
(CMA) pentru gaze si vapori, in tabelul 23 Diclor-difluor-metan (freon 12) 2 000 3 000
2.3. 10 pentru pulberi (netoxice) si in 24 Eter etilic 300 800
tabelu l 2.3. 11 pentru hale zootehnice . 25 Feno I p 5 10
in cazu l incaperilor din cladirile 26 Ferovanadiu (praf) 0,5 1,5
social-culturale, administrative si de 27 Fluor 0, 1 0,2
locuit, in care nu se destasoara proce- 28 Fosfor (aalben) 0,05 0, 15
se tehnologice (exceptand garajele, 29 Fosaen (clorura de carbonil) 0,2 0,5
bucatariil e, spalatoriile etc), in majorita- 30 Furfurol 15 10
tea cazuri lor, degajarile de gaze nocive 31 Xenon 300 500
se rezuma la C02 eliminat de oameni 32 Hidrazina DC p 0, 1 1
in procesul respiratoriu (tab . 2.3. 12). 0 15
33 Hidroaen sulfurat 10
parte dintre substan\e prezinta o ac-
34 lod 0,5 1
tiun e noc iva foarte pronuntata , chiar la
35 Mercaotan (metil si etil\ - 1
durate scurte de expunere sau inhalare p
36 Mercur 0,05 0,15
si la concentratii mici (tab . 2.3.8) ne- p
37 Mercur (comousi oraanicil - 0,01
cesitand masuri complexe, atat pe linia
38 Metan 1 200 1 500
procesului tehnologic, a masurilor de
39 Naftalina 20 30 ·-
protec tie a muncii cat si a instalatiilor
40 Nicotina p 0,3 0,6
de ventilare. 0 alta ca tegorie de subs-
41 Nitrobenzen p 4 6
tante prezinta. in amestec cu aerul in-
42 Nitroalicerina p 0,05 2
caperilor (in an umite procente volumi -
ce), peri col de inflamabilitate sau ex- 43 Oz on 0, 1 0,2
plozie (tab. 2.3.1 3), fiind necesara ven- 44 Oxid de calciu 2 5
tilarea incaperilor respective, astfel in - 45 Oxid de carbon 20 30
cat, in nici un moment, sa nu se ajunga 46 Oxid feri c (fumuri) 5 10
la limita inferioara de explozie sau la 47 Oxid de maaneziu (fumuri) 5 15
temperatura de inflamab ilitate. 48 Pentaclorura de fosfor 0,5 1,5
Puritatea aerului interior , respectiv 49 Plumb si comousi (in afara de PbSl 0,05 0, 1
concen tratia unor noxe in aerul inca- 50 Propan 1 400 1 800
perilor, este influentata in mare masura 51 Seleniu si comousi exorimati in Se 0, 1 0,2
de noxele existente in aerul exterior si 52 Stir en 50 150
care sunt introduse. in incaperi , odata 53 Sulfura de carbon p 10 20
cu aerul de ventilare. Bioxidul de car- 54 Terebentina p 400 500
bon este prezent pretutinden i dar, ala- I 55 T etraclorura de carbon oC p 30 50
turi de acesta. se gasesc si alte noxe, 56 Toluen 100 200
mai ales in incaperile fabricilor sau pe 57 Tricloretilena 100 150
platformele indu striale ale marilor com- No ta: P - substante care pot patrunde in organism prin tegumente
b inate, a caror co ncentrati e se poate I si. mucoase intacte;
stabili prin masuratori la fata locului. in I C - substan\e cu ac \iune cancerigena;
I
unele si tua\ii (platforme cu aer puternic pC - substan\e cu ac \iune puternic canceri gena.
 Capitolul 2: Baze cl imatice ~i fiziologice I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

. impurificat) aerul proaspat pentru ven - I si sunt formulate mai multe teorii care Pentru a compara intensitatea miro-
tilare trebuie adus de la mare distanta •
I
incearca sa-1 explice. Mirosul, in sine, sului se considera pragul olfactiv (dupa
sau inaltime si, in anumite cazuri, tre- nu este vatamator pentru organism, Fanger) o intensitate egala cu 1 olf
buie epurat inainte de a fi introdus in ' insa, in afara senza\iei dezagreabile si (limita de recunoastere). 0 intensitate
incaperi. Pentru cazurile uzuale, con - inconfortabile, creeaza reactii fiziologi- de 2 olf este concentratia dubla pragu-
centratiile
•
unor nocivitati• in aerul exte- ce ca scaderea apetitului, diminuarea lui olfactiv. Un olf este definit ca rata
rior sunt indicate in tabelul 2.3.14. consumului de apa, stari de voma, in- medie de emisie a poluantilor de catre
..
somn11 . o persoana standard. Este o unitate
2.3.5.3 Mirosu/ ca factor De$i exista mijloace de masurare a relativa bazata pe o evaluare subiectiva
al confortului termic concentratiei de substanta odorizanta, 1 a mirosului si include atat simtul olfac-
Un numar mare de substante natu- nu se poate masura intensitatea senza- l, tiv cat si eel chimic. Unitatea este uti-
rale si sintetice sunt compuse din mo- tiei pe care aceasta le provoaca. Pentru ' lizata si pentru a determina marimea
lecule care au grupuri de atomi -radicali un numar mare de persoane, s-a deter- celorlalte surse de poluare ca echiva-
osmosferici, cu proprietatea de a crea minat concentratia •
medie de substanta•
len t cu un numar de persoane stan -
senzatia de miros, prin excitarea siste- de la care aceasta provoaca o senzatie dard (olf) necesare sa produca acelasi
mului olfactiv . Mecanismul excitarii de miros, numita prag olfactiv al I inconfort ca sursa poluanta.
acestui simt este inca putin cunoscut 1 substantei respective (tab. 2.3.15). \ lntensitatea perceputa a poluarii cau-
~-----------------------------~ I zata de o persoana standard (1 olf)
Tabelul 2.3.10. Concentratiile maxime admisibile (CMA) de pulberi i ventilata cu 1 1/s de aer curat este
in atmosfera zonei de munca (dupa NGPM-1996) 1 pol. Pentru poluanti mirositori se uti-
Concentratia lizeaza dpol -ul (0, 1 pol) care se
•
Nr. Denumirea maxima
•• defineste a fi intensitatea perceputa a
crt. pulberilor admisa in poluarii aerului cauzata de o persoana
mg!m3 standard (1 off) ventilata cu 10 1/s de
•

A. Pulberi cu continut de Si02 fiber cristalin I aer curat. In tabelul 2.3.16 se dau echi-
- i -to-t~
al_
e_c_u_ i0- ·---------------+--------1 1 valente intre activitatea umana si nu-
S_
• ,___,___A-.1- P
_u
_l_
ber
2
1 _ oeste 10 % 50 o/oSi02 , marul de off, iar in figurile 2.3.19 si
6.:.:s=-i-"-9"-0-
Yo----------------+---'=--'..::'.~"-'---l 2. 3. 20 este prezentata variatia procen-
I
f---"-
2-+-- - --"in:.::t.r::.e=--
6
3 _ sub 5 % 8 tajului de insatisfacuti in functie de ni -
1
•
1--- +---- A-.2- P
_u
_l_
b_ er_i -re_s_p-ir-a-bi-le- (d-e-te-rm
- in_a_te- cu- a-pa_r_a-tu-ra- _c_ar_e_r_e_a-liz_e_az_a_ __,___ _ _ _- - - - i I velul de ventilare pentru 1 olf (fig .
curba de retinere a oulberilor, recomandata de OMS- 1986 I 2.3.19) si in functie de perceperea po-
1--4
--11-----o-
1u-
l be
_r_e_c_u~S-
i0_2_li_
b,er
--cr
-'-
i s_
ta_li"-
n --'-'--------'-"---~--+---5-o/c
_o_S-
i0-2----l luarii aerului (fig. 2.3. 20).
I 5 _ Si0 2 liber cristalin 0•05 Nivelul de poluare intr-o incapere nu
B. Pulberi fara continut de Si02 liber cristalin (alumina, este cauzat exclusiv de emisia de noxe
carbonat de calciu, sticla, ciment, carborund, caolin, feldspat, de la ocupanti. Astfel s-a determinat ca
lemn, faina, tutun etc 1 6 ... 7 olf provin din alte surse de polua-
1--6-1----p-1u-l~ ber_i_to_,_t_a_l_e_ _~---------------+--- 10---l ! re decal de la ocupantii incaperii, intr-
1--7"'---1--- _- o be-'--r-i -re'--s-oir-ab- i-le________- - - - - - - - - - + - - - ' -5"------l I
"--1u- l-'- o medie de:
f--'--4- -_i::_::=-=.:.:_:...:c::..c:.::..==.:.:..:= - - - - - - - - - - - - - - - ---+- ---=-------j
C. Pulberi de carbune Qn exploatari miniere cu Si02 sub 5 %)
I 1... 2 olf de la materiale;
1--8- 1--- _- - ,u-'-l-ber - i -re-s-;o-ir-ab_i_le-'---'-----------'=--'----'--'----1------- --l ' 3 olf de la sistemul de ventilare;
0 2
9 o. Pulberi de azbest 1 2 olf de la fumul de tigara.
1--- -+---E-. -F-ib-re- m-in-e-ra_l_e_a_rt_if-ic-ia-le- - - - -- - -- - - - -- --+----- --l i Tabelul 2.3.17 prezinta valorile debi-
10 3
11 F. Pulberi totale de cereale 4 I telor de aer de ventilare du pa diferite
1--- 1--- - - - -- - - - - -- - - - - - -- - - - --+- - - -----l standarde pentru un procent de 20%
12 G. Pulberi totale de bumbac, in, caneoa, iuta, sisal
de insatisfacuti ( 1, 4 dpol) $i o sarcina
G.1 - in filaturi 2 ---1 I,
1-----1-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + - - - - de poluare de 0,7 olf/m2.
13 G.2 - in celelalte ooera\ii
f--:.::__J_____:::~_:_:_:__::.::.:.::=:.:.::..-::.c::.:::.=..t:=-----------------"----''-----l .
4 I
Nata: - Fibrele sunt particule avand o lungime de peste 5 µm $i un diametru i 2.3.5.4 Radiafia radioactiva
sub 3 µm cu un raport de lungime/diametru = 3/ 1. i Materialele radioactive contin atomi
•
- Pentru pulberi de bumbac, in, canepa se va recolta un volum corespun- ,
care, fara ac\iuni exterioare, se dezin -
zator de aer in functie de pulberea zonei de munca (minimum 500 I aer).
tegreaza $i emit radiatii a, ~ , y, neu-
troni, protoni si alte particule. Exista,
Tabelul 2.3.11. Concent ratiile maxime admise ale gazelor ~i prafului pana in prezent, aproximativ 40 de izo-
in aerul zonei de ~e dere pentru hale zootehnice topi radioactivi naturali si 700 artificiali .
•
lncaperi pentru Bioxid de carbon Amoniac Hidroaen sulfurat Prat Dupa constructia bombelor atomice
cm 3/m 3 cm 3 /m 3 cm 3 / m 3 mQ/m 3 si a centralelor nucleare, aerul, apa $i
Pasari 1 500 ... 5 000 5 ... 50 10 ... 15 50 solul contin mai multe elemente radi o-
•
Porci 3 500 I 30 10 50 active care, printre alte efecte, au o ac -
Vite 3 500 30 10 50 tiun e nociva asupra organisme lor vii.
Radiatiile di strug moleculele din tesu-
Tabelul 2.3.12. Concentratiile maxime admise de C02,
turile organismelor vii, modificand nu-
(Y co 2 ) in aerul incaperilor
1 cleul celulelor care, in final mor. Anu-
Yco2 i mite organe sunt foarte sensibile la ra-
Destin atia incaperii
a/kc l/ m 3 : dioactivitate: splina, sangele etc .
in care oamenii se afla oermanent 1,5 1,0 Contaminarea mai frecventa are loc
oentru cooii $i bol navi 1,0 0,7 prin inspiratia de aerosoli radioa ctivi. Ei
1
in care oamenii se afla oeriodic institutii 1, 75 1,26 se gasesc peste tot in laboratoarele de
in care oamenii se afla scurt timp 3,0 2,0 cercetari nucleare, reactoare atomice,
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

sali de izotopi in Sp itale (de unde $i
necesitatea unui con trol riguros).
2.3.5.5 Zgomotul
Zgomotul este o suprapunere de
sunete, avand frecvente $i amplitudini
variabile, producand o senzatie auditi-
va considerata dezagreabila sau jenan-
ta. Atunci cand intensitatea sa este im-
portanta are efecte notabile asupra
somnului, respiratiei, metaboli smului $i
activitatii intelectuale (diminuarea con-
centratiei). Aceste efecte nu au loc nu-
mai la zgomote ,,inalte" ci $i la cele cu
frecventa obi$nuita, dar care sunt le-
gate de durata de expunere, repetabi -
litate, de sensibilitatea organului audi-
tiv, momentul zilei, locul de receptare
(camera, sala, magazin etc .).
Nivelul intensitatii unui . zgomot se
masoara in decibeli dB(A) fiind un nivel
sonar global ponderat cu o curba de
ponderare de tip A (exista curbe de
ponderare B $i C) (cap. 10).
in ceea ce prive$te zgomotul la locu-
ri le de munca exista norme ce au la
baza masurarea nivelului de presiune
acustica ponderata (A) care este deter-
m inata plecand de la un indice partial
de expunere la zgomot $i de durata de
expunere in cursul unei saptamani.
Aceste norme recomanda:
• in interiorul magazinelor nivelu l so-
nar maxim 75 dB(A);
• muzica de ambianta sa aiba nivelul
de 65 dB(A) cu intervale de niveluri
interioare;
• nivelul de zgomot in locuinte nu
trebuie sa depa$easca 35 dB(A) iar in
bucatarii sa nu depa$easca 38 dB(A).
2.3.5.6 l/uminatul
Un grad de iluminare suficient con-
stituie un element de confort. Acesta un indice secundar care poate sa con-
depinde de munca efectuata si de des- stituie un cri teriu comparativ , permi\and
tina\ia incaperii . Caldura cedata de · cuantificarea degradarii aerului intr-un
iluminat la valori peste 30 ... 35 W/m 2 · volum in chi s data de degajaril e
devine inconfortabila. Se poate dimi - organismelor vii. Singurele excep\ii sunt
nua aceasta sursa de caldura prin fo- incaperile suprapopulate, adaposturile
losirea unor corpuri de iluminat prin antiatomice sau submarinele. Se poate
care sa se evacueze aerul viciat $i vorbi de aer viciat cand continutul de
odata cu acesta $i caldura perceptibila . C02 este cuprins intre 0, 1 $i 0, 15 %
ceea ce corespunde unei concentratii
2.3.6. Criterii de apreciere de 1 000 la 1 500 ppm . Efectul C02
a confortului devine daunator peritru organism de la
o concentratie de 2,5 %. Aerul normal
Pentru a avea o apreciere cat mai contine 0,032 pana la 0,035 %
exacta asupra unei ambiante este ne- (320 .. .350 ppm) ajungand in orase la
cesara cunoa sterea a eel putin patru 0,04 % (400 ppm). in incaperile dens
factori ce o caracterizeaza: temperatu - ocupate $i neventilate, cum sunt salile
ra aerului, temperatura medie de radia- de clasa, continutul de C02 poate
tie, umiditatea :;;i viteza. Cercetari inde- ajunge in 10 ... 15 min la p este
lungate au reu$it sa substituie ace$ti 1 000 ppm, iar in cazul unui schimb re-
parametri printr-o singura marime care dus prin neetan:;;eitati la 2 500 ppm du-
a permis aprecieri apropiate de con- , pa aproximativ 45 min (fig . 2.3.21). C02
fortu l unei ambiante, numite criterii de trebuie evacuat printr-o ventilare na-
I
contort (masura de 1ntegrare climatica). turala intensa (deschiderea ferestrelor)
Dintre cele mai cunoscute, in evolutia sau ventilare mecanica. Organismu l
lor, amintim: , uman, fara activitate fizica, degaj3
Confinutul de C02. Cre$terea continu-1 aproximativ 15 l/h C02. Pentru a calcu-
tului de acid carbonic intr-o incapere la, pentru o incapere etan$3, volumul de
datorita degajarilor de C02 de la per- i aer proaspat necesar pentru o persoa-
soanele prezente, nu constituie decat I na, pentru a nu se depa$i concentratia
0.4
~
o"' o ,3
0
Q)
0,2
TI
::J
:J 0, 1
c
F0
0
0 15 30 45 60 75 90 105 120
Timpul (min]

Fig. 2.3.21. Continutul de C02 i ntr-o sala de clasa i n funcfie

50

---- ----
de rata de ventilare. Volumul = 5 m3/pers.
~ 40
,,_/
:e- 30
E
g20
- - - i<-
v
/
/
Tabelul 2.3.13. Substante care prezinta pericol de aprindere ~i explozie
(dupa Normele generale de protectie a muncii - 1996) - continuare p.32
:::>
/ Starea de Temperatura Temperatura Limita Materiale
~ 10
z 0 / Denumirea
agregare la de inflama-
presiune bilitate
de autoa-
prindere
de explozie
[% volum
folosite
pentru
0 1 2 3 4 5 6 substan\ei
Nivelul mirosului receptat [dpol] normala $i in aer] stingere
Fig . 2.3.19. Procentajul de 20 °C [°Cl f°Cl inf. sup.
insati sfacut i in functie 0 1 2 3 4 5 6
de polu area perceputa. Acetat de etil lichid -5 460 2,2 11,4 IV, V VI
Acetat de metil lichid - 13 455 3, 1 16 IV, V
50 Acetilena oaz -17 ,8 305 2,4 82 VI
~ 40
\ Acetona lichid - 19 538 1,6 15,3 IV, V, VII,
"" 30
\ VIII
E
~20
~ Acid acetic lichid 40 426 3, 1 12 IV, V
:::>
-- ·-'> r---_
~ 10
z
0
- Acid cianhidric

Alcool etilic
lichid

lichid
-17,8

9-32
588

425
5,6

2,6 18,9
41 IV, V, VI ,
VII
IV, V VI
o 5 10 15 20 25 30 35 40
Debitul de aer [l/s! Alcool metilic lichid -1 470 6 36,5 IV, V, VI
Fig. 2.3.20 Procentajul -
Amoniac qaz -2 630 16 27 VI
de insati sfacuti i n functie Anilina lichid 71 595 1,31 4,2 II, IV
de rata de ventilare. Antracen cristale 221 449 0,63 - II, IV, V
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

i maxima de C02, se poate utiliza relatia:

Tabelul 2.3.13. Substante care prezinta pericol de aprindere ~i explozie !

(du pa Normele genera le de protectie a muncii - 1996) - continuare - i LP= Yeo, = 20 000 ppm = 18 m3 (2.3. 17)
O 1 2 ! 3 4 S i 6 i y. - y, 1 500 - 400 h
I
' '
Benzen lichid - 11 540 1,35 1 9,5 IV, V, VI, '
Criteriul continutului de C02 nu este
'
VII ' folosit in instalatiile de ventilare sau cli-
Benzina lichid -24 220 ... 300 1, 1 8 IV, V, VI, : m at izare decat ocazional pentru deter-
U':'.d~e~c'.'..'ra:l'ca~re01.__...1-_ _ _ __:__ _ _ _~------t----+---:--+---::--:--:V.:l-l'-:-::---; I mi narea debitul ui minim de aer proas-
Benzina solvent lichid j -58-+ 10 ! 220 ... 300 1,1 6 IV, V, VI, pat sau p entru ventilarea naturala a
1
1 VII, VIII unei incaperi ocupata de persoane_ Fi -
~B~i~ tu.._,m_,_l'.:
oe~tr~o~li~er.____,1-____:s~o'..'..'.li:::d_--+~65::.:·:.-.·.'='26::.:0:___+-_ _--3.--
00" ---t--,--=-+--:---::----!f-·---~:.::1:... l
Bulan aaz -60 430 1,6 8,5 : 1 1 - -l · g ura 2. 3. 2 2 ind ica debit u I de a er
proaspat pe persoana pentru ca C02
L'C:'.'e~l~u l~oi~d_ _ _l -____:S: .:O'. 'li::: . '. d_ --+- - -- -t---'1..::. 0·:.::.._:1:::
5.::, 80:::._-t-__:4::-+~9'-=--t-----;:-'l,:---V:-:l;---i I sa ramana sub concentratia admisibila.
L'C:'.'l':!:or~b~e~nz'="e'."n'---l-___'.l'ic:'...'.
.: '. hi~d:__--+_ __'::' 28::.__~_ _ .--5.--90::.__+-_1:.c,~ 3 i -..::-
9·c6_t---,,-l
:. ..::- , -'--
V:':- V~ I ~ : Temperatura pie/ii. P ielea f ii n d pr inc i-
L'C:'.'l~or~o~n1re--.:n:___+_....:l:::: ic.:..:hi-.:-d~--+----,----+---=-=---=---+-- 1'-':,6::...+!--::: ll ,~1:---11:-;
8'::-6- t ---'- '1 :---
V- J I pa Iu I organ pri n care se f ac sch imb uri-
Clorura de vinil aaz -43 550 4 ! 22 IV, VI le de caldura $i apa cu mediul ambiant
Diclor benzen lichid 66 640 2,2 : 12 II , IV, V s-a cautat relatia care sa permita lega-
Dicloretan lichid l 9 413 4,8 15,9 II, Ill, IV, tura temperaturii superficiale a organis-
V, VI mului cu diferite stari a le ambiantelor_
Difenil cristale 113 578 0,7 3,4 I. II , IV, V Partile corpului au temperaturi variabile,
Dioxan lichid I 11 180 2 22 IV, V unele in raport cu altele, $i, pentru a se
Etan aaz ! - 470 3 15 VI face comparatii, se apreciaza o tem-
Eter de oetrol lichid -50 280 1,4 8,9 IV, VI peratura medie a corpului uman (mai
Eter etilic lichid -4 1 160 1,2 51 IV, VI este denumita temperatura frontala).
Eter metilic aaz -37 190 2 10 IV, V Tntr-o ambianta de 19 ... 2 1 °c aceasta
Etil-benzen lichid 15 553 0,9 3,9 IV, V, VI temperatura este cuprinsa intre 31 $i
'
~E::.'.t~ile'."n~-a:i'CIi~co~l'---1--'.'li:::ch~i:::
d_-+_ _:1_:1.:.. 1--+-__: 4..::
16::.__+_ ..::3"',2o.+_,6:,,,:,3::.:5'-!l--"' ll ,'-'l-C
V,_
,V" ---l , 32 °C. In pr act ica, ace st cri t er iu nu es te
Etilena aaz - 450 3, 1 32 VI U$Or de aplicat ceea ce face sa nu fie
•
• Feno! cristale 79 715 - - II , IV t utilizat in controlul ventilarii . In general,

•
•
l.'.F....:or
:::.:.:: Id:::e:.-.hi::::d:::
m:::a:::: a_+-_~a"',az::::..._-+_-=-54-'----+---4_3:_0_ _t-_1c-7-:--t_ 7.3=--1-- --'-V-'-I-~ cu a jut or uI tempera tur ii med ii a pie Iii i
•
Gazolina lichid -43 257 1,4 7,6 IV, V I
unui subiect se poate aprecia cantita-
•
Glicerina lichid 160 - - - II , IV, ' tea de transpiratie degajata, ceea ce
•
V, VII poate fi un criteriu de contort .
Grasime animala solid 265 II , IV, V Catatermometrul. Cu acest aparat se
•
Gaz de cocserie aaz 5,6 I 30,4 poate m asura intensitatea racirii unei
Hidrooen aaz 570 4 i 75 VI atmosfere, cu alte cuvinte cantitatea
' Hidroaen sulfura aaz lichid 290 4,3 45,5 VI de caldura tran smisa ambiantei printr-
lzooren 37 214 1 9,6 IV, V 0 unitate de suprafata in unitatea de
Lanolina semisolid 238 445 11 , IV, V timp. In practica obi$nuita, folosirea
Metan aaz 161 650 5 16 VI catatermometrului este foarte limitata.
Motorina lichid 142 360 II, IV, VI Temperatura efectiva. lntrodusa in
Naftalina cristale 560 0,9 5,9 II, IV, V 1923 de americani, este o metoda d e
Oxid de carbon aaz 605 12,5 75 VI exprimare printr-o singura cifra a gra-
Parafina subs!. ceroasa ' 310 ... 432 11, IV, V dului de contort. Temperatura efec tiva
Pacura lichid 50 ... 58 420 IV, V (sau eficace) este o temperatura fi c tiva
Petrol lamnant liehid 21... 58 250 ... 425 0,7 7,5 IV, V, VIII corespunzand unei anumite s tari d e
Tetraetilnlumb lichid 1,8 II, IV, V t e mperatura, umiditate $i viteza a
Prooan aaz - 105 446 1,5 9,5 VI aerului care da un contort echivalent.
Pronilena gaz I• 455 2 10,3 VI In figura 2.3.23 sunt date curbe de
Sulfura I
egala temperatura efectiva (trasate pe
de carbon lichid -30 :' 102 1 ' 81,3 II , IV, V b aza cerce tarilor experimentale asupra
!

Terebentina lichid 30 I 253 ' 0 69 ' IV, V unui numar de indivizi) pentru 0 p er-
'
Toluen lichid 4-7 552 1,2 ! 7 IV, V soana le jer imbracata, fara activitate
Titei
''
lichid i -35 ... +34 53 1 1,1 6,4 II , IV, V fi zica si in aer calm. Pentru fiecare va -
Ulei de ! loare a vitezei aerului corespunde o fa-
floarea -soarelui lichid I 234 II, IV, V milie d e curbe diferite. Temperatura
Ulei de in lichid 192 350 i II , IV, V, VII efectiva nu se masoara direct, se cal-
'
Ulei de oarafina lie hid 100 I II, IV, V cu leaza plecand de la t emperatura,
Ulei de norumb lichid 254 I 11 , IV V umiditatea $i vite za aerului pentru o si -
Ulei de ranita lichid 163 446 II, IV, V tuatie data. Pentru 50 % umiditate re-
I
Ulei de I lativa, temperatura efectiva este egala
transformator lichid 135 300 II , IV, V cu temperatura aerului. lnflue nta umi-
White-soirt lichid 33 270 1,4 6 IV, V dita \ii as upra c urbel or de e gal a
Nota: te mperatura efectiva este slaba dar
I - apa sub forma de jet compact; II - apa pulverizata sub presiune; Ill - abur; creste odata cu cresterea temperaturii
V - spuma chimica; V - spuma meca nica; VI - gaze inerte (C02, N); VII - pulberi stinga toare; aerului .
VI II - prelate, paturi , cuverturi . Aceste curbe de contort sunt larg
utilizate in Am erica fara a se impune

•
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

insa in Europa. decal un segment oriental spre un peratura rezultanta uscata, viteza si
,,Capul artificial" al lui Lutz. Este un perete cal d (interior). Zona de contort
umiditatea relativa a aerului . Tempera-
aparat de masurare direc \i onala a flu - tura este masurata c u un ,, termom etru
se si tu eaza pentru o pierdere termica
xului termic cu aju torul unei sfere aco- de aproxi mati v 100.. . 130 W/m 2 . in
rezu ltan t" ce se compune dintr-o sfera
perit e cu un strat sub\ire de izola\ie ter- de c upru, innegrita la exteri or, avand
afara acestui ecart subiectul simte prea
mica, formand patru segmente sferice diametrul de 9 cm in care este un ter -
cald sau prea rece. Figura 2.3.24 indica
independente si incalzite cu ajutoru l profil e vertica le ale pierderilor demometru cu merc ur. Sfera este imbra-
unor rezistente electrice astfel inca t ca ta cu doua benzi din tifon, acoperind
ca ldura ale capului artifi cial pentru
temperatura superficiala ramane Cons- diferite sisteme de incalzire. 36 % di n ea, si ale caror capete sunt
tan ta. Segm entul orienta l spre o Temperatura rezultantii a lui
umezite. ln dica \iile aparatul ui devin in-
suprafata rece (pere\i exteriori , Missenard. Este vorba de temperatura exacte cand viteza depaseste 0,2 mis.
fereastra) va fi incalzit mai puternic i din zona de sedere, in functie de tern - Alte aparate de masurare 5i/sau cri -
terii de apreciere. Exista si alte aparate
Tabelul 2.3.14. Concentratia unor nocivitati i n aerul exterior care pot cuan tifica diferite criterii de
Nocivi tatea din aerul atm osferic Concentratia nocivita\ii, in , apreciere asupra ambiantelor termi ce
[mq/ m 3] fl/ m 3] [buc/m3] fo losite cu precadere in medicina si c li-
matolog ie dar mai pu\in utiliza te in am -
A. in orase si mediul rural
biante termi ce:
1. Bioxid de carbon
-
• temperatura echivalenta masurata
- m ediu rura l 500 0,33
-
c u eupatheoscopul lui Dutton;
- orase mici 600 0,4
• fri gorimetrul lui Davos sau fri gorim e-
- orase mari 750 0,5 -
- trul directional al lui Frank;
2. Bioxid de su/f 0,5 .. . 1 -
• termometru glob , m asurand tempe-
3. Vapori de plumb 0, 1 - -
ratura sensibila dupa Vernon ;
4. Praf:
• formula de contort a lui Van Zuilen;
- M ediu rural (du12a ploaie) 0,05 - -
j • formula lui Fanger, permite determ i-
(oe timp de seceta) 0, 15 - -
: narea influen\ei parametrilor confortului
- Orase m ari
• Zone cu locuinte - - I in vederea determinarii procentului de
0.4
I sati sfacu\i. Formu la este complica ta si
• Zone industri ale 0,75 - -
inadaptab ila unui calc ul normal. Figura
5. Microorqanisme, microbi, bacterii
2.3.25 reprezinta un exemplu de apl i-
- munte, mare - - -
ca\ie;
- p arc uri - - 750
• inregistratorul de contort termi c al
- s trazi - - 4 000
B . Platforme zootehnice ~ 5,0 ~~~~----~----_-_.. ,.-, ,1. ,. ,
1. Bioxid de carbon - 0,5 - c5vol _ - - - - - -(?)
2. Hidroqen sulfura t - - - ~ 2,0
Q)
3. Amoniac - - - ~ 1,0 1---jf--~
4. Praf 50 - -
'6 0 5
N'
0 0,3
Tabelul 2.3.15. Pragul olfactiv al diverselor substante 0
Q)
Substanta Praqul olfactiv [mq/I] Descrierea mirosului
35. 10-4 ~0. 1 0
Acroleina qrasimi arse :::>
Acid butiric 01 ·10·6 foarte neolacut ~ 0,05 r--t---+-@c=o-T"-t-+-i--t---+-n,..+--J
Acid valerianic 26· 10' 7 foarte neplacut ~· 0.03 ~~~6~~~~~~~~
0 0,5 1 2 5 10 20 50 100
Alilmerca12tan 15· 10·8 foarte nep lacut, usturoi O Oebitul de aer proaspa t
Amon iac 26' 10-6 puternic intepa tor pe persoana [m3/hl
Bioxid de su it 79 .10-4 intepator iritant Fig. 2.3.22. Debitul de aer proas pat
Clor 29· 10·6 outern ic neplacut pentru o persoana, in functie de
Cam for
Dimetilamina -- 01 -10·2
11 -10-4
outerni c neo lacut
puterni c neplacut
concentratia de C02 admisibila:
a - m unca intensa - 400 W degajari;
Disulfura de alil 06·10·8 putern ic neplacut b - munca usoara - 200 W;
Etil mercaptan 04· 10-8 varza stricata c - asezat 100 W;
Feno I 12- 10-4 varza stricata - aer expirat; 2 - incaperi subterane;
Hidroqen sulfurat I 15· 10· 7 oua stricate 3 - concen tra\ia maxi ma admisibila in
Oz on 20·10· 5 usor iritant industrie; 4 - con \inutul max im pentru
- 1
Ska lo I 0 1-10-4 fecale un birou ; 5 - indicele lui Pettenk ofer;
Sulfura de meti l -- 5 1-10-6 lequme strica te 6 - aer exteri or.
Sulfura de etil 92-10-8 usturoi stri ca t, neplac ut
- '
Tricloretilena 96· 10·4 usturoi stri ca t, ne12 lac ut Tabel ul 2.3.16. Valorile olf
Tri metilami na I
135· 10·3 I usturo i stricat, neplacu t c orespunzatoare
diferit elor activitati umane
T abelul 2.3.17. Rata de ventil are prevazuta de diferite standarde Activitate Numar de olf
Sursa Raia de ventilare Persoana sedentara (1 met) 1
[l/s· m 2] m3/h·m2 Persoana activa (4 met) · 5
AS HRAE STANDARD 62/ 1989 0,7 2,52 Persoana foarte activa (6 met) 11
8 s5925 1,3 4,68
--
Fumator in tim12ul fuma tului 25
DIN 1946 I
1,9 6,84 Fumator (medie) 6
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii
•
de ventilare si climatizare
•

lui Fanger, pus la punct de BR UEL & marime care sa

caracterizeze, pe de- surarea acestor marimi se va face cu
KJAER. Este un detector sensibi l care plin, confortul. Pe de alta parte, fiinta term ometrul uscat, cu term ometrul
simuleaza impresia resimtita de orga- umana este rationala, nu un automat, urned, anemometre cu fir cald, iar c on-
nismul uman in amb ianta $i, cu ajutorul deci resimtirea actiunii ambiantei asupra cluziile se vor deduce tinand cont de
unui calc ulator care memoreaza numa- organismului este perceputa subiectiv. imbracaminte, activitate, conditii locale
rul de semnale, permite determinarea
-
In conditii considerate optimale, sonda- etc.
-
lntre altele, o ambianta ideala tre-
procentajului de insatisfacuti (PPD) ple- jele indica un procentaj de 5 % de in- buie sa fie fara gaze, vapori nocivi, pul-
can d de la formula lui Fanger; · satisfacuti. Aceste sondaje s-au tacut in beri, iar nivelul zgomotului sa fie sca-
• analizorul de ambianta termica pus ambianta de laborator in care masu- zut. Cat despre ceilalti factori ce pot
la punc t de SC HLUTER este un aparat rarea parametrilor de contort a fost fa- intluenta confortul, varsta, sexul, ilumi-
capabil de a masura temperatura cuta in eel putin 12 puncte simultan. natul etc., care nu toti pot fi cuantifi-
aerului , a peretil or, umiditatea $i mi$Ca-
•
I
In conditii reale, ori de cate ori vom cati, tac sa nu fie posibila conturarea
ril e aerului. dori sa avem sau sa exprimam date 1 cu precizie a limitelor de variati e a con-
in con cluzie se poate spune ca nu despre confortul unei ambiante date, \ ditiilor contortabile pentru un individ.
exista un criteriu sau un indice de ma- vom reveni la cele patru marimi funda - !
I
surare a tuturor parametrilor de confort mentale: temperatura aerului , tempera- 2.4. Parametrii climatici
$i nici aparate care printr-o singura ma- . tura superfi ciala a peretilor $i ferestre- . de calcul
surare sa poata indica o valoare sau lor, umiditatea $i mi$carea aerului. Ma- I
' 2.4.1. Parametrii climatici
I
!
exteriori de calcul
'

Zona de co ntort pentru 0,6 clo C:J 2.4.1.1 lnstala/ii de incalzire centrala
!?i v<0,2 mis (ASHRAE- standard 55-74) Oj

- - - Temperatura efectiva 2.4.1.1.1 Temperatura aerului exterior

oc •
1arna
Calculul instalatiilor
•
de incalzire se e-
' fectueaza folosind o temperatura a
·•.. aerului exterior (de calcul) din apropie-
••
'•

'
rea suprafetei Pamantului, pentru loca-
•
'• litatea c onsiderata. Corespunzator ci-
·:·
•• 1 clului radiatiei solare, care duce la in-
• calzirea solului , intalnim o variatie rea-
2 1

l la, anuala, lunara $i zilnica a te~pera-

•/
turii aerului exterior. Temperatura aeru-
'" ·' 15 x lui exterior mai este influentata de alti-
•
Q)
- •
•• 10 Uj tudine $i de departarea localita tii con -
"O siderate fata de mari $i oceane. Pentru
E instalatiil e de incalzire este necesar a
::> '
5 se cunoa$te, in cazul unei localitati , va-
I
0 I
riatiile lunare de temperatura $i, in mai
I mica masura, variatiile zilnice.
I I Constructiile•
interactioneaza
•
cu me-
I
)-temperatura
1efectiva diul ambiant exterior $i, corespunzator
m odului de alcatuire a cladirilor, al gra-
0 10 20 30 40 dului de izolare termi ca $i a masivi -
Tem peratura uscata - temperatura medie de radia tie rcJ tat ii, vor rezula conditii interi oare diteri-
te. Este necesara o corelare intre con -
Fig. 2.3.23. Zona de contort ~i curbe de ,,temperaturi efective"
j ditiile exterioare, astfel incat conditii le
reprezentate I n diagrama de aer urned (ASH RAE).
I interioare pe Care trebuie Sa le asigu-
1
~
I ram unei incaperi, Sa fie identice in ca-
.s
'""
2,5 r-1-m~31
I 3
3 l zul util izarii unor materi ale de construe-
:g 2,0 -prea~i- ! tii cu inertii termice diferite.
2 c ald 1
2 I Definirea temperaturii exterioare de
1:' 1,5 calcul pentru perioada rece a anulu i se
C\l
0.
face tinand seama de unele ipoteze $i
C\l 1,0 1- --t- +-l-
Q)
pr ea pre a anume:
u cald ,__cald
C\l 0,5 - temperatura aerului interi or din in-
-
c caperi (t;) se considera constanta pe

0
-
C\l
(/)
75 100 125 150 50 75 100 125 150 50 75 100 125 150
toata perioada duratei de incalzire;
- intre temperatura aeru lui interior ( t;)
Schimburi term ic e [W / m ] 2
$i temperatura superficiala interi oara a
a b c ori carui element de delimitare exteri oa-
Fig. 2.3.24. Pierderile de caldura ale capului artificial la distanta de 1 m ra (8;) exista 0 diferenta de temperatu-
de fereastra In functie de tipul de lncalzire: ra, t:,. t = t; - 8; < +0,3 °C, pentru
a - incalzire cu radia toare: 55 °C; b - incalzire prin plafon: 33 - 35 °C; stru c turi de inchidere cu inertii term ice
c - incalzire e/ectrica: 26 °C; '

diferite, in cazul unor variat ii ale '

1 - segmentul sferic dirijat spre fereastra; 2 - segmentul sferi c dirijat spre temperaturi i aerului exteri or (exprimate
perete interior; 3 - zone de con tort. prin curbe caracteristice medii de tip
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

cvasicosinusoidale). Curba caracteristi- mai scazute nu corespund cu vitezele Tabelul 2.4.1. Temperaturi exterioare
ca medie a 6 ...8 curbe reale de varia\ie cele mai ridicate ale vantului. conventionale de calcul - iarna
a temperaturii aerului exterior pentru Prelucrarile statistice ale concomiten-
le [ Cl
0
Denumirea localitatii
un interval de 6 ... 10 zile, cand tempe- tei vant-temperatura au condus la adap- i
Alba Julia -18
ratura exterioara scade sub -5 ... -6 QC. tarea unor valori de calcul ale vantului
Alexandria -15
Selectarea curbelor se face dintr-un in- pe baza carora se determina infiltratia de
terval lung de observa\ii meteorologice aer exterior. Similar zonarii din punct de
Arad I -15
Bacau -18
(peste 20 ani). Rezulta deci ca varia\ia vedere al temperaturii aerului exterior, s-
Saia Mare - 18
temperaturii exterioare (exprimata prin a tacut o zonare a teritoriului Romaniei
Baraolt -2 1
curba caracteristica medie pe durata $i din punct de vedere eolian. in figura
Beclean -2 1
considerata) pentru un element exterior din Anexa IV volumul lnstalatii de
BeiU$ -18
de constructii, cu o anumita inertie ter- incalzire este redata, du pa STAS
Bistrita Nasaud -2 1
mica, nu trebuie sa produca, pe fa\a 1907-1, harta Romaniei cu cele patru
Bari ad - 18
interioara, o oscilatie cu amplitudine zone eoliene, iar in tabelul 2.4.2 s-a in-
Blai - 18
mai mare de ±0,3 QC. Obtinem astfel, dicat viteza vantului de calcul, v.
Botosani -18
pentru o localitate data, in cazul a n Aceasta viteza de calcul, tinand seama i
Bra$OV -21
structuri diferite din punct de vedere al de inal\imea fata de sol (2 m) la care se
Braila -15
iner\iei termice, n temperaturi exterioa- tac inregistrarile meteo, este recoman -
Bucuresti -15
re de calcu l. data pentru inaltimi de maximum 10 m.
Buzau - 15
in trecut s-a adoptat, in practica, • Viteza vantului de calcul corectata
Calarasi -15
pentru peretii etalon de 1112 caramida in functie de intiltimea fata de sol
Ceahlau -2 1
ca temperatura exterioara de calcul, Pentru inaltimi mai mari de 10 m fata
Camouluna Muscel -18
temperatura cu perioada de oscila\ie de sol viteza vantului are o variatie pa-
Clui-Naooca - 18
de 2 zile. Experienta de multi ani a rabolica de tipul :
Constanta -12
aratat ca si in cazul altar materiale de- VH = Vto-(H/10)m (mis] (2.4.1)
Craiova -15
cat caramida aceasta consideratie este in care: VH - viteza vantului la o inal-
Cristuru Secuiesc -2 1
valabila. in acest mod se lucreaza cu o time H fata de sol [mis] ; vro - idem, la
singura temperatura extericara de cal - Deva -15
inaltimea de 10 m deasupra solului
Faaaras -21
cul, dar pentru a diferentia comporta- [m/s]; m - 0, 13 pentru condi\iile eoliene
rea elementelor de constructii la varia- ale tarii noastre. Foc=ni -18
tiile temperaturii exterioare standard, in tabelul 2.4.3 este indicata viteza VH Galati - 18
este necesara introducerea unui coefi- (viteza vantului de calcul iarna corec- Gheorahieni -21
cient de masivitate termica m: Giuraiu - 15
tata) determinata pe baza relatiei 2.4. 1.
m = 8; - tee I 8; - te ~ 1 Pentru altitudini mai mari de 1 100 m Hued in -18
in care : proiectantul poate corecta viteza van- Hunedoara - 15
te·- temperatura exterioara de calcul tului de calcul, iarna, pe baza datelor lasi - 18
etalon corespunzatoare zidariei pline meteo (tab. 2.4.2). Luaoi -12
de 1112 caramida [QC]; tee - idem, co- Miercurea Ciuc -21
respun zatoare unei structuri cu o anu- 2.4.1.2 lnstala/ii de climatizare ~; Oradea - 15
mita masivitate termica [QC] . ventilare mecanica sau naturala Petrosani - 18
Teritoriul Romaniei a fast impartit in 4 2.4.1.2.1 Perioada calda a anului Piatra Neamt -18
zone de temperatura in functie de va- Parametrii climatici de calcul pentru Pite$ti -15
lorile temperaturilor exterioare conven- vara (perioada calda) au fast adoptati Ploiesti -15
tionale de calcul pentru elementele de pentru Juna iulie deoarece temperatura Reahin -2 1
constructii etalon din Anexa IV volumul Re$ita -12
~32~---------~~ Ramnicu Valcea
lnstalatii de incalzire, respectiv: - 15
p
Zona I , te = - 12 QC, pentru tempera- Roman - 18
;'30
turi exterioare de - 11 ... -13 QC ; ."". Satu Mare - 18
Zona II, te = - 15 QC, pentru tempera- ~ 28 Sfantu Gheorghe -21
'ID Sibiu -18
turi exterioare de -14 ... - 16 QC; ><ti
::; 26·+-- -'A-,£,....,.'---.'-t Siahisoara - 18
Zona m. te = - 18 °C, pentru tempe-
ro Sinaia -18
raturi exterioare de - 17 .... - 19 QC; (i; 24
Zona JV, te = -21 QC, pentru tempe-
Q.
Sanaeoraiul de Padure -2 1
raturi exterioare de - 20 .. . -22 °C.
.§ 22 Slatina - 15
Valorile temperaturii exterioare de "' ::i 60~ Slobozia - 15
~ 20 Sova ta -21
calcul, iarna, pentru principalele localitati
l Suceava -21
din Romania, in conformitate cu STAS
1907/ 1, sunt indicate in tabelul 2.4.1 28 30 32 ! Tecuci - 18
Temperatura ambianta t [°C] I
Timisoara - 15
2.4.1.1 .2 Vitez~ vantului iarna Fig. 2.3.25. Noua temperatura efectiva I Taraovi$te - 15
I
• Zonele eoliene ale Romaniei ( dupa standardul ASHRAE 55-74) ~i Targu Jiu - 15
Patrunderea aeru lui exterior in inca- procentajul de satisfacuti in funcfie I Targu Mures -2 1
peri (aerul de infiltra\ie) are Joe, pe de de imbracaminte ~i de recomandarile ! Targu Ocna - 18
0 parte, datorita ac\iunii vantului si, pe FEA iarna/vara. Activitate ~ezand la ; Tulcea - 15
de alta p arte, diferentei de presiune birou : <p = 40 ... 60 %, v = 0,10 ... 0,15 I Drobeta-T urnu Severin - 12
! Vaslui -18
dintre exterior si interi or (urmare a tem- mis:
p eraturilor diferite in exterior si interior). 1 - recomandare iarna; 2 - recoman I' Vatra Dornei -21
De regula, temperaturile exterioare cele dare vara. Zalau - 15
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

aerului exterior ~ i radia tia solara con- in cazul proceselor de tratare complexa, tia 2. 4.2. Temperatura aerului exteri or
duc la solic itarea termica exterioara se determina cu rela\ia 2.4.2 pentru necesara la reprezentarea punctului de
cea m ai defavorabila. Pentru incaperi c = 1. Pentru alte luni decat cea de stare a aerului exterior se determina cu
care nu sunt destinate sa func tioneze •
calcul, se folose$te tabelul 2.2. 1 (anexa ajutorul rela \i ei:
in lunile iulie sau august (ex. teatre, 2.2). fev = fm/ + Az [°C] (2. 4.4)
opere) se adopta valorile de calcul Continutul de umiditate al aerulu i ex- in care: t m1 - temperatura medie luna-
pentru luna iunie. teri or. Xc1, necesar la reprezentarea , ra conform tabelului 2. 4.4, [°C] ;
2.4. 1.2.1. 1 lnstalatii de climatizare punc tului de stare. este dat tot in tabe- . i Az - amplitudinea oscila\i ei zilnice de
Pentru astfel de instala\ii in normele lul 2.4.4 (valorite din dreapta ale numi- i temperatura, in func\i e de localitate,
in vigoare (STAS 6648/2) se prescrie torului functiei). anexa 2.2. I conform tabelului 2.4.4 .
temperatura aerului exteri or si conti- • lntensitatea orara a radiatiei •
I
solare • • Continutul de umi ditate al aerului
nutul de umid itate. I, necesara la determinarea aporturilor ! exterior, Xevm, este indicat in tabelul
• Temperatura aerului exterior, te, se de caldura din exterior se calculeaza ! 2.4.4 (valorile din stanga la numitor) . .
calculeaza pentru fiecare ora a zilei c u cu relati a: i • lntensitatea radia\iei solare. viteza
relatia:
I I = a 1 a2 lo + Id [W/m2] (2.4.3) ! vantului ~ i coefi cientul de transfer ter-
te = fem + c·Az [oC) (2 .4.2) i in care: a 1 - coefic ient de corecti e in mic la exterior se aleg in conformitate
in care: tem - temperatura medie zil- func\ie de gradul de poluare a locului cu indicatiile date in § 2. 4. 1.2. 1. 1.
nica, in functie de localitate $i de gra- considerat, conform tabelului 2.4.6;
dul de asigurare al incaperii , in confor- a2 - coeficient de corectie pentru loca- 2.4.1.2.2 Perioada rece a anului
m itate cu ST AS 6648/ 1, ale carei valori litati' situate la altitudini mai mari de 2.4.1.2.2.1 lnstalatii de climatizare
sunt indicate in tabelul 2. 4.4 (anexa 500 m , conform tabelului 2.4.7; lo, Id - • Temperatura aerului exterior se a-
2 .4); c·Az - abaterea temperaturii aeru - intensitatea radia\iei solare directe, res- lege, ca $i pentru instalatiile de incal-
lui exterior fata de temperatura medie pectiv difuze, pentru luna iulie, conform zire, in conformitate cu STAS 1907/1.
zilnica. Valorile acestea sunt indicate in tabelului 2.4.8. Val oril e temperaturilor exteri oare
tabelul 2.4.5. • Viteza medie a vantului in luna iu- conventionale '
sunt indicate in tabelul
Temperatura aerului exterior necesara lie este indicata, pentru o serie de lo- 2.4. 1 $i in fi gura data in Anexa IV,
pentru reprezentarea punctului de stare c alita\i, in tabelul 2.4.9. volumul lnstal atii de incalzire.
.
Se tine seama de observatia facuta Temperaturile medii lunare, necesare
Tabelul 2.4.2. Viteza vantului • •

•
de calcul, iarna, v [mis] anterior ca viteza maxima a vantului, la stabilirea necesarului lunar/anual de
••
. dupa amiaza, depa$este cu 50-60 % caldura, sunt indicate in tabelul 2.2. 1 •
Zona Amolasamentul constructiei
.'
' . viteza medie. In cazul c ladirilor inalte (anexa 2.1) .
•• eoliana in localitate in afara localita\ii
• se determina viteza cu ajutorul diagra - • Umiditatea relativa a aerului exte-
v v413 v v4/3
•
mei din figura 2.2. 20 . rior se considera pentru toate localita-
~
•' I 8,00 16,00 10,00 2 1,54 • Coefic ientul de transfer termi c la \ile aceea!,)i, <pe = 80 %.
II 5,00 8,55 7,00 13,39 exterior, in condi\iile de vara, are va- • Viteza de calcul a vantului se ale-
-.· 111 4, 50 7,45 6,00 10,90 loarea, ae = 17,5 W/ m2·K. .. ge, in func \ie de zona eoliana (I , II, Ill,
IV 4,00 6,35 4,00 6 ,35 2.4.1.2.1.2 lnstalatii de ventilare TV) in care se gaseste localitatea, con-
No te: mecanica sau naturala J form tabelului 2.4.2.

-· 1 - Vitezele conventionale ale • Temperatura aerului exterior, te, I Zona eoliana se poate determin a cu
vantului de calcul sunt valabile necesara pentru calculul ap ortului de ajutorul hartii din fi gura data in Anexa
pentru altitudini sub 1 100 m . caldura exteri or, se determina cu rela- IV, volumul lnstalatii de incalzire.
Pentru cl adiri amplasate la
altitudini mai mari, vitezele Tabelul 2.4.3. Viteza vantului de calcul, iarna, corectata VH [m/s]
•
conventionale
•
ale vantului de lnal\imea H [m] Viteza vantului de calcul v10, conform STAS 1907/1-90
calcul se stabilesc pe baza fata de sol 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
datelor meteorologice privitoare 15 4,22 5.27 6,32 I 7,38 8,43 9,49 10,54 11 ,59 12.65 13,70 14,76 15,81
la conco mitenta vantului cu 20 4,38 I 5,47 6,56 7,66 8,75 9,85 10.94 12,04 13, 13 14,22 15,32 16.41
temperaturi scazute, astfel incat 25 4,50 5,63 6,76 7,88 9,0 1 10, 13 11 .26 12,39 13.52 14.64 15.77 16.90
necesarul de caldura de ca lcul 30 4,6 1 5,76 6,92 8,07 9.22 10.38 11,53 12,69 13,84 14.99 16, 15 17,30
rezultat sa nu fie depasit in mai 35 4.7 1 5,88 7,06 ' 8,24 9, 42 10,59 11 .77 12,94 14.12 15,30 16.48 17,65
mult de 10 .. . 20 ore pe an. 40 4,79 5,98 7, 18 8,38 9,58 10,77 11,97 13, 17 14,37 15,56 16.76 17,96
2 - Pentru toate nivelurile situate 45 4,86 6,08 7,30 8,5 1 9,73 10.94 12, 16 13.38 14,59 15,8 1 17.02 18,24
deasupra etajul ui 12 al cladirilor 50 4,93 6.16 7,40 8,63 9,86 11 , 10 12,33 13,56 14,79 16,03 17,26 19. 49
inalte, din cuprinsul ora$elor, 60 5,05 6,3 1 7,57 8,83 10, 10 11 ,36 12,62 13,88 15. 15 16,41 17,67 18,93
vitezele conven ti onale ale 70 5, 15 6. 44 7,73 9,0 1 10,30 11,59 12.88 14, 17 15,45 16,7 4 18.03 19,32
vantului de calcu l sunt cele 80 5,24 6,55 7,86 . 9, 17 10,48 11,79 13, 10 14,41 15,72 17,03 18,34 19,65
1
corespunza toare cladirilor 90 5,32 6,65 7,98 9,3 1i 10.64 11 ,97 13,31 14,64 15,97 17,30 18,63 19,96
amplasate in afara localitatil or . 100 5,40 6.74 ; 8,09 9,44 10,79 112,14 13,49 14.84 16, 19 17,54118.88 !20.23

Tabelul 2.4.5. Valorile cA z pentru perioada calda a anului Tabelul 2.4.6. Valorile coeficientului
12i , -0:_' 1 '' 3 5 7 :I 9 11 13 15 17 :I 19 21 23 de corectie, ai , in funcfie
' •
4 -2 •8 -3 6 -4 -3 0,4 2,7 3,6 4 3,5 1,7 -0 7 - 1•9 de gradul de poluare
' I '
6 -4 2 -5 •4 -6 -4 5 0.6 ' 4, 1 5,5 6 5,2 2,6 -1 -2 •9 Zona Factorul a1
' '
7 -4 9 -6 3 -7 -5 •2 0.7 ' 4,8 6,4 7 6, 1 I 3 -1 2 -3 •4 Localitati• rurale; oarcuri 1,00
' ' '
Localitati• urbane mici si medii 0.92
Tabelul 2.4.7. Valorile coeficientului de corectie, a2, in functie de altitudine Localitati urbane mari 0,85
Altitudinea h m <500 500 750 1 000 1 250 1 500 1 750 ! 2 000 Platforrr1e industriale, iarna 0,78
a2 1,00 I 1,03 : 1,04 1,06 1,08 1, 10 1,12 i 1, 14 Platforme industriale. vara 0,67
'
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

• Varia\ia zilnica a temperaturii aeru - conditioneaza confortul termic al inca- q>i, se alege ca $i temperatura aeru lui
lui ex terior se calculeaza cu relatia: perilor civi le, condi\iile de munca din pe considerente de contort sau tehno-
le = lmt + C1 A z [ C] incaperile de produc\ie $i conditiile logice. Pentru instalatii de contort se a-
0
(2.4.5)
in care: lmt - temperatura medie luna- tehnologice pentru realizarea unor pro- dopta va lori de ordinul 50 .. .60 %. Umi -
ra, conform tabelului 2.2. 1; cAz - aba- duse, cu implicatii directe asupra cali - ditatea relativa este limitata superi or in
terea temperaturii aerului exteri or fa\a ta\ii acestora. Parametrii climatici con - functie de temperatura aerului, condi\ie
de temperatura medie zilnica a sezo- stituie, in acelasi limp, $i ipotezele pe care evita senza\ia de zapu$eala:
nului rece , conform tabelului 2.4. 10 baza carora se dimensioneaza instala-
Ii 22 23 24 25 26 27 (°C]
2.4.1.2.2-2 lnstalalii de ventilare \iile de inca lzire, ventilare sau climati-
<p1 570 66 63 60 56 53 [%]
mecanica sau naturala zare. in anumite privinte ace$li para -
Parametrii de calcul sunt aceia$i cu metri trebuie corela\i $i cu cei exteriori . Pentru incaperile de productie umidi-
cei de la §2.4. 1.2.2. 1. in continuare, sunt da\i , atat pentru tatea aerului interior este prescri sa la
perioada rece ca t $i pentru perioada anumite valori , justificate pe conside-
2.4.2. Parametrii climatici calda a anului, parametrii de calcul rente tehnologice.
de calcul ai aerului interior pentru dimensionarea instala\iilor de in cazul ventilarii mecanice, umidita-
incalzire, ventilare sau climatizare. tea relativa nu este controlata, ea re-
2.4.2. 1 Probleme generale zulta odata cu determ inarea starii aeru-
Parame trii microc limatului interior 2.4.2.2 Parametrii de ca/cul pentru lui interior . Pentru incaperi cu degajare
perioada ca/da a anului ! importanta de umiditate, <pi, se limitea-
Tabelul 2.4 .9. Viteza medie a
za superior, in func tie de categoria
vantului in lunile iulie ~i ianuarie
• Temperatura aerului interior, I;, se muncii, la 65 .. ... 80 %.
Nr. Vm [m/s]
Localitatea alege diferit dupa destina\ia incaperii 1
• Viteza de mi$care a aerului interior,
crt. iulie ian. $i tipul ventilarii sau climatizarii: Vi, se stabile$te in corela\ie cu tempe-
1 Alexandria 2, 1 3, 1 - Climatizare in scopuri de contort: ! ratura aerului interior si categoria mun-
2 Arad 2,8 2,9 t; = 10 + 0,5 fev cii in vederea evitarii senza\iei de cu-
3 Bacau 2,8 5 in care tev reprezinta temperatura ; rent.
4 Saia Mare 1,8 1,3 maxima zilnica a aerului exterior din ' Pentru instala\iile de contort se
5 Bistrita Nasaud 1,3 1 luna iulie (§ 2.4.1.2.1.1); adopta, pentru zona de $edere, urma-
6 Boto sani 2,5 3, 1 - tev = tern + Az, cu tern - temperatura ! toarele viteze [m/s]:
7 Bra$OV 2,25 2,8 medie zilnica. contort sporit 0, 15 ... 0,20
8 Buc ure$ti 2 2,9 - Climatizare tehnologica : I; se alege ·1 contort mediu 0,20 ... 0,25
9 Calara$i 2,5 3,7 pe considerente tehnologice, con- In cazul instala\iilor tehnologice vite-
10 Clui- Napoca 2,3 1,8 form procesului de produc\ie. . za aerului se alege in limite mai largi ,
11 Constanta 4 5,8 - Ventilare mecani9a sau naturala respectiv 0,5 ... 1,5 m/s, in func\ie de
12 Craiova 3,5 3,8 Dupa Normativul 1.5
1
, categoria muncii $i intensitatea degaja-
13 Deva 1,5 1,9 t; 5 te +5 i rilor de caldura.
14 Drobeta-Tr. Severin 2,7 2,3 Dupa N.R.P.M. - 1975 (Inca in vigoare); I • T emperatura medie de radia\i e a
15 Galati 4,6 5,4 t; 5 le + 3, pentru degajare mica de I suprafe\elor delimitatoare, 8mr, de re-
16 Giurqiu 2,3 2,7 caldura (pana la 23 .W/m3); : gula, nu se prescrie.
17 Grivi\a {Slobozia) 2,7 4,3 I; 5 le + 5, pentru degajare mare de • Sunt situa\ii speciale (de prelucrare
18 lasi 3, 1 4 caldura (peste 23 W/m3); ! mecanica, de exemplu, a unor piese
19 Miercurea Ciuc 1,6 1 in care: le = lm1 + Az, cu lmt - tempe- foarte fine) in care este necesara pre-
20 Oradea 2,8 2,9 ratura medie lunara in luna iulie; 1 scrierea varia\iilor temperaturii medii de

2 1 Pitesti 2,7 2,2 Az - amplitudinea oscila\iei zilnice de I radia\ie pentru a nu influen\a negativ
22 Ploie$li 1,9 1,7 temperatura a aerului exterior (tab. 2.4.4). : opera\iile tehnologice. Pentru inscrierea
23 Rm. Valcea 1,7 1,2 • Umiditatea relativa a aerului interior 1
in anumite limite se recurge la marirea
24 Satu Mare 2,5 2,2
25 Timi$oara 2,3 1,9 Tabelul 2.4.10. Valorile c; A z pentru perioada rece a anului
26 Tarqu Jiu 1,2 0, 7 ~a 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23
27 Tarqu Mure$ 1,8 1,3 3 -1,8 -2,4 -2,9 -3 -2,3 0,5 2,4 3 2,8 2 0,7 -0,7
28 Targu Neamt 3 3,3 4 -2,4 -3,2 -3,8 -4 -3 0,7 3,2 4 3,7 2,6 1 -0,9
29 Tulcea 2,7 3,8 5 -3 -4 -4,8 -5 -3,8 0,9 4 5 4,7 3,3 1,2 -1,1
30 Vaslui 2,7 3,5 6 -3,5 -4,7 ·-5,8 -6 -4,5 1 4,8 6 5,6 3,9 I 1,4 -1,3
Tabelul 2.4.8. Radialia solara directa, Iv ~i difuza, Id pentru 23 iulie [W/m 2 ]
Ora zilei !om")
Orientarea
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 fdm
•CU
cu NE
N ~~wm 3 - . - - - - - - - 3 mfla1: 5 .
,g 333 -~~~n 301 130 4 - - - - - - - . 49
(D 1 -E- - 383 568 N 57~fa 498 338 144 - . - - - - - 105
> SE 188 370 468 1Jt51tiii 485 393 24 1 58 - - : - ! - I - 11 3
lo cu
ni' 2- - - 41 159 3 16 354 1~;394'.V 354 316 I 159 41 - I - 89
Cii '§':}__ - - - - - 58 I 24 1 393 485 1:~J4~ 468 370 ! 188 11 3
a.
:::J v . - - - - - - 144 338 ! 498 ~i~z.s;t- 568 383 105
Cf)
NV - - - - - - - - 130 301 h'~462:.t 333 49
6:7 I 532
,_SUj'V'5" a a
O!IJ'(}f\! <tl.J 89 24 1 38 1 532 i 647 7 11 '.11iM:;,·: 711 38 1 241 89 247
Id 53 I 80 103 123 ;~1f1i\
136 146 146 136 I 123 103 I 80 53 60
Observatie: Orele din tabel reprezinta ore solare; ') - valoarea medie pe mare
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii
'
de ventilare si
'
climatizare

gradului de izo lare termi ca, la peraturi, pe considerente tehnologic e, de calcul de 5 °C, in afara cazurilor
constructii de tip casa in casa etc. In
- stabilirea acestora se va face de catre cand aceasta temperatura se stabile$te
unele situatii apar restrictii suplimentare proiectant impreuna cu tehnologul. pe criterii de protectie a materialelor !;)i
referitoare la temperatura superficiala a Temperaturile de calcul ale aerului utilajelor, de evitare a condensarii umi-
unor suprafete calde incat nivelul ra- interior din incaperile de productie ca- ditatii etc. '

diatiilor termice sa nu depa$easca rora nu le sunt impuse conditii tehno- • Umiditatea relativa a aerului
limitele indicate in tabelul 2.4. 11. logice de microclima se aleg din ta- interior, <pi, se alege corespunzator con
belul 2.4. 12, in functie de categoria ditiilor de contort sau cerintelor proce-
2.2.4.3 Parametrii de ca/cul pentru muncii prestate. sului tehnologic, adoptandu-se valori
perioada rece a anului Pentru incaperile de productie carora similare situatiei•
de vara. Se recoman -
• Temperatura aerului interior se ale- le sunt impuse conditii tehnologice de I
da valorile inferioare recomandate in
ge in conformitate cu prevederile STAS microclima temperaturile de calcul ale i
vederea reducerii consumului de ener-
1907-2 (Calculul necesarului de caldu- aerului interior se stabilesc corespun- I
gie termica pentru incalzirea aerului de
ra - Temperaturi interioare conventio- zator acestor conditii. I ventilare.
nale de calcul). Pentru cladiri de locuit, Temperatura interioara de calcul $i • Viteza de mi$care a aerului interior,
administrative $i social-culturale ale in- umiditatea relativa pentru o serie de ra - Vi, ramane, in cazul instalatiilor de ven-
treprinderilor industriale, temperaturile muri industriale este indicata in § 5.3. 1. tilare cu debit de aer constant, aceea$i
se aleg in limitele urmatoare [°C): Temperatura aerului interior la clima-din situatia de vara. Este preferabil
a. Locuinte, cladiri administrative $i so- tizarea in scopuri de contort este nece- insa, la Stabilirea Vitezei Vi, sa Se adop-
cial-culturale in general 15 ... 20 ' sar sa fie limitata inferior la +20 °C de-
te limitele inferioare, lucru realizabil,
bai, du$uri, cabinete oarece introducerea aerului in incaperi implicit, la instalatiile cu debit valabil. 0
medicale 20 ... 22 cu o temperatura care sa inlature sen- atentie•
deosebita trebuie acordata ca-
holuri, intrari, casa scarii 10... 15 zatia de curent ( trefulare > + 15 °C) con-
1 zurilor in care refularea aerului in inca-

b. Cre$e, gradinite de copii, 18 ... 22 duce in unele situatii (exemplu: salile a- peri se face cu o temperatura inferioa-
bai, du$uri, cabinete medicale 24 glomerate) la debite de aer pentru ra celei ambiante, aceste situatii gene-
holuri, intrari, camere anexe 8 ... 12 climatizare mai mari, la o investitie $i la rand majoritatea cazurilor de aparitie a
• •
c. Spitale, clinici, maternitati cheltuieli de exploatare care depa$eSc senzatiei de curent .
, .-. in general 20 ... 22 economia realizata prin reducerea tem- • Temperatura medie de radiatie,
.•
" -
•'
rezerve, chirurgie, saloane sugari, peraturii _interioare de la 20 la 18 °C. emr,
joaca un rol important in sezonul
-~~ sali de operatie 24 ... 25 La proiectarea instalatiilor de garda rece, aparand senzatia de ,,radiatie
,.
• • - intrari, camere anexe, WC, pentru statii de pompare a apei, garaje, rece", ca urmare a unor suprafete vi-
• •
•-
- coridoare 8 ... 18 statii hidrofor, sali de motoare termice, trate mari - in special, cand locurile de
Pentru magazine $i depozite speciale statii de compresoare racite cu apa munca ($edere) se afla langa aceste
" ,_
in care se impune mentinerea unor tern- etc. se adopta o temperatura interioara suprafete vitrate sau senza\ia de dis-
-' - • 1 contort determinata de prezenta unor
.•
•
•
I
Tabelul 2.4.11. Aprecierea nivelului radiafiilor calorice la locurile de munca I pardoseli reci. Efectele neplacute pot fi
•
•
pe baza senzafiei termice in zona cutanata expusa prevenite prin adoptarea de mijloace
Timoul de suoortare a exounerii Nivelul estimat al radiatiilor calorice, W/m2 constructive adecvate - ecranarea fe-
4 min 700 restrelor la interior $i exterior, adopta-
!
50 s 1 400 rea unor pardoseli mai calde sau ter-
20 s 2 100 moizolarea mai buna a acestora - con-
comitent cu amplasarea judicioasa a
Tabelul 2.4.12. Temperaturi interioare pentru incaperi de producfie fara I corpurilor de incalzire sau a dispoziti-
condifii tehnologice de microclima impuse velor de introducere a aerului. Trebuie
Categoria muncii Temperatura avut, in permanen\a, in vedere faptul
Procesul tehnologic
prestate interioara,
I••
oc
I ca omul percepe concomitent efectul

usoara
•
16 combinat al aerului interior de tempe-
Procese de productie cu degajari mici de caldura,
me die 15 I
ratura ti, si al elementelor delimitatoare
cu sau fara degajari de umiditate I
area 10 'II (inclusiv corpurile de incalzire) de tem -
u!;)oara• 15 peratura 8mr, $i ca aceasta corela\ie, in
Procese de productie cu degaj{iri importante
medie 13
I
' majoritatea cazurilor este de form a
•
de caldura, mai ales sub forma radianta
area 8 I 0,5 {li + Omr}.
I
Observatii: I
'
'
• ,,Munca U$Oara" - activitate caracterizata printr-o degajare mai rni ca de
1 400 Wh in timpul unui schimb de lucru •
I
I
'
• ,, Munca medie" - idem, 1 400 ... 2 300 Wh/schimb •
I
• .,Munca grea" - idem, p este 2 300 Wh/schimb I'
IAnexa 2.1
Tabelul 2.2.3. Durata medie orara, d, de st ralucire a soarelul la ora 12 (11,30 ... 12,30) ~I s umele med li lunare
Nr.
crt.
0
Denumirea

1
locatitatii I I II
2 3 4 5
Durata medie orara la ora 12, in luna
Ill i IV I v I VI
6 ! 7
VII
8
VIII
9
IX
10
x I XI I XII
11 12 13
I
I
14
II
15
Ill
16
IV
17
Sumele medii lunare, in luna [h/luna]
v
18
VI
19
VII
20
VII I
21
IX I
22
x
23
XI
24
XII
25
-
:::i
(/)

I ll
Ill
.. ~.
1 Adamclisi 0,37 0,40 0,47 0,61 0,66 0,75 0,80 0,83 0,78 0,69 0,44 0,35 76 5 81 ,8 126, 1 183 244, 1 285 303 ,4 286 ,3 225 ,8 180,4 96 ,6 I 68,4 c..
2 Alexandria 0,33 0,40 0,51 0,65 0,70 0,78 0,83 0,85 0,79 0,68 0,44 0,33 68 ,6 I 85 ,7 144 206 ,6 254 ,5 285 , 1 312,4 291 ,2 231 ,9 181 ,4 96 ,3 66 ,0 C'C
<
3 Avrameni 0,33 0,34 I 0,44 I 0,55 I 0,62 0,69 I o,72 0,76 0,67 0,54 0,30 0,28 62,4 I 69, 3 119,9 171 , 1 222 ,7 253 ,7 262 ,2 258 ,6 197,6 138 ,7 63, 1 52 ,5 C'C
::I
4 Bacau 0,35 0,39 0,49 0,58 0,60 0,69 0,70 0,78 0,69 0 61 0,36 0,32 67 ,0 77 , 1 125,9 171 ,3 213 , 1 242,6 262,4 253,7 195,5 151 ,3 74 ,7 61 ,5 :::.
5 Bali ntesti 0,33 0,34 0,42 0,54 0,63 0,72 0,74 0,77 0,71 0,63 0,34 0,28 71 ,4 75 ,3 123,6 174,5 233 ,1 273,3 289,3 276,6 214,4 170,3 74 ,o I 56 , 1 Ill
~

6 Basarabi 0,39 0,39 0,49 0 61 0,62 0,71 0,79 0,82 0,77 0,68 0,46 0,36 76,6 79 ,8 125 183 252 ,2 296 ,6 317,8 293 ,4 227 ,3 178, 1 98, 7 67,5 C'C

0,62 I 0,68 0,77 0,80 0,83 0 76 0,67 0,40 0,35

· (/)
7 Barlad 0,39 0,39 0,50 78,6 86,2 137,9 196,5 250,0 290,6 304 ,8 266, 1 228, 1 178,7 87,0 69 ,8
(")
8 Bistrita 0,39 0,44 0,55 0,55 0,61 0,64 0,68 0,76 0,67 0,63 0,37 0,24 73,2 90,9 147,8 171 ,4 218,7 236,8 257,4 256,4 194,4 168,9 76 ,8 46,6
9 Botosa ni 0,38 0,38 0,48 0,57 0,63 0,70 0,71 0,77 0,68 0,56 0 35 0,34 69 ,9 77,2 126,5 173,3 220,2 256 ,6 262 ,5 256,4 196,8 146,6 70,5 62 ,4 3
10
11
12
Brasov
Afumati
Buzau
0,43 0,46
0,3 7 0,40
0,39 0,37
0,56
0,52
0,48
0,52 I 0,58
0,61
0,62 0,65 0,73 0,67 0,65 0,44 I 0,33
0,69 0,75 0,79 0,84 0,76 0,68 0,42 0,23
0,59 0,65 0,65 0,74 0,79 0,72 0,68 0,45 0,37
87 ,7 97 ,3 151 ,7 162,6 203, 7 224 ,5 243,2 238,3 188,9
68,6 81,8 135,2 186,3 244 ,4 273 ,8 294 ,3 279 ,3 218 ,2
80,6 82 ,8 139 3 188,5 244 ,1 270 ,9 291 ,5 277,2 217 ,9
167, 1
174,5
183,0
94 ,7
67 ,7
63, 9
60, 0
99.4 I 75,3
-
Q,)
N.
Ill
~
C'C
13 Calafat 0,32 0,38 0,54 0,62 0,72 0, 74 0,83 0 85 0,77 0,64 0,41 0,33 67 ,3 85 ,4 148,3 191 ,6 252 ,6 284,2 320 ,3 291 ,8 231 ,9 167 1 92 ,8 69,3
14 Caransebes 0, 38 0,40 0,52 0,52 0,59 0,63 0,69 0,73 0,69 0,66 0,42 0,29 78 ,7 82 , 1 138,7 162,6 216 , 1 241 ,9 269,7 253 ,9 199,6 170,4 88,3 55,3
15 Campina 0,48 0,43 0,53 0,49 0,53 0,54 0,61 0,68 0,55 0,54 0,43 0,48 91 ,7 92,5 147 159 2 199,5 217,4 240,4 228,0 160,9 145,7 87, 5 I 86, 1
16 Campulung
Muscel 0,46 0,44 0,52 0,49 0,51 0,54 0,61 0,68 0,65 0,62 0,5 0,45 105,5 101 ,7 150,7 162,8 198,5 224 ,3 256 ,8 237,3 199,9 175,6 11 4,2I 96, 1
17 Cluj-Cetatuie 0,42 0,47 0,58 0,51 0,61 0,5 0 61 0 63 0,71 0,60 0 32 0,31 83,7 104,2 168,9 169,2 219 ,7 238,8 236, 1 222 ,6 201, 1 162, 1 65,8 I 62,0
18 Clu i-Somesen i 0,35 0,38 0,52 0,55 0,61 0,67 0,76 0,84 0,75 0,70 0,42 0,23 63 ,0 75,5 133,8 173,2 223 ,0 247 , 1 301 ,3 283,4 207 , 1 173,3 79 ,3 38,2
19 Constanta 0,39 0,37 0,48 0,58 0,67 . 0,78 0 82 0 85 0,80 0,68 0,46 0 35 78,6 80,7 131,2 182 4 254 ,6 307 ,3 330 , 1 310,2 243 , 1 182,7 106,0 70 ,9 ("")
CJ
20 Coruoea 0,40 0,39 0,51 0,63 0,70 0,79 0,81 0,81 0,75 0,72 0,44 0,34 78,0 84 ,2 137,2 190,8 253 ,6 297 ,9 310,8 290 ,6 221 ,3 192,7 92,2 63,7 "C
;::+'
21 Cotnari 0,39 0,40 o, 5o I o, 59 0,64 0,73 0,74 0,79 0,71 0,61 0,37 0,38 82 ,2 85 ,5 139,8 182,5 230,6 264,4 279,0 274,7 214,4 163,8 I 80 ,8 I 73,3 0
22 Craiova 0,3 1 0,39 0,51 0,62 I 0,74 0,73 0,82 0 85 0,73 0,65 0 40 0,40 64 ,2 80,5 141 ,3 188, 1 252,9 273,0 310 ,3 287,9 208,5 161 ,3 81,7 74, 6 c:
23 Craiova-Tarom 0,32 0,36 0,55 0,60 0,71 0,73 0,78 0,80 0,76 0,64 0 42 0 31 65,3 78,4 156,5 187,5 252 ,4 282 ,1 320 ,2 282,6 220,8 167,2 89,0 55 ,2
!':'
24 De i 0, 35 0,42 0,56 0,59 0,69 0,70 0,75 0,78 0,72 0,63 0,34 0,24 64 ,3 82 ,9 147,4 174,5 224 ,7 244 ,3 259 ,8 247 ,0 188,8 150,6 65, 2 41 ,3 OJ
25 Deva 0,30 0,39 0,54 0, 53 0,60 0,60 0,73 0,75 0,71 0,67 0,34 0,23 55,7 78,9 142 6 164,2 209 ,0 213 ,2 263,8 245 ,4 194,3 163,3 67 ,8 38,5 CJ
N
26 Dorohoi 0,33 0,37 0,45 0,57 0,61 0,68 0,68 0,75 0,66 0,55 0,33 0,31 65 ,6 79 ,0 122,2 172,9 219,3 250,7 258,5 252,9 195,9 145,3 71 ,4 57, 7 (l)
(")
27 Draoasani 0,40 0,42 0,53 0,61 0,70 0,75 0,81 0,82 0,77 0 67 0,42 0,37 87,3 93 ,9 149,2 188,4 244,2 275,0 310,3 281 ,1 227 ,0 182,5 98 ,0 76,8
28 Drobeta - 3
Turnu Severin, 32 0,42 0,55 0,59 0,69 0,71 0,80 0,82 0,76 0,65 0,41 0,35 69,4 86,4 150 187,5 244 ,7 274 ,3 313,2 284 ,2 222,4 165,3 88,5 I 70,4 Ill
:::.
29 Dumbraveni 0,40 0,47 0,59 0,56 0,65 0,65 0,72 0,77 0,71 0 65 0,41 0 30 81 ,6 98 ,7 163,0 171, 1 218 ,8 231 ,0 257 , 1 246 , 1 196,2 167, 1 86 ,8 53 ,8 (")
C'C
30 Faqaras 0,43 0, 46 0, 57 0,60 0,64 0, 67 0 70 0,76 0,70 0,68 0,47 0,36 80 ,9 94 ,9 152,7 174, 1 213 ,6 230 ,0 253, 1 244 ,9 193,6 162,9 92,3 61,5 • (/)

31 Fal ticeni 0,41 0,42 0,51 0,55 0,58 0, 65 0,67 0,74 0,67 0,61 0,40 0,40 80 ,0 86 ,0 136,8 172,9 213 ,3 244 ,4 258, 1 254 ,3 198,3 161,4 85,0 72,6 =-:
32 Fundulea 0,36 0,40 0,53 0,62 0,69 0,76 0,79 0,82 0,77 0,68 0,44 0,32 72 ,2 84 ,0 142,0 189,3 248 ,8 276,2 301 ,5 286 ,3 226,5 183,3 93, 1 . 60,3 !::! .
0
33 Galati 0,37 0,37 . 0,50 0,63 0,68 0,79 0,82 0,83 0,78 0,68 0 40 0,39 76 ,0 81 ,8 138,4 192,7 250,7 293 ,6 307 ,5 292 ,7 230 ,4 185,2 85,0 62,6
0
34 Greaca 0,32 0,39 0,45 0,60 0,67 0,65 0,78 0,84 0,78 0,67 0,40 0,31 68,5 83 ,3 133,6 194,4 256, 1 282 ,3 317 ,0 302,6 236 ,5 183, 1 91 ,8 61 ,6 (C

35 Grivita 0, 35 0, 37 0,50 b,62 0,71 0,73 0,81 0 84 0,77 0,70 0,40 0,32 73,2 83,4 138, 1 188,2 257, 3 286,3 309 ,0 294 , 1 228,0 193, 0 93,7 63 ,2 (")
C'C
36 Husi 0,36 0,35 0,47 0,55 0,66' 0,76 0,77 0,79 0,72 0,61 0,33 0,28 73 ,0 79 0 137,6 189,5 242 ,8 278 ,0 293 ,0 284 ,2 226 ,5 168,5 73, 0 52,8
37 lasi 0,37 0,36 0,47 0,56 0 64 0,72 0,75 0,79 0,71 0,59 0,33 0,32 71, 1 73 ,3 127,2 173,9 229 ,0 259 ,1 272,2 264 ,8 205 ,0 154,3 71 ,4 55 ,0
38 Josen i 0,33 0,43 0,58 0,53 0,53 0,58 0,59 0,67 0,57 0,60 0,33 0,25 73 ,5 87,7 155 163,6 194,2 211 ,5 224 ,5 1 220,4 172,5 149,2 66 ,5 47 ,4
 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
39 Jurilovca 0,39 0,38 0,46 0,59 0,70 0,76 0,82 0,85 0, 75 0,68 0,44 0,36 80 ,6 81 ,4 125,5 183,2 258, 1 303 ,6 320 ,0 298 ,5 229,5 183,5 99,4 72 ,2
40 Med idia 0, 37 0,38 0,46 0,60 0,66 0,70 0, 76 0,80 0, 71 0,67 0,44 0,35 78 ,2 81,8 131 ,9 191,2 259,4 299,2 318,4 297 ,3 233 ,8 187,2 101,6 70 ,9
41 Miercurea Ciuc 0,41 0,45 0,58 0,54 0,53 0,57 0,61 0,70 0,62 0,65 0,36 0,28 74 ,9 85,5 149,3 165, 1 190,0 212,5 231,8 227,2 183,4 157 ,8 69,9 49 ,9 n
~
42 Mol dova Veche 0,33 0,41 0, 59 0,56 0,64 0,66 0, 71 0,72 0,65 0,59 0,39 0,31 72 ,9 86,0 160,6 171,5 225,8 238,5 272 ,8 250,9 190,0 152,4 83,9 59 ,5
--c-·
"C
43 Muntele Pa ltinis 0, 51 0,47 0,48 0, 46 0,44 0,41 0,51 0,54 0,46 0,63 0,52 0,45 111,4 110, 7 143,8 158,5 184,3 194,4 230,3 . 222,6 185, 1 187' 1 119,2 92 ,2
0
44 Muntele

45
Semen ic 0, 36 0,37 0,42 0, 42 0,4 8 0,51 0,57 0,63 0,50 0,57 0,38 0,35 83,4 84, 7 113,6 133,5 183,3 204,9 234,8 226,2 177,5 155,6 90 ,8 77 ,9 -
N
Oncesti 0,36 0,39 0, 50 0, 54 0,6 2 0,70 0,73 0,77 0,64 0,59 0,38 0,36 76 ,4 83,4 134,3 170, 1 218,8 262,8 276,8 262 , 1 202,0 157, 1 82,0 69 ,2 ••

46 Oradea 0,33 0,40 0,55 0, 62 0,67 0, 68 0,74 0,76 0,67 0,67 0,36 0,28 65,2 84,4 145,8 191 ,8 245,2 260,5 285 ,9 266,2 209 ,0 175,2 75,9 50 ,8
ca
~
N
47 Paclisa 0, 41 0, 48 0,61 0,51 0,58 0, 57 0,66 0,68 0,67 0,64 0,46 0,35 84,9 96, 1 174,2 165,7 211 ,2 224,3 255 ,8 238 , 1 188,9 167,2 90 ,3 65 ,2 Ct)
48
49
Pitesti
Ploiesti
0, 43 0, 43
0, 41 0, 40
0,52
0, 53
0,60
0, 60
0,6 5
0,65
0, 70
0, 70
0, 75
0, 73
0,79
0, 79
0,71
0,72
0,65
0,64
0,45
0,44
0,41
0,37
92 ,4 91 ,2
82,5 84 ,4
150,2
144,5
186,5
182,8
232,6
231,4
261,3
269 ,7
288 ,4
281 ,5
272,4
269 ,9
223,3
215 ,6
178,2 104,0
172,6 99 ,0
83 , 1
72 ,4
--·3(")

--·
50 Poiana ~

Stamnei 0, 44 0, 46 0, 54 0,51 0, 51 0,54 0,58 0,67 0,65 0,64 0,41 0,32 86 ,6 93,5 135,5 156,4 181 ,0 195,4 212 ,8 212 ,3 172,4 152,9 78 ,7 57 ,2 (")
Ct)
51 Polovraai 0, 40 0, 39 0,48 0, 50 0,56 0, 57 0,66 0,69 0,67 0,60 0,43 0,38 85 ,8 85 ,3 139,9 160,6 202,0 221 ,8 255,8 235,7 200,5 165,2 98 , 1 78, 7 .
52 Ramnicu .
(/)
-·
---··
Sar at 0,42 0, 40 0,49 0,62 0,66 0,66 0,76 0,81 0,73 0,67 0,44 0,40 89,3 86,8 141 ,4 189,8 241 , 1 258 ,5 292,4 277 ,1 222,4 182,6 97,5 78 ,5 N
53 Ram nicu
Valcea 0,38 0,39 0,52 0,59 0,63 0,68 0,74 0,77 0,71 0,65 0,43 0,35 75 ,0 . 80, 1 138,9 17 4,9 216 ,5 . 243,8 277,9 256 ,6 202 ,5 168,7 91, 1 64 ,4 -tc
0
0
54 Satu Mare 0,35 0,41 0,55 0,60 0,66 0,62 0,74 0,74 0,70 0,63 0,33 0,25 70,8 90 ,3 150,6 190,2 244,6 262 ,5 279, 1 260,4 204,6 166,4 70 ,5 47 ,9 -·
(")
55 San icolau l Ct)

Mare 0,35 0,43 0,56 0,59 0,67 0,70 0,75 0,78 0,73 0,67 0,39 0,28 71,3 91, 1 153,4 190, 7 250,9 270,7 302 , 1 279,5 219,3 180,8 83,5 55 ,9
56 Sebes Alba 0,36 0, 45 0,62 0,59 0, 67 0,69 0,74 I o,77 0,72 0,67 0,39 0,27 71 ,9 96 ,4 168,9 178, 7 230, 1 237 ,6 271,4 254 ,2 206 ,8 171 ,9 82 ,3 50, 7
57 Sf. Gh. De lta 0, 39 0, 34 0,48 0,64 0, 78 0, 82 0,85 0,86 0,81 0,67 0,44 0,33 79 ,0 76 ,2 134,5 206,5 307,2 329,o I 342 , 1 316 ,2 243,6 185,0 100,3 69, 6
58 Sighetul
Marmatiei 0,37 0,43 0, 50 0, 56 0,60 0,59 0,64 0,71 0,65 0,60 0,33 0,26 71 ,0 87 ,1 136,5 172,2 213,3 228,5 293 ,8 240 ,4 178,8 158,6 66,7 46 ,2
59 Stolnici 0,39 0,40 0,52 0,60 0, 68 0,72 0,78 0,81 0,75 0,66 0,41 0,35 83, 1 89,3 149,4 190,9 215,9 280,0 311, 7 287 ,5 227 , 1 183,8 96,3 71 ,7
60
61
Suceava
$te i
0,38 0,39
0,3 7 0,40
0,49
0,53
0,52
0, 52
0,56
0, 57
0,61
0, 57
0,65
0, 65
0, 71
0,70
0,65
0,60
0,57
0,65
0,39
0,39
0,35 77, 1 79
0,29 78,5 87 ,8
133,2
143,6
157,8
168,7
204,6
221,7
231,9
239,9
242,8
268,0
241,3 186,6
258 ,0 201,7
150,7
176, 7
81 ,8
85 ,7
66, 7
57' 1 --
•

62
63
Taraoviste
Tar u Jiu
0, 43 0,43
0, 34 0, 40
0,53
0, 52
0,59 0, 65 0,73 0,77 0,80 0,73 0,67 0,47 0,40 86 ,5 88,0 141,9 180,5 226,4 258,4 285,3 266,9 210 ,3 17 4,4 101 ,9 75, 9
....=
(/)
0,58 0,66 0,67 0, 75 0,78 0,76 0,63 0,39 0,31 63 ,4 77 ,8 139,2 17 4,2 225 ,4 246,4 272 ,8 257,5 204,8 159,3 80,7 56, 2
-
~

64
65
Tarau Mures
Tara u Neamt
0,3 1 0, 40
0, 44 0, 42
0, 55
0, 51
0, 57
0,54
0,6 5
0, 57
0,69
0,63
0, 73
0, 64
0, 77
0, 72
0,72
0,65
0,63
0, 60
0,39
0,42
0,24 60,3 82,0
0,39 89 ,4 94 ,2
147,3
139,0
173,2
168,4
219,6
212,5
239,8
237 ,9
258,4
257 , 1
252,6 195,0
251 ,7 I 197,7
160,6
164,7
78,3
92 ,8
43, 9
81, 8 ·--·-·
~

Q.
66 Tarau Ocna 0,40 0, 44 0, 51 0, 53 0, 56 0, 65 0, 65 0,73 0,67 0,62 0,44 0,43 86 ,8 87,0 136, 1 167,3 203 ,7 238,0 256 252,5 197,4 168,4 94 ,6 80, 9 Ct)
67 Ta . Secuiesc 0, 49 0, 49 0,59 0,56 0, 60 0,63 0, 65 0, 75 0,71 0,67 0,48 0,37 97 ,7 103, 1 . 159,5 172,7 211 ,9 230, 1 245,6 249,8 208 ,0 179,0 103,9 72,8 <
Ct)
68 Tecuci 0,38 0,3 7 0,47 0, 60 0, 68 0, 74 0,78 0,80 0,73 0,66 0,40 0,21 72,9 77 ,7 127,9 176,0 229,4 268 , 1 286 , 1 263, 1 209,7 169,9 80 ,4 58, 9 =
-
69 Timisoara 0, 36 0, 40 0,57 0,57 0,66 0,68 0,75 0,77 0,71 0,65 0,39 0,37 75,5 88,6 156,9 184,8 240,3 263,6 297 ,3 276,4 216 ,0 175,3 83 ,9 53, 6 -·
~
70 Vaslui 0,35 0,36 0, 47 0,59 0, 64 0,73 0,74 0,81 0,73 0,62 0,36 0,36 70 ,3 74 ,3 128,5 181 ,5 230 ,4 269,4 281 ,7 272,8 217,3 162,4 73 , 1 69,2 ....
Ct)
71 Vf. Ceahlau 0, 43 0,41 0, 48 0, 40 0, 39 0, 41 0, 45 0,52 0,53 0,57 0,41 0,37 105,2 99 ,7 140,4 136,5 162,2 176,3 192,5 200,0 1,7 1,6 167,7 97 ,0 83,3 ,. -en
72 Vf. Lacauti 0, 40 0,35 0, 42 0, 41 0, 44 0, 45 0, 50 0,55 0,55 0,55 0,39 0,36 97 ,6 85 ,9 120,2 135,0 169,7 183,7 200,7 201 ,1 I 170,3 158,9 96 ,6 83 ,7 -·
73 Vf. Omul 0, 46 0, 45 0,46 0, 39 0,33 0,33 0,33 0,42 0,50 0,56 0,45 0,44 111 ,5 111 ,2 129,7 122,0 131 ,3 136, 1 150,4 160,6 159, 1 165,8 113,0 10 1,3 --·3
(")

74 Vf. Vl adeasa 0,44 0,37 0,40 0, 36 0, 40 0, 33 0, 43 0,43 0,40 0,53 0,41 0,35 101 , 1 93 ,1 119,4 130,5 171 , 1 172,7 202 , 1 189,8 152 154,5 99,4 85 ,0
75 Vi de le 0, 35 0, 40 0, 51 0, 61 0, 68 0, 59 0, 77 0,82 0,77 0,67 0,43 0,31 71 ,7 85 ,9 14 7,3 197 ,5 254 ,0 278,2 307 ,5 291 ,0 228,5 184,8 93 ,0 62 ,9 --·
~

N
76 Vi ziru 0,37 0, 38 0, 50 0,62 0, 68 0,75 0,80 0,83 0,76 0,70 0,41 0,30 77' 1 84 ,9 140,5 192,3 256 ,2 293,8 313, 1 293,4 232,6 192,7 89 ,6 61 ,2 ....
~

Ct)
77 Zalau 0,39 0, 41 0,53 0,53 0,50 0,62 0,69 0,70 0,66 0,60 0,39 0,28 78,0 90,6 146,8 168,5 222, 1 238 ,7 267 243 ,5 194,5 166,5 80 ,8 54,9

•
 I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice

Anexa 2.2
Tabelul 2.4.4 Valori d e calcul ale temperaturii medii (zilnice lunare) ~i confi nutului de umiditate
ale ae rului exterior in luna iulie
Grad de asiqurare [% Temperatura Amplitudinea
Nr.
Localitatea
95 l 90 80 medie lunara zil nica
crt. lem ( lexterioara medie z1/nica ) lmt Az
Xevm , XcJ Xventllare mecanica; XclimatizBTe Xevm,' Xc!
0 1 2 3 4 i 5 6
1 Alba lulia 2 1,2 20,4 19,3 17,2
9,75; 10,6 9,7; 10,5 9,6; 10,45 9,4; 10, 25 7
2 Alexandria 26,5 25,5 24,4 22,4
10,7; 11 ,3 10,65; 11,2 I 10,6; 11 10,45; 10,75 7
3 Arad 26 24,7 23,3 20,9
10,25; 10,95 9,95; 10,65 9,50; 10,25 8,7; 9,6 7
4 Bacau 23,8 23 22,2 19,9
10,9; 11,95 10,65; 11,7 10,3; 11 ,45 9,65; 10,85 6
5 Baia M are 24,5 23,7 22,5 19,9
10,6; 12, 1 10,25; 11 ,8 9,75; 11 ,5 8,5; 10,5 6
6 Bariad 25 4 24,4 23,4 20,7
10,9; 11,8 10,4; 11,4 10,05 ; 11, 1 9, 15; 10,25 6
7 Bistrita Nasaud 22,7 22 21 18,5
9,65; 11,2 9,55; 11 ,05 9,35; 10,7 8,9; 9,85 7
8 Boto$ani 24,4 23,5 22,4 20
10; 11,40 9,9; 11,4 9,65; 11 ,35 9,4; 11,25 6
9 Bra$OV 2 1,6 20, 7 19,6 17,8
10,25; 10,4 10,25; 10,3 10,25; 10, 15 10, 25; 9,9 7
10 Braila 26,7 25,8 24,6 22,2
10,5; 11 ,55 10,3; 11,35 10,05; 11,15 9,55; 10,7 7
11 Bucure$ti 26,5 25,7 24,6 22,4
10,4; 11 ,8 10,2; 11,65 10,05; 11 ,50 9,65; 11, 15 7
12 Buzau 26,6 25, 5 24,3 22
10,9; 12, 15 10,45; 11 ,8 10,1; 11,50 9,35; 10,9 6
13 Calara$i 26,8 25,9 24,8 22,3
10, 15; 11 ,8 10,05; 11 ,55 9,95; 11 ,25 9,65; 10,6 7
14 Clu j-Napoca 23 22,2 2 1, 1 18,7
9,3; 10, 15 9,15; 10,05 8,95; 9,95 8,5; 9,55 6
15 Constanta ora$ 25,6 24,8 23,9 2 1,8
12,5; 12,7 12,35; 12,65 12,25; 12,4 11,9; 12,10 4
16 Cra iova 26,4 25, 1 23,6 2 1,4
10,25; 11 9,95; 10,8 9,7; 10,6 9,2; 10,2 7
17 Dej 23,3 22,4 2 1,4 19,2
9,55; 10,9 9,2; 10,55 9; 10,25 8,4; 9,55 7
18 Deva 23 7 22,9 2 1,8 19,7
10,05; 10,85 9,95; 10,8 9,85; 10,7 9,65; 10,5 7
--
19 Drobeta-Tr. Severin 26 ,2 25,2 24, 1 22, 1
10,25; 10,8 10, 1; 10,7 9,85; 10, 15 9,45; 10, 15 7
--
20 Foc$3ni 26,2 25, 1 23,9 2 1,6
10,65; 12 10,4; 11,7 10; 11,4 9,25; 10,7 6
21 Galati 26,7 25,8 24,6 22,2
-
10,5; 11 ,55 10,3; 11 ,35 10,05 ; 11, 15 9,55; 10,7 6
-
22 Giurgiu 26,5 25,7 24,6 22,4
10,4; 11 ,8 10,2; 11 ,65 10,05; 11 ,5 9,65; 11,1 5 7
23 Hunedoara 2 1,2 20,4 19,3 17,2
f--
9,75; 10,6 9,7; 10,55 9,6; 10,4 5 9,4; 10,25 7
24 la$i 25 24, 1 22,9 20,4
~-
10,50; 11,35 10,25; 11 ,2 10,0; 11 ,0 9,50; 10,45 6
25 Medias 22,5 2 1,7 20,7 18,6
9,2; 10,7 9; 10,5 8,8; 10,25 8,4; 9,8 7
~
-
26 Mc.Ciuc 20,4 19,3 18,2 16,5
--- - 8,25; 9,2 I 8,2; 8,8 8, 15; 8,5 8; 8 7
27 Odorheiul Secuiesc 2 1,9 ! 20,8 19,7 I 18
--·-
8,3; 9,55 8,25; 9,25 I 8,2; 8,95
I
8, 15; 8,55 7
28 One$ti 23,5 22,7 2 1,9 19,6
-- - -
10,85; 11 ,85 10,5; 11,65 I 10,25; 11 ,4 9,5; 10,75 6
29 Oradea 25,5 24,4 23,2 20,7
9,75; 10, 15 9,65; 10, 1 I 9,55; 10,05 9,4; 10 7
 Capitolul 2: Baze climatice ~i fiziologice I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

0 1 2 3 4 5 6
30 Petro$ani 21,6 20,4 -
19, 1 17, 1
9; 9,6 8,75; 9,25 8,4; 8,9 8•• 84 6
31 Piatra Neamt• 23,7 22,7 21,6 19,2
9,9; 11 ,35 9,75; 11,15 9,65; 10,9 9,2; 10,4 6
32 Pitesti 24,3 23,3 22,2 20
9,35; 10,5 9,25; 10,3 9, 10; 10,05 8,95; 9,6 7
33 Ploie$ti 25,6 24,3 23, 1 20,9
9,75; 10,8 9,55; 10,7 9,35; 10,6 9; 10,3 7 •
34 Re$ita 23,2 22,2 21 18,7
9,95; 11 9,6; 10,75 9,25; 10,4 8,7; 9,95 6
35 Ramnicu Valcea 25 23,6 22,6 20,7
10,2; 11,35 9,95; 11 9,75; 10,75 9,5; 10,3 6
36 Roman 24, 1 23, 1 22 19,6
11 ; 12,05 10,65; 11,4 10,25; 11,45 9,45; 10,8 6
37 Satu Mare 24,8 23,9 22,7 19,9
9,9; 11,4 9,75;11,05 9,55; 10,8 9,2; 9,95 7
38 Sfantu Gheorghe 21,6 20,7 19,6 17,8
10,25; 10,4 10,25; 10,3 10,25; 10, 15 10,25; 9,9 7
39 Sibiu 22,7 2 1,9 20,8 18,9
9,9; 11,25 9,75; 11,05 9,4; 10,85 8,9; 10,5 7
40 Sighi$oara 23 22, 1 21 18,9
9,4; 10,5 9,25; 10,35 9,1; 10,2 8, 7; 9,95 6
41 Slatina 26 25 24,2 20,7
10,7; 11,25 10,65; 11, 1 10,6; 11 10,4; 10,7 7
.
42 Slobozia 26 25,2 24, 1 21,7
9,70; 11,1 9,5; 10,9 9,25; 10,65 8,75; 10, 1 7
43 Suceava 22,3 21,5 20,5 18, 1
9,2; 10,25 9,1; 10,15 9· 10 8,9; 9,7 6
' '
• 44 Targovi$te 25 23,8 22,6 20,5
10,85; 12,45 10,45; 12, 15 10, 1; 11,8 9,55; 11,25 7
45 Targu Jiu 25 23,9 22,7 20,9
8,25; 10,75 8; 10,65 7,75; 10,3 7,3; 9,75 7
46 Targu Mure$ 23,6 22,7 21,6 19,5
9,45; 10,55 9,35; 10,45 9, 15; 10,3 8,75; 10 6
47 Tecuci 26,5 25,6 24,4 22
10,45; 11,5 10,25; 11,3 . 10; 11,1 9,5; 10,65 6
48 Timi$oara 25,6 24,7 23,6 21,2
9,95; 10,8 9,5; 10,5 9,45; 10,3 9; 9,55 7
49 Tulcea 26,4 25,5 24,4 22,2
11,5; 12,8 11,25; 12,45 10,9; 12,05 10,3; 11,4 6
50 Turda 23,5 22,7 21,6 19,2
9,4; 10,25 9,25; 10,2 9· 10 9,55; 9,65 7
'
51 T urnu Magurele 27 26 24,9 22,9
10,75; 11,4 10,7; 11 ,25 10,65; 11,05 10,5; 10,8 7
52 Vaslui 24,7 23,8 22,6 20,2
9,85; 10,65 9,7; 10,55 9,5; 10,45 9,1;10,1 6
53 Zalau 24.6 23.6 22,3 19,7
8,9; 9 ,75 8,7; 9,55 8,4; 9,3 7 ,8; 8,75 6

,
 • _v j
.. -· .. (

I. lnstalatii' de ventilare si' climatizare

Capitolul 3
Aerul urned
 -- ·----r

Capitolul 3: Aerni urned I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

1
3.1. Cornpozifia aerului urn ed acesteia, rezulta masa moleculara a Pentru ca lcu le mai exac te se recoman-
amestecului, Ma = 28,9645 $i constan - da relatiile stabilite de H yland $i
A erul atmosferic este un amestec bi- ta caracteri stica a aerului usca t Ra: Wexter {1983).
nar de aer uscat $i vapori de apa. De$i Ra = R! Ma = 287 J/kg ·K (3.1 . 1} Ecuatia de stare a gazelor perfec te
cantitatea de vapori de apa din aer es- unde R = 8314,41 J/kmol·K este poate fi aplicata amestec ului de aer
te mica {la presiunea de 101,325 kPa, constanta universala a gazelor. urned sau fi ecarui constituent in
maximum 3,82 g/kg la 0 °C $i m aximum Masa moleculara a vaporilor de apa parte.
42,4 1 g/kg la 30 °C}, ea joaca un rol im- este Mv = 18,015 $i astfel constanta Astfel:
portant atat prin efectele fizice, fiziologi- caracteristica a vaporilor Rv rezulta: - pentru aer urned (amestec}
ce $i meteorologice cat $i prin cantitatile = =
Rv R!Mv 461.5 J/kg·K (3.1 .2) pV nRT = (3.2.1)
de caldura vehiculate in timpul transfor- - pentru aer uscat
marilor termodinamice. Cu excep\ia po- 3.2. Legile gazelor perfecte =
paV naRT maRaT = {3.2.2)
luan\ilor , a caror participatie este varia- aplicate la studiul - pentru vapori de apa
bila in timp $i in spatiu, compozitia ae- aerului urned =
pvV nvRT mvRvT = (3.2.3)
rului uscat poate ti considerata practic unde:
constanta. Dupa Harrison compozi\ia in aplicatiile inginere$ti curente, aerul p - presiunea [Pa] ; V - volumul [m 3 ] ;
normala a aerului curat, uscat este cea urned poate ti tra tat, cu o aproximatie n - numar de moli; T - temperatura [K] .
din tabelul 2. 1.1 . Corespunzator s uficient de buna, ca un gaz perfect. lndicele ,,a" se refera la aerul uscat,

Tabel ul 3.3.1 Para metrii aerul ui urned

Sirnbol Denumire UM Definitie Rela\ii de calcul

t T ernperatura oc Parametru terrnodinamic.

T uscata K Se masoara cu ajutorul unui termornetru cu
bulbul ferit de radiatie.
Ternperatura de satura\ie izobara $i Se deduce din:
adiabatica. h + (Xs - X) · hapa = hs (3.3.1)
tu Ternperatura umeda oc Se masoara aproxirnativ cu termometrul hapa = 4, 186 · fu (3.3.2)
urned {bulbul invelit in tifon urned, in curent Xs $i hs se calculeaza la ternperatura tu.
de aerl.
Temperatura de saturatie izobara la continut (din rela\iile 3.2.5. $i 3.2.6):
de urniditate constant. pentru pv ~ 610,7 Pa:
tr T ernperatura punctului Este egala cu temperatura unei suprafe\e pe tr= 3928,5/(23,3693 - lnpv) - 231,667
de roua oc care vaporii de apii din aerul urned (3.3.3)
condenseaza. pentru Pv < 610,7 Pa:
tr = 6150,6/(28,9165 - lnpv) - 273,33
(3.3.4)
I
Raportul dintre masa vaporilor de apii $i x mv I ma= (3.3.5)
x Con\inutul de urniditate kgvlkga masa aerului uscat dintr-un volum de aer. =
X 0,622·pv / (p - Pv) (3.3.6:
la saturatie:
=
Xs 0,622ps / (p - Ps) (3.3.7)
Raportul dintre rnasa vaporilor de apii dintr-
<p Urniditatea relativa % un volum de aer $i masa maxima a vaporilor <p = mv I ms = Pv I Ps = pv I Ps (3.3.8)
din ace! volurn, la satura\ie, la aceea$i
temperatura $i presiune.
Raportul dintre masa vaporilor de apii $i x= mv Im (3.3.9)
x Concentra\ia de urniditate rnasa totala de aer (urned} dintr-un volum dat x = x I (1 + x) (3.3.10)
(urniditate specific!\) kgv/kg (sau con\inu tul de vapor i de apa dintr-un X = 0,622·p v J (p - 0,378pv} (3.3.1 1)
kiloqram de aer urned).
a Umiditatea absoluta kg/rn 3 Masa vaporilor de apii dintr-un metru cub de a = Pv (3.3.12)
aer urned.
Raportul dintre con\inutul de umiditate al
IL Grad de saturare - aerului urned $i con\inutul maxim de µ = XI Xs (3.3. 13)
umiditate la satura\ie, la aceea$i temperatura
$i presiune.
I p = mN = (ma+mv)/V = Pa+ Pv (3.3.14)
p Densitatea aerului urned kg/ m 3 Masa unui metru cub de aer urned. P = p/Ra·T - ( pv/T}·(1/R,,- 1/Rv) =
I I 0,00348 p/T - 0,00132pv/T (3.3.15)
Gp Caldura masica I Gp = (Gpa + x·Gpv)l(1+x) (3.3. 16)
, (la presiune I I
Ii Caldura necesarii unui kilogram de aer urned se aproximeaza cu:
Iconstanta) a kJ/(kg·K} pentru a-si ridica temperatura cu 1 °C. Gp = Gpa + X-Cpv 1+ 1,86·x= (3.3.17)
aerului urned !
(raportata la 1 kg de aer uscat)
i ' Ciildura necesara pentru a obtine izobar, h = [Gp,,-1 + (Gpv l + r}·x] I (1 + x) (3.3.18)
I (1+x) kg de aer urned de temperatura t, se aproximeaza cu:
h · Entalpia kJ/kg =
I plecand de la 1 kg de aer uscat $i de la x kg h Gpa- t + (Gpv·I + r} ·x (3.3.19)
I de apii avand temperatura de o °C. =
h 1,0·1 + (1,86 I+ 250 1) x (3.3.20)
Suma dintre entalpia aerul ui uscat $i a I
(raportata la 1 kg de aer uscat)
vaporilor de apa .
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare
indicele " v " la vaporii de apa. Mari mile
Iara indice se refera la aerul urned (la
am estecul format din aer uscat si va-
pori de ap a).
Legea lui Dalton exprima relatia
dintre presiunile partiale ale constitu en-
\il or si presiunea totala a amestecului:
P = Pa + Pv [Pa] (3.2.4)
La saturati e, presiunea partiala a va-
poril or, p v, devin e egala cu presiunea
de saturatie, Ps-
in dom eniul de temperaturi (-40 ...
150 °C) presiunea de saturatie se
poate determina cu o eroare mai mica
de 0,5 % cu una din relatiile:
- pentru t s 0 °C
--6 150,6
Ps = 3,6 1633 · 1012 - e' ' 273 ·33 (3.2 .5)
- pentru t > 0 °C
- 3928.5
Ps= 1,40974 -10' 0 ·e'' 23 1667 · (3.2.6)
3.3. Parametrii aerului urned
3.3.1. Relatii de calcul
Pentru definirea starii aerului urned :;;i
pentru a urmari evolutia lui in diferite
transformari termodinamice, se utili-
zeaza parametrii de stare :;;i alte marimi
carac teristice ale amestecului. Aceste
marimi sunt cuprinse in tabelul 3.3. 1.
Relatiil e de calcul au rezultat din defi-
nitii :;;i din aplicarea legilor gazelor per-
fecte prezentate anterior.
in tabelul 3.3. 1 s-au fol osit, in plus,
notatiile:
ms - masa vaporilor saturati [kg] ;
X s - continutul de vapori la saturatie,
[kg vapori ap3/kg aer uscat];
ps - presiunea partiala a vaporilor la
saturatie [Pa];
r - caldura latenta de vaporizare/
condensare a apei
(r = 2501 kJ/k g);
h apa - entalpia apei [kJ/kg] .
Folosind relatiile date in tabelul 3. 1.1,
cunoscand presiunea amestecului :;;i
ori care a lte doua marimi caracteri sti ce
se pot determina toate c elelalte. Pentru
ilustrare se prezinta, in continuare,
doua exemple de calc ul.
Exemplul de ca/cul 1
Se determina grafi c :;;i analitic para-
metrii aerului urned avand starea defi-
nita prin temperatura uscata t = 20 °C
:;;i umiditatea relativa cp = 50 %; presiu-
nea baro metri ca se c onsidera
p = 101 325 Pa = 1,01 3 bar.
Se proce deaza dupa cum urmeaza:
• presiunea la saturatie se calc ulea-
za c u rela\i a 3.2.6, rezultand
Ps = 2343 Pa ;
• presiunea parti ala a vaporil or de
apa rezul ta pe ~aza relatiei 3.3.8:
Pv = <p-ps = 11 72 Pa;
• temperatura punctului de roua
calculata c u relatia 3.3.4 este
tr = 9,3 °C;
• con\inutul de vapori calculat c u
relatia
.
3.3.6-3este:
X = 7,28· 10 kg/kga = 7,28 g/k ga;
• densitatea aerului calculata c u
relatia 3.3. 15 este:
P = 1,199 kg/ m 3 ;
• entalpia aerului urned calculata cu
1 formula 3.3. 18 sau 3.3. 20 este:
h = 38,48 kJ/kg .
Exemplul de ca/cul 2
Se calculeaza continutul de vapori x
al aerului urned a carui stare este ca -
rac teri zata de temperatura uscata,
t = 25 °C :;;i temperatura umeda,
tu = 15 °C. Presiunea barometrica este
p = 101 325 Pa = 1,01 3 bar.
Se determina:
• entalpia aerului la 25 °C in functie
de x :;;i t (relatia 3.3.20) este:
h = 25 + 2547,5·x kJ/kg;
• presiunea de saturatie (izobara :;;i
adiabatica) corespunzatoare tempe-
raturii umede de 15 °C, folosind re-
latia 3.2.6 rezulta ps = 1707,74 Pa;
• con\inutul de umiditate la saturatie,
Xs , pentru o presiune partiala a
vaporilor ps = 1707,74 Pa, calcula-
ta cu relatia 3.3.7 este
X s = 0,010663 kg/kga;
• entalpia apei de 15 °c rezulta din
relatia 3.3.2: h apa = 62,79 kJ/kgapa;
• entalpia aerului saturat la 15 °C, cu
un con\inut de urniditate, Xs, calcu -
XA
Fig. 3.3.1. Citirea parametrilor
aerului urned in diagrama h-x.
x p
!
t,A - tuA IA
Fig. 3.3.2. Citirea parametrilor
aerului urned in diagrama t-x.
Capitolul 3: Aerul urned
lata cu relatia 3. 3. 20 este
hs = 41 ,965 kJ/k ga;
• relati a 3.3. 1 devine:
25+2547,5·x+(O,O1066-x)·62,79 = 4 1,96
din care rezulta c on\inutul de umi-
ditate x = 6,57·10-3 kg/kga.
3.3.2. Tabele de valori
in practi ca inginereasca, pentru a fa-
cilita calculul rapid , se folosesc tabele
de valori sau diagrarne psihrometri ce.
in tabelele 3.3.2 ... 3. 3.5 sunt date
rn arimil e caracteri sti ce ale aerului
urned nesaturat :;;i saturat , ale vaporilor
de apa con\inu\i in aerul urned , precum
:;;i densitatea aerului urned, la presiu -
nea de 1 bar (10 5 Pa).
3.3.3.Diagrame psihroinetrice
Reprezentarea grafica a relatiilor din-
tre caracteristicile aerului urned este
foarte raspandita datorita posibilitatilor
de calcul rapid , cu o eroare neglijabila,
pentru situatiile practi ce. Exista nurne-
roase variante in func tie de alegerea
axelor de coordonate :;;i de zona de
parametri care se dore:;;te a fi repre-
zentata cu o buna lizibilitate. Fiecare
diagrarna este construita pentru o pre-
siune data :;;i permite citirea tuturor pa-
rametrilor pentru o stare a aerului defi-
nita prin doua rnarimi (careia ii cores-
punde un punc t in planul diagramei).
ct/''\,
Fig. 3.4.1 . Raza procesului
in diagrama h-x.
Fig. 3.4.2. Raza procesului
in diagrama t - x .
 Capitolul 3: Aerul urned
f n taril e Europei de Est $i in Germa-
nia se utilizeaza diagrama cunoscuta
sub numele de "diagrama Mollier'',
construita in coordonate entalpie-con -
tinut de umiditate (h->9 care fac intre
ele un unghi la 135 °. In Romania este
cunoscuta sub numele de diagrama
i-x; in lucrarea de fata s-a schimbat
notatia pentru entalpie, din i in h, pen-
tru a respecta notatiile internationale.
Pe axa orizontala se cite$te conti -
nutul de umiditate (ce a fost proiectat
de pe axa de coordonate oblica) iar pe
axa verticala (in stanga) se cite$te
temperatura uscata, t Entalpia, h, este
notata direct pe dreptele oblice de
h = constant
fn Franta $i in Statele Unite ale Ame-
ricii se utilizeaza o diagrama h-x care
are axele de coordonate inversate fata
de diagrama Mollier. Deoarece pe axa
orizontala se cite$te temperatura usca-
ta, t, iar pe axa verticala (in dreapta) se
cite:;;te continutul de umiditate, x, a-
ceasta diagrama va fi denumita t-x_ fn
· realitate, dreptele t = constant nu sunt
paralele intre ele ci constituie un fasci -
cu l de drepte.
Citirea parametrilor aerului um'e d in
aceste diagrame este ilustrata schema-
tic in figurile 3.3. 1, respectiv, 3.3.2.
Diagrama h-x la presiunea de
1O13 mbar este reprezentata in figura
3_3_3_ Planul unei diagrame psihrome-
trice este impartit in doua zone prin
X1 = X2 a X1 X 2
Fig. 3.4.3. Proces de incalzire:
a - in diagrama h-X',
b - in diagrama t-x.
Fig. 3 -4.4. Proces de racire uscata:
a - in diagama h-X", b - in diagrarna t-x.
I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare
curba de umiditate relativa <p = 100 %
pe care se citesc marimile corespunza-
toare saturatiei. Citirile se tac in zona
de aer nesaturat, deasupra curbei de
i saturatie - <p = 100 %.
! la ale transformarii (fig . 3.4 . 1 $i 3.4.2)
3.4. Transformari simple
ale aerului urned
• Probleme generate
Aerul introdus in incaperile ventilate 1
(climatizate) este, de obicei, tratat pen-1
tru a se obtine o stare ce corespunde
functiei pe care o are in procesele din
incapere. Tratarea aeru lui este realizata
prin inserierea unor procese simple care I
sunt prezentate in tabelul 3-4. 1. fn tabel 1'
sunt date $i relatiile de calcul curente 1
necesare pentru alegerea aparatelor de .
tratare. \ (fig. 3.4.1 $i 3.4.2) se urmare$te evo-
0 marime ce caracterizeaza transfor- !
marea termodinamica a aerului urned I'
este raza procesului (de preluare simul-
tana a caldurii $i umiditatii) denumita $i
raport de termoumiditate.
Aceasta marime se poate stabili atat 1
pentru procesele de tratare a aerului i
cat $i pentru a urmari evolutia lui in
incaperi.
Raza procesului, £, este definita prin
raportul :
Q t1h
£=-=-
G,, t1x
in care: Q, Gv, reprezinta debitul de
,f----7'tc-i
/-<'"+---1--1x2
a Fig. 3.4.7 Proces adiabatic:
Fig . 3.4-5. Proces de racire umeda:
a - in diagrama h-x, b - in diagrama t-x_
t, 1, a b
Fig. 3.4.6 Proces izotermic:
a - in diagrama h -X',
b - in diagrama t-x.
caldura, respectiv, de umiditate prelua-
te/ce date de aer in procesul de trans-
formare ;
.1h, t1x - variatia de entalpie, respectiv,
de umiditate intre starea ini\iala $i fina-
Fiind o marime ce reflecta direct mo-
dul in care s-a produs transformarea
starii aerului, ea este evaluata frecvent,
a$a cum se arata $i in tabelul 3.4 . 1.
• Procese simple prezentate
in diag-amele psihrometrice
1· Pentru a facilita speciali$tilor urmari-
rea evolu\iei aerului in diagramele psi-
hrometrice, majoritatea cuprind, in di-
ferite forme grafice, reprezentari ale ra-
I zei procesului.
Pentru diagramele curent folosite
lutia aerului intre o stare initiala 1 $i o
stare finala 2 $i modul in care este
utilizata raza procesului. Orice proces
I caracterizat printr-o valoare £ a razei
procesului este reprezentat printr-o
dreapta paralela cu £ = constant
Diferitele procese de tratare simpla
cuprinse in tabelul 3.4 . 1 sunt reprezen-
tate in diagramele psihrometrice din
figurile 3-4.3. _.3-4.8.
x1
a
a - in diagrama h-X',
b - in diagrama t-x.
X1 XM X 2 11 1M 12
a b
Fig. 3.4.8 Amestec a doua debite de aer:
a - in diagrama h-x,
b - in diagrama t-x.
l. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare Capitolul 3: Aerul urned

Continutul de umiditate
30

'

kcal kJ
23,9 ~re-
_ 100
r
--
:
-:
--
:_ 90

20 - --~
-
-=-- 80
1,24 -
-:
:
-:_ 70
/ :
--- ':
1,26 • ' 1{ J 15 - "
~-~-:.f:ft,-=f++:J~vrf=i~~ - ' -§ 60
5 -++- ---+:... r---,1-lf'-i/t.l,r.,
\ -"
1,28_ f-N-+4tl /\
.' Ft'ttl¥J
=- ,
Raza procesului
£=ilh!L1x [kJ/kg] -r' so
r

-r
2500 ~
•~-lr-1-f+r'fj 10 - ~
r--1-2000 >-- 40
1. 30=--o- tt#:Jl:ttM - ~-
---
" ---
:_ 30
1,32
-5-= - "fl/fJ"-' -
-=-
-
5 - 20
:
1,34 --
--
- 10 Conversia unitatilor de masura -:
1 kcal/h · 4,1 868 kJ/h _:-- 10
1,36 1 kW = 860 kcal/h - :-
- 1 kW = 3600 kJ/h :
- 15 o_r:_ 0
1,38
-
I I I I I I I I f I l I I I I I ' I ( I I I I 1 1 1 1 r I t I 1 I I I 1
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55

Presiunea vaporilor de apa p [m bar]

Fig. 3.3 .3. Diagrama h-x , pentru aerul urned, la presiunea d e 1013 mbar.
 Capitolul 3: Aerul urned I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

Tabelul 3.3.2. Marimile caracteristice ale aerului urned nesaturat, la presiunea de 1 bar (1 os Pa)
t - temperatura aerului [°C];
x - continutul
. de umiditate [g/kg aer uscat] - randu
. l de sus;
h - entaloia aerului urned [kJ/kq] - randul de jos.

Umiditatea relativa q> [%)

t
(oC] 10 20 30 40 50 60 70 80 90
0 0,38 0,76 1, 14 1,52 1,9 1 2,29 2,67 3,06 3,44
0,95 1,9 2,85 3,8 4,75 5,70 6,65 7,60 •
8,55
1 0,41 0,82 1,23 1,63 2,05 2,46 2,87 3,28 3,69
2.02 3,05 4,07 5,07 6, 12 7, 15 8, 18 9,20 10,2
2 0,44 0,88 1,32 1,76 2,20 2,64 3,09 3,53 3,97
.
3, 10 4,20 5,30 . 6,40 7,50 8,60 9,73 10,8 11,9
3 0,47 0,94 1,42 1,89 2,37 2,84 3,31 3,79 4,26
4, 17 5,35 6 55 7,73 8,93 10, 1 11,3 12,5 13,7
'
4 0,50 1,02 1,52 2,03 2,54 3,05 3,56 4,07 4,59
.
5,25 6,55 7,81 9,09 10,4 11,6 12,9 14,2 15,5
5 0,54 1,08 1,63 2, 17 2,72 3,27 3,82 4,37 4,92
6,35 7,71 9,09 10,4 11,8 13,2 14,6 16,0 17,3
6 0,58 1, 17 1,75 2,34 2,92 3,51 4, 10 4,69 5,28
7,45 8,93 10,4 11.9 13.3 14,8 16.3 17,8 19,3
7 0,62 1,25 1,87 2,50 3, 13 3,75 4,38 5,02 5,65
8.55 10.1 11.7 13.3 14.9 16,4 18.0 19,6 21,2
8 0,67 1,33 2,01 2,68 3,35 4,03 4,70 5,38 6,06
'
• 9.68 11.3 13. 1 14.7 16.4 18.1 19.8 21.5 23.2
.
• •
•• • 9 0,72 1,43 2, 15 2,87 3,59 4,31 5,04 5,76 6,49
•
10,8 12,6 14,4 16,2 18,0 19,8 21,7 23,5 25,3
-
.. t

• 10 0,77 1,53 2,30 3,07 3,84 4,61 5,39 6, 17 6,94

' .
11 ,9 13,9 15,8 17,7 19,7 2 1,6 23,6 25,5 27,5
11 0,82 1,63 2,46 3,28 4, 11 4,93 5,76 6,60 7,43
13, 1 15, 1 17,2 19,3 2 1,4 23,4 25,5 27,6 29,7
•
12 0,87 1,75 2,62 3,50 4,39 5,28 6, 16 7,05 7,94
14,2 16,4 18,6 20,8 23, 1 25,3 27,5 29,8 32,0
..•
13 0,93 1,87 2,81 3,75 4,70 5,65 6,60 7,55 8,51
15,3 17,7 20, 1 22,5 24,9 27,3 29,7 32, 1 34,5
14 1,00 2,00 3,00 4,01 5,02 6,3 7,05. 8,06 9,09
16,5 19, 1 2 1,6 24, 1 26,7 29,2 31,8 34,4 37,0
15 1,06 2, 12 3, 19 4,26 5,34 6,41 7,49 8,58 9,66
17 ,7 20,4 23, 1 25,8 28,5 31,2 33,9 36,7 39,4
16 1, 13 2,27 3,4 1 4,56 5,71 6,85 8,00 9, 15 10,3
18,9 21,7 24,6 27,5 30,4 33,3 36,2 39, 1 42, 1
17 1,2 1 2,42 3,63 4,85 6,08 7 ,30 8,58 9,79 11,0
20, 1 23, 1 26,2 29,3 32,4 35,5 38,7 41,8 44,8
18 1,28 2,57 3,87 5, 17 6,47 7,81 9,09 10,4 11 ,8
2 1,2 24.5 27,8 31, 1 34 ,4 37,8 41, 10 44.3 47,9
19 1,37 2,74 4, 13 5,51 6,92 8,32 9,73 11, 1 12,6
22,5 25,9 29,5 33,0 36,5 40, 1 43,7 47, 1 50,9
-
20 1,46 2,92 4,39 5,87 7,36 8,83 10,4 11,9 13,3
23,7 27,4 3 1, 1 34,9 38 ,7 42,4 46,4 50,2 53,7
21 1,55 3, 11 4,67 6,24 7,81 9 ,41 11 ,0 12,6 14,3
24,9 28,9 32,9 36,8 40,8 44,9 48,9 53,0 57,3
22 1,65 3,30 4,97 6,66 8,32 10, 1 11, 7 13,4 15,2
26 ,2 30,4 34,6 38,9 43, 1 47,7 51,7 56,0 60,0
23 1, 75 3,52 5,28 7,06 8,83 10,6 12,5 14,3 16,2
27,4 32,0 36,4 41,0 4 5,5 50,0 54,8 59,4 64,2
24 1,86 3,73 5,62 7,49 9,41 11,3 13,3 15,2 17' 1
28,7 33,5 38,3 43, 1 47,9 52,8 57,8 62,7 67,5
25 1,98 3 .96 5,97 8,00 9,99 12, 1 14, 1 16,2 18,3
30,0 35, 1 40,2 45,4 50,4 55,8 60,9 66,3 71,6
26 2, 10 4,21 6,35 8,45 10,6 12,8 15,0 17,2 19,4
31,3 36,7 42.2 47,5 53,0 586 64,2 6!=l,8 75,4
27 '
2,22 4,47 6,73 9,02 11 ,3 13,6 15,9 13,3 20,6
32,7 38.4 44,2 50,0 55,8 6 1,7 67,5 73,7 79,6
28 2,36 4,74 7, 11 9,54 12,0 14,5 16,9 19,4 21,9
34,0 40, 1 46, 1 52,3 58,6 65,0 71, 1 77,5 83,9
 I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare Capitolul 3: Aerul urned

T ab elul 3.3.2 Marimile caracteristice ale aerului urned nesaturat,

la presiunea de 1 bar (1 os Pa) - continuare -
Umiditatea relativa <p [ 0/o ]
t
(oCJ 10 20 30 40 50 60 70 80 90
29 2,5 5,02 7,55 10, 1 12,7 15,3 17,9 20,6 23,2
/
35,4 41,8 48,3 54,8 61,4 68, 1 74,7 81,6 88,3
30 2,65 5,32 8,00 10,8 13,5 16,2 19,0 2 1,8 24,7
36,8 43,6 50,4 57,6 64,5 7 1,4 78,6 85,7 93, 1
31 2,81 5,64 8,51 11,4 14,3 17,2 20,2 23,2 26,2
3,82 45,4 52,8 60,2 67,6 75,0 82,7 90,3 98,0
32 3, 14 5,97 9,02 12, 1 15,2 18,3 2 1,4 24,6 27,8
39,6 47,3 55, 1 63,0 70,9 78,8 86,8 95,0 103,2
33 3, 14 6,35 9,54 12,8 16,0 19,4 22, 7 26, 1 29,5
41,0 49,3 57,4 65,8 74,0 82,7 91, 1 99,9 108,6
34 3,33 6,66 10, 1 13,5 17,0 20,5 24,0 27,6 31,3
42,5 5 1, 1 59,9 68,6 77,6 86,5 95,5 104,7 114,2
35 3,52 7,05 10,7 14,3 18,0 2 1,7 25,5 29,3 33,2
44,0 53, 1 62,4 7 1,7 81,2 90,7 100,4 110,2 120,2
36 3,72 7,49 11,3 , 15,2 19,0 23,0 27,0 31,2 35,2 .
45 ,5 55,2 65,0 75,0 84,8 95,0 105,3 116, 1 126,4
37 3,92 7,94 11,9 16,0 20,2 24,3 28,6 32,9 37,3
47, 1 57,4 67,6 78, 1 . 88,9 99,4 110,5 121 ,5 132,8
•
38 4,5 8,32 12,6 16,9 .,. 21,3 25,7 30,3 34,8 39,4
48,7 59,4 70,4 81 ,4 92,8 104, 1 115,9 127,5 139,3
39 4,38 8,83 13,3 17,9 22,6 27,3 32, 1 36,9 41,8
50,3 61,7 73,2 85, 1 97, 1 109,2 121,6 133,9 146,5
40 4,62 9,34 14, 1 18,9 23,8 28,8 33,8 39,0 44,2
51,9 64,0 76,3 88,7 101,3 114, 1 127,0 140,4 153,8
41 4,88 9,86 14,8 20,0 25,2 30,5 35,8 41,3 46,8
53,6 66,4 79, 1 92,5 105,9 119,6 133,3 147,4 161 ,6
42 5, 14 10,4 15,7 21, 1 26,6 32,2 37,9 43,7 49,6
55,3 68,8 82,5 96,4 110,6 125,0 139,7 154,7 159,9
43 5,42 11,0 16,5 22,3 28, 1 34,0 40, 1 46,2 52,5
57,0 71,4 85,6 100,5 115,5 130,7 146,5 162,2 178,5
44 5,71 .
11 ,5 17,5 23,5 29,7 35,9 42,3 48,8 55,5
58,7 73 7 89,2 104,7 120,7 136,8 153,2 170,0 187,3
'
45 6,02 12,2 18,4 24,8 31,3 38,0 44,7 51,7 58,7
60,6 76,5 92,5 109,2 125,9 143,2 160,5 178,6 196,7
46 6 ,35 12,8 19,4 26, 1 33,0 40, 1 47,3 54,6 62, 1
62 4 79, 1 96,2 11 3,5 131,3 149,7 168,3 187,2 206,6
'
47 6,66 13,5 20,4 27,5 34,9 42,3 49,9 57,7 65,7
54,2 81,9 99,8 118,2 137,3 156,5 176, 1 196,3 2 17,0
48 7,05 14,2 2 1,6 29,0 36,8 44,7 52,7 61,0 69,4
66,3 84,8 103,9 123, 1 143,3 163,7 184,5 206,0 227,7
49 7,36 15,0 22,7 30,6 38,8 47, 1 55,7 64,5 73 5
'
68, 1 87,9 107,8 128,3 149,5 171,0 193,3 2 16, 1 239,5
50 7,75 15,8 23,9 . 32,3 40,9 49,7 58,8 68, 1 77,7
70, 1 91,0 11 2,0 133,8 156, 1 178,9 202,5 226,6 25 1,5

'
 Capitolul 3: Aerni urned I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

Tabelul 3.3.3. Densitatea aerului urned, p [kg/m 3 ] la presiunea de 1 bar (105 Pa)
t Umiditatea rel ativa <p [%)
r·CJ 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
- 20 1,337 1,377 1,377 1,377 1,376 1,376 1,376 1,376 1,376 1,376
- 19 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371 1,371
-18 1,366 1,366 1,366 1,366 1,366 1,366 1,365 1,365 1,365 1,365
-17 1,361 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360 1,360
- 16 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355 1,355
-15 1,350 1,350 1,350 1,350 1,350 1,350 1,349 1,349 1,349 1,349
-14 1,345 1,345 1,345 1,344 1,344 1,344 1,344 1,344 1,344 1,344
-13 1,340 1,339 1,359 1,339 1,339 1,339 1,339 1,339 1,339 1,339
-12 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,334 1,333
- 11 1,329 1,329 1,329 1,329 1,329 1,329 1,329 1,328 1,328 1,328
- 10 1,324 1,324 1,324 1,324 1,324 1,324 1,323 1,323 1,323 1,323
-9 1,319 1,319 1,319 1,319 1,319 1,319 1,318 1,318 1,318 1,318
-8 1,314 1,314 1,314 1,314 1,314 1,313 1,313 1,313 1,313 1,313
-7 1,309 1,309 1,309 1,309 1,309 1,308 1,308 1,308 1,308 1,308
-6 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,303 1,303 1,303 1,303 1,303
-5 1,299 1,299 1,299 1,299 1,299 1,298 1,298 1,298 1,298 1,298
-4 1,295 1,294 1,294 1,294 1,294 1,294 1,293 1,293 1,293 1,293
-3 1,290 1,290 1,289 1,289 1,289 1,289 1,288 1,288 1,288 1,283
-2 1,285 1,285 1,285 1,284 1,284 1,284 1,284 1,283 1,283 1,283
-1 1,280 1,280 1,280 1,279 1,279 1,279 1,279 1,278 1,278 1,278
0 1,276 1,275 1,275 1,275 1,274 1,274 1,274 1,274 1,273 1,273
1 1,271 1,271 1,270 1,270 1,270 1,269 1,269 1,269 1,268 1,268
2 1,266 1,266 1,266 1,265 1,265 1,265 1,264 1,264 1,264 1,263
3 1,262 1,261 1,261 1,26 1 1,260 1,260 1,259 1,259 1,259 1,258
4 1,257 1,257 1,256 1,256 1,256 1,255 1,255 1,254 1,254 1,254
5 1,253 1,252 1,252 1,251 1,251 1,250 1,250 1,250 1,249 1,249
6 1,248 1,248 1,247 1,247 1,246 1,246 1,245 1,245 1,244 1,244
7 1,243 1,243 1,243 1,242 1,242 1,241 1,241 1,240 1,240 1,239
8 1,239 1,239 1,238 1,238 1,237 1,237 1,236 1,236 1,235 1,235
9 1,235 1,234 1,234 1,233 1,232 1,232 1,231 1,231 1,230 1,230
10 1,230 1,230 1,229 1,229 1,228 1,227 1,227 1,226 1,226 1,225
11 1,226 1,225 1,225 1,224 1,223 1,223 1,222 1,222 1,221 1,220
12 1,221 1,221 1,220 1,220 1,219 1,218 1,218 1,217 1,216 1,216
13 1,217 1,216 1,2 16 1,215 1,2 14 1,214 1,213 1,212 1,212 1,211
14 1,21 3 1,212 1,211 1,211 1,210 1,209 1,208 1,208 1,207 1,206
15 1,209 1,208 1,207 1,206 1,206 1,205 1,204 1,203 1,202 1,202
16 1,204 1,204 1,203 1,202 1,201 1,200 1, 199 1, 199 1, 198 1, 197
17 1,200 1, 199 1, 198 1, 198 1, 197 1, 196 1, 195 1, 194 1, 193 1, 192
18 1, 196 1, 195 1, 194 1, 193 1, 192 1, 191 1, 191 1, 190 1, 189 1, 188
19 1, 192 1, 191 1, 190 1, 189 1, 188 1, 187 1, 186 1, 185 1, 184 1, 183
20 1, 188 1, 187 1, 186 1, 185 1, 184 1, 182 1, 181 1, 180 1, 179 1, 178
21 1, 184 1, 183 1, 181 1, 180 1, 179 1, 178 1, 177 1, 176 1 ~ 175 1, 174
22 1, 180 1, 178 1, 177 1, 176 1, 175 1, 174 1, 172 1, 171 1, 170 1, 169
23 1, 175 1, 174 1, 173 1, 172 1, 170 1, 169 1, 168 1, 167 1, 165 1, 164
24 1, 171 1, 170 1, 169 1, 167 1, 166 1, 165 1, 164 1, 162 1, 161 1, 160
25 1, 167 1, 166 1, 165 1, 163 1, 162 1, 160 1, 159 1, 158 1, 156 1, 155
26 1, 163 1, 162 1, 160 1, 159 1, 158 1, 156 1, 155 1, 153 1, 152 1, 150
27 1, 159 1.158 1.1 56 1.155 1.153 1.152 1, 150 1, 149 1, 147 1, 145
28 1, 156 1, 154 1, 152 1, 151 1, 149 1, 147 1, 146 1, 144 1, 142 1, 141
29 1, 152 1, 150 1, 148 1, 146 1, 145 1, 143 1, 141 1, 139 1, 138 1, 136
30 1, 148 1, 146 1, 144 1, 142 1, 140 1, 138 1, 137 1, 135 1, 133 1, 131
31 1, 144 1, 142 1, 140 1, 138 1, 136 1, 134 1, 132 1, 130 1, 128 1, 126
32 1, 140 1, 138 1, 136 1, 134 1, 132 1, 130 1, 128 1, 126 1, 124 1, 121
33 1, 136 1, 134 1, 132 1, 130 1, 127 1, 125 1, 123 1, 121 1, 11 9 1, 117
34 1, 132 1, 130 1, 128 1, 125 1, 123 1, 12 1 1, 11 9 1, 116 1, 114 1, 11 2
35 1, 128 1, 126 1, 124 1, 12 1 1, 11 9 1, 11 6 1, 114 1, 11 2 1,109 1, 107
36 1, 125 1, 122 1, 120 1, 11 7 1, 11 5 1, 11 2 1, 110 1, 107 1, 104 1, 102
37 1, 12 1 1, 11 8 1, 116 1, 113 1, 110 1, 108 1, 105 1, 102 1, 100 1,097
38 1, 117 1, 114 1, 11 2 1, 109 1, 106 1, 103 1, 100 1,098 1,095 1,092
39 1, 113 1, 110 1, 108 1, 105 1, 102 1,099 1,096 1,093 1,090 1,087
I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare Capitolul 3: Aerul urned
,

Tabelul 3.3.3. Densitatea aerului urned la presiunea de 1 bar - continuare -

t Umiditatea relativa 1p [%] •

[oCJ 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
40 1. 110 1.107 1.104 1.100 1.097 1.094 1.091 1.088 1.085 1.082
41 1. 106 1.103 1.099 1.096 1 093 1 090 1.086 1.083 1 080 1 077
42 1, 102 1,099 1.095 1.092 1.089 1.085 1.082 1.078 1.075 1.071
43 1.099 1.095 1.091 1.088 1.084 1.081 1.077 1.073 1.070 1.066
44 1.095 1.091 1.087 1.084 1,080 1.076 1.072 1,069 1,065 1.061
45 1,091 1,087 1,083 1.079 1.075 1.072 1.068 1.064 1.060 1.056
46 1,088 1,084 1.079 1.075 1.071 1.067 1.063 1.059 1.054 1.050
47 1,084 1,080 1.075 1.071 1,067 1,062 1,058 1,054 1,049 1,045
48 1,081 1,076 1,071 1,067 1,062 1.058 1.053 1.048 1,044 1.039
49 1,077 1,072 1,067 1,063 1.058 1,053 1.048 1,043 1,039 1,034
50 1,073 1,068 1,063 1,058 1,053 1,048 1,043 1,038 1,033 1,028 •

55. 1,056 1,049 1,043 1,037 1,030 1,024 1,018 1,011 1,006 0,999
60 1,038 1,030 1,022 1,014 1,007 0,999 0,991 0,983 0,975 0,967
65 1,021 1,011 1,001 0,992 0,982 0,972 0,962 0,953 0,943 0,933
70 1,004 0,992 0,980 0.968 0.956 0.944 0,932 0,920 0,908 0.896
75 0,986 0,972 0,957 0,943 0,928 0,913 0,899 0,884 0,870 0,855
80 0,969 0,951 0,934 0,916 0,898 0,881 0,863 0,845 0,828 0 ,810
85 0,952 0,930 0,909 0,888 0,867 0,845 0,824 0,803 0,782 0,760
90 0,934 0,909 0,883 0,858 0,832 0,807 0,782 0,756 0,731 0,705
95 0,916 0,886 0,856 0,826 0,795 0,765 0,735 0,705 0,674 0,644
100 0,898 0,862 0,827 0,790 0,755 0,719 0,684 0,648 0,6 12 0,576

Tabelul 3.3.4. Marimile caracteristice ale aerului urned saturat, la presiunea de 1 bar 10s Pa
t - temperatura aerului [°C];
p s - presiunea la saturatie a vaporilor de apa [mbar];
x s - continutul de umiditate la saturatie [g/kg aer uscat];
hs - entalpia aerului saturat [kJ/kg]
t Os Xs hs t Os Xs hs t Os Xs hs
- 20 1,03 0,64 -18 , 5 10 12,27 7,73 29,5 40 73,75 49,52 167,7
- 19 1, 13 0,71 - 17 ,4 11 13, 12 8,27 31,9 41 77,77 52,45 176,4
- 18 1,25 . 0,78 - 16 ,4 12 14,01 8,84 34,4 42 81,98 55,54 . 185,5
- 17 1,37 0,85 -15 ,0 13 15,00 . 9,45 37,0 43 86,39 58,82 195,0
- 16 1,50 0,94 - 13 ,8 14 15,97 10, 10 39,5 44 91,00 62,26 205,0
- 15 1,65 1,03 - 12 ,5 15 17,04 10,78 42,3 45 95,82 65,92 218,6
-14 1,81 1, 13 - 11 ,3 16 18, 17 11,51 45,2 46 100,85 69,76 226,7
- 13 1,98 1,23 - 10 ,0 17 19,36 12,28 48,2 47 106, 12 73,84 238,4
- 12 2, 17 1,35 - 8 ,7 18 20,62 13, 10 51,3 48 111 ,62 78, 15 250,7
- 11 2,37 1,48 -7 ,4 19 21,96 13,97 54,5 49 11 7,36 82,7 263,6
- 10 2,59 1,62 -6 ,0 20 23,37 14,88 57,9 50 123,35 87,52 277,3
-9 2,83 1,77 -4 ,6 21 24,85 15,85 61,4 51 128,6 92,62 291,7
-8 3,09 1,93 -3 ,2 22 26,42 16,42 65,0 52 136, 13 98,01 306,8
-7 3,38 2, 11 - 1,8 23 28,08 17,97 68,8 53 142,93 103,73 322,9
- •
-6 • 3,68 2,30 -0 ,3 24 29,82 19, 12 72,8 54 150,02 109,80 339,8
-5 4,01 2,50 1,2 25 31,67 20,34 76,9 55 157,41 116, 19 357,7
-
-4 4,37 2,73 2,8 26 33,6 21,63 81,3 56 165,09 123,00 376,7
-3 4,75 2,97 4,4 27 35,64 22,99 85,8 57 173, 12 130,23 396,8
-2 5, 17 3,23 6,0 28 37,78 24,42 90,5 58 181,46 137,89 418,0
-1 5,62 3,52 7,8 29 40,04 25,94 95,4 59 190, 15 146,04 440,6
0 . 6, 11 3,82 9,5 30 42,41 27,52 100,5 60 199,17 154,72 464,5
1 6,56 4, 11 11,3 31 44,91 29,25 106,0 65 250, 10 207,44 609,2 .
2 7,05 4,42 13, 1 32 47,53 31,07 111,7 70 311,60 281,54 811, 1
3 7,57 4,75 14,9 33 50,29 32,94 117,6 75 385,50 390,20 1105,7
4 8, 13 5, 10 16,8 34 53, 18 34,94 123,7 80 473,60 559,61 1563,0
5 8,72 5,47 18,7 35 56,22 37,05 130,2 I I 85 578,00 851,90 2351,0
6 9,35 5,87 20,7 36 59,40 39,28 137,0 II 90 701, 10 1459,0 3983,0
7 10,01 6,29 22,8 37 62,74 41,64 144,0 95 845,20 3396,0 9190,0
8 10,72 -
6,74 25,0 38 66,24 44, 12 151,6 100 101 3,0 - -
9 11,47 7 ,22 27,2 39 69,91 46,75 159,5 - - - -
 Capitolul 3: Aerni urned I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

Tabelul 3.3.5. Marirnile caracteristice ale vaporilor de aoa continuti in aerul urned, la presiunea de 1 bar (10 5 Pa)
t - temperatura aerului urned [0 C];
p v - presiunea partiala a vaporilor de apa [mbar] - randul de sus;
pv - densitatea vaporilor de apa [g/ m 3 ] - randul de jos.
t Umiditatea relativa <jl [%]
[OC] 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
0 0,61 1,22 1,83 2,44 3,06 3,67 4, 28 4,89 5,50 6, 11
0,5 1,0 1,4 1,9 2,4 2,9 3,4 3,8 4,3 4,8
1 0,66 1,31 1,97 2,62 3,28 ( 3,94 4,59 5,25 5,90 6,56
0,5 1,0 1,6 2, 1 2,6 3, 1 3,6 4,2 4,7 5,2
2 0,71 1,41 2, 12 2,82 3,53 4,23 4,94 5,64 6,35 7,05
0,6 1, 1 1,7 2,2 2,8 3,4 3,9 4,5 5,0 5,6
3 0,76 1,51 2,27 3,03 3,79 4,54 5,30 6,06 6,81 7,57
0,6 1,2 1,7 2,4 3,0 3,5 4, 1 4,7 5,3 5,8
4 0,81 1,63 2,44 3,25 4,07 4,88 5,69 6,50 7,32 8, 13
0,6 1,3 1,9 2,6 3,2 3,8 4,5 5, 1 5,8 6,4
5 0,87 1,74 2,61 3,48 4,36 5,23 6,10 6,97 7,84 8,72
0,7 1,4 2,0 2,7 3,4 4, 1 4,8 5,4 6, 1 6,8
6 0,93 1,87 2,81 3,74 4,68 5,61 6,55 7,48 8,42 9,35
0,7 1,5 2,2 2,9 3,7 4,4 5, 1 5,8 6,6 7,3
7 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,01
0,8 1,5 2,3 3, 1 3,9 4,6 5,4 6,2 6,9 7,7
8 1,07 2, 14 3,22 4,29 5,36 6,43 7,50 8,58 9,65 10,7
0,8 1,7 2,5 3,3 4,2 5,0 5,8 6,6 7,5 8,3
9 1, 15 2,29 3,44 4,59 5,74 6,88 8,03 9, 18 10,32 11,47
0,9 1,8 2,6 3,5 4,4 5,3 6.2 7,0 7,9 8,8
10 1,23 2,4 5 3,68 4,91 6,14 7,36 8,59 9,82 11,04 12,27
0,9 1,9 2,8 3,8 4,7 5,6 6,6 7,5 8,5 9,4
11 1,31 2,68 3,94 5,25 6,56 7,87 9, 18 10,50 11 ,80 13, 1
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0
12 1,40 2,80 4,20 5,60 7,01 8,41 9,81 11,20 12,60 14,0
1, 1 2, 1 3,2 4,3 5,4 6,4 7,5 8,6 9,6 10,7
13 1,50 3,00 4,50 6,00 7,50 9,00 10,5 12,0 13,5 15,0
1, 1 2,3 3,4 4,4 5,7 6,8 7,9 9,0 10,2 11,3
14 1,60 3, 20 4,80 6,40 8,00 9,60 11,2 12,8 14,4 16,0
1,2 2,4 3,6 4,8 6, 1 7,3 8.5 9,7 11 ,0 12, 1
15 1,70 3,40 5, 11 6,81 8,52 10,2 11 ,9 13,6 15,3 17,0
1,3 2,6 3,8 5, 1 6,4 7,7 9,0 10,2 11,5 12,8
16 1,81 3,63 5,45 7,27 9,09 10,9 12,7 14,5 16,4 18,2
1,4 2,7 4, 1 5,4 6,8 8,2 9,5 10,9 12,2 13,6
17 1,94 3,87 5,81 7,74 9,68 11,6 13,6 15,5 17,4 19,4
1,5 2,9 4,4 5,8 7,3 8,7 10, 1 11,6 13,0 14,5
18 2,06 4, 12 6, 19 8, 25 10,3 12,4 14,4 16,5 18,6 20 ,6
1,5 3, 1 4,6 6,2 7,7 9,2 10,8 12,3 13, 9 15,4
19 2, 20 4,39 6, 59 8,78 11 ,0 13,2 15,4 17,6 19,8 20,0
1,6 3,3 4,8 6, 5 8,2 9,8 11 ,4 3 1, 1 14,7 16,4
20 2,34 4,67 7,01 9, 35 11 ,7 14,0 16,4 18,7 21 ,0 23,4
1, 7 3,5 5, 2 6,9 8,7 10,4 12,0 13,9 15,6 17,3
21 2, 49 4,97 7,46 9,94 12,4 14,9 17,4 19,9 22 ,4 24 ,9
1,8 3,7 5,5 7,3 9,2 11,0 12,8 14,7 16,5 18,3
22 2,64 5,28 7,93 10,6 13,2 15,9 18,5 21, 1 23,8 26,4
1,9 3,9 5,8 7,8 9,7 11 ,6 13,6 15, 5 17,5 19,4
23 2, 81 5,63 8,42 11,25 14,0 16,8 19,7 22,5 25,3 28, 1
2, 1 4, 1 6,2 8, 2 10,3 12,4 14,4 16,5 18,6 20,6
24 2, 98 5,96 8,95 11 ,9 14,9 17,9 20,9 23 ,9 2,68 29, 8
2,2 4,4 6,5 8,7 10,9 13, 1 15,3 17,5 19,6 2 1,8
25 3, 17 6,33 9,50 12,7 15,8 19,0 22,2 25 ,3 28,5 3 1,7
2,3 4, 6 6,9 9, 2 11 ,5 13,8 16, 1 18,4 20,7 23 ,0
26 3,36 7,62 10, 1 13,4 16,8 20,2 23 ,5 26,9 30,2 33,6
2,4 4,9 7,3 9,8 12,2 14,6 17, 1 19,5 22,0 24,4
27 3,56 7, 13 10,7 14 ,3 17,8 21,4 24,9 28,5 32, 1 35,6
2,6 5, 2 7,7 10,6 12,9 15,5 18, 1 20,6 23 ,2 25.8
28 3,78 7,56 11 ,3 15, 1 18,9 22,7 26 ,4 30,2 34 ,0 37,8
2,7 5.4 8,2 11 ,0 13,6 16,3 19, 1 2 1,8 24 ,5 27,2
I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare Capitolul 3: Aerul urned

Tabelul 3.3.5. Marimile carac teristice ale vaporilor de apa continuti In aerul urned la presiunea de 1 bar - continuare -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
29 4,00 8,00 12,00 16,0 20,0 24,0 28,0 32,0 36,0 40,0
2,9 5,8 8,7 11 ,5 14,4 17.3 20,2 23,0 25,9 28,8
30 4,24 8,48 12,7 17 ,0 2 1,2 25,4 29,7 33,9 38,2 42,4
3,0 6, 1 9, 1 12,0 15,2 18,2 2 1,3 24,3 27,4 30,4
31 4,49 8,98 13,5 18,0 22,5 26,9 31,4 35,9 40,4 44,9
3,2 6,4 9,6 12,8 16,0 19,2 22,4 25,6 28,8 32,0
32 4,75 9,51 14 ,3 19,0 23,8 28 ,5 33,3 38 ,0 42,8 47,5
. 3,4 6,8 10,2 13,5 16,9 20,3 23,7 27,0 30,2 33 ,8
33 5,03 10, 1 15, 1 20, 1 25, 1 30,2 35,2 40,2 45,3 50,3
3,6 7' 1 10,7 14,3 17 ,9 2 1,4 25,0 28,6 32, 1 35,7
34 5,32 10,6 16,0 21,3 26,6 31,9 37,2 42,5 47,9 53 ,2
3,8 7,5 11 ,3 15, 1 18,8 22,6 26,4 30,2 33,8 37,6
35 5,62 11 ,2 16,9 22,5 28, 1 33 ,7 39,4 45,0 50,6 56,2
4,0 7,9 11 ,9 15,8 19,8 23,8 27,8 3 1, 7 35,6 39,6
36 5,94 11,9 17 ,8 23,8 29,7 35 ,6 41,6 47,8 53,5 59,4
4,2 8,3 12,5 16,7 20,8 25,0 29,2 33,4 37,6 41,7
37 6 ,27 12,6 18,8 25, 1 31,4 37,6 43,9 50,2 56,5 62,7
4,4 8,8 13,2 17,6 2 1,9 26,3 30,7 35,2 39,6 43,9
38 6,62 13,2 19,9 26,5 33, 1 39,7 46,4 53,0 59,6 66,2
.
4,6 9,2 13,9 18,5 23, 1 27,7 32,3 37,0 41,6 46 ,2
39 6,99 14,0 2 1,0 28 ,0 35,0 42,0 49,0 56,0 63,0 69,9
4,9 9,7 . 14,6 19,5 24,3 29,2 34,0 38,9 43,7 48,6
40 7,38 14,8 22, 1 29,5 36,9 44.3 5 1,6 59,0 66 ,4 73,8
5, 1 10,2 15,3 20,6 25,6 30,6 35,8 40,9 46,0 5 1, 1
41 7,78 15,6 23,3 3 1, 1 38,9 46 ,7 54,4 62,2 70,0 77,8
5,4 10,8 16,2 2 1,5 26,9 32,2 37,6 43,0 48,4 53,8
42 8,20 16,2 24,6 32,8 41,0 49 ,2 57, 4 65,6 73,8 82,0
5,7 11,3 17,0 22,6 28,2 33,9 39,6 45,2 50,8 56 ,5
43 8,64 17,3 25,9 34,6 43,2 51,8 60,5 69, 1 77,8 86,4
5,9 11 ,9 17,8 23,8 29,6 35,6 41,6 47,5 53,5 59,4
44 9, 1 18,2 27,3 36,4 45 ,5 54,6 63,7 72,8 81,9 9 1,0
6,2 12,5 18,7 24,9 3 1, 1 37,4 43,6 49,9 56,2 62,3
45 9,58 19,2 28,7 38,3 47,9 57,5 67, 1 76,7 86,2 95,8
6,5 13, 1 19,6 26,2 32,6 39,4 45,7 52,4 . 58,9 65,4
46 10, 1 20 ,2 30,3 40,3 50,4 60,5 70,6 80,7 90,8 100,8
6,9 13,7 20,6 27,4 34,3 41,2 48, 1 55,0 61,8 68,7
47 10,6 2 1,2 31,8 42,2 53, 1 63,7 74,3 84,9 95,5 105, 1
'
7,2 14,4 2 1,6 28,8 36,0 43,2 50,4 57,6 64,8 72,0
48 11 ,2 22,3 33,5 44 ,6 55,8 67,0 78, 1 89,3 100,4 111 ,6
7,6 15, 1 22,7 32,2 37,7 45,2 52,8 60,4 68,0 75,5
49 11 , 7 23,5 35,2 46,9 58,7 70, 4 82,2 93,9 105,7 11 7,4
7,9 15,8 23,8 3 1,6 39,6 47,5 55,4 63,4 7 1,3 79,2
50 12,3 24,7 37,0 49,3 6 1,7 74,0 86,3 98,7 111 ,0 123,3
8,3 16,6 24,9 33,2 41,5 49,7 58, 1 66,4 74,6 83,0
 Capitolul 3: Aerul urned I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

Tabelul 3.4.1. Transformari simple ale aerului urned

Transformarea Schema realizare proces Relatii
•
de calcul
£ - kJ/ka]

'
I + I
Debitul de caldura preluat de aer,
-
1. lncalzireuscata (proces 1-2)
L I IL
respectiv cedat de bateria de lncalzire:
E = +oo
t1. ~· x1.<p1 t2, ~1?2 081 = L·(h2 - hi) sau, aproximativ,
Se realizeaza cu o baterie de lncalzire Q)~
, ~---..~~-----<. @ 081 = L·(t2 - ti)
agent termic
•
pr1mar
a
agent
. de racire

I !- t I Oebitul de caldura extras aerului

I I
2. Racire uscata (proces 1-2) L supus racirii $i preluat de bateria de
E = - oo
I IL
-
Se realizeaza cu o baterie de racire
~
G) t,, hj, x, ~
rac1re:
08R = L·(hi - h2) sau aproximativ
@ tj>o h2, x 2
I I
avand temperatura me die t8R > tr 1 081 = L ·{ti - t2)
' I '
!BR > l,.1
b
agent de racire

I
' -
I
3. Racire cu uscare (proces 1-2) L I .
Oebitul de caldura preluat de la aer:
£ > 0 OaR = L·(hr - h2)
Se realizeaza cu o baterie de racire
avand taR < tri
Q)~x, I
Oebitul de vapori de apa condensati:
Gv = L·(xr - x2)
' I t .
t 6R < t,. 1 condensat

c
' I
I
l I

~,,x1
4. Umidificare izotermica Debitul de vapori preluat de aer:
(proces 1-2) £ = hv Gv = L·(x2 - x i)
I
Se realizeaza prin injectie de abur I I Debitul de caldura preluat de aer:
saturat (sau prin pulverizare de apa injec\ie vapori 0 = L·(h2 - h i)
cu temperatura t) (sau apa cu t =t1)
e
5. Umidificare adiabatica, teoretic, ' I
I
E = 0 (proces 1-2). I
L I < L
Proces real £ = Gp apa · ta (proces 1-3)
Gp apa = 4, 186 kJ/kg (caldura masica a
--* : :
t 1, h 1, x 1, 11> 1 ::::
Debitul de vapori preluat de aer:
aproximativ: Gv = L·(x2 - xi), respectiv
apei la presiune constanta). CD .r-+t==_= real: Gv = L·(x3 - x r)
Se realizeaza prin pulverizarea de apa PC apa recirculata
In circuit lnchis cand temperatura apei
ta = fu
d

I Starea finala a aerului amestecat M va

+ I
avea entalpia, hm $i continutul de
6. Amestec de aer L I IL
umidita te Xn1:
E = (h2 - h 1) I (x2 - x 1)
t1 , -f. x 1.<p1
~
t2,h4x2.<fl2
( 1 $i 2 sunt starile aerului care se Q) ~
,' _ __,_,_._ _-----<. @
amesteca, avand debitele L i.
~ agent termic
respectiv L2) primar

Notatii:
L - debit de aer [kg/s]; 0 - debit de caldura [kW]; Gv - debit de vapori [kg/s]
 -·
•

·• ,,,-..'. .. -'
., .
- , ..
•

.
·,
.
?

. .
• .. ' -- ..

...-
....,,.,_, __ .

••
• •
II I
• •
I I

Capifolul
Procedee de fratare a aerului

-·

':.-_l -·
 Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

4.1. Probleme generate
Aerul incaperilor din cladirile civile $i
industriale tinde sa-$i modifice perma-
nent parametrii de stare ca urmare a a-
porturilor (pierderilor), a degajarilor de
caldura $i a degajaril or $i con sumurilor
de umiditate sau, altfel spus, ca urma-
re a varia\iei permanente a sarcinilor
(bilanturilor) termice $i de umiditate.
Mentinerea aerului din incaperi la para-
metrii prescri$i presupune extragerea
caldurii $i umiditatii in exces sau intro-
ducerea acestora acolo unde sunt de-
fi c itare, pentru a se men \ine starea de
echilibru. Sistemele de tratare a aerului
se refera numai la procesele termice,
m entinerea concentra\iilor celorlalte
doua noxe (gaze sau vapori, praf) sub
sau la valorile admisibile presupune in-
troducerea in incaperi a anumitor debi-
te de aer, indiferent de tratamentele
termice la care acestea sunt supuse.
Men\inerec;i starii de echi libru termic, in
condi\iile unui debit de aer pentru ven-
tilare , dat , presupune introducerea ae-
rului in incaperea sau incaperile con si-
derate cu parametri permanent varia-
bili, dar in stransa dependenta cu vari-
a\ia bilan\urilor termice $i de umiditate.
Realizarea parametrilor vari abili ai ae-
rului refulat are loc in afara incaperii
deservite, in echipamente special con-
s truite. in unele situatii parti culare (de
exemplu, umidificarea aerului cu abur
sau apa) procesul de tratare a aerului
are loc ch iar in incaperea considerata.
h conven\ional , ca evolutia starii aerului
Chiar $i in condi\iile utilizarii unor insta-
la\ii cu debit de aer variabil, parametrii
aerului refulat in incaperi sunt variabili
de-a lungul anului, in func\ie de tempe-
ratura aerului exteri or, variatiile, insa,
sunt mai mici, deoarece acordarea cu
varia\iil e sarcinii termice $i de umiditate
se face prin modificarea debitului de
aer $i nu a parametrilor momentani. in-
calzirea sau racirea aerului intr-o inca-
pere, fata de temperatura normala a
acesteia, sunt situatii particulare cau-
zate de punerea in functiun e sau de
oprirea instala\iei $i nu prezinta impor-
tanta pentru problema in studiu. in
acela$i mod trebuie privite $i abaterile
umiditatii aerului . Procesele simple de
incalzire, de racire, la x = constant $i
de amestec au fast tratate la §3.4 .
4.2. Tratarea aerului cu apa
Modificarea starii aerului prin pune-
rea acestuia in contac t cu apa este un
procedeu destul de vechi, folosit pe
larg $i in prezent, cu toate ca asistam
la o accentuare a crizei de apa. in
acest din urma caz se urmare$te utili-
zarea unor procedee care sa duca la
reducerea debitului specific de apa
pentru tratarea aerului [kg apa!kg aer
tratat]. Concomitent se urmare$te $i re-
ducerea dimensiunilor echipamentului
de tratare a aerului cu apa. Se au in
ved ere procesele termodinam ice ce au
loc intre aer $i apa, urmand ca aspec-
tele legate de con\inutul de impurita\i
al apei de tratare sa fie luate in consi-
derare la descri erea echipamentului
respectiv (fig . 4.2. 1).
• Modelul simplificat al schimbului
dintre aer $1 apa
Pentru a intelege mai U$or modifica-
1 rea starii aerului, respectiv, directia in
lungul careia are loc aceasta evolutie
se recurge la o analogie cu amestecul
a doua can tita\i de aer, cu stari diferite
(fig. 4.2.2).
Aerul de stare 1 este alcatuit dintr-o
infinitate de picaturi fine avand tempe-
ratura ti $i con\inutul de umiditate x1.
Starea 2 este alcatuita, la randul ei,
dintr-o infinitate de particule fine de
apa, acoperite cu un film foarte sub\ire
de aer (strat limita) avand aceea$i tem-
peratura cu a apei, constanta $i egala
cu f2. Se accepta deci simplificarea ca
se amesteca aer cu starile 1 $i, respec-
tiv, 2. De la amestecul a doua cantitati
de aer se $lie ca starea finala se ga-
Se$te pe dreapta care une$1e cele do-
ua stari, initiala $i finala, deci in 3. Sta-
rea 3 se afla mai aproape de 2 daca
numarul particulelor de "aer" de stare
2 este mai mare, respectiv, debitul de
apa pulverizata este mai mare. in rea-
litate, directia desfa$urarii proceselor
se abate de la dreapta 1-2, evoluand
pe traiectorii apropiate 1-4-3' sau
1-5-3", in func\ie de sensul relativ
aer - apa $i de fine\ea particulelor.
in practica se considera, in mod
in contact cu apa se desfa$oara pe di-
rectia 1-2 data de starea initiala a ae-
rului 1 $i de temperatura ini\iala a apei,
fa = f2, considerata constanta in proce-
sul de schimb .

t =1 4.2.1. Procese posibile

a s
de modificare a starii aerului
in contact cu apa

• Analiza proceselor de moditicare a

x xs = xa
Fig. 4.2.1 . Schema de calcul.
starii aerului in contact cu apa
Studiul proceselor de schimbare a
x x x x starii aerului in contact cu apa se poate
2 3 1
face pe baza expresiei fluxului elemen-
x
Fig. 4.2.2. Modificarea starii aerului tar de cal dura dat de relatia (fig. 4.2.2):
in contact cu apa. t:,.Q = [a·( t - ta) + <HQ"(X - Xa}]·dS

Tabelul 4.2.1. Procese posibile de modificare a starii aerului in contact cu apa

Proces dupa Temperatura I
Raza pro- Den umirea
direc\ia apei, ta ! cesului, E t:,.x 2.h ~t I procesului
A- 1 ta > f E > hv >0 >0 >0 ' umidificare cu incalzire
t = const. (A-2) fa = t E = hv >0 >0 =0 umidificare izotermica
A-3 ta > f > f ' 0 < £ < hv >0
I umidificare cu racire $i cre$terea entalpiei
>0 <0 I
h = const. (A-4) ta= t' i E "' 0 >0 =0 i <0 I umidificare adiab atica
A-5 f ' > ta > tr I -oo<E< O >0 <0 <0 ! umidificare cu racire $i sca derea entalpiei
x = const. (A-6) fa = tr E = - oo =0 <0 <0 I racire la x = constan t
A-7 t,> ta > 0 °C E> O <0 <0 <0 racire cu uscare
i !
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare
Plecam de la observa\ia ca pot avea
loc situatiil e:
> >
I = t. ; X = Xa
< <
in cazu l schimbulu i de ca ldura p er-
cep tibil a 6.0p = a·( t - ta)· d S ce le 3 ca-
zuri reprezinta:
t > ta, 6 0p > 0, aerul ce deaza cal-
dura ape i, racindu -se;
I = ta, t:.Op = 0, aerul i$i mentine
t emperatura neexistand schimb de
ca ldura perceptibila;
t < ta, t:.Op < 0, aerul prime$te caldu -
ra de la apa, incalzindu-se.
in cazul schimbului de caldura laten-
ta, t:.01 = <Ho·{x - xa)·dS cele trei cazuri
reprezinta: x > Xa, respectiv ta < tr:
601 < 0, aerul cedeaza apei caldura la-
tenta (odata c u vaporii de apa ce se
condenseaza) $i se usuca; x = Xa, res-
pectiv ta = t,, schimbul de caldura laten-
ta este nul, t:.01 = O; x > Xa, respectiv,
ta > Ir, t:.01 < 0, aerul prime$le caldura
latenta odata cu ap a care se evapora.
in realita te, au loc procese in care se
modifica a tat temp eratura cat $i conti-
nutul de umiditate rezultand mai multe
procese (incalzire cu umidificare, rac ire
cu umidificare , racire cu uscare etc).
An aliza proceselor posibil e de
schimbare a starii aerului in contact cu
apa se face in diagrama h-x utilizand
scara unghiulara (raza proces ului)
c. = t:.hlt:.x. Dupa cum se _poate observa
in diagram a din figura 4 .2.3, procesele
pot evolua p e 7 direc \ii , direqii stabilite
in raport cu dreptele caracteristice unei
stari ini\iale A: t = constant, h = con-
stant, x = constant. Au fost notate c u
1, 2, .. ., 7 starile finale ale aerului in
procesele reale $i c u 1', 2', 7' , in
cele idea te.
Procese le de schimbare a starii
aerului i n contact cu apa se pot desfa-
$Ura dupa cum se vede in zona cuprin -
sa in diagrama h -x intre tangentele
A - 1' $i A- 7' la curba de sa tura\ie. Daca
temperatura corespunzatoare punc tului
7' este m ai mica decat O °C, limitele
proceselor se restrang. Procesele posi-
bile de tra tare a aerului c·u apa sunt re-
date sinte tic in t abelul 4.2.1. Procesele
A- 1, 3, 5, 7 sunt procese politropice.
Procese de tip A- 1 au loc in turnurile
de rac ire a apei, domeniu apar\inand
instala\iilor fri gorifice. Dintre procesele
prezentate, cele mai utilizate sunt cele
care decurg la x = constan t , h = con-
stant $i t = constant.
4.2.2 Umidificarea izotermica
in practica acest proces este mai co-
mod sa se realizeze c u abur saturat
uscat, decal c u apa pulverizata. Este
util de $liut care este valoarea razei
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
procesului c. dupa care se desf3$oara.
Cu nota\iile din fig ura 4.2.3. putem
scrie IA = 12 = t:
Dh /J;. - hA
£= -=--=
LIX X2- XA
cpl+ ( ro+ Cp•· t)Xr CrJ-(ro+ Cp,/ )xA
( 4.2.1)
in care: hv - entalpia vaporilor de apa.
Temperatura poate avea valori cu-
prinse intre 0 $i 100 °C pentru care £
este cuprins intre 2 500 $i 2 684. in
realitate, apa pulverizata nu depa$e$l e
30 °C astfel ca E = 2500 ... 2550. Avand
in vedere ca unghiul format de cele
doua direc\ii (2 500 $i 2 550) este
foarte mic, in practica se poate consi-
dera ca evolu\ia proceselor de umidi -
ficare izotermica are loc dupa direc\ia
E = 2 500.
4.2.3. Umidificarea adiabatica
Procesul de umidificare la c. = con-
stant (fig. 4 .2.3 $i 4.2.4) presupune ca
c. = 0 deoarece t:.h = 0. Scriind sub
forma dezvoltata t:.h = O $i notand
hA = h4 = h se ob\ine:
CplA + (ro+ CpvfA)XA = Cpl4 + (ro+Cpv f4)X4
sau
cJ.. IA - t2) = rd.,x4 - XA) + cp.{ f4X4 - WA)
deoarece cp.{ f4X4 - WA) « rd.,x4 - XA)
se poate neglija acest termen $i deci
~fA-~ = ~~-~ ~.2.~
Caldura perceptibila pe care o ce-
d eaza aerul racindu-se de la fA la f4
(procesul se mai nume$le $i de .,racire
adiabatica") serve$le la evaporarea
unei cantita\i de apa propor\ionala cu
X4 - XA = f:.X.
Aerul, racindu -se, cedeaza apei o
cantitate de caldura perceptibila rob.x
(raportarea se face la 1 kg de aer) care
serve$te la evaporarea a t.x kg de ap a,
vapori prelua\i de· aer. Aerul prime$l e
odata c u vaporii $i caldura perceptibila
con\inuta in apa care s-a evaporat,
resp ectiv, (ro + cala}M. Diferen\a ental-
piilor finala :;;i ini\iala este:
t:.h = (ro + Cata)t:.x - rot:.x = Cata M,
h ~~~~~~~~~~~-r-~~
t1
t
:
x
Fig . 4.2.3. Cazurile posibile
de modificare a starii aerului
in contact cu apa.
iar raza procesu lui :
c.'= oh/iH = Cala = Cat' (4.2.3)
direc\ie dupa care are loc, in realita-
te, umidificarea adiabatica.
Deoarece temperatura apei pulveri -
za te, ta, cu care se lucreaza in mod
curen t este mica $i valorile c.' rezu ltate
vor fi mici iar ungh iul dintre c.' si c. fiind
foarte mic se poate considera, pentru
practica , o evolutie conven\ionala dupa
direc\ia E = 0. Umidificarea adiabatica
este larg utilizata in insta la\iile de/ cli -
matizare, i n mod c urent, in p erioada de
iarna. Pentru unele' procese de tratare
comp lexa se folose$te umidificarea
adiaba tica tot timpul anu lui . Acest pro-
cedeu este simplu $i avan tajos, realiza t
c u ajutorul unei instala\ii de pulveri zare
in circu itul careia se intercaleaza o
pompa. Aceasta preia apa din b azinul
camerei de tratare $i o pulveri zeaza,
prin intermediul unor duze, in curentul
de aer. Apa evaporata (circa 2 ... 3 %
din apa rec irculata) este completata
prin intermediul unui robin et cu plutitor.
Temperatura apei pulverizate se men\i-
ne p ermanent la valoarea temperaturii
dupa termometrul urned, ta = /', nefiind
deci necesara nici incalzirea, nic i raci -
rea acesteia. Chiar in condi\iile in care
temperatura apei este diferita de /' ,
dupa scurt timp, aceasta tinde catre
valoarea de echilibru r .
Procesul real, 2", va fi cu a tat mai
aproap e de eel ideal, 2, cu cat coefi ci-
entul de stropire (pulverizare) va fi mai
mare. Acest coeficient de pulverizare
reprezinta raportul dintre cantitatea de
apa pulverizata $i debitul de aer tratat
ceea ce inseamna acela$i lucru cu
cantitatea de apa necesara tratarii unui
kg de aer $i se exprim a in
(kg apa!kg aer tratat] .
4.2.4. Procese politropice
Spre deosebire de umidificarea adia-
batica, la care tempera tura apei ·de tra-
t are ramane Const anta, . in caz ul
h
i
x, x
Fig. 4.2.4. Umidificarea adiabatica .
 Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
proceselor politropice, alaturi de modi-
ficarea starii aerului, are loc $i o modi-
ficare a temperaturii apei pulverizate ,
aspect care rezulta din rela\ia de bilan\
termic :
Orea/ = L(h1 - h2) = GacJ..ta2 - ta1) (4.2.4)
in care: Orea1 - schimbul real de cal-
dura dintre aer $i apa [kW]; L - debitul
de aer supus tratarii [kg/s); h1, h2 - en-
talpiile ini\iala $i finala ale aerului supus
tratarii [kJ/kg] ; Ga - debitul de apa
pulverizata [kg/s); Ca - caldura specifica
a apei [kJ/kg ·K]; ta1, ta2 - temperaturile
ini\iala $i finala ale apei pulverizate
[OC].
Din rela\ia 4.2.3, rezulta:
M = µMa (4.2.5)
ceea ce inseamna ca varia\ia entalpiei
este direct proportionala cu coeficien-
tul de stropire, µ , $i cu diferen\a de
temperatura a apei. Marind coeficientul
de stropire, se mare$te ~h. procesul
real apropiindu-se de procesul ideal.
Aceasta marire a coeficientului µ nu se
poate face oricat, fiind limitat pe con-
siderente economice.
Se considera un proces politropic de
racire $i uscare (fig. 4.2.5), aerul avand
starea ini\iala 1, iar apa, starea ini\iala
3. Punand in contact direct aerul avand
starea 1 cu apa de stare 3, se constata
ca starea aerului se deplaseaza de la 1
h
t
a2
t mari temperatura, evolu\ia, in continua-
x x,
Fig. 4.2.5. Proces politropic
de racire ~i uscare.
a x
Fig. 4.2.6. Construirea proceselor politropice de racire ~i uscare :
a - pu/verizare in echic uren t; b - pulverizare in contracuren t.
I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare
'
spre 2, in timp ce temperatura apei, starii aerului in contact cu apa din ca-
cre$te de la 3 spre 4. merele de pulverizare pot fi construite
I
Starea 2 este starea finala a aerului in diagrama h-x, pentru procese in
1
in procesul real iar 4, starea finala a · echicurent $i in contracurent (fig. 4.2.6).
apei, tot in procesul real, procese reali- Deoarece in practica nu intereseaza
zate in condi\iile utilizarii unui anumit starile intermediare ale aerului, ci nu-
coeficient de pulverizare µ . mai cele ini\iala $i finala, se considera,
Se poate mari coeficientul de pulve- ca evolu\ia are loc in lungul dreptei ce
rizare astfel incat starea finala a aerului une$te cele doua stari.
5 $i apei 6 sa se gaseasca pe aceea$i
adiabata, solu\ie care reprezinta maxi- 4.3. Tratarea aerului cu abur
mum posibil de uscare $i racire a ae-
rului, solu\ie intalnita cand temperatura Procedeul de tratare a aerului cu
apei devine egala cu temperatura dupa abur saturat uscat consta in injectarea
termometrul urned. Marind, in conti- de abur direct in curentul de aer. lnjec-
nuare, debitul de apa, evolu\ia aerului tarea, in func\ie de posibilita\ile locale
va avea toe, la h = constant, de la 5 la $i de echipamentul adoptat, se face in
6. In procesul ideal , starile finale ale agregatul de ventilare sau climatizare, .
aerului $i apei (pentru un coeficient de pe re\eaua canalelor de introducere
stropire µ = oo) vor fi 6. sau direct, in incaperea deservita. Evo-
Procesul de racire $i uscare 1 - 5 lu\ia starii aerului are toe la t = constant
continua cu un proces de umidificare, (fig . 4.3.1). Aerului de stare 1 i se ada-
nedorit, 5 - 6. Cercetari recente asupra uga o cantitate de vapori DJ< avand en-
camerelor de pulverizare au aratat ca talpia ha astfel incat aerul va avea in
din cauza imposibilita\ii inlaturarii for- starea finala 2 entalpia h2 = h 1 + !o..xha.
marii picaturilor foarte fine de apa, in Raza procesului (directia de desfa$U-
procesul de stropire, acestea se eva- rare) va fi :
pora, practic, instantaneu, astfel ca E= h,+.1X·fl. - h, fl.
procesul de racire $i uscare este inso\it .1x
totdeauna si de un proces de umidifi- Entalpia aburului saturat uscat, ha,
care adiabatica. injectat in curentul de aer, este pu\in
Procesele politropice de varia\ie a diferita de entalpia vaporilor de apa
corespunzatoare temperaturii aerului,
h hv, astfel ca se poate considera, cu su-
ficienta exactitate, ca procesul decurge
dupa t = constant, adica E hv. =
Daca debitul de abur injectat este
mare, starea aerului interior ajunge la
saturatie in 3.
Daca se continua injectarea dupa
atingerea saturatiei, se produce cea\a,
o parte din abur condenseaza, cedand
caldura de evaporare aeru lui care -$i va
re, avand loc pe curba de saturatie.
Asupra calita\ii aburului injectat in
aer se vor face referiri la descrierea e-
x
chipamentului respectiv, §8.8.3.
Fig . 4.3.1. Umidificarea izotermica.
4.4. Tratarea aerului
cu substante desicante
Substan\ele desicante in stare solida
sau lichida poseda proprietatea de a
elimina apa dintr-un corp , eel mai ade-
sea gaz (aer), uscandu -1.
4.4.1. Tratarea aerului
cu substante absorbante lichide
Uscarea aerului se obtine utilizand
solu\ii apoase cu diverse concentra\ii
(clorura de litiu, clorura de calciu , trie -
x ; tilenglicol etc .) Condensarea vaporilor
b \ de apa din aerul ce urmeaza a fi uscat
la contac tul cu solu\iile folo site (con-
tactul se produce in camere de tratare
in care se pulverizeaza solu\ia in cu-
 I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului

rentul de aer cu ajutorul unor duze) are $i deci evaporarea apei aflata in exces, bioxid de siliciu ob\inut printr-un pro-
la baza urmatorul meca ni sm: presiunea vaporii de apa fiin d prelua\i de un cu- cedeu special) are o suprafa\a interi -
partiala a vaporilor de apa la suprafa\a rent de aer. in fi gura 4.4 .2 sunt prezen- oara de cca 300 ... 500 m 2 , iar 1 g de
unei solu\ii p ~-apa , este mai mica decat tate pe diagrama h-x (a aerului urned) alumogel (trioxid de aluminiu) circa
presiunea vaporilor de apa, Pv-apa la curbele de satura\i e pentru cateva so - 250 m 2 . in capilarele sub stan\elor ad-
suprafa\a unei panze de apa c urata lu\ii cu diverse concentratii, solutii frec - sorbante (avand proprietatea de re\ine-
(fig . 4.4 .1.) in acelea$i condi\ii de tem- vent utilizate in practica uscarii aerului re a particulelor pe suprafata ca urma-
peratura (temperatura apei la, fiind e- cu substante absorbante. . re a unor forte de tip Van der Waals)
gala cu temperatura solutiei, tap) dato- se gase$te o anumita cantitate de apa
rita proprieta\ii acestor solu\ii apoase de 4.4.2. Tratarea aerului pe suprafa\a careia condenseaza o par-
a reduce presiunea vaporilor de echili- cu substanJe adsorbante te din vaporii de apa ai aerului ce stra-
bru sub presiunea de echilibru a vapo- bate stratul granular de material de-
rilor apei pure. Solu\iile cu asemenea Substan\ele adsorbante solide au o sicant. Din cauza concavita\ii , presiunea
proprieta\i se numesc absorban\i lichizi. structura foarte poroasa oferind sub un partiala a vaporilor de apa de la supra-
Presiunea vaporilor este cu atat mai volum redus o suprafa\a deosebit de fa\a lichidului din capilare este mai mica
scazuta cu cat temperatura este mai mare. Astfel 1 g silicagel (care este decat cea de la o suprafata de apa, la
mica $i cu cat concentratia solu\iei este
mai mare (fig . 4.4 _2). Daca se noteaza
cu t.p 1 diferenta dintre presiunile parti -
ale ale vaporilor de apa din aerul inca-
perii $i la suprafa\a solutiei, respectiv:
6 p 1 = p'v-aer - P~-apa (4.4 .1)
$i cu t.p 2 diferen\a dintre presiunile
partiale ale vaporilor de apa din aerul
incaperii $i la suprafata apei, deci:
6 p 2 = Pv-aer - P v-apa (4.4.2)
rezulta ca:
t.p 1 > t.p 2 (4.4.3)
Presiunea vaporilor de echilibru ai
solu\iei fiind inferioara tensiunii (presiu-
nii) vaporilor mediului ambiant, o parte
din vaporii de apa din aer vor c onden-
sa, cantitatea fiind cu atat mai mare cu
cat diferenta de presiune este mai ma-
re, proces care va dura pana la stabi-
lirea unui echilibru , adica pana cand di-
ferenta dintre presiuni devine nula. Ca
urmare, in cazul pulverizarii solutiilor
absorbante are Joe un tran sfer mai ra -
pid al vaporilor de apa de la aer (aerul
supus uscarii) la solutia utilizata, deci o
uscare mai puternica a acestuia prin
condensarea vaporilor decat in cazul
pulverizarii de apa, datorita conditiei
4A3 . Ca urmare a condensarii vapori-
lor de apa din aer $i preluarii acestora
de catre solutie scade $i c oncentra\ia
solu\iei $i, binein\eles, $i eficacitatea ei.
Este dec i necesar ca solutia sa fie re-
generata din timp in timp , proces care
c onsta, d e regula, in incalzirea acesteia

aer, t ·
p v -aer
l> t =t p v -aer
ap a

o._
<J
"'
o._
<J
pv-a pa Curbe de saturatie
pv-apa
Solutie de dorura de litiu Clli
, 1.>s-,;---t- + --H - - -
- - Soluiie de clorura de calciu CaCl2
- - - Solu!ie de trielilenglicol TEG

solu!ie apoasa, tap

Fig. 4.4.1 . Mecanismul condensarii

vaporilor de apa
din aer in contact Fig. 4.4.2. Tratarea aerului cu substante absorbante lichide -
cu solutiile apoase. curbe de saturatie.

L
 Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
aceea$i temperatura , $i, ca urmare, pro-
cesu l de condensare a vaporilor de apa
. din aerul ce strabate stratul granu lar
este mull mai accentual.
Materialele desicante se prezinta sub
forma de gra nule avand, de regula, di -
mensiunile 2 .. .4 mm. Temperaturile de
lucru sunt circa 25 °C la alumogel $i
circa 35 °C la si licagel.
Capacitatea de retinere (raportata la
greutatea materialului uscat) este de
8 ... 10 % la s ilicagel $i 4 ... 10 % la alu-
mogel.
La condensarea vaporilor de apa se
elibereaza caldura latenta de vaporiza-
re $i, ca urmare, are loc o incalzire atat
a aerului cat $i a stratului granular, pro-
ces ce se poate considera ca decurge
aproximativ la entalpie constanta, h, cu
cre$terea temperaturii, deci un proces
de uscare adiabatica.
Practic, se considera ca procesul
decurge la E = 0 (similar procesului de
umidificare adiabatica); in realitate, el
decurge dupa o directie E = t. in care I
este temperatura finala a aerului supus
tratarii.
Suprafata frontala a stratului granular
adsorbant este d ata de rela\ia:
A = U(3600· vp) [m2] (4.4.4)
in care: L - debi tul de aer tratat
[kg/h) ; p - densitatea aerului [kg/ m3];
.. v - viteza aerului raportata la suprafa\a
frontala a stratului granular, ega la cu
0, 15 ... 0,50 m/s (vopt1m = 0,2 m/s).
Considerand umiditatea (vaporii de
apa) extrasa d in aer L-6.x [k g], rezulta
volumul necesar de substan\a
desicanta:
V = L ·L1x Z
(4.4.5)
a-p.
in care: a - cantitatea limita de vapori
adsorbi\i la satura\ia adsorbantului
[kg ap3/kg adsorbant]; pa - densitatea
adsorbantului [kg/m 3 ] ; z - timpul de ad-
sorb\ie [h).
Pierderea de sarcina la trecerea ae-
rului printr-un strat granular de grosime
x se determina, in mod aproximativ, cu
rela\ia:
6. H = (35 .. .40)x v2 [Pa] (4.4.6)
Dupa un timp d e functionare (pana
la 8 ... 10 ore) materi alul adsorb ant
trebuie regenerat, opera\ie care consta
in trecerea unui curent de aer, gaze de
ardere filtrate sau abur supraincalzit
avand 0 temperatura de 150 ... 200 °C.
Regenerarea, care dureaza un timp
egal cu eel de adsorb\ie, are drept
urmare evaporarea apei din capilare.
i n timpul regenerarii are loc incalzirea
stratului pana la circa 100 .. . 110 °C
fiind necesara racirea acestuia inainte
de a fi utiliza t din nou . Pentru ca
instala\i a sa functioneze con tinuu se
preva d 2 uscatoare , in paralel, unu l in
fun c\iune $i unul in regenerare.
I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare
4.5. Sinteza posibilitatilor electri ca), de frig (apa rece, apa rac ita),
de tratare a aerulu1 de apa $i electri citate, aspecte care
trebuie avute in vedere la alcatuirea
Trecerea in revista a modalitatilor de procese lor de tratare complexa $i la
tratare a aerului arata ca exista multiple care se adauga $i cele legate de regla-
posibilitati de modificare a parametrilor rea proceselor.
acestuia. Adoptarea unui anumit pro- Rezolvarea tratarii complexe presu-
ce deu este legata, in primul rand, de pune, p e de o parte, transpunerea in
natura procesului pe care urmeaza sa-1 diagrama h-x a proceselor simple in
sufere aerul $i economicitatea proce- succesiunea lor logica, atat pentru situ -
deului, respec tiv, a echipamentului. Te- atia de iarna cat $i pentru cea de vara
oretic, procesele din diagrama h-x pot (ca limite extreme intre care variaza
evolua dupa orice directie, in practica, parametrii aerului in tot timpul anului),
se recurge insa la un numar mai re- iar, pe de alta parte, alcatuirea con -
strans, la anumite directii, trecerea de struc tiva a agregatului de climatizare
la o stare la alta fiind de cele mai multe capabil sa realizeze procesele amintite.
ori mai U$Or de ob\inut (mai economic)
$i de stapanit prin 2-3 procese, cu evo- 4.6.1 . Procese de tratare
lu\ii dupa direc\ii diferite fiecare. in fi - complexa a aerului iarna
gura 4.5.1 s-a incercat o sintetizare a
posibilita\ilor practice $i economice de Se analizeaza procesele in fun c\ie de
tratare a aerului prin diverse procedee. anotimp, pozi\ia punctului de amestec
in figura s-a notat cu I starea initiala a fata de curba de satura\ie $i de sche-
aerului care urmeaza sa fie tratat. Sta- ma de ventilare.
rea finala poate sa rezulte in diferite
zone ale diagramei h-x, in functie de 4.6.1. 1 Punctul de amestec M este
procedeul adoptat. Astfel daca se utili- situat deasupra curbei de satura/ie
zeaza substan\e desicante aerul evolu-
eaza de la I la H, proces ce se desta- 4.6.1.1.1 Schema de ventilare
$Oara dupa h =constant. Procesele cu - ,,sus-jos"
prinse in evantaiul AF pot ti realizate Pentru constructia proceselor se c u-
prin pulverizare de apa in circuit des- nosc sau urmeaza a ti stabilite puncte-
chis $i, bineinteles, cu condi\ia ca tem- le de stare determinante.
peratura de stropire sa fie superioara Se cunosc:
celei de 0 °C. - starea aerului interior: I (t;, q>;);
- star ea aerului exterior: E (le, Xe).
4.6. Tratarea complexa Se determina:
a aerului de climatizare - starea aerului climatizat C, situata
la intersec\ia unei paralele la raza pro-
Se presupune realizarea unor agre- cesului iarna, E; cu unul din parametrii
gate alcatuite din camere de amestec, Xe sau h e.
filtre, baterii de incalzire $i racire, ca- Xe = X i - G;/L [g/kg) (4 .6.1)
mere de pulveri zare, ventilatoare $i di - h e = h ; - 0 ;/L [kJ/kg] (4 .6.2)
verse accesorii care sa asigure realiza- E1 = Q ;/G; [kJ/kg) (4.6.3)
rea unor procese simple de tratare a a- in care: L este debitul de aer tratat
erului, intr-o anumita ordine, U$Or con- [kg/s]; G; -sarcina de umiditate iarna
trolabile $i reglabile cu ajutorul carora [g/s]; Q ; - sarcina termica de iarna [kWj;
se aduce aerul la starea necesara - starea aerului amestecat M, situata
(temperatura, umiditate, entalpie etc.) la intersectia dreptei IE cu unul din
pentru a fi introdus in incaperi . Mod ifi- parametrii Xm sau hm.
carea starii aerului in interiorul agrega- ,
L,,x. + Lx,
tului de climati zare poate fi rea liza ta in Xm=~~- (4 .6.4)
multe feluri, fol osind, dupa caz, un nu - l.,,+L
mar mai mare sau mai mic de procese
simple a caror alegere presupune o hn = lit+ Lh (4 .6.5)
analiza tehnico-economica $i fap tul ca L,,+L
instala\ia in care este implementat unde: Le = Lp este debitul de aer
agregatul functioneaza tot timpul anu - proaspat in situa\ia de ca lcul [kg/s] sau
lui , deci la parametri ai aerul ui exterior [k g/ h); L; = Lr = L - Lp - debitul de aer
cu varia\ii foarte mari . recirculat [kg/s] sau [kg/ h) ;
, Marim ea agregatului de climati zare - starea punctului de roua corespun -
i este determinata, pe de o parte, de za toare starii finale a aerului R, care
debitul de aer tratat , iar, pe de alta rezu lta la intersec \ia dreptei Xe cu
parte, d e sarcini le termice (de racire $i q> = 0,9-0,95;
de incalzire) pe care trebuie sa le rea - - starea P rezulta la intersectia drep-
lizeze. Ap aratajul din componen\a telor X m $i hr.
agregatelor necesita surse de caldura Rezulta urmatoarea succesiune de
(abur , apa ca lda, apa fierbinte , energie procese $i aparataje necesare pentru
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului

realizarea lor, indicate in fi gura 4.6. 1.
l+E- >M - proces de amestec , reali -
zat intr-o camera de ames tec CA, pre -
vazuta c u jaluzele reglab ile pe ce le
doua racorduri ;
MP - p roces de preincalzire, realizat
prin trecerea aerului amestecat printr-o
bateri e BPI;
PRi - umidificare adiabatica ob\inuta
in camera de pulveri zare CP prin pul-
verizarea apei in circuit inchis;
RiC - reincalzirea aerulu i, realizata cu
bateria BRI ;
Cl - evolutia aerului interi or iarna ca
urmare a preluarii simultane de caldura
~ i umiditate.
in figura 4.6.1 este indicat $i cazul in
care nu este p ermi sa recircularea aeru-
lui interior, situa\i e in care tot debitul
de aer este preluat din exterior. in locul
punctului P ap are starea P 1. rezultata la
Elementele comune (bateria de rein- Exemplul de calcul 1
calzire BRI , camera de pulveri zare CP a - Se traseaza procesul de tratare
etc.) se dimensioneaza pentru situa\ia complexa a aerului iarna cunoscandu-
cea mai defavorabila $i se verifi ca se urmatoarele date: starile: I (t; = 20 °c.
pentru cea favorabila. q>i = 55 % ); E {te = - 15 °C, Xe = 0,8 g/kg);
inscri erea parametrilor p unctelor de sarcina termica, Q ; = 58,3 kW; sarcina
stare pe fig ura este, de asemenea , im- de umiditate, G; = 7,4· 10·3 kg/s, debitul
portanta, deoarece ace$ti a, impreuna de aer proaspat, Lp = 5, 1 kg/s $i debitul
cu debitul de aer tratat, constituie ipo- de aer recirculat, Lr = 4,9 kg/s.
tezele principale pentru dimensionarea ' b - Se reprezinta procesele in cazul
tuturor elementelor componente. cand intreg debitul de aer este preluat
din exterior $i se compara d ebitele de
---· PROCES VARA - -
- --- PROCES IARNA
40
'"' t
x
I
26
E
3 1,7

10,65 10,5
c
20
M
29
R T
14,38 12,5
I
20

9,25 10,57 9,25 9 ,14 8,26

E c
- 15 15,75 2,5

0,8
M R
11 ,4

7,52 4 ,45 7,52

p Pt
19,5 28,5

4, 45 0,8
intersec\ia dreptelor hr $i Xe. Lipsa
amestecului (punc tul M) nu atrage du- h 53 58,2 43,45 56,65 38 35,56 41 - 13 35, 17 13,44 30,8 30,8 30,8
pa sine obligativitatea dispari\iei came- 35 35,35 62,5 41 ,8 90 100 55 80 67 ,5 98 90
<p 50 31 4
rei de am estec CA, deoarece ea cons-
tituie locul de acces pentru scoaterea
elementelor filtrante in vederea cura\irii 30
lor $i, de multe ori , pastreaza $i racor- pl

dul de recirc ulare folosit, din conside-

rente economice, la aducerea incaperii
1'.
25
in stare de regim.
~
I
Schema tehnologica a agregatului in- ·s I
\
dicat in p artea de jos a figurii 4.6. 1. re- 3
ID 20
zultata ca suma a elementelor comune ro
ro I
$i necomune din procesele de tratare :;
iarna si vara, la care se adauga intot- <ii
ID 15
I
deauna un filtru de praf F, inaintea n.
bateriei de preincalzire BPI, pentru a se
E
Ql
I
f-
evita colmatarea acesteia.
10 t
I x
E

5 I
I
0 I
15• xw I
10·
-5
I
I
- 10
o· I
-15

Fig. 4.5.1 . Sinteza posibilitatilor

de tratare a aerului:
- tratarea cu substante absorbante
sau adsorbante;
2 - baterii de incalzire; 3 - tratarea cu
abur supraincalzit;
4 - tratare c u abur saturat uscat;
5 - tratare c u apa in c ircuit deschis;
6 - tratare directa cu agen\i fri gorifici;
7 - baterii de racire alimentate c u
apa rece sau racita; 8 - tratare cu
apa recirculata.
Fig. 4.6.1. Tratarea complexa a aerului iarna, cazul in care punctul M este
situat deasupra curbei de saturatie:
CA - camera de amestec; F - filtru de praf; BPI - baterie de preincalzire
CP - camera de pulverizare; BRI - baterie de reincalzire; VI - ventilator de intro
ducere; PC - pompa de circula\ie; VTC - ventil cu trei cai; I - starea aerului in
terior; E - idem, exterior; M - idem, amestecat; P - idem, preincalzit; R; - idem
umidifica t; Rv - idem, racit $i uscat; C - idem , tratat; T - temperatura teoretica
apei de racire sau a agentului fri gorifi c.
 Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
caldura $i umiditate preluate de aer in
cele doua situatii
•
. - Debitul de caldura preluat de aer
c - Se analizeaza, sub aspect ener-
getic, ce s-ar intampla daca pentru
aceea$i temperatura a aerului interior
s-ar considera o alta umiditate relativa,
diferita de cea considerata (55 %).
Rezolvare
a - Pentru tr~sarea proceselor se re-
prezinta, in diagrama h-x, starile I $i E
cu valorile indicate, citindu-se totodata
$i ceilalti parametri inscri$i in tabelul
din figura 4.6.1. 0 citire cat mai exacta
presupune asigurarea corelarii perma-
nente a marimilor t, h, x citite $i calcu -
late. Exemplu de citire:
he = -13 kJ/kg, iar prin calcul:
he = -15+[1,84 ·(-15)+2 500)·0,8· 10· 3=
= -13,02 = -13 kJ/kg.
- Se reprezinta starea aerului C, pen-
tru care se calculeaza, in prealabil, ma-
rimile Xe, he $i Ei cu relatiile: 4.6. 1,
4.6.2, 4.6.3:
Xe = 8,26 - 7,4/10 = 7,52 g/kg
he= 41 - 58,3/10 = 35,17 kJ/kg
Ei = 58,3/7,4· 10·3 = 7 878 kJ/kg
lntersectia unei paralele cu Ei = 7 878,
dusa prin I, cu Xe = 7,52 g/kg regase$-
te valoarea he_ 35, 15 kJ/kg, deci una
din conditii este suplimentara, folosin-
• G,
du-se doar ca verificare. Din diagrama \
h -x citim: tc = 15,75 °C; <pc = 67,5 %. !
- Se reprezinta starea punctului de
' amestec M, calculandu -se Xm $i hm cu
relatiile: 4.6.4, 4.6.5:
Xm = (5, 1·0,8+4,8·8,26Y10 = 4,37 g/kg
hm = [5, 1·(-13}+4,9·41]/10 = 13,46 kJ/kg
lntersectia lor da punctul M situat pe
·dreapta IE, din diagrama h-x rezultand
tm = 2,5 °C; <pm = 98 %.
- La intersectia dreptei Xe =7,52 g/kg
cu q> = 0,9 rezulta punctul R;, pentru
care corespund hr = 30,8 kJ/kg;
tr; = 11,4 °C.
- La intersectia dreptelor hr = 30,8 $i
X n1 = 4,45 rezulta starea P, pentru care
obtinem: tp = 19,5 °C $i <pp = 31 % .
Aceste puncte sunt reprezentate in
figura 4.6.1, iar parametrii punctelor de
stare, in tabelul de la partea superioara.
- b ~ in cazul cand nu este permis a-
mestecul, punctele I, E, C $i R; se stabi-
lesc la fel ca in cazul anterior. Starea P 1 ~'
rezulta la intersectia
'
dreptelor !I
Xe = 0,8 g/kg $i hr = 30,8 kJ!l<g pentru I
care obtinem fp1 = 28,75 °C ~ <pm1 = 4 %.
Verificare:
hp1 = 28,75+(1 ,84·28,75+2 500}·0,8·10·3
- 30,8 kJ/kg .
Tabelul 4.6.1. Repartizarea de caldura ~i umiditate
Schema .,sus-jos"
Marimea Sarcini
to tale
Caldura: o, kW Oi
Umiditate: Gi k_f!':s Gi
Raza procesului: E [kJ/kg) Ei = o,I Gi
I. lnstalatii
in ca zul folosirii amestec ului:
este:
01 = 0MP+0Rc = L(hp -hm) + L(hc- hr) =
= L(hc - hm) =
= 10(35,17 - 13,44) = 217,3 kW.
- Debitul de umiditate preluat din aer
este:
G1 = GPR = L(Xr - Xp) =
= 10·(7 ,52 - 4,45) =
= 30,7 g/s = 100,52 kg/h
in ipoteza utilizarii aceluia$i debit to-
tal de aer, L = 10 kg/s $i luarii lui, in in-
tregime, din exterior, debitul de caldura
preluat de aer va fi:
0 2 = 0 EP1+0Rc = L(hp1-he)+L(hc- hr) =
= L(hc - he) =
=10·[35, 17 - (-13)) = 481,7 kW
deci un spor de circa 121, 7 % fa ta
de cazul anterior:
lar consumul de umiditate:
G2 = L(Xri - Xp1) =
= 10·(7,52 - 0,8) =
=67 ,2 g/s = 241,92 kg/h,
adica un consum suplimentar de apa
de 118,9 %.
G;- G, -100 = 67,2 - 30,7 -100 - 118 9 %
30,7 '
Din compararea rezultatelor de mai
sus se impune concluzia ca recircula-
rea aerului evacuat este solutia cea
'
mai eficienta $i cea mai simpla pentru
recuperarea caldurii continuta de
acesta $i, in general, pentru reducerea
necesarului de caldura $i apa in pro-
cesele de tratare complexa.
c - Alegerea unei umiditati relative
mai mici sau mai mari decat cea initia- •
la, in conditiile mentinerii aceleia$i tem-
peraturi, duce la modificarea consumu-
lui de caldura $i apa necesare pentru
tratarea aerului. Acest lucru este expli-
cabil deoarece odata cu deplasarea
punctului I se deplaseaza $i punctul C
care ramane intotdeuna pe paralela la
Ei dusa prin punctul I deci $i tc ramane
constant. De exemplu, daca umiditatea
s-ar miC$Ora de la 55 la 45 % in punc-
tul /1, din diagrama h-x rezulta
Xi1 = 6,6 g/kg $i hi1 = 36, 7 kJ/kg . Punc-
tul C1 va avea tc1 = 15,75 °C $i con -
form relatiei
'
4.6. 1:
Xc1 = 6,6 - 7,4/ 10 = 5,86 g/kg
h 11 = 15,75+(1,84·15,75+2 500)·5,86·10· 3=
30,55 kJ/kg
Noile consumuri vor fi:
Schema .,jos-sus"
Zona de $e- I Zona superi-
dere/lucru oar a-
Of = a ·Oi
5
I - as -
1 - a ·Oi
Gfs = f3·Gi Gis = 1 - J· Gi
Ef = Of I Gf
5 5 5
Ei5 = Oi5 I Gis
•
de ventilare si
•
climatizare
0 = L( he 1 - hrn) =
= 10·(30,55 - 13,44) = 171, 1 kW
G = L(Xc 1 - hm) =
= 10-(5,86 - 4,45) = 14, 1 g/ s
Fata de rezultatele obtinute la punc-
tul b, reducerea debitului de caldura
1
este de circa 21 % $i, respectiv, a celui
de apa cu circa 54 %, ambele procen-
te nefiind deloc de neglijat, cu mentiu-
nea ca, pentru multe incaperi, cre$te-
rea umiditatii'
relative a aerului interior
se poate face prin alte procedee mai
putin costisitoare.
Un rationament analog arata ca prin
marirea umiditatii relative cresc $i con-
sumurile energetice (caldura $i apa).
4.6.1.1.2 Schema de ventilare
·os-sus"
J
"
- Starile E $i I se stabilesc analog ca-
zului anterior, cu precizarea ca para-
metrii aerului pentru punctul I sunt
valabili la nivelul zonei de $edere sau
de lucru.
- Starea aerului climatizat C se de-
termina pe baza caldurii $i umiditatii
preluate in zona de lucru sau de $ede-
re, calculandu-se he $i X e, sau folosind,
suplimentar, raza procesului pentru
aceasta zona:
Xe = Xi - Gf5 / L (g/kg) (4.6.6)
he= hi - Of5 / L [kJ!l<g) (4.6.7)
EfS = Of5j Gf5 [kJJkg] (4.6.8)
Caldura $i umiditatea preluate in zo-
na de $edere sau de lucru se determi-
na folosind coeficientii de preluare a
caldurii a $i, respectiv a umiditatii /3-
0f5 = a·Or, Of5= /}Gi (4.6.9)
Oi $i Gi - fiind sarcinile totale, termica
$i, respectiv, de umiditate ale incaperii.
Repartizarea celor doua sarcini, dupa
schema de circulatie a aerului se urma-
re$te in tabelul 4.6.1.
•
In particular, pentru salile aglomerate
Of5 se poate determina $i prin bilant
termic direct, iar preluarea de umiditate
in zona de $edere se considera negli-
jabila, deci Gf5 _ o $i G'f = Gi.
- Stabilirea parametrilor aerului ames-
1 tecat M se face tot pe baza relatiilor
! 4.6.4 $i 4.6 .5, dar in locul parametrilor
j h; $i Xi se folosesc cei corespunzatori
I starii aerului de la partea superioara a
! incaperii Is (hs, xs) care intra in amestec
$i care se determina cu relatiile:
hs = h; + Q'j! L [kJ/kg] (4.6.10)
Xs = Xi+ (37 /L (g/kgj (4.6.11)
Punctele R $i P se stabilesc analog
' cazului anterior.
Procesele $i schema tehnologica ale
II agregatului, indicate in figura 4.6.2 sunt,
I
in principiu, acelea$i ca in cazul prece-
dent, cu mentiunea ca, aici, dreapta Cl
reprezinta evolutia aerului in zona de
$edere, iar I-ls - deasupra acesteia,
pana la evacuarea din incapere.
 I. ln stala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului

Exempl ul de calcul 2 rul exterior pana la o temperatura tp, amestec pentru a se evita trecerea
Se reprezinta proce sele de tratare de 5-10 °C, starea P' rezultand la inter- aerului prin aceasta baterie pentru tem-
complexa, iarna, pentru o sa la de sectia acestei t e mp e~aturi cu dreapta peraturi exteri oare mai mari decat tp·.
spectacole ventilata dupa schema de Xe. Amestecand aerul de stare P' cu b - Folosirea unei singure baterii d e
princ ipiu ,, jos-sus", cunoscandu -se ur- eel interi or I, respectand acela$i raport 1 preincalzire pe c ircuitul aerului exterior
matoarele date: de amestec (aici, acela$i Xm) rezulta [ (fig. 4.6.3c).
I (t; = 20 °C ; q>1 = 50 % ); E (te = - 15 °C; starea M care, spre deosebire de M' , · fn acest caz punctul M este situat la
xe = 0,8 g/kg); debitul de aer proaspat este situata deasupra curbei de satura - intersectia dreptelor Xm $i hr. Daca se
Lp = 3,67 kg/s; debitul de aer recirculat 1 ti e. Pentru a ajunge la procesul de incalze$te aerul exterior (proaspat) pa-
Lr = 4,33 kg/s . Prin bilant direct umidificare adiabatica pe dreapta hr na la starea p obtinuta la intersectia
Of5 = 19,6 kW $i Gf5 = 0. Restul sarcinii apare necesara o a doua bateri e de prelungirii dreptei IM cu dreapta X e,
termi ce $i de umiditate preluate la par- preincalzire BPl2 $i deci , prac tic , de la prin amestec cu aerul interior de stare
tea superi oara a incaperii sunt: I
punctul M se regase$te situatia de la I, rezulta punctul M, deci nu mai este
Q ~ = 44 ,4 kW; Gf = 6-10-3 kg/s cazul 4.6.1.1a. I necesara o a doua preincalzire, ca in
- Se reprezinta in diagrama h-x i fn schema tehnologica a agregatului cazul anterior , tratarea continuandu-se
punc tele I $i E, citindu -se $i ceilalti pa-· ! indicata in figura apare bateria de cu umidificarea adiabatica MR $i rein-
I
rametri care sunt indicati in tabelul din incalzire BPI 1 $i eventual un filtru de calzirea RC.
fi gura 4.6.2. praf inaintea BP'1 . Uneori se recurge $i \ fn schema tehnologica a agregatului
- Se calculeaza, conform relatiei 4.6.7 la un by-pass suplimentar la camera de I din fi gura 4.6.3c se observa ca, fata de
he = 38 ,85 - 19,6/8 = 36,4 kJ/kg
punctul C rezultand la intersectia aces-
o/ ~~
tei drepte cu x; = 7 ,35 g/kg deoarece E;'5
= O ;zs/G;zs = oo, din diagrama h-x citin-
g
+ I I ~

h
du-se ceilalti parametri inscri$i in tabel. -- - - PROCES VARA - - --
45,_ - - PROCES !ARNA
- Se reprezinta starea aerului la par-
tea superioara, calculandu-se, in prea-
lab il, parametrii h s $i Xs conform rela-
tiil or 4.6.10 $i 4.6.11. 40 -
I\
ls I E M R T c ls I E M p R c <-)
t 28,2 26 32,7 29,8 16,3 14,7 23 23,7 20 -1 5 6 JY
17,5 10,8 17,3

x 12,07 10,65 11,65 11 ,87 10,76 10,5 10,76 8 .1 7,35 0,8 4,75 4,75 7,35 7,35
h s = 38,85 + 44,4/ 8 = 44 ,4 kJ/kg
h 58,52 53 62, 4 60 43,3 4 1,2 50 44 ,4 38,85 - 13 18,07 29,6 29.6 36.4
Xs = 7,35 + 6/8 = 8, 10 g/kg
Pentru verificare se calc uleaza 35 - <p 50 50 37 45 90 100 60 44 50 80 80 38 90 59
E.;5 = 0 ;5/G;s= 44,4/1 ,67·10-3 = 7 400 kJ/kg
y
)~,
<;:l
$i o paralela cu aceasta valoare dusa
prin punctul I trebuie sa treaca prin Is. 30 -
- Se calculeaza parametrii punctului M
hm = [3,67(- 13)+4,33·44,4]/8= 18,07 kJ/kg
f;) o/o
Xm = (3,67·0,8+4,33 ·8, 1)/8 = 4,75 g/kg 25 f - - I
's c ' I ~~\ '3 --'
Suplimentar, trebuie verificata condi - -1 I 0
~
tia daca punc tul M astfel rezultat apar- I I I I
~
\
·s
tine dreptei Els, lucru indeplinit con-
form figurii 4.6. 2.
"S 20
Q;
~

p
,1 :!f- t'•'
"' - c •' 1,,
- La intersectia dreptei Xe = 7,35 g/kg "'(ij
::;
T
Rv
vo
cu cp = 0,9 rezulta punctul R;, iar la in- Q; 15 - 1'V'.
a. ~
\
tersectia Xm = 4,75 g/kg $i ir = 29,6 kJ/kg E
starea P; restul marimilor citite in dia- I-
Q)

.., R;
grama h-x sunt trecute in tabelul din 10 - <i'o ~
fi gura mentionata.
• Cazul particular cand entalpia
p unctului de amestec h m este mai mare M
5- - "'o
decat hr (fig. 4.6.3a). Pentru a se evita
o racire sau racire $i uscare de la M la
R, se deplaseaza punc tul M in pozitia 2500
M ,, adica la intersectia dreptei IE cu hr,
0 1-- 0 -
1'V'.
prin aceasta marindu-se debitul de aer 1>
proaspat , rezultand cazul tara baterie -v- ' CP

'0Q?~0~~g~,¢~0
-5 -
de preincalzire, procesul M1R obtinan-
du-se folosind a$3-zisa ,,racire libera" .

4.6. 1.2 Punctul de amestec M este - 10 -

situat sub curba de saturaJie
E VTC C
Evitarea aspectelor pe care le poate 5
-15 10 15 - x fg/kg ]
genera aparitia condensatului se poate I I I

~
~~~~~ ~
face prin una din urmatoarele trei mo- g (,>
0
I 0
dalitati : 0
a - Folosind doua preincalziri (fig .
4.6.3b). Punctele de stare I, E, M', C,
Fig. 4.6.2. Tratarea c omplexa a aerul ui iarna, c azul in ca re punct ul M est e
R $i P se definesc analog cazului 4.6. 1.
situat deasupra curbei de saturatie: notatiile su semnificatia de la fi g. 4.6.1.
Se preincalze$te mai intai numai ae-
 -· ·--- --· - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -- - - -- -- -- - -- -

Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului I. lnstalati. i de ventilare si

cea din figura 4.6.1, . bateria de prein -
calzire $i filtrul d e praf respec tiv s-au
deplasat inaintea camerei de amestec.
c - Prin incalzirea aerului recirculat
(fig. 4.6.3d) punctele I, E, M', C, R, P
se stabilesc similar situatiei 4.6.1.
in acest caz se alege un punc t M
situat la interseqia curbei rp = 0,95 cu
dreapta Xm, deci respectand raportul
de amestec dat. Punctul pana la care
trebuie incalzit aerul interior I 1 se
obtine ca intersectie a dreptelor EM $i
x;. Prin amestecul dintre aerul de stare
E $i aerul de stare I 1 rezulta punctul
M, procese le in continuare fiind,
principial, acelea!;)i cu cele din figura
4 .6. 1 deci din situatia 4.6. 1a (exemplul
de calcul 1). Examinand schema
. climatizare
tehnologica din figura 4.6.3d, se con- Rezulta procesele:
stata ca ea difera de cea din figura I + E _.. M, proces amestec,
4.6.1, numai prin faptul cape racordul MP - proces de incalzire $i PC - umi-
de recirculare se intercaleaza bateria dificare izotermica. lncluderea aparate-
de incalzire, BPI 1 $i eventual un filtru lor necesare pentru aceste procese, in
de praf. ordinea mentionata, conduce la sche-
ma tehnolog ica din figura 4.6 .3e,
4.6.1.3 Folosirea umidificarii evident mai simpla, cu atat mai mult cu
izotermice (fig. 4.6.3e) cat compartimentul de umidificare u
Punc tele I, E, M $i C se stabilesc poate fi rnontat $i dupa ventilatorul de
analog figurii 4.6. 1. Starea aerului cli- introducere VI sau poate fi realizat
matizat poate fi aceea!;)i din cazurile ; uneori direct in canalul de aer.
anterioare , in pozi\ia C sau C', dupa II .
cum sarcina termica de iarna poate fi Exemplul de calcul 3
pozitiva, re spectiv, negativa. Sin guru I , Se calculeaza consumurile de cal- I
punct definit in mod specific este P dura $i umiditate necesare p entru
sau P' care rezulta la intersectia drep- tratarea complexa a aerului in cazul
tei Xm cu izoterma tc. folo sirii umidificarii izotermice,

h,-- - - - -- - -- -----, h
h
c l/e_ c tc
-~I
Ap
I ti
I
ti
I tp
PM tp

tr
tm

Ip ,

E I
4, 6 I I
V CP BRI VI BPI v CP BRI VI

~~ [JJR~(?]<> 9[][]M~~ R~
E F CA C
Tfec PC

X; x x x
a b c

h
p· C' Fig. 4.6.3. Tratarea complexa
tp . o- - - o. . ..._,/lc'. a aerului, iarna:

'>1
• I
I a - enta/pia punctului de amestec M este
ti
\\'i_.,\, I
mai mare decat entalpia punctului R;
p c /I b - punctu/ de amestec M este situat
tp
!=cons. I
sub curba de sa turafie;
I <;) o/o c - se fo/ose$ fe o singura baterie de
~,,:·SJ
preincalzire pe circuitul aerului exterior;
I
d - aerul recircula t este inca/zit; e - se
M I folose$fe umidificarea izotermica:
tm
I Bl - baterie de incalzire;
I
U - umidificator; CA - camera de
I amestec; F - filtru de praf;
E I
te --0
BPl
1
BPI - baterie de preincalzire;
I CP - camera de pulverizare;
-9 F Bl u VI BAI - baterie de reincalzire;

~M~~P ~c~¢
VI - ventilator de introducere;
PC - pompa de circula\ie;
I - starea aerului interior;
E ~- abur
E - idem. exteri or;
M - idem, amestecat; P, P' - idem,
x preincalzit; R - idem, umidificat;
C - idem, tratat.
d
e
 I. lnstalatii
'
de ventilare si climatizare
'
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului

r es p ec tand datele d e baza
exe mplul de ca lcul 1_
Rezolvare:
Respectand debitul total de aer,
L = 10 kg/s si aceia$i parametri pentru
starile M si C, adica xm = 4.45 g/kg;
hm = 13,44 kJ/kg; X e = 7,52 g/kg;
he = 35, 17 kJ/kg rezu lta:
- debitul de caldura preluat de aer:
0 = 0 MP + Qpc = L(hp - hm) + L(hc- hp)=
= L(hc- h m) =
= 10(35, 17 - 13,44) = 2 17,3 kW
- debitul de abur (sau apa) preluat:
G = GPc = L(xe - Xp ) =
= 10-(7, 25 - 4,45) =
= 28 g/s = 100,52 kg/ h.
Oupa c um se observa sunt identice
cu cele din exemplul de calcul 1, lucru
evident, deoarece consumurile energe-
tice intr-o tran sformare a unor parame-
tri de stare nu depind de drumul urmat,
ci numai de starea !or initiala si finala.
din 4.6.2. Procese de tratare
complexa a aerului vara
Diversele modalitati folosite in mod
curent se deosebesc dupa modul in
care se rea lizeaza procesul de racire si
uscare in cazul solutiilor clasice cu
trecere prin punctul de rou a corespun -
zator starii aerului climatiza t la care se
adauga alte cazuri particulare.
4.6.2.1 Realizarea procesu/ui de racire
?i uscare prin pulverizare de apa racita
(fig. 4.6.4)
4.6.2.1 .1 Schema de ventilare
,,sus-jos"
Pentru trasarea proceselor, in acest
caz, se cunosc sau urmeaza a fi stabi -
lite punc tele de stare determinante:
- Se reprezinta starea aerului interior
I (t;, <pi) si E (tev, Xe). Din diagrama h-x
se citesc si ceilalti parametri indicati in
tabelul_din figura 4.6.1 .
- Se determina starea aerului ames-
teca t M prin calculul parametrilor Xm si
hm cu relatiile 4_6_4 si 4.6.5 , in care
valorile Xe , x,, he $i h, se iau cele cores-
punza toare situatiei de vara stabi li\i
mai SUS .
- Se determina starea aerului tratat
C, care este situata la interse ctia dintre
o paralela la raza procesului Ev, dusa
prin punctul I $i izoterma te. Valoarea te
se considera:
fe = t; - M [ 0 C] (4 .6. 12)
unde: M = 4 .. .7 °C pentru sistemele
obi$nuite sus-jos_
Ev = QvfGv [kJ/kg] (4.6.13)
Ca veri ficare, punctul M rezultat tre-
buie sa se gaseasca pe dreapta IE.
- Se reprezinta punctul de roua co-
respunzator aerului tratat Rv, situat la
intersectia Xe cu <p = 0,85 - 0,9.
Pentru calculul camerelor de pulveri-
zare se tree $i parametrii punctului T,
i situat la intersectia dreptei MR cu
<p = 1 (tab. din fig _ 4.6. 1).
Procesele necesare pentru tratare,
vara, sunt: -
1
I + E ..- M, proces de amestec, rea-
l lizat intr-o camera de amestec,

M E
Fig. 4.6.4. Tratarea complexa
t~
le - -0
lm
l1 a aerului, vara:
l iev
a - racire intr-o treapta, venti/are
t,
le ,,sus-jos";
c b - racire intr-o treapta, ventilare
,,jos-sus";
c - procesu/ de racire $i uscare se
realizeaza cu baterie
de racire;
d - procesul de racire $i uscare se
rea/izeaza in 2 trepte;
e - Se fo/oSe$fe racirea prin
evaporare;
Xe Xi Xm Xe Xe Xi Xm Xe
CA, F, BPI, CP, BR!, VI , PC, I, E, M,
a b
C - au semnificatia din fig_ 4.6.3;
h BR - baterie de racire; Rv1 , Rv2,
E
te M -R U - starea aerului racit;
tm
h ti
T - temperatura teoretica a apei racite
sau a agentului frigorific.
tc

ta

tr

1 2
BR

I
0 V BPI BR CP BRI - VI
j
' ~~ ~·] ~ u~-0cl?J¢ CP 0E VI

I CA F ·
• PC E
~~·Dc~.J~
CA

I
PC
x x

c d e

L
 ·-- ·- - --- - ---

Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului L lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

procesul de racire $i uscare MR care
se realizeaza in camera de pulverizare
CP, prin pulverizare de apa racita. pro-
venita de la o sursa artificiala $i, mai
rar, naturala; RC - proces de reincalzire
realizat cu bateria SRI, Cl - reprezen-
tand evolutia aerului in incapere , vara.
Din schema tehnologica indicata in
figura 4.6.1, care satisface simultan
procesele de tratare iarna-vara, se
constata ca bateria de preincalzire nu
este necesara vara, iar camera de pul-
verizare CP capata o noua functiune
de lucru, pentru procese politropice,
caz in care apa de pulverizare este
preluata prin intermediul ventilului cu
trei cai VTC din exterior.
.----------------------------------~
8
+ I
h
45 - - - . PROCES VARA
I E c M
Exemplul de calcul 4
Se traseaza procesele de tratare
complexa, vara, cunoscandu-se urma-
toarele date:
I (t, = 26 °C; <pi= 50 %):
E (tev = 31,7 °C; Xe= 10,5 g/kg);
£v = 6 985 kJ/l<g;
Le = 5, 1 kg/s; L; = 4,9 kg/s.
Rezolvare:
- Dupa reprezentarea punctelor I $i E
in diagrama h-x se citesc $i ceilal\i pa-
rametri · care se inscriu in tabelul din
figura 4.6.1.
- Cu rela\iile 4.6.4 $i 4.6.5 se calcu-
leaza parametrii punctului M:
Xm = (5, 1-10,5+4,9· 10,65y10 = 10,57 g/kg
hm = (5, 1·58,2+4,9·53Y10 = 55,65 kJll<g
---
- - - PROCES IARNA
R T I E c M
- Se determina starea aerului C, du-
cand prin punctul I o paralela la
£v = 6 985 kJ/l<g intersectata cu le =
= t; - 6 = 20 °C. Din diagrama h-x
rezulta:
Xe = 9,25 g/kg; he = 43,25 kJ/l<g;
<pc = 62,5 %.
- lntersectand Xe = 9,25 g/kg cu
<p = 90 % rezulta starea A, citindu -se
ceilal\i parametri ai acestuia.
- Se figureaza starea T; parametrii
rezulta\i fiind trecuti, ca $i procesele
rezultate, in figura 4.6.1.
4.6.2.1.2 Schema de ventilare "jos-sus"
- Punctele I, E, R $i T se stabilesc
analog cazului anterior.
-Starea aerului se determina la
I
, intersectia paralelei £;5 dusa prin I cu
I izoterma tc = t; - M, adoptandu-se in
I
I
acest caz M = 2-3 °C, dupa locul de
montare a orificiilor de refulare.
£v = o;s1G;s [kJ/l<g] (4.6.14}
I unde: o;s $i G:S - reprezinta caldura
R p j $i umiditatea preluate in zona de $ede-

40 ""
t 22 31 18 26,5 12,5 10,1 22 - 12 28 5 12,5 20.5
I
re, determinate pentru situatia de vara
conform indicatiilor de la§ 4.6.1.1 .2
x 9,25

h 45,3 62,5
19,9 8,25

39
10,2 8,25

54 33,1
7,7 9,25

29,5 45,3
1

-5, 1
8.25

49
5,1

19,5
8,25 5, 1

33,1 p1,1
I - Pentru determinarea punctului M
! trebuie stabiliti, mai intai, parametrii
35 <p 55 44 63 49 90 100 55 80 35 91 90 34
I 5
aerului la partea superioara , 1 (hs, Xs):
I hs = h; + Ov5 fL [kJ/l<g] (4.6.15}
Xs = Xi+ G,;/L (g/kgj (4.6.16)
30
E
I unde:
Ci a;= (1 -a)·Ov $i G,; = (1 -/J)·Gv (4.6.17)
M I in care: a; $i G; reprezinta sarcinile
'l. termica $i de umiditate preluate deasu-
25
I
s / \<::'J
fJ o/o
> pra zonei de $edere sau de lucru; Ov $i
'll ~ 0
I. Gv sunt sarcinile termica $i de umidita-
~""(}(}
p te totale, vara, a $i f3 - coeficientii de
20
~ I
, preluare a caldurii $i umiditatii in zona

15
1
~

'b
-fV'.
"' de lucru sau de $edere.
- Parametrii punctului M rezulta apli-
cand relatiile 4.6.4 $i 4.6.5 particulari-
~

10
\ 301.'f.l
zate pentru cele doua stari care intra in
amestec, E $i Is.
0 exemplificare cu valori reale este
indicata in figura 4.6.2, cu precizarea
\ ca, fiind vorba de 0 ,,incapere aglome-
5 I rata", s-a considerat neglijabila prelua-
1 rea de umiditate in zona de $edere
J (£ci = + 00 ). iar M = le - t; = 3 °C.

2500
0
. 4.6.2.2 Amplasarea bateriei de racire
II (fig.
in_aintea camerei de pulverizare
4.6.4c)
! Punctele I, E, M, C $i A se stabilesc
II analog figurii 4.6.1 . Pentru stabilirea
punctului U se fixeaza, mai intai, punc-
1: tul 1 care reprezinta intersectia dintre
temperatura medie a bateriei de racire
I $i curba <p = 100 %, punctul rezultand
10 15 - >- x [g/kg] I la intersectia dreptelor 1M $i hp.
i Procesele rezultate $i reprezentate in
8 , figura 4.6.4 a sunt: I + E~ M - ames-
I
1 tee : MU - proces de racire $i uscare,
Fig. 4.6.5. Tratarea complexa a aerului cu punct de roua constant. I reali zat la trecerea aerului prin bateria
(Legenda este cea din figura 4.6 .1). I de racire BR; UR v - proces de umidifi-
~--------------------------------' I care, realiza t in camera de pulverizare
 I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare
CP. care, de aceasta data, functionea -
za ca si iarna, in regim de umidificare
adiabatica, adica prin pulverizarea apei
in ~ ircuit inchis; RvC - procesul de re -
incalzire la trecerea prin bateria de
reincalzire BR!.
4.6.2.3 Tratarea complexa cu procese
de racire ?i uscare in douii trepte
(fig. 4.6.6d)
Punctele I, E, M, C (C;; Cv) $i Rv se
stabilesc similar figurii 4.6.1. Singurul
punct particular este Rv1 pentru a carui
definire este necesara, mai intai, repre-
zentarea punctelor 1 $i 2 indicate in fi-
gura 4.6.4d. Punctul 1 reprezinta inter-
sectia dintre temperatura apei ta2, pulve-
rizata in treapta I a camerei de pulveri-
zare (varianta I) sau in camera de pulve-
rizare CP (varianta a II-a) $i curba
tp = 100 %, iar punctul 2 reprezinta, la
tel, intersectia curbei de saturatie Cl! cea
a temperaturii apei pulverizate ta2, din
treapta a doua (varianta I) sau a tempe-
raturii medii a bateriei de racire, fBR (va-
•
rianta a II-a). In aceste conditii punctul
Capitolul 4: Procedee de tratare a aerului
Rv2 rezulta ca intersectie a dreptelor trolul automat al debitului de apa pul -
2Rv1 $i 1M. veri zat, nu mai ajunge pana la punctele
Succesiunea proceselor care conduc de roua Rv, Ri din figura 4.6.4e, ci se
la cele doua variante de scheme teh - opresc in punctele C sau C1 eliminand,
nologice ale agregatelor indicate in in acest tel, $i prezenta bateriilor de in-
I figura 4.6.4d este urmatoarea: calzire pentru vara. Procedeul este
I + E _,. amestec; MRv1 - proces de avantajos deoarece nu solicita o sursa
racire $i uscare in treapta I, realizat artificiala de frig, insa este limitat la ti -
prin pulverizare de apa cu temperatura purile de incaperi mentionate $i in care
ta, preluata din bazinul treptei a doua conditiile interioare realizate depa$esc
(varianta I) sau tot prin pulverizare de limitele obi$nuite ale confortului. 0 a-
apa, in circuit deschis, in camera de plicabilitate mult mai mare o are in re-
pulverizare CP (varianta a II-a); giunile de pe glob cu climat cald uscat.
Rv1Rv2 - proces de racire $i uscare, • Un caz special de tratare complexa
treapta a doua realizat prin pulverizare cu ,.punct de roua con stant" (fig.
de apa cu temperatura tar in camera 4.6.5), apare in situatia unor incaperi
'
de pulverizare-treapta a II-a (varianta I) I speciale unde trebuie realizate acelea$i
sau la trecerea aerului prin bateria de Ii conditii, vara $i iarna.
racire BR (varianta a II-a). 1
• in cazul utilizarii umidificarii izoter-
1 mice - pentru tratarea aerului iarna,
4.6.3. Alte solutii pentru a satisface $i situatia de vara,
I apare necesitatea montarii $i a unei
• Pentru unele sectii
•
industriale ume- : baterii de racire inaintea celei de
de unde sunt necesare umiditati• relati- incalzire din figura 4.6.3e.
ve de 65 - 75 % este posibila folosirea
,.racirii prin evaporare" care, prin con -
 • •

. .,
'
;. .. .
'
-
~
.' ..-
'
,
' ~ .. . '
. .'
. ~ -" ·. :•;.
.
' , '
'

••
• ,,

.
Cani101u1 5
Sisteme 11enrru clidiri civile
 Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare

Sistemele de ventilare $i climatizare mica fiind pentru incaperi normale teaza c u t; iar densitatea corespunza-
imbraca o mare diversitate atat sub as- (h-:::3 m) iar valoarea mare pentru toare p;.
pectul alcatuirii, al modului de echipare incaperi inalte. Din cele spuse rezulta Pentru aerul exteri or vom avea,
a instalatiilor, al tipului elementelor ca schimbul de aer realizat este varia - similar, te $i pe. Consideram un plan
componente, al dimensiunii instalatiilor bil in timp $i deci necontrolabil, fiind in 0 -01 , paralel cu pardoseala, situat la
•
dupa marimea debitelor de aer vehicu- ' raport direct cu marimile diferentelor jumatatea inaltimii. In peretele exterior
late, al puterilor term ice (de incalzire, ; de temperatura $i de presiune. se vor practica doua deschideri 1 $i 2
de racire) $i al presiunilor generate cat ' Cum atat temperatura aerului exteri- amplasate la distantele h1, respectiv,
$i dupa modul de realizare a sc himbu - or cat $i viteza vantului sunt permanent h2 fata de 0 -01. Daca in planul 0-01
lui de aer al incaperilor, al nivelurilor de variabile rezulta ca $i schimbul de aer practicam orificii de dimensiuni foarte
temperatura. presiune $i umiditate rea- al incaperilor este permanent variabil. mici vom constata, experimental, ca
lizate in incaperi. Tipul cladirii careia ii Se utilizeaza cu precadere sistemul de prin acestea nu circula aer, nici lntr-un
· este destinata o instalatie de ventilare 1 ventilare naturala organizata la incape- sens, nici in celalalt, ceea ce lnseamna
sau climatizare i$i pune amprenta spe- rile in care exista permanent o diferen- ca presiunile interioara $i exterioara
cifica asupra instalatiei, in special, prin ta de temperatura importanta intre in- sunt egale intre ele $i egale cu presiu-
solutia adoptata, modul de realizare terior $i exterior, in tot timpul anului. nea atmosferica 8 . Acest plan se
•
tehnica (aspect, trasee, etan$eitate, asi- In cazul incaperilor prevazute cu in- nume$te plan neutru sau zona neutra.
1
gurare parametri, nivel de zgomot, au- stalatii mecanice de ventilare, sistemul \ Fata de acest plan sau fata de alt plan
tomatizare, exploatare ;;i intretinere etc.). de ventilare natural a (organizata) repre- ' de referinta (stabilit arbitrar}, se pot de-
Pentru clasificarea instalatiilor
'
de zinta sistemul de rezerva. in cazul ven- termina presiunile interioara, p; $i exte-
ventilare $i climatizare vezi § 1. 1. tilarii naturale nu se poate recupera rioara, p e. De exemplu, pentru cele
caldura din aerul evacuat. doua deschideri 1 $i 2:
5.1. Ventilarea naturala (VN) i
p;1 = B+gh1p;; pe1 = B+gh1pe (5.1.1)
5. 1.2. 1 Factorii care asigura schimbul I' Pi2 = 8 -gh2p;; Pe2 = 8 -gh2pe
1
(5.1.2)
5.1.1. Ventilarea naturala natural de aer i Daca t; > te atunci p ; < p e
neorganizata Schimbul de aer al unei incaperi este $i pe1 > p;1, respectiv, Pe2 < p,2 .
cauzat de existenta unor diferente de
-lnseamna deci ca, prin deschiderea
' '
inlocuirea aerului dintr-o incapere de presiune intre interiorul $i exteriorul 1, aerul exterior va patrunde in incape-
un numar de ori, in timp de o ora, ca acestei a. Aceste diferente de presiune re, iar prin desc hiderea 2, aerul interior
t urmare a actiunii independente sau si- sunt create, fie de diferente de tempe- va iesi •
in exterior ca urmare a diferen-
• multane a factorilor naturali (presiunea ratura ale aerului interior $i exterior, fie telor de presiune t:.p 1, !lp2 care au re-
termica $i presiunea vantului) poarta ' de actiunea '
vantului, fie de actiunea
'
zultat, respectiv:
~- numele de ,,ventil9re naturala". Daca i combinata a celor doua. !l p 1 = p e1 - p ;1 = gh1(pe- p;) (5.1.3)
'
•, schimbul de aer al unei incaperi se lI f:.p2 = p;2 - Pe2 = - gh2p; + gh2pe =
;· realizeaza prin neetan$eitatile acesteia i 5.1.2.1.1 Presiunea termica = gh2 (pe - pi) (5.1.4)
' (rosturile din jurul ferestrelor $i U$ilor, I T emperaturile aerului sunt diferite in
-In exprimarea diferentei de presiune,
,. porii materialelor) putem vorbi de o : interiorul $i exteriorul unei incaperi $i, t:.p, presiunea barometrica 8 s-a elimi-
'
ventilare naturala, neorganizata. Valoa- ' ca urmare, $i densitatile. nat din aceasta relatie, ceea ce nu in-
rea schimbului de aer din acest caz Coloanele de aer creeaza, pe supra- seamna insa ca presiunea atmosferi ca
este mica (n = 0,5 ... 1,5 schimburi / h; in fetele '
interioara si
'
exterioara ale unei nu mai exista, de aceea, diferenta !lp
medie, 1 schimb/ h). Valori mai mari se ferestre, presiuni proportionate cu den- trebuie inteleasa ca o suprapresiune (in
obtin '
atunci cand diferentele d e sitatea :;;i acceleratia gravitatiei , res-
'
cazul de fata t:.p1 > 0), sau o subpresi-
te mperatura dintre interior $i exterior pectiv, o diferenta de presiune (pe care une (t:.p2 < 0). Acest lucru rezulta ime-
sunt mai mari sau cand vantul sufla cu o denumim ,,presiune termica"). Daca diat daca scri em uzual:
viteze mari. in locul geamului avem un gol (o des- f:.p2 = Pe2 - p;2 = -gh2 (pe - pi).
chidere), aerul, sub influenta diferentei
-In mod general:
5.1.2. Ventilarea naturala de presiune create. se va deplasa prin :ip = gh (pe - p;) = gh !lp (5. 1.5)
organizata acest go! fie spre interior fie spre exte- Din relatia
'
5. 1.5 se vede ca marirea
ri or. Pentru a pune in evidenta cele diferentei de presiune t:,p se poate ob -
Daca schimbul de aer al unei inca- afirmate sa consideram o incapere a tine
'
marind inaltimea h sau diferenta
' '

p eri se realizeaza prin desc hi deri carei sectiun •

avand suprafete date, iar acestea su nt ta in figura. 5. 1. 1.
amplasate la anumite ir1altimi in peretii
ext eriori , inlocuirea aerului se numeste
,, ventilare naturala organ izata". Numa-
rul orar de schimburi de aer este in
functi e, si in acest caz, de diferenta de
temperatura dintre interior si exterior,
de viteza (respectiv presiun~a) vantului
d ar $i de distanta dintre axe le deschi-
d erilor prin care ·aerul patrund e in inca-
p ere, respectiv, iese din incapere. Va -
lorile rn d ..
e 11 ale acestor schimburi de
aer: in perioada de vara (situatia cea
mai nefavorabila, determinata d.e dife-
r~nte rn!ci de ternp eratura intre interior
1
-)exterior $i de viteze mici ale vantu -
:;>I
u1 • sunt de ord·
.· 1nul n = 3 ... 5, va loarea
. ' ..
e transversala este indica- de densitate (diferenta de temperatura)
sa u ambele .
•
Temperatura aerului interi or se no- In figura 5. 1.2 este aratata repartitia
'
presiunilor pe suprafetele peretilor, pla-
fonului $i pardoselii pentru cele doua
situatii ce se pot intalni in practica . Sa-
2 getile indica $i sensul de miscare a
aeru lui in cazul in care in elementele de
construct ii ar fi practicate goluri .
Pozi\ia planului neu tru (zonei neu tre)
0 ---1 - l- · - 01 poate fi mo dificata daca se apeleaza la
o introducere sau o evacuare de aer pe
(ti /
cale mecanica (cu ajutorul ventilatoare-
Pi 1 Pe 1 lor). Astfel, daca se introduce aer in
mod tortat, planul neutru 0-01 se va
deplasa in jos in cazul a ( t; > te) sau in
Fig. 5.1.1. Schema de calcul
sus in cazul b , (t; < te) (fig . 5. 1.3).
a presiunilor .
Prin evacuare de aer din incapere,

.. .. ..
 /

I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

pe cale artificiala, lucrurile se vor in- Pe muchiile constru ctiilor (col\uri, aco- p e cladire se poate considera, cu to tul
tampla exact invers, si anume: in cazul peris etc.) se produc desprinderi ale aproximativ, circa +0,6 iar pe fata
a ( t; > le) planul neutru se va deplasa in curentu lui de aer , generand zone de opusa circa -(0,3 ... 0,4).
sus, putand depasi nivelul plafonului, c irc ula\ie inversa (umbre aerodinamice)
iar in cazul b ( t; < le) planul neutru se c u o turbul enta crescuta, avand form e 5.1.2.1.3 Presiunea totala; presiunea
va deplasa in jos, putand cobori sub si dimensiuni dependente de profilul si conventionala
nivelul pardoselii (fig . 5. 1.4). dimensiunile c ladirii. Acestea pot ti O incapere sau cladire se gaseste
puse in evidenta p e machete ale c ladi- sub actiun ea simultana a celor doi tac-
5.1.2.1.2 Presiunea vantului rilor studi ate in tuneluri aerodinamice. tori naturali aminti\i . Presi unea totala
Se refera la presiunile ce apar pe su -
-In figura 5. 1.5 se arata, pen tru o pe suprafata exterioara a unu i orificiu
prafetele exterioare ale elementelor de c ladire paralelipipedica, form ele si mpli- de ventilare naturala va rezulta din
construc\ii la ac\iunea vantului asupra ficate ale zonelor de circulatie a aerului. insumarea algebrica a celor doua pre-
acestora. Cladirile constituie un obsta-
-In cazul c ladirilor cu la\ime mare (pe siuni (termica si a vantului) determinate
col in calea vantului ; acesta isi schim - direc\ia de circula\i e a aerului) cu ca mai sus. Spre exemplificare, in
ba direc\ia, atat in plan orizontal ca t si b > 2,5 h apar do ua zone de circula\ie, figura 5. 1.6 este aratat modul de scri -
in plan vertical, ocazie c u care o parte una p e acoperis - in zona frontala si ere a presiunilor interioare si exterioare
din energia cinetica a vantului se tran s- una in zona neb atuta de vant (fig . in fata orificiilor (ferestrelor) de ventilare
forma in energie potentiala rezultand 5.1.5a), intre cele doua miscarea aeru- ale unei hale cu o singura deschidere,
un camp de presiune pe intregul con - lui apropiindu-se de cea normala, din considerandu-se ca temperatura aeru-
tur al c ladirii, camp care este in functie amonte de cladire. La c ladiri cu la\ime lui interior este constanta p e toata inal -
de configuratia (forma) cladirii si de di- mica (b < 2,5 h) cele doua zone de tim ea incaperii. Sub actiunea factorilor
m ensiunile relative ale acesteia. Pe fa\a c ircula\ie sunt reunite (fig . 5.1.5b), nee- naturali, in interiorul incaperii, se creea-
cladirii batuta de vant apar suprapresi- xistand spatiul necesar pentru unifor- za o anumita subpresiune Px pentru
uni, iar p e fata nebatuta, subpresiuni. mizarea miscarii aerului. cazul uzual (I; > le). Pentru simplificare
Presiunea pe fata exterioara a cladi - vom considera ca planul de referinta
-- - - - ~ -- - '- - - " - rii, datorata ac\iunii vantului (pv) se trece prin axele orificiilor 1 si 3 pentru
''
/ /
I calc uleaza c u relatia: care h = 0 . Pentru a evita introducerea
• '
pv = Ko v2 pe I 2 (Pa] (5.1.6) : in calcul a unei presiuni interioare vari -
~
t ;. P;
•
.., ' '
~le.Pe
~ '4
I
t;,p;
I
in care: v - viteza vantului de calcul abila cu inal\imea h, care ingreuneaza
I
0 - .
0 . - pentru perioada calda a anului (tuna calculele, se propune inlocuirea presiu-
'01 · 01
I I I
I
~ iulie) [m/s]; pe - densitatea aerului exte- nilor real e (fig. 5.1.6a) c u presiunile
'• 4 to.Pe..: -, . rior (kg/m 3 ], corespunzatoare tempe- fi ctive, conventionale, indicate in figura
' I
.
raturii exterioare de calcul; 5.1.6b.
' ... . - ,. '
- .... - - -'
/
- . - - - -- Ko = coeficien tul aerodinamic pentru Deoarece debitul de aer care trece
t, > le t; < le zona considerata de pe conturul exte- printr- un orificiu depinde de diferen\a
a b rior al cladirii. Acest coeficient adimen- presiunilor de pe cele doua fete ale
Fig. 5.1.2. Repartitia presiunilor sional se exprima ca raport al supra- sale, inlocuirea presiunilor reale cu cele
intr-o incapere. presiunii, sau subpresiunii, create si conven\ionale este posibila. Astfel dife-
energia cinetica a vantului. Asa cum , renta de presiune, de exemplu, p entru
/
- - - -
----- 01. · - .-- o1 s-a vazut, marimea acestui coeficient orificiul 4 se poate scrie:
\ depinde de forma cladirii, dimensiunile /lp4 = t.p,4 - !lpe4 =
I
. Tr - \
t te·Pe I relative ale acesteia, sensul si direc\ia = p x - gh4p; - (P v4 - gh4pe) (5.1.7)
'•
I de miscare a vantului. Aceeasi diferenta poate fi scrisa :;;i
'' I
1; .p; Presiunea pe fata . batuta de vant i sub forma: ~
\'- 1e·Pe 1;.P;
I
I
. cand acesta actioneaza perpendicular I /l p4 = p x - (pv4 - gh4 (pe - p;)] (5. 1.8)
i I I
\
~
I
2,5 h
1
' I '
\..
)
o-1 - - I -- o1 - --- _/

t; > te t; < te .r::

co
a b v 0
Fig. 5.1.3. Repartifia presiunilor
intr-o incapere in care se introduce
aer pe cale mecanica.
b > 2,5 h 4 h
r_ ·
-.--.-- . - ~ - --

0
•
01
(
/
"\
I 1e·f'e a
I. \ I
' I
L. ..J \
I
tI ' pI
\ \- . tp
I' I
I .r::
co
I
v o_._
I \
•
le.Pe \-+ '
.. ,.,.......
. , ··'•"'
·g· ·•··•. ,
J .::'j..Jf'"• .._, , ! .... !
·· ,,;
' 'QA[) .. IR ,,, ....
.·~· A

\" l_LLL /'

__ · ,:
"--• -_J_ . , .. 't- . ,_,,_.\
. . . . . .,,;·~... ~t>, ........ : ,
o -L . - 01 4, _,

., .. .
. , .•

- • ·" ·' :J...,. - ?·~

·,~~:.-~:,.;._.
--· :: .l·, ..
'"'·' 4 ;...·

t; > te t; < te
b < 2,5 h 6h
a b
Fig. 5.1.4. Rep..1rtifia presiunilor
b
intr-o incapere din care
-
se evacueaza aer Fig. 5.1.5. Circulatia aerului In jurul unei cladiri:
oe cale n1ecanica. - a - cladire cu lalime mare, b - cladire cu latime mica.
 Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile L lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

in care Px este presiunea conventionala pentru marirea debitului de aer evacuat ' deschiderea acestora. Daca aerul inte-
interioara, iar pv4 - gh4 (pe - p1) este pre- sau pentru realizarea unui schimb mi- rior este mai cald decat eel exterior
siunea conven\ionala exterioara. Avan - nim de aer. Unele dispozitive sunt con- atunci aer ul exterior (la viteze mici ale
tajul acestei metode (metoda presiunilor cepute pentru a fi combinate $i cu ven- vantului) patrunde in incapere pe la
conven\ionale) consta in aceea ca pre- tilatoare axiale (in special) sau centrifu- partea inferioara iar eel interior iese, in
siunea fictiva (conventionala) px din in- ! gale, care sa intre in func\iune in pe- exterior, pe la partea superioara. in
teriorul incaperii poate fi considerata rioada in care diferen\a de temperatura timpul iernii, prevenirea apari\iei curen-
aceea$i in fata tuturor orificiilor, indife- dintre interior si exterior devine mica \ilor reci de aer nu este posibila, de
rent de inal\imea lor de amplasare. sau degaj3rile nocive, din anumite mo- aceea ferestrele sunt deschise scurt
tive neprevazute, depa$esc valorile timp, la anumite intervale, pentru pri-
5. 1.2.2 Dispozitive de ventilare pentru care aceste dispozitive au fost menirea aerului. Vara, intensitatea ven -
naturala dimensionate. Dispozitivele de ventilare tilarii depinde de viteza vantului $i de
Diferen\iate in mare masura dupa naturala se grupeaza in urmatoarele diferentele de temperatura ce apar ca
tipul cladirilor la care se monteaza (ci- tipuri constructive: ferestre, CO$uri de urmare a insoririi diferite a diver$ilor
vile, industrial e) au fost concepute ventilare, deflectoare $i luminatoare. La pere\i. in cazul existen\ei ferestrelor, pe
pentru introducerea $i evacuarea lesni- cladirile civile se folosesc, in mod cu- pere\ii opu$i, ventilarea este mai puter-
cioasa a aerului, pentru reglarea debi- rent, primele doua tipuri . Pentru deflec- nica. in figura 5.1 .7 sunt indicate cate-
tului de aer introdus (in special, in pe- toare $i luminatoare vezi §6. 1. va tipuri de ferestre uzuale folosite la
rioada rece a anului), pentru dirijarea cladiri civile $i industriale .
acestuia spre anumite zone ale incape- . 5.1.2.2.1 Ferestre (ochiuri mobile)
rii, pentru incalzirea lui in timpul iernii, Ventilarea prin ferestre se ob\ine prin 5.1.2.2.2 Co~uri de ventilare
Co$urile de ventilare (STAS 6724 -
Canale de ventilare naturala a incape-
rilor din cladiri) se prevad la cladirile ci-
vile pentru evacuarea aerului din inca-
perile interioare fara ferestre (bai, ca-
mari, WC-uri, debarale, bucatarii cu fe-
restre exterioare dar amplasate spre
curti interioare ), la anexele similare ale
cladirilor social-culturale etc .
Debitul de aer evacuat este cu atat
mai mare cu cat presiunea termica
(tirajul), data de rela\ia:
a t:.p = gh (pe - p,) = gMp,
b
are o valoare mai mare.
Fig. 5.1.6. Schema de calcul al presiunilor conventionale : Diferen\a de temperatura dintre interi-
a - presiunile reale; b - presiuni/e conventiona/e. or $i exterior este variabila, in principal,
datorita modificarii importante ale tem -
peraturii aerului exterior in decursul
anului. Astfel, in timp ce temperatura in-
terioara t; sufera modificari de ordinul a
4 - 10 °C, temperatura aerului exterior
cunoa$te cre$1eri de la - 12.. .-2 1 °C la
+35 .. .38 °C, deci varia\ii .1t "' 47 ... 59 °C.
Deoarece exista momente in care
le= t;, deci .1p = 0, sunt necesare unele
masuri pentru a asigura func\ionarea
CO$Urilor de ventilare in tot timpul anu-
lui si anume:
- instalarea la partea superioara a co-
$Ului de ventilare a unui deflector;
- prevederea unui ventilator pe cosul
a de ventilare care sa fie pus in fun -
b c d e
ctiun e in perioadele cu tira j scazut;
- montarea la baza CO$ulu i de ventila-
re a unui corp de incalzire.
In STAS 6724 sunt aratate condi\iile
tehnice privind proiectarea $i executa-
rea CO$Uril or de ventilare naturala atat
a celor individuale ca t $i a celor cu ca-
nal colector $i canale deversoare (se-
cundare). Pentru cladirile cu maximum
4 nive luri se folose$!e sistemul cu ca-
nale individuale.
Ab sorbtia aeru lui din incapere se
g h face prin intermediul unei grile de ven-
tilare cu sectiun ea bruta de 200 cm 2
Fig. 5.1.7. Tipuri de ferestre mobile.
(minimum 100 cm2 sec\iune li bera)
 I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

amplasata pe canalul de ven til are cat
mai aproap e de plafon.
In cazul cladirilor cu mai multe nive-
luri (peste 4) se utilizeaza sistemul cu
canal colec tor (pentru toata c ladirea) si
canale deversoare (secundare) pentru
fiecare incapere in parte (fig. 5. 1.8
S T AS 6518 T uburi si blocuri p entru
canale de furn si de ventila tie cu canal
colector). Sistemul este avantajos pen-
tru ca loc ul ocupat este relativ mic si
acelasi, indiferent de etaj. La un canal
colec tor se racordeaza , unilateral sau
bilateral (mai rar), canale secundare.
Distanta dintre grila de absorbtie a ae-
rului treb uie sa fie eel putin 2,20 m
p entru a se inlatura comunicarea intre
doua incaperi alaturate sau situate la
niveluri succesive. Aria sec tiunii cana-
lului colector se determina in functi e
de inaltimea. activa medie Hm si
numarul canalelor secundare racorda-
. de
t e. lnaltimea activa medie se determi -
incap ere < 20 m3/h. Numarul de cana-
le indicat in l abel nu cuprinde si cana-
lele secundare ale ultimului nivel care
nu se racordeaza la ca nalul colector ci
se executa alaturat acestuia.
Canalele co lectoare, precum si cele
secundare, se executa din elemen te
prefabricate {STAS 6518).
5.2. Ventilarea mecanica (VM)
Reprezinta sistemul la care schimbul
de aer al unei incaperi si vehicularea
aerului prin canale si elementele insta-
latiei se face cu ajutorul ventilatoarelor.
Se p ot asigura debite, constante in
timp, in incap erile supuse ventilarii,
Tabelul 5.1.1. Numarul de canale secundare individuale ce pot fi racordate la
canale colectoare avand o anumita arie a secfiunii, in funcfie de inaltimea
activa medie Hm la blocuri de locuinte
-
lnaltimea
'
activa Aria sectiunii canalului colector [cm2]
medie Hm, 400 500 600
ceea ce p ermite diluarea perr.ian enta a
noxelor. Aerul poate fi filtrat si, dupa
caz, ir1calzit, racit, umidifica t sau usca t.
Miscarea aerului in incaperile ventilate
poate fi dirijata si controlata ca sens de
-
deplasare. In incaperi, dupa necesitate,
p oa te fi creata suprapresiune sau de-
presiune. 0 parte din aerul evacuat din
incaperi poate fi rec irculat, c onstituind
o sursa de economisire a energi ei ter-
mice. Se poate, de asemenea, recupe-
ra caldura din aeru l evacuat in exterior.
5.2.1. Alcatuirea unei instalatii - >
de ventilare mecanica
Schema de principiu a unei instalatii
700
.,

na cu relatia: [m numarul maxim de canale secundare

1 n 5... 7 7
H,,, = - I,h, [m]
8 ...9 8 10
n ,
in care : n - numarul de deversoare 10 9 10
(canale secundare); hn - distanta dintre 11 9 11
axa grilei de absorbtie a deversorului n . 12 10 11
si partea superioara a cosului de 13 10 12 14
ventilare (fig. 5. 1.8). Pe baza valorilor 14 10 12 15
inaltimii medii, Hm, in tabelul 5.1.1 este 15 10 13 15 17
indicat numarul maxim de canale se- 16 11 13 15 17 •

cundare ce pot fi racordate la colec- 17 11 13 16 18

toare avand aria resp ec ti va de 400, 18 11 13 16 19
500, 600, 700 cm 2 . Aceste date cores- 19 12 14 16 19
pund cazului curent al blocurilor de lo- , 20 ... 22 12 14 17 20
cuinte cu inaltimea etajelor de 2, 75 m, 23 ... 26 12 14 18 21
cand temperatura exterioara te < + 10 °C 27 ... 3 1 12 14 19 22
iar debitul de aer evacu at din fiecare 32 12 15 19 23

..... •
.. ... .... . .. .. .. . . .. ....
•
.. .. .. .. .... .. .... .... .... •• ••
• •• •
••
••••
• ••
.. ..
•

.. .. .... colector -.
•
• • ••
•.
••• .r:::
c

'·. ,,.~-.------.., .. 1---~---_.,-- .r:::c

•• .
''
~:
\
~ "\ ~

c'
' ·' deversor Nivel N .r:::
~'
'
Nivel IV Nivel N y

,1" Nivel N- 1
-- ~-- ·-----
Nivel N- 1
j_
Nive l Ill - . . . . - .
~ Nivel Ill
Nivel N-2
\
0
(\j
Ni vel II -
N _-4 ~
Nivel II

t ,,.\
- - - -1

Nivel I Nivel I
~

Subsol w~
777 , \ -_ ;;>? ? ""' 777\\\/ /

a b c
Fig. 5.1.8. Co?uri de ventilare:
a - individuate; b - c u deversor p e o parte; c - cu deversor p e doua la turi opuse.
 Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile L lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

de ven tilare mecanica p oate fi execu- figura 5.2.1 a este aratata cea mai sim-
cu nivel de zgomot limitat (fig. 5.2.1b)
tata in una din variantele prezenta te in p la alca tuire; instalatia filtreaza aerul si
se in tercaleaza atat pe partea de refu -
figura 5.2 . 1 in care sunt c uprinse ele- i1 incalzeste in perioada rece a anului.
lare cat :;;i pe cea de evacuare aten ua-
mentele componente ale instalatiei. in Cand instalatia deserveste incaperi
toare de zgomot care pot fi montate in
centrala de venti lare sau pe re\eaua de
G.A. canale. i n unele situa\ii se monteaza si
IV
un recuperator de caldura (fig . 5.2. 1c)
IV care poate fi amplasat , dupa caz, in
centrala de ventilare, pe acoperi s sau
pe traseul canalelor prizei de aer :;;i,
b respectiv, gurii de evacuare a aerului
viciat in exterior. lnstalatia cu recupe-
Fig. 5.2.1. Schema unei instalalii rator de caldura poate avea si atenua-
IV
de ventilare mecan ica generala toare de zgomot. lnstala\ia din figura
prevazuta cu : 5.2.1a poarta uneori si denumirea de
instala\ie cu aer cald cand este des-
c tinata incalzirii unui spa\iu . Fiind mai
a - filtrarea $i incalzirea aerului;
b - filtrarea $i incalzirea aeru/ui $i atenuarea zgom otului; scumpa decat o instalatie obisnuita de
c - filtrarea $i inca /zirea aerului, atenuarea zgomotu/ui $i recuperarea ca /durii incalzire c u ra diatoare este bine ca ea
din aerul evacuat; fie folosita, din motive economice, sa
VI - ventilator de introducere; VE - ventilator de evacuare (exhaustor); atun ci cand se urmaresc, simultan,
FP - filtru de praf ; Bl - baterie de incalzire; AZ 1, AZ2 - atenuator de zgomot pe scopuri de incalzire si ventilare. Se au
in vedere o serie de recomandari :
canalele de refulare :;;i evac uare; RC - recuperator de caldura;
Priza de aer proaspat (P .A.) repre-
I •
PC - pompa de circulatie; PA - priza de aer proaspat (exterior); GE - gura de
evacuare in exterior a aerului viciat; CRE, CR1 , CRR - clapete de reglare pe zinta elementul instalatiei de VM cu
circuitele de aer proaspat, evacuat si recirculat; GR - gura de refulare a ajutorul caruia se preia aerul din ex-
: teri or. Ea trebuie amplasata in locuri
I
aerului ; GA - gura de aspiratie (absorbtie) a aerului din incap ere; CA - canale
de aer; CV - centrala de ventilare; IV - incaperi ventilate. curate, ferite de praf :;;i neinsorite. Fa-
ta de sol, trebuie amplasata la o

in _ 1______.P"\.__] ~ 1:_ din din_... :1 ~ I: _... in Fig. 5.2.2. Scheme de alcatu ire a
incapere ~· exterior incapere : ~ : exterior sistem u lu i instalatiei de vent ila re
G.R. V.I. B.l. F.P. P.A.
G .A. V.E. G .E.

in
a mecanica:
b
·~C
.U. ~~C~
<P . RE .P.A.
' , C U. C .R .E .P.A.

~
~ ¢~':
"'~"'
in .__ II I .... - - I ,_

incape re : · in ' .
· din incapere :
G.R. V.1. B I. F. P. e xte nOI" G.R. V.I. din
P.C. -e- C .R.R a b ur
B.L F.P.
-B-
C.RR

. ... I' G.E. I G.E.

d in
incapere
--.. :1
:
,____ _ _ __ L _ <P --i: - >- din -+
incapere
,____ __ _ __,/_ ¢ ~:-+
V.E. C.R.1 ' in . V.E. C.R.1 , in
GA extenOI" G .A.
e xteriOI"

c1 c2
C.P. F.P.
C.R.E 1: P.A. in~:
in
incape re : <P- - i:' -din inciipere :
C. RR
din
exteriOI" e xten or

din -..
incap e re
:j: >----~¢---i : -+
C.R.
1
. J' G .E.
• in
din-.. :j -
inciipere : ~
G.A. V.E.
~ - - --------<--)4 :::--!
C.R.1
I ":
' in
G.A. V.E. exte riOI"
exte rior

d1 d2

P.A. C R F.P . B.R. V.I. a - prin refulare; b - pr in evacuare; c 1 - cu

. ·E LJ incalzire $i umidificare adiabatica; c2 - cu umi-
din : I "' -~ -©-
ex teri o r :r"'-f tzJT!@! in
dificare izotermica; d 1 - cu racire prin baterie;
d2 - cu racire prin pulverizare de apa rece sau
incapere
-0- C.R R U. racita; e - cu uscare fo losind substanfe
abur desicante;
G.E. GA BR - baterie de racire; CU - camera de
umidificare; CP - camera de pulveri zare ;
PC - pompa de c ircula\ie;
din
incapere U - aparal pentru uscarea aerului.
e Restul nota\i ilor sun t acelea:;;i ca in fi gura 5.2. 1.
 I. lnstalatii
, de ventilare si
, climatizare
distanta de eel putin 2 m. Se poate
amplasa pe pereti, in f erestr e, in
spatii verzi sau, daca este posibil, se
poate combina cu o fantana artezia-
na. Este alcatuita dintr-o rama me-
talica prevazuta cu jaluzele fixe con-
tra ploii $i plasa de sarma.
• Gura de evacuare a aerului viciat in
exterior este asemanatoare ca alcatuire
cu priza de aer. Se amplaseaza, de re -
gula, pe acoperis sau terasa, mai rar,
pe peretii exteriori pentru ca murda-
resc sau umezesc (cand aerul este in-
carcat cu vapori de apaJgrasimi) tencu-
iala.
• Distanta dintre priza de aer $i gura
de evacuare trebuie sa fie de minimum
10 m pe orizontala sau 5-8 m pe ver -
ticala (pentru incaperi de categoriile D,
E, C de pericol de incendiu, daca aerul
evacuat nu contine praf in suspensie).
In cazul incaperilor din categoriile A,
B, C de pericol de incendiu, cu dega-
jari de praf, se recomanda respectarea
ambelor conditii de distanta. Pentru
alte categorii de incaperi (unitati nucle-
are sau laboratoare care lucreaza cu
izotopi radioactivi) distanta pe orizon-
tala este de minimum 20 m, iar evacu-
area se face uneori printr-un CO$ a ca-
rui inaltime trebuie sa depa:;;easca cu
3-4 m cea mai inalta coama a acope-
ri$urilor invecinate care se gasesc pe o
raza de 50 m . in acest sens trebuie
avute in vedere normativele depar-
tamentale specifice.
• incaperea in care se monteaza
echipamentul necesar ventilarii unei in-
caperi sau cladiri , centrala de ventilare,
se amplaseaza la subsolul cladirilor, la
nivelurile intermediare sau pe acoperi$.
Amplasarea se face astfel incat sa fie
cat mai aproape de incaperile deservi-
te, pentru a rezulta trasee de canale
mai scurte $i pentru a diminua racirea,
respectiv, incalzirea aerului in reteaua
de canale. Se are in vedere ca traseele
lungi de canale inseamna consum ma-
re de metal, pierdere mare de sarcina,
consum de energie electrica mai rnare,
deci o scumpire atat a investitiei cat $i
a exploatarii. Nivelul de zgomot produs
de centrala de ventilare reprezinta un
alt criteriu care determina amplasarea
fata de incaperile deservite.
5.2.2. Regimuri de functionare
Cele trei clapete de reglare CRE, CR1,
CRR permit functionarea in unul din
cele trei regimuri posibile (fig. 5.2.1):
- CRE, CR1 deschise, CRR inchisa -
functionare numai cu aer proaspat;
- CRE, CR1 inchise, CRR deschisa -
func\ionare in regim de recirculare
totala;
- CRE, CR1, CRR partial deschise -
functionare in regim de recirculare
Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile
partiala; reprezinta eel mai uzual
mod de utilizare a instalatiei.
•
Regimul de recirculare totala se
adopta pentru aducerea rapida a am -
biantei la parametrii prescrisi. Regimul
de functionare numai cu aer proaspat
se adopta in cazurile in care nu este
permisa recircularea aerului (prezenta
gazelor explozive, otravitoare, a radia-
\iilor radioactive, a germenilor pato-
geni, a mirosurilor puternice etc.).
5.2.3. Sisteme de
. ventilare
~
mecan1ca
• Prin refulare, cu filtrarea aerului $i
incalzirea acestuia iarna; se utilizeaza la
incaperi cu viciere redusa (fig. 5.2.2a) a
aerului cum ar fi: magazine, expozitii,
sali de sport, ateliere mecanice.
• Prin evacuare (fig. 5.2.2b); se
folose;;te la incaperile cu viciere puter-
, nica a aerului (prin gaze, vapori, miro-
suri puternice sau temperatura mare )
pentru a impiedica impra:;;tierea noxe-
lor in incaperile adiacente. Se prevede
la bucatarii, garderobe, laboratoare,
WC-uri, posturi de transformare, came-
re obscure, incaperi pentru acumula-
toare.
Este un sistem simplu, eficient $i
ieftin; compensarea aerului evacuat se
face, dupa caz ,din incaperile alaturate,
din exterior sau, in mod organizat, prin
prevederea unor instala\ii de incalzire.
Uneori instalatia
•
se reduce la monta-
rea unui ventilator (sau mai multe) in pe-
retele exterior, fereastra sau acoperi$.
• Prin refulare $i evacuare; se poate
folosi una din alcatuirile indicate in
figura 5.2. 1 $i se prevad la incaperi
mari de tip cinematograf, restaurant,
magazin etc.
• Cu umidificarea aerului (fig . 5.2.2
c 1, c2); se prevede la incaperile in care
se prescrie o umiditate minima in tot
timpul anului. larna aerul exterior are
un continut de umiditate redus. Prin in-
calzire, umiditatea relativa scade con -
ducand la uscarea aerului interior. De
aceea, se mare;;te con\inutul de umidi -
tate al aerului exterior de la 1... 3 la
7 ... 10 g vapori/kg aer uscat . Umidifi-
carea se poate face pe cale adiabatica
(fig. 5.2.2c1) prin pulverizarea de apa
in circuit inchis (intr-o camera de pul-
verizare) sau pe cale izotermica (fig.
5.2.2 c2) prin injectare de abur viu in
curentul de aer. lnjectarea aburului se
poate face intr-o camera de umidifi-
care (ca in figura) dar si pe canal sau ,
cu unele precautii, chiar in incaperea
deservita.
• Cu racirea (;;i uscarea) aerului, va-
ra; se poate realiza in doua moduri. Ra-
cirea aerului (fig. 5.2.2 d1) se poate re-
aliza cu 0 baterie de racire (cu apa ra -
cita avand temperatura ini\iala 5 .. .8 °C)
sau cu o baterie cu detenta directa (cu
freon avand temperatura de vaporizare
2 ... 7 °C). Cum temperatura initiala a
agentului de racire este mai mica decal
temperatura punctului de roua cores-
punza toare starii ini\iale a aerului supus
racirii, are loc, concomitent, :;;i o uscare
a acestuia. Al doilea procedeu de raci -
re este prin pulverizarea de apa rece in
curentul de aer, utilizand o ' camera de
pulverizare (fig. 5.2.2 d2). Conditia ca
sa se obtina acela:;;i proces de racire
(;;i uscare) este ca temperatura apei
pulverizate sa fie egala cu temperatura
superficiala exterioara a bateriei de ra -
.
c1re.
• Cu uscarea aerului folosind sub-
stante desicante (fig. 5.2.2 e); se utili -
zeaza mai rar. Uscarea aerului (reduce-
rea con\inutului de umiditate) se reali-
zeaza folosind substante •
adsorbante
! solide (silicagel, alumogel) sau lichide
: (clorura de magneziu, clorura de cal -
1 ciu). 0 substanta adsorbanta poate re-
\ine pe suprafata ei o cantitate de va-
pori de apa egala cu pana la 15 % din
greutatea proprie. Dupa saturare, ma-
terialul trebuie regenerat, opera\ie
care se realizeaza prin incalzire. Vapo -
rii de apa retinu\i condenseaza ce-
dand caldura latenta de vaporizare $i
ducand la incalzirea materialului, con-
comitent cu uscarea lui (proces de us-
care adiabatica). Substantele desican-
te lichide isi. micsoreaza
. concentratia
'
prin condensarea vaporilor de apa re-
tinuti $i trebuie $i ele regenerate. Pen -
tru a nu se intrerupe functionarea in -
stala\iei se prevad 2 aparate de usca-
re (unul in functiune, iar celalalt in
regenerare).
5.3. Climatizarea
5.3.1. Probleme generale
lnstalatiile
•
de climatizare numite si •
instalatii
. de conditionare
'
a aerului tre -
buie sa asigure men\inerea parametri-
lor aerului, din incaperile deservite, in
limite dinainte prescrise, in tot timpul
anului, indiferent de variatia factorilor
. '
meteorologici, de gradul de ocupare a
incaperilor, cu alte cuvinte, indiferent
de modificarea sarcinilor term ice (de
incalzire, de racire) $i de umiditate. Ele
au rolul de a asigura condi\iile de con -
tort termic in cladirile social-culturale,
administrative, de locuit etc, sau de a
asigura parametrii necesari ai aerului
interior (temperatura, umiditate relativa)
in cazul instalatiilor de climatizare teh -
-
nolog ica. In acela$i limp trebuie sa se
asigure introducerea de aer proaspat
necesar diluarii C02 degajat de ocu-
pan\i (func\iunea de ventilare). Deoare-
ce sarcinile termice $i de umiditate ale
incaperilor se modifica permanent $i in
 Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

Tabelul 5.3.1. Temperatura $i umiditatea relativa a aerului interior in incaoerile industriale. iarna
Nr .crt. Ramura industriala Sectia Temoeratura oc Umiditatea relativa %
1 2 3 4 5
1 Panificatie
•
Depozite de faina 15 .. .25 50 ... 60
Deoozite de drojdie 0 .. .5 60 ... 75
lncaoeri oentru oroducerea aluatului 23 .. .25 50 ... 60
Deoozite de zahar 25 35
•
2 Fabrici de bere lncaoeri de fermentatie 4... 8 60 ... 70
Platforme oentru ma!\ 10 ... 15 80 ... 85
3 Tipografii Deoozite de hartie 20 ... 26 50 ... 60
lmorimare 22 ... 26 45 ... 60
lmorimare multicolora 24 .. .28 45 .. .50
Fotoimorimare 21 ... 23 60
Restul lncaoerilor 21 ... 23 50 ... 60
4 lndustria electrotehnica Fabrica\ie aenerala 21 50 ... 55
Fabricarea termornetrelor si hiarostatelor 24 50 ... 55
Fabricate cu tolerante mici 22 40 ...45
Fabricarea izolatiilor 24 65 ... 70
5 lndustria cauciucului Depozitare 16 ... 24 40 ... 50
Fabrica\ie 31 ...33 -
Vulcanizare 26 ... 28 25 ... 30
Material chiruraical 24 .. .33 25 ...30
6 lndustria ceramica Deoozitare 16 ... 26 35 ... 65
Fabricatie •
26 ... 28 60 ... 70
Decoratie ornamentare) 24 ... 26 45 ... 50
7 lndustria linoleumului Oxidarea uleiului de in 32 ... 38 20 ... 28
lmorimare 26 ... 28 30 ... 50
8 lndustria mecanica Birouri, ansamblare,montai 20 ... 24 35 ... 55
Montai orecizie 22 ... 24 40 .. .50
•
9 lndustria hartiei lncaoerea masinilor de hartie 22-... 30 -
Deoozite de hartie 20 ... 24 40 ... 50
10 lndustria farmaceutica Deoozite de oroduse 21 .. .27 30 ... 40
Producerea tabletelor 21 ...27 35 .. .50
11 lndustria fotografica Producerea filmelor normale 20 ... 40 40 .. .65
Producerea filmelor cu aarantie 15 ... 20 45 ... 50
Prelucrarea filmelor 20 .. .24 40 ... 60
Deoozitarea filmelor 18 ... 22 40 ... 60
12 lndustria blanurilor Depozitare 5 ... 10 50 ... 60
13 Ciupercarii Perioada de cre$tere 10 ... 18 -
Deoozitare 0... 2 80 ... 85
14 lndustria chibriturilor Producere 18 ... 22 50
Deoozitare 15 50
15 lndustria dulciurilor Deoozitare (fructe uscate 10 .. . 13 50
Bomboane moi 21 . .24 45
Producerea bomboanelor tari 24 ... 26 30 ... 40
Ambalarea bomboanelor tari 24... 26 40 ... 45
Producerea ciocolatei 15-... 18 50 .. .55
•
lnvelirea ciocolatei 24.. .27 55 ... 60
Ambalarea ciocolatei 18 55
Deoozitarea ciocolatei 18 ... 21 40 .. .50
Producerea checurilor $i naoolitanelor 18 ...20 50
16 lndustria tutunului Deoozitarea tutunului brut 21... 25 . 60 ... 65
Preaatirea tutunului 22 ... 26 75 ... 85
Fabricarea tiaaretelor si oioelor de foi 21...24 55 ... 65
Ambalare 23 65
17 lndustria textila Sectii bumbac
- batatoare 22 ... 25 40 ... 50
- carde 22 ... 25 I 45... 55
- oientanat 22 .. .25 55 .. .65
- laminoare 22 ... 25 50 ... 55
- flaier masina de filat cu arioioare 22 ... 25 50 ...55
- rinouri (masini de filat cu inele 22 .. .25 55 ... 65
- sec\ii mosoare, rasucit fire, urzit,
tragerea urzelii 22 ... 25 60 ... 70
- tesatorii 22 ... 25 70 ... 80
I - conditionarea torsului (in) si tesaturilor 22 ... 25 I 90 ... 95
' I
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

Tabelul 5.3.1 Temperatura ~i umiditatea relativa a aerului interior in incaperile industriale, iarna - continuare-
1 2 I3 4 5
17 lndustria textila Sectii de in: I I'

- preqatire 18 ... 20 80
- carde 20 ... 25 50 ... 60
- filatura 24 ... 27 I 60 ... 70
- \esatorie 27 80
I Sec\ii de lana:
- preqatire 27 ... 29 60
- carde 27 ... 29 65 .. .70 .
- filatura 27 ... 29 50 ... 60
- \esatorie 27 ... 29 60 .. .70
- finisai 24 50 ... 60
Sec\ii matase naturala:
- preqatire 27 60 ... 65
- filatura 24 ... 27 65 .. .70
- tesatorie 24 ... 27 60 ... 75
Sectii de matase artificiala:
- carde, filatura 21 .. .25 65 ... 75
- \esatorie 24 ... 25 60 ... 65

limite largi, iar parametrii microclima-
tului trebuie mentinu\i constan\i, rezul-
ta ca aerul tratat, introdus in incaperi,
trebuie sa aiba permanent (in tot tim-
pul anului) parametri variabili . Ca urma-
re, aerul trebuie tratat intr-un aparat
(agregat) unde sufera o suita de 4 pro-
cese termodinamice simple (incalzire,
racire, uscare, umidificare), intr-o anu-
mita ordine. Pentru realizarea acestei
tratari este necesara $i o instala\ie de
reglare automata, aferenta, care sa
men\ina temperatura :;;i umiditatea rela-
tiva la valorile prestabilite. Concomi-
tent, instala\iei de climatizare i se atri-
buie :;;i func\iunea de economisire a
energiei, motiv pentru care, adesea, se
intercaleaza un recuperator de caldura.
lnstala\iile ale caror agregate de
tratare a aerului sufera numai doua sau
trei procese termodinamice simple
poarta denumirea de instala\ii de cli-
matizare par\iala. Foarte adesea, insta-
la\iile de climatizare par\iala sunt de-
semnate (mai ales de catre comerci-
an\i) drept instala\ii de climatizare,
ceea ce nu este corect.
lnstala\iile de climatizare sunt folosite
in doua categorii de cladiri, civile :;;i in-
dustriale, luandu-:;;i de aici :;;i denumi -
rea de: instala\ii de climatizare in sco-
puri de contort :;;i instala\ii de climatiza-
re tehnologica (in scopuri industriale).
lnstalatiile de climatizare de contort
sunt destinate asigurarii microclimatu-
lui pentru men\inerea sanatatii :;;i des-
ta:;;urarii muncii optime in toate catego-
riil e de cladiri civile (birouri, spitale ,
teatre, magazine, sali de audi\ie :;;i con-
certe etc.) pe parcursul intregului an.
Dupa anotimp :;;i dorin\a, temperatura
incaperilor este men\inuta intre 20 :;;i
26 °C iar umiditatea relativa intre 40 :;;i
60 % (§ 2.3).
lnstalatiile de climatizare tehnologica
au fun c\iunea de a asigura acei para-
metri ai incaperi lor care convin proce-
sului de produc\ie, pentru a preveni re-
butarea produselor.
T emperatura $i umiditatea relativa a
aerului trebuie sa fie optime pentru i
desta:;;urarea procesului de fabrica\ie :;;i
primeaza alegerea acestora.
in cazul in care valorile acestor para-
metri creeaza disconfort pentru perso-
nalul de deservire se iau masuri supli- !
mentare pentru a preveni imbolnavirile :;;i
a asigura randamentul necesar muncii.
Condi\iile realizarii produc\iei (tempe-
ratura, umiditate) pentru diverse ramuri
industriale sunt indicate, dupa Carrier
Handbook of Air Conditioning System 5.3.2.2 Principii de funcfionare a
Design , ASHRAE - Handbook $i alte instala/iilor de climatizare
surse bibliografice, in tabelul 5.3. 1.
5.3.2. Clasificarea instalaJiilor
de climatizare.
Principii de funcJionare
5.3.2. 1 C/asificarea instalaJiilor
- instala\ii ,,numai aer", cu:
• 1 canal cu debit constant, pentru:
* 0 singura zona;
* mai multe zone cu:
• reincalzirea aerului;
• clapete de reglare;
• grupuri de ventilare zonale;
• 1 canal cu debit variabil;
• 2 canale de aer cu:
* debit constant;
* debit variabil;
- instala\ii ,,aer-apa" (cu aer primar) cu: stala\ia de reglare automata aferenta,
• aparate cu induc\ie
(climaconvectoare);
• sisteme cu:
• 2 conducte (cu :;;i tara comu -
tare);
• 3 conducte;
• 4 conducte;
* aparate cu:
• reglare (prin ventil sau
, clapeta);
• debit (constant sau variabil);
• ventiloconvectoare:
* cu aer primar;
* cu priza de aer exterior;
* numai cu recirculare;
* diagrame de reglare a
parametrilor;
• racordarea climaconvectoarelor la
re\eua de agen\i termici, sistem cu:
* 2 conducte;
* 3 conducte;
* 4 conducte;
• incalzire terminala;
• alte sisteme.
Elementul principal al oricarei insta-
la\ii de climatizare ii reprezinta aparatul
(agregatul) de climatizare de care sunt
legate modalita\ile de func\ionare a in-
stala\iei. Aerul de climatizare este tratat
(incalzit, racit, uscat, umidificat) in apa-
rat :;;i cu ajutoru l acestuia instala\ia
poate func\iona intr-unul din regimurile:
cu amestec de aer exterior :;;i de aer in-
terior; numai cu aer exterior; in regim
de rec irculare totala.
in figura 5.3. 1 este prezentata sche-
ma de principiu a unei instala\ii de cli-
matizare care deserve:;;te o singura in-
capere (de exemplu, o sala de specta-
col dintr-un teatru).
lnstala\ia de climatizare se compune
din: agregat (aparat) de climatizare, in-
recuperator de caldura, atenuatoare de
zgomot, grile de refulare :;;i absorb\ie
pentru incapere, priza de aer proaspat,
gura de evacuare a aerului viciat in ex-
terior :;;i re\eaua de canale pentru intro-
ducere :;;i evacuare. Pentru a func\iona,
instala\ia mai are nevoie de cate o sur-
sa de: caldura (apa calda, apa fierbin -
te, abur), frig (apa rece, apa racita, fre-
on), energie electrica pentru instala\ia
 Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile . de ventilare si. climatizare
I. lnstalatii

de for\a (antrenare ventilatoare, pom-
pe, recuperator de caldura, compre -
soare, servomotoare, generatoare de
abur , alimentare baterii electrice etc. ) :;;i
automatizare (circuite de comanda,
semnalizare etc.).
Aerul proaspat este prelua t din
exterior prin priza de aer (P.A.) cu aju-
torul ventilatorului de introducere (V.1.),
trecut prin recuperatorul de caldura
(R .C.) $i amestecat cu aer recircu lat din
incapere.
Agregatul de climatizare se compune
din:
- Fitrul d e praf (F) - are rolul de a
retine particulele de praf din aerul
exterior $i recirculat.
- Bateria de preincalzire (BPI) $i ba-
teria de reincalzire (BRI). Acestea
preincalzesc $i reincalzesc, in anu-
mite limite, debitul total de aer al
instalatiei.
- Camera de umidificare (CU) - are
rolul de a imbogati continutul de
umiditate al aerului introdus in
incaperea climatizata. Aceasta umi-
dificare se poate face cu ajutorul
unei camere de pulverizare a apei
(umidificarea adiabatica), cu porn-
.- pare in circuit inchis sau prin injec-
tare cu abur viu (umidificare izoter-
mica) provenit de la un generator
de abur sau preluat dintr-o re\~a
de abur tehnologic (§8.8.3). In
cazul utilizarii aburului, SRI poate
lipsi.
- Ventilatorul de introducere (V.1) asi-
gura mi$Carea aerului pe circuitul de
introducere de la priza de aer (P .A)
pana la gura (gurile) de refulare (G .R) Higrostatul de camera (H), la scade-
invingand rezistentele din PA, RC, F, rea umidita\ii relative a aerului interior
BPI, BR, CU, BRI , AZ., GR $i de pe re- sub valoarea prescrisa, deschide, mai
\eaua canalelor de introducere . mult, V2 al BPI $i porne$te pompa de
- Ventilatorul de evacuare (VE) circula\ie P2 a camerei de umidificare.
asigura mi$Carea aerului pe circuitul de La atingerea umiditatii relative prescri -
evacuare (GA, AZ., RC , GE $i re\eaua se se opre$te P2. La umiditati relative
de canale aferenta). Presiunea acestui interioare mai mari decat valoarea pre-
ventilator este mai mica decat a celui scrisa se inchide V2 al BPI $i se des-
de introducere care are de invins mai chide V 1 al BR astfel ca aerul este racit
multe rezisten\e (rezistentele elemente- $i uscat. Corectarea scaderii tempera-
lor componente ale aparatului de cli- turii interioare se face prin deschiderea
matizare). V3 al BRI. La oprirea instalatiei (a ven-
Ac\ionarea :;;i reglarea diverselor ele- tilatoarelor VI $i VE) se comanda $i in-
mente care participa la tratarea aerului chiderea CR de pe aerul proaspat $i
se tac cu ajutorul unor traductoare: ter- evacuat.
mostat (T); higrostat (H) montate in in-
capere sau pe canalele de aer (in prin- 5.3.3. lnstalafii ,,numai aer"
cipal, pe eel de evacuare a aerului din
incapere, dar nu numai). In figura 5.3.1, La aceste sisteme aerul este tratat
T $i H au fost prevazute in incapere. intr-un agregat central dupa care este
(Pentru diverse scheme tehnologice de refulat, in incaperi, Iara a mai suferi re-
reglare automata a instala\iilor de cli- tratari ulterioare. Aerul trebuie sa asi-
matizare a se vedea § 12.4 $i § 12.5). gure, in mod integral, atat incalzirea
I Termostatul de camera (T) ac\ionea- I cat $i racirea incaperilor, in incaperi ne
za secven\ial asupra agentului termic al I mai existand sisteme suplimentare de
: BRI $i asupra agentului de racire al BR . . incalzire (de exemplu, cu corpuri de
i La scaderea temperaturii aerului din incalzire) sau de racire. Pentru unele
I 1
incapere este pus, mai intai, in functiu- I categorii de incaperi , unde o inundatie
ne RC $i, ulterior, se deschide V3 al prin spargerea conductelor de apa ar
BRI. Actiunea continua pana la restabi- produce pagube mari, este singurul
1 lirea temperaturii interioare prestabilite. mod de climatizare.
\ La cre$terea temperaturii interioare lnstalatiile .,numai aer" se pot execu-
I peste valoarea prescri sa se inchide, ta in doua variante, dupa marimea pre-
1
' mai intai, V3 $i, apoi, se opre$te RC. siunii ventilatorului : instala\ii de presiu-
Daca temperatura interioara continua ne joasa (traditionale) $i instalatii de
I sa creasca se deschide v I al BR. La presiune inalta. In instalatiile de presiu-
1
restabilirea temperaturii interioare se ne joasa aerul este vehiculat in canale
I inchide V1 . cu viteze cuprinse intre 3 $i 8 m/s $i

VE
j;G.A ~6 ·
~9
te xt

incapere
clima1izata
J:G.R
Aer
proaspat

ATA

:__-__:__ ---<ID
VP

Fig. 5 .3 .1. Schema unei instalatii de climatizare deservind o singura incapere:

ATA - aparat de tratare aer; T - termostat; H - higrostat; VI - ventilator de introducere; VE - ventilator de evacuare; F -
filtru de praf; BP I - bateri e preincalzire; BR I - baterie reincalzire; BR - baterie racire; CU - camera umidificare; C - cazan
apa calda; CP - compresor; CD - condensator; VL - ventil de laminare; EP - evaporator; RC - recuperator de caldura;
CR - clapeta de reg lare; VP - vas expansiune; V - ven til cu 3 cai; P - pompa de circula\ie; AZ. - atenuator de zgomot;
PA - priza de aer; GE - gura de evacuare in exteri or a aerului viciat; GR - gura de refulare; GA - gura de absorb\ie;
CH - aparat de racire a apei {chiller).
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare
conduce la presiuni ale ventilatoarelor
c urrin se intre 100 $i 500 Pa. Ca urma -
re. nivelul de zgomot in instala\ie este
redus $i, de cele mai multe ori, nu este
necesara prevederea unor atenuatoare
de zgomot.
La instala\iile cu debite mari de aer
(hoteluri, cladiri cu birouri) spa\jul ne-
cesar pentru amplasarea canalelor este
mai mare $i reclama marirea suprafetei
construite. Pentru a reduce debitul de
aer $i spatiu l aferent amplasarii canale-
lor s-a recurs la doua metode: marirea
diferen\ei de temperatura dintre aerul
incaperii :;;i aerul racit de la 5 ...8 la
10 ... 12 °C $i marirea vitezei de circula-
\ie a aerului in canale la 15 .. .25 mis.
Acest ultim aspect a condus la creste-
rea pierderii de sarcina in instala\iile de
climatizare la valori d e ordinul
1000 ... 2000 Pa (uneori chiar mai mu ll).
Ac este in stala\ii au capatat denumirea
de ,,instalatii de presiune inalta". Cre$-
terea presiunii a atras dupa sine cre:;;-
terea importanta a nivelului de zgomot,
fiind necesare masuri de tipul : preve-
derea atenuatoarelor de zgomot, adap-
tarea de grile pentru introducere cu
atenuarea zgomotu lui, prevederea unor
aparate de detenta. Toate acestea
sc umpesc instala\ia. Odata cu cre$-
terea pre\ului energiei, scumpirile enu-
merate mai sus nu au mai putut fi aco-
perite $i s-a recurs la reducerea, din
nou, a vitezei de circula\ie a aerului in
canale. Se recomnda ca viteza sa nu
depa:;;easca 12 ... 15 m/s astfel ca
presiunea in sistem sa scada la
1000 ... 1200 Pa.
Cre:;;terea diferentei de temperatura
la 10 .. . 12 °C se poate face, pentru a
. ~
I
14
0
4
Ae< r'\ :
proas paty
:
2 3
Agregat de climatizare
Fig . 5.3.2 lnstalatie de cl imatizare cu un c anal de presiune joasa/lnalta pentru o si ngura zona,
- camera de amestec; 2 - filtru de praf; 3 - baterie de incalzire; 4 - baterie de racire; 5 - camera de umidificare;
6 - ventilator introducere; 7 - ventilator evacuare; 8 - aparat de detenta (in cazul instala\iilor de presiune inalta );
9 - incapere clirnatizata; 10 - regulator de umiditate; 11 - regulator de ternperatura; 12 - ventil cu doua cai;
13 - venti l cu trei cai; 14 - clapeta de reglare; T - termostat de camera al zonei; H - higrostat de camera al zonei.
Capitolul 5: Sisteme pentru cl adiri civile
preveni curenti reci de aer, cu adopta-
rea unor dispozitive de introducere
performante, deci mai scumpe.
Din punct de vedere al debitului de
aer, instala\iile de climatizare ,,numai
aer" pot ti realizate, de asemenea, in
doua variante de instala\ii: cu debit
constant :;;i cu debit variabil.
5.3.3. 1 lnstala/ii ,, numai aer " cu 1 canal
cu debit constant
lnstalatia poarta denumirea de
instalatie cu ,,un canal" luandu-se in
c onsiderare canalul de introducere. ln-
stala\ia are insa $i un al doilea canal,
eel de evacuare. lnstala\ia func\ioneaza
tot timpul cu acela$i debit de aer, atat
vara cat $i iarna.
5.3.3.1.1 lnstalafii pentru 0 zona
lnstala\ia din figura 5.3.2 deserve$le
fie o singura incapere, fie mai multe
incaperi , avand aceea$i orientare sau
aceea:;;i varia\ie a sarcinjlor termice :;;i
de umiditate, alcatuind o zona, astfel
incat, in timpul anului, sa nu fie
necesara modificarea debitelor de aer
intre incaperi.
in cazul existen\ei mai multor inca-
peri, traductoarele de temperatura (T)
sau de umiditate (H) se monteaza in
camera reprezentativa a zonei sau pe
aerul evacuat (dupa colectarea de la
toate incaperile), (varianta 2, din figura
5.3 .2).
Oaca instalatia de climatizare este
realizata in sistemul de presiune inalta
pe circuitul de introducere a aerului in
incapere (incaperi) se intercaleaza un
aparat de detenta care reduce presiu-
nea aerului de la circa 150 .. .200 (sau
..-+--~ 1-::::===i....L--_i.~:~~~,a~____::i:::_~..'.'.a:___.:.i:·:--a
4 5 6
deservind mai multe incaperi :
chiar mai mult) la 10 ...30 Pa.
Pentru instalatii cu nivel de zgomot
ridica t se iau masuri de atenuare a
acestuia prin prevederea atenuatoare-
lor de zgomot sau a unor grile de aer
(in special, pe introducere) prevazute
cu rnateriale fonoabsorbante. Se. pot
combina, daca este necesar, ambele
modalitati.
5.3.3.1.2 lnstalatii pentru mai multe zone
Pentru incaperi cu orientari diferite,
incaperi exterioare $i interioare sau in-
caperi cu variatii diferite ale sarcinilor
termi ce $i de umiditate, care ar
conduce la modificari ale debitelor de
aer, de la un sezon la altul, in cazul
folosirii unui singur grup, este necesara
tratarea ulterioara a aerului , cores-
punza tor fiecarei zone in parte.
• lnstala\ii cu reincalzirea aerului pe
fiecare zona (fig. 5.3.3)
incaperile din cladire se grupeaza pe
zone dupa diversele criterii enun\ate la
§5.3.3. 1. 1. in agregatul de climatizare
se trateaza aerul pentru toate zonele
(fig . 5.3.3) la parametri convenabili atat
pentru vara cat $i pentru iarna. Termo-
statul (T) se monteaza in camera repre-
zentativa a fiecarei zone (varianta 1)
sau pe canalul de evacuare al fiecarei
zone daca, termic $i economic, este
posibil (varianta 2). Se poate diferen\ia,
pe fiecare zona, temperatura incaperi-
lor in perioadele reci $i de tranzitie, nu
:;;i in sezonul cald .
La variantele de presiune inalta tre-
buie sa se prevada aparate d ~ detenta.
Reglarea temperaturii aerului fiecarei
zone se face prin reglarea debitului de
agent termic al bateri ilor 8 11... 813.
9 ttt 9 9
,- r,.
 Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile L lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

Dezavantajul principal al acestei solu-
tii este faptul ca toate incaperile unei zo-
ne primesc aer cu aceea$i temperatura.
• lnstalatii cu clapete de reglare
(fig. 5.3.4)
Canalul fiecarei zone este racordat la
fiecare din cele doua camere de pre-
siune 17. Pe fiecare racord se gase$te
cate o clapa de reglare (CR1, CRi). Ce-
le doua clapete pereche, CR1 $i CRi,
sunt astfel cuplate incat, in timp ce una
se deschide, cealalta se inchide, in
aceea$i proportie. Comanda lor se
face cu ajutorul termostatului T, montat
in camera reprezentativa a zonei
(varianta 1) sau in canalul de evacuare aerului cald $i rece.
al zonei (varianta 2). Prin amestecul • lnstala\ii cu grupuri de ventilare
aerului cald cu eel rece, in diverse zonala (fig . 5.3.5)
proportii, se furnizeaza, fiecarei zone, in instala\iile prezentate anterior tre-
aer cu temperaturi diferite, fiind buie sa se vehiculeze, uneori, un debit
posibila, in acela$i timp, incalzirea unei de aer mare sau sa se lucreze cu dife-
zone $i racirea alteia. incalzirea aerului ren\e mari de temperatura intre aerul
in bateria de incalzire a fiecarei zone se incaperii $i aerul refulat (10 .. . 12 °C in
face la circa 25 ... 35 °C iar racirea la perioada calda a anului) ceea ce poate
circa 12 ... 15 °C. Solutia se preteaza la avea ca urmare apari\ia de curen\i su-
incaperi cu sarcini termice foarte paratori. Se recurge, in acest caz, la un
diferite. agregat central mai mic $i la prevede-
Ca dezavantaje se pot enumera: rea a cate unui agregat auxiliar pe
spatiu mare necesar amplasarii canale- fiecare zona sau pe anumite zone (fig.
lor, pierderi importante prin amestecul 5.3.5). Pe zona unde a fost prevazut un

r - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Zona 3
L-·----------------------~~ 2

ev~~~at(J .I:~
P T-
I
~- - - _._ _ - ~Vananta
- • - ) - -,- -
:T .
- - -.- - - - - 1 Zona1

:
1 1 1
14 2 . ·; I I ,--'~----,

t 7
·:: :::::::::::::::::· ...... :::0
/ 11
---·
:
"if

:.... .ITJVarianta 1
if if

:
. ······ D
'10 .:1?r
· · --· : ,
if
'--.. 9
if
9

J• ~~'--j--,_[:;.'_--~-:-o-n_:_o_:_a_3_ .t.=__
rs_ _ _ __,q~~na 1
~
H,Q
Aer r\
proaspiitl.--y'
~-~~ CR -- Bl
3 4 5 3
2
Agregat de climatizare

Fig_ 5.3.3. lnstalatie de climatizare cu debit constant cu 1 canal de presiune joasil!inalta, multizonala,
cu baterii de postincalzire :
1- 14, T - vezi fig. 5.3.2; 13a - ventil cu trei cai pentru zonele 1, 2, 3;
T 1 - termostat de canal; H 1 - higrostat de canal; Bl - baterie de incalzire aferenta unei zone.

I- ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Zona 3
r -• - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - .Zona 1
(J :~ - - 1- - - • - ~ --+-..L-+:J::--:- - - , - - - T- -

[JI D~
- - 1 Zona 1
1 ~ : T : Vanan ta2

ev~~~at ~
1
7
li ' OJ
Vananta 1

·IT!
-c:::sJ
/ 11
:m -0 , -er ,
:>--____
- - -~ __..:c;.._______~
9 9
10 _ _ _ _ >+------s z!na 1
I
+-+-~, Q.. ..._ ~~

I ci CR
-+-~--~ G..------- Zona 2

o~~
CR
-,,.-.,,----Q..---- Zona 3
CR

Aer
proaspiit
Q
. '
2 5

Agregat de climatizare
Fig. 5.3.4. lnstalatie de climatizare cu debit constant, cu 1 canal de presiune joasil!inalta,
multizonala, cu clapete de reglare:
1... 14, T - vezi fig. 5.3.2; 15 - termostat pentru aerul cald; 16 - term ostat pentru aerul rece; 17 - camera de presiune.
 L lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

agregat auxiliar se poate vehicula un cr e~te

(iarna) sau scade (vara) fa\a de perilor se realizeaza cu ajutorul regula-
deb it de aer loca l mult mai mare, ope- temperaturile de calcul, $i sa se incal- toarelor de debit (RD). Reglarea debitu-
rand cu 0 diferenta de temperatura zeasca , respectiv, raceasca mai pu\in lui de aer se poate face pe grupe de
aer. in cazul instala\iilor c u debit con - incaperi (rezultand o economie p e par-
(!interior - lretulare) mai mica , ceea ce pre-
intamp ina apari\i a curen\ilor reci de stant se men\ine debitul de aer al in- tea de reglare automata) sau la fi ecare
aer. Grupul auxiliar poate fi realiza t ca stalatiei (respectiv, al incaperilor) con - incapere, in parte.
in figura 5 .3.5 sau p oate fi conceput ~ i stant ~ i se modifica temperatura aeru - Reglarea debitului de aer al ventilato-
cu clapete de reglare ca in figura 5.3 .4 . lui reful at in incaperi . in eel de-al doilea rului de introducere (6). respectiv, al
caz, debitul instala\iei este variabil , iar ventilatorului de evacuare (7) se face pe
5.3.3.2 lnstalafii .,numai aer" cu debit temperatura aerului refulat constanta, baza varia\iei presiunii in instala\ie cu
variabil respectiv , marindu-se sau mic$orandu- ajutorul unui traduc tor de presiune (RP)
lnstala\iil e cu debit variabil reprezinta se debitul de aer al incaperilor dupa $i a unei bucle de automatizare. La
o solu\ie care se prac tica din ce in ce cum bilan\urile termice de incalzire ' scaderea debitului de aer cerut de
mai mull, din considerente economice. cresc sau bilan\urile termice de racire incaperi, viteza de circula\ie a aerului se
Este mult mai rational sa se vehiculeze ; scad . 0 asemenea schema de instala- mic$oreaza corespunza tor (cu patratul
in instala\i e un debit de aer mai mic , \ie este prezentata in figura 5.3.6. vitezei) $i presiunea aerului din punctul
pe masura ce temperatura exterioara Modificarea debitului de aer al Inca- 1 considerat cre$l e. Pe baza valorii
~ __ _ _ _ _ _ _ Zona 3

Q;LFJ_
IP
Aer 14
evacuat
- -. - - - - - - - -
I
I
-@ -------
'
Vananta 2
I -+--- -

-1 __ -:t .- I - - - I -
:r,:
·· - ··
:
t
-O
- - - - -

t
~-0
~---~
Zona 2

Zona 1

7 . •
I : 9. Varianta 1 9
t ·· ~
-0

11
:·::;--a
.................. .....0 .............. t
,----.-----:.---;.----'----=~~1
~0~-~
·····C3··· . .
!Hh

d~
Zona 2

Aer p
proasp at
\ \
Zona 3
1 2
Agregat de c limatizare

Fig. 5 .3.5. lnstalatie de climatizare, cu debit constant, cu 1 canal de presiune joasa!inalta ,

multizonala, cu grup suplimentar pentru fiecare zona :
1... 14 - vezi fig. 5.3.2 ; T - termostat de canal pentru toate zonele; H - higrostat de canal pentru toate zonele;
T1 - termostat de camera al unei zone; BIZ - baterie de incalzire pentru zona; VZ - ventilator de zona.

O:fy-1 -1---------- ~
Aer 14 ~I
-,---T------
evacuat t : 7 -o -o

I
I 11
/ . 9 -9 . 9
I . ~ --~
I - ~ · ·; RD2 0- .Qj I
I ~) ··-· O RD 1 '---- - ----'

~4
•: ::
;;::-- a

~J~
>
0 RP
Aer_ Q
proaspat \ \
2

Fig. 5.3.6. lnstalat ie de climatizare cu 1 canal de presiune joasa!inalta cu debit variabil:

1... 14, T, H, - vezi fi g. 5.3.2 ; RD i/RD2 - regulator de debit pentru un grup de incaperi/o incapere; RP - regulator de presiune
i

L
-------------· -·--·--· --
 ...
Capitolul 5: Sisteme pentru cla diri civile I. lnstalati i de ventilare si climatizare

masurate de RP se reduce corespun- • cu 2 ventilatoare de in troducere; pe eel de-al doilea. aer rece. Cu
zator debitul d e aer al ventilatoarelor • fara umidificarea aeru lui; ajutoru l unui aparat de amestec (AM)
folosind una din metodele indicate la • cu umidificarea aerului : se preia, in propor\ii variabile, aer cald
§7.1.4 . * cald; $i aer rece (suma debitelor insa este in-
La cre$terea debitului de aer cerut in * cald $i rece; totdeauna constanta) din canalele co.-
incaperi se acti oneaza invers. ' • cu reglarea temperaturii aerului: respunzatoare. Modificarea proportiei
Dimensionarea racordului la gurile de * cald; . este realizata de un termostat (TC). Daca
introducere a aerului in incaperi se face * cald $i rece. i
instalatia este de presiune inalta, inain-
pentru debitul total, in timp ce pentru intre tipuril e de instalatii enuntate se tea dispozitivului de refulare (sau pe ra-
reteaua de distributie, se poate tine pot face, in functie de conditiile con- 1 cordul camerei, in cazul cand se prevad
seama de o simultaneitate de ordinul crete, diverse combinatii, de exemplu , mai multe aparate pentru aceea$i inca- i
75 ... 85 % in func tie de orientarea inca- instalatie de presiune inalta cu un ven- \ pere, se prevede un aparat de detenta
perilor sau alte elemente care con tribu- tilator de introducere, cu umidificarea (8).
ie la mo dificarea b ilanturilor termice ale aerului cald $i rece $i cu reg larea tem- lnstala\ia de reglare automata este
incaperilor.
Daca instalatia de climatizare este
peraturii aerului cald etc.
I
prevazuta pentru a realiza:
· - temperatura variabila pe canalul de
executata in varia nta de presiune inalta 5.3.3.3.2 ln stalatii fara umidificarea aer cald;
este necesara intercalarea aparatelor aerului - temperatura constanta pe canalul
de detenta (8). Schema de principiu a unei astfel de de aer rece, de exemplu, 12... 15 °C,
instalatii este prezentata in fi gura 5 .3.7. vara, $i 24 ... 28 °C, iarna.
5.3.3.3 lnstala/ii ,,n umai aer" cu 2 in cadrul acestei scheme a fast preva- in sezonul rece umiditatea relativa a
can ale zut un singur ventilator de introducere. aerului interior scade pana la 15 ...
Se poate utiliza $i varianta cu 2 venti- 20 % la temperaturi exterioare scazute.
5:3.3.3.1 Probleme generate, clasificare latoare de introducere, caz in care, pe Pentru a se reduce se.c \iunea cana-
lnstalatiile pot realiza temperaturi di- fiecare canal (de aer cald/rece), ina- lelor de aer cald $i rece, de la 100 %
ferite in fi ecare incapere in parte, in ca- intea fiecarei baterii , se monteaza ca te la 50 ...60 % , se utilizeaza o instala\ie
re se introduce aer cu ajutorul unui un ventilator. Deoarece pot exista situ- la care, atat pe canalul de aer cald cat
ap arat sau a mai multor aparate (la in- atii in care in incap eri trebu ie trimis nu- $i pe eel de aer rece, se monteaza in-
caperi mari) cu temperatura diferita de mai aer rece sau numai aer cald , am- seriate cate 0 bateri e de incalzire $i
la o incapere la alta. Umiditatea relati - bele ventilatoare trebuie sa aiba deb itul una de racire, pentru ca, in sezonul
va a aerului interior nu este controlata total, la fel ca in situatia unui singur rece, sa se benefi cieze de aportul celor
in fiecare incapere in parte. Datorita ventilator de introducere. 2 baterii de incalzire, iar in sezonul
prezentei a doua canale de aer pentru Pe acelea$i con siderente. atat cana- cald, de aportul celor 2 baterii de raci -
introducere se folose$te, de regula , lul de aer cald cat $i eel de aer rece se re. Costurile de investi \ie cresc pe par-
varianta de presiune inalta, pentru a se dimensioneaza la debitul total. instala- tea bateriilor $i a instala\iei de automa-
ocupa un spatiu mai mic. tia fiind costi sitoare. tizare care este mai complexa $i scad
lnstalatiile cu 2 canale se clasifica Dupa cum se vede in figura, dupa pe partea canalelor $i a constructiei
astfel: ventilator (6) canalul de refulare se im- (spa\ii mai mici pentru amplasare).
• de presiune inalta cu debit parte in doua canale egale ca sectiune
constanVvariabil; cu eel dinainte. Pe o ramura (canal) se 5.3.3.3.3 lnstalatii
• de presiune joasa cu debit prevede o baterie de incalzire (3), pe cu umidificarea aerului
constanVvariabil ; cealalta baterie de racire (4) astfel ca Pentru a preveni umidita\i relative
• cu 1 ventilator de introducere; pe un canal se vehiculeaza aer cald iar scazute ale aerului interior, in sezonul

,:,~.e:if i- - -~ ~ - -- -- - --: - - - --: - ~"'.' '.".'="~"'~

. M I 7 11 D- D- D-
I / g g g
········r.. ''"",::,. . c=sl=::,=~== == ..................
I
+

''°~~,,~b~i
:< a
' ·,Canal
aer cal

1: \ \: Canal
1 2: aer rece
.. ·--· --·· ···· ·--· . ·---· · --···- ·· · ·

Fig. 5.3.7 . Schema u nei insta latii d e presiune joasatina lta , cu 2 cana le d e aer, fara umid ificarea aerului:
1... 14, T - vezi fig. 5.3.2; H - higrostat de ca nal pentru toate zonele; T 1 - termostat pe canalul de aer exterior;
T 2 - termostat p e canalul de aer amestecat; T3 - termostat pe canalul de aer cald; T4 - termostat p e canalul de aer
rece; Ts - termostat de amestec ; TC - termostat de camera; M - servomotor; AM - aparat de amestec.
 I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

rece, se p oa te prevedea umid ificarea - realizarea, prin amestec ul aerului aer rece se reduce. Ca urmare, aerul
aerului ina inte de a fi refulat in incaperi. cal d si rece, a unei temperaturi de amestecat va avea o temperatura mai
Umid ificarea se poate prevedea numai refulare vari abile, astfel incat tem- ridicata si va duce la restabilirea tempe-
pentru aerul cald (fig. 5.3.8) sau pentru peratura aerului din incaperea de- raturii interioare. La cresterea tempe-
intregul debit (fig. 5.3.9). servita sa se mentina constanta. raturii incaperii , operatiil e decurg invers.
Ultima vari anta este m ai buna, dar Aparatul de amestec trebuie sa fi e Aparatul se comporta bine in peri oadele
•
m ai scu mpa. Umidificarea se poate fa- robust si fiabil. In timpul fun ctio narii el de fun cti onare cu debit redus (sfarsit de
ce c u apa (este preferabil sa se aleaga este supus la variatii dese si mari de sap tamana, sarbatori). Micsorarea
o camera de pulverizare c u corpuri de presiune. Se exec uta de catre diverse debitului de aer al instala\iei duce la
umplutura) sau c u abur (solutie util izata firm e in 2 variante: scaderea temperaturii interioare, iar T
•
tot mai frecvent). In ambele cazuri se a. aparat de amestec cu reglare conduce la inc hiderea completa a cana-
prevede un agregat de c limatizare care directa (fig. 5.3.1 0); lului de aer rece si '
deschiderea
•
prepara aerul la parametri convenabili b. aparat de amestec cu reglarea completa a celui de aer cald. In incaperi
din punct de vedere al temperaturii . indirecta (fi g. 5.3. 11 ). se introduce numai aer cald astfel ca
Co ntro lul umiditatii
•
relati ve se face Functi onarea aparatului cu reglare subracirea incaperilor nu este pro-
centralizat c u a jutorul unui higrostat de directa decurge astfel: nuntata. '

canal (H, varianta 2) sau higrostat de La scaderea temperaturii incaperii Functionarea aparatului c u reglare
cam era (H , varianta 1) amplasat in cea sub o anumita valoare, termostatul T, indirecta decurge astfel:
mai reprezentati va incapere. prin bucla sa de reglare, inc hide partial La scaderea temperaturii aerului inte-
canalul de aer rece 8 cu ajutorul c lape- rior, termostatul T, prin circuitul sau de
5.3.3.3.4 Aparate de amestec tei 6, actionata de servomotorul 5 si automatizare, inchide par\ial c lapeta de
Reprezinta elementele princ ipale ale deschide, in aceeasi masura, canalul de reglare 8 c u ajutorul servomotorului 6. In
-
instalatiil or cu doua canale avand fun c- aer cald favorizand intrarea in aparat a aparat patrunde un debit de aer mai
tiunil e: unui debit de aer cald, mai mare. Cum mic si•
viteza de miscare
•
scade. Traduc -
- introducerea , in permanen\a, a unui regulatorul 4 mentine constant debitul torul de debit constant 4 sesizeaza mo-
debit constant de aer; de aer al aparatului, atunci debitul de dificarea vitezei (de fapt, a presiunii
14
canal evacuare
------ -- - - - - (Vari;-n; 2
} }I:_ I_ - - - - -1- - -
I
Aer
.·- ---·
. I I
LJ I '
''
•
if 9
eva cuat M
I
' 7 '
'
..•
..'
9~
- - -i f
10
I : ··-- ·----
•
•
a · ---------·
-···--·-·------ .[ill (Varianta 1)
ITQ.- .IT9.
Q ab~ -- -.
.• if
-
.' if
M I .. '
~

. ..•
- 1 : 131: 13 '\ v- 3
I / 14 'E ..•
canal aer cald :

I
~ ' ' ' '
'
' 0 E /ffi\
'
.
"- ' '5
' - ?'
'

.
- ' -, /
'
'
'

IK n«/ 4 '
'

"' ~ ~M
/ ' AM
Aer /
14
' / @ .G - ' \

canal aer rece

proaspat I
'2 3 '4 '6
1
~

..,.__ __ _ J

Agregat de climatizare

Fig. 5.3.8. lnstalafie de climatizare cu 2 canale de aer cu umidificare parfiala a aerului:

Pentru legenda vezi fig. 5.3.2 si 5.3 .7.

(JA~ -,------
' 14
· t - ) -:.:iH.:- -
(v ar1an a 2 :-....:
-1 - - - - - l - - -
Canal
evacuare-
evacuat I . . I
I '-, 9 fr -Q· 9
7
I :··- ·------------- ----- -·· ------ ------- --··--- -'--- -----·-- -- - - ~(Vari an t a 1
I
I

a bur
3
Q-+--i ' \

Aer G! 0 '
' ' AM AM Canal aer
proaspat 14 ' "1 2 3 4 5 6
rece
Agregat de clirnatizare

Fig. 5.3.9. lnstalafie de climatizare, cu 2 canale de aer, cu umidificarea lntregului debit de aer:
Pentru legenda vezi fig . 5.3 .2 si 5.3.7 .
 Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile . de ventilare si. climatizare
I. lnstalatii

dinamice) $i, prin circuitul sau de auto- er

amestecat

, - --- -L/
/v ~
matizare, deschide corespunzator cla-
peta de reglare 7, cu ajutorul servomo- ~ / 3
torului 5 restabilindu-se debitul de aer -I - - - - - - ., / 2
(care este mai cald) $i duce mai depar- llliirlh
te la restabilirea temperaturii incaperii.
La cre$terea temperaturii aerului in-
terior opera\iile decurg invers. ,[ D
La func tionarea cu debit redus a
instala\iei, comportarea este mai deza-
vantajoasa fa\a de aparatul cu reglare
directa. Ca urmare a scaderii tempera-
turii $i a debitului mai mic, se ajunge la
situa\ia ca ambele clapete (7, 8) se 5
6 5
deschid complet. in aparat, pe langa
aer cald, patrude $i aer rece $i, in con- 7
7
secin\a, racirea este mai pronun\ata.
in figura 5.3. 12 este prezentata '""' 10
Aer Aer
schema unei instalatii de climatizare cu rece cald
doua canale de aer de presiune inalta Aer Aer
Fig. 5.3.11. Aparat de amestec
pentru o cladire administrativa imparti- rece cald
cu reglare indirecta:
ta in 3 zone. Climatizarea cu aparate Fig. 5.3.10. Aparat de amestec
- carcasa fonoizolata ; 2 - grile
de amestec (unele pentru montare in cu reglare directa:
reglabile; 3 - racord la tubulatura;
incapere, in dreptul ferestrelor, allele - carcasa fonoizolata; 2 - grile
4 - traductor de viteza; 5,6 -
pentru montare in plafonul fals, racor- reglabile; 3 - racord la tubulatura;
servomotor aer cald/rece; 7,8 -
date la anemostate) vizeaza incaperile 4 - regulator de debit; 5 - servomotor;
clapeta de reglare aer cald/rece;
principale de lucru. incaperile auxiliare 6 - clapeta de reglare; 7 - racord aer
9 - racord aer rece; 10 - racord aer cald; 8 - racord aer rece;
sunt incalzite in sezonul rece cu cor-
cald; T - termostat de camera.
puri statice. in aceea$i ·clad ire se T - termostat de camera.

Zona 1 Zona 2

C')

incalzire c u ro
c
corp uri statice Ci>
<(
0
N
~
Q)
........ ,: 0.
H Cf)

II lnstalatie
II
II
II

CR // _ ,._
CD
1
~
t= ============ =-"
-

Fig. 5.3.12. lnstalafie de climatizare cu 2 canale de aer, cu 3 zone de presiune inalta ,

pentru o cladire administrativa:
C - cazan apa calda; Bl - baterie de inca lzire; BR - baterie de racire; AM - aparat de amestec; VE - venti lator de
evacuare; K - compresor; CD - condensa tor racit cu aer (apa); EP - evaporator; VL - ventil de laminare;
VEX - vas expa nsiu ne; P - pompa de circ ula\i e; CR - clapeta de reglare.
 '

I. lnstalatii
'
de ventilare si
'
climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civi le
•

gasesc $i surse de racire a apei. Gru- temperaturi diferite de la o incapere la Fiecare din aceste aparate contine un
pul de climati zare trateaza aerul la pa- alta (daca este cazu l) sau, altfel spus, schimbator de caldura prin care circula,
ram etrii d e baza, convenabili tuturor in- se poate regla in mod invidual tempe- alternativ, apa calda (iarna) sau apa
caperilor deservite. ratura fiecarei incaperi . Acest sistem se racita (vara) sau 2 schimbatoare de cal-
preteaza, in special, la cladirile cu mul- dura (printr -un schimbator circula apa
5.3.3.3.5 Diagrame de regfare te incaperi, situate de o parte si de alta calda $i se nume$te baterie de incalzire,
a pararnetrilor agentilor a unui coridor cen tral. Folose$te atat prin celalalt schimbator circula apa raci-
terrnici la instalatiile cu aerul cat si apa (ca lda, racita) ca agenti ta $i se nume$1e baterie de racire). Ba-
>

2 canale de aer termici, ponderea detinand-o apa cal- teria (de incalzire/racire), respectiv, ba-
Nu ar ti. rationala
'
m entinerea
'
con- da $i racita, deoarece necesita mai pu- teriile de incalzire $i racire sunt racor-
stanta a temperaturil or aerului in cele 2 tin spatiu pentru amplasarea conducte- date la reteaua de agenti termici alca-
-
canale (cald, rece), tot timpul anului, ' lor. In figura 5.3. 14 se arata schema de tuita din 2 conducte (ducere - intoarcere
pentru ca pierderile prin arnestec (aer princ ipiu a unei astfel de instalatii . . prin care circula iarna apa calda $i vara
rece cu a er cald) ar ti foarte mari. Se Exista un agregat central (1) pentru apa racita), din 3 conducte (ducere -
procedeaza , de aceea, la moditicarea tratarea aerului, pentru intreaga cladire. apa calda, ducere - apa racita, intoarce-
temp eraturii aerului in fun ctie de De la acest aparat pleaca o retea de re apa calda/rece) $i 4 conduc te (duce-
-
temperatura exteri oara. In practica, se canale la care se racordeaza toate re - intoarcere pentru apa calda; ducere
-
utilizeaza 2 metode de reglare (fig . incaperile. In unele situatii se trateaza, - intoarcere pentru apa racita).
5.3. 13). central, in agregatul 1, numai debitul in cele 3 situatii (cu 2, 3, si 4 con-
M etoda indicata in figura 5.3. 13a de aer proaspat, caz in care instalatia ducte) se prevede $i cate o conducta
mentine constanta, temperatura in ca- de evacuare se desfiinteaza, reducan - de colectare a condensatu lui , care se
nalul de aer rece, si variabila, in eel de du-se spatiul pentru amp lasarea .tubu - produce pe supratata exterioara a ba-
-
aer cald. lnstalatia de reglare automata laturii. In fiecare incapere se monteaza teriilor, in procesul de racire si uscare
este simpla si U$Or de stapanit. Zona unul sau mai multe aparate (3). Aceste a aerului. Modul de racordare a baterii -
pierderilor prin amestec se situeaza in aparate de climatizare partiala se exe- lor este aratat in tigura 12.2.3.
domeniul 15 ... 16 .;. 2 1... 22 °C. cuta in 2 tipuri constructive:
Mai economica este modificarea - aparate cu inductie (climaconvec- 5.3.4.2 lnstala/ii ,,aer - apa"
temperaturii aerului in ambele canale toare); cu 2 conducte
(fig. 5.3.13b) deoarece zona pierderilor - ventiloconvectoare. Sistemul de climatizare ,,aer-apa" cu
prin amestec se mic$oreaza si chiar
poate ti exclusa in cazul unor scheme
mai sotisticate.
Graficele au caracter calitativ, valori- 2
le efective se stabilesc in functie de lo- .... - -~ -,- - ...,.J.-.. 4 . 3
calitate, grad de izolare termica a cla-
H \,V- - Aer evacuat
I
-~--- --- - - --------- - - - .i - - .... - Zona 1
dirii, coeficient de vitrare, grad de ocu-
I Aer primar
pare, nivel de iluminat etc. I
1
1_ .... Zona 2
5.3.4. lnstalatii ,,aer - apa''
Fig. 5.3.14. Schema de principiu a unei instalatii ,,aer-apa" (cu aer primar)
(cu aer primar)
cu aparate de inductie/ventiloconvectoare:
1 - grup de climatizare; 2 - ventilator de evacuare; 3 - aparat cu
5.3.4.1 Schema de principiu
inductie/ventiloconvector; 4 - conducte de agent termic (2,3,4) si evacuare
lnstalati ile ,,aer - apa" pot realiza, ca
condensat; 5 - grila de absorbtie (aer recirculat); 6 - grila refulare aer tratat.
$i instalatiile cu 2 can ale de aer,

40 .-;;;:::::
-..... -'ler
,...._ C<Jfc
..... -t /
v/ 40 ............
' tc
v/
30 ·-....... ~ - /
..... ~

2 ·c;...-- ......
'
_./
27 °. G 30
-- / ..-
x J7 0
.
-"
·c y- ...
--~
•
Ae interior I; t,
~. 2 0
- -- -- --- -~ tI
~--
00 r rece - \- = 16 ° /
incalzir~ aerului
/
~

"' .. 1s ·c
~
~

cu
~
::J
~·
/
3cu 10 !.....,... ,,
"'
~

<!> /
~ ,.__e; a. 10
<D e;+ F c 1rea a1 rului E Racirea aer lui
a. _«7 . <D
I-
E na pier eri l ' te
~ ±0 / li$! 1n ame ec •

Inc ~lzirea
/
ului +O

- 10 /
v - 10
/
-20 1V -20 /I
•

-20 - 10 +o 10 20 30 40
-20 - 10 10 20 30 40
Temperatura aerului exterior [ °C ]
Tempera tura aerului exterior [ °C]
a b
Fig. 5.3.13. Diagrarna ternperaturilor unei instafatii cu 2 canale de aer:
a - temperatura aerului rece cons tanta; b - temperatura aerului rece variabila.
 Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile
2 conducte ramane, in continuare,
sistemul eel mai utiliza t datorita cheltu-
ielilor de investitie mai reduse. El ras-
C - cazan de apa ca lda
R - aparat racire apa
P - pompa de circula\ie
A - aparat cu induc\ie
RC - rec uperator de ca ldura
CA - camera de amestec
F - filtru de praf
Bl - baterie de incalzire
BR - baterie de racire
U - umidificator
VI - venti lator de introducere
VE - ventilator de evacuare
VE
I 'I
-eL _ I _________ _ _ _ __ l_ _ ---...- _ Preluarea
I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare
-
punde cerin\ei de reglare individuala in l in variante mai simplifica te; un exemplu
fi ecare incapere. lnstala\ia, echipata cu j i1 poate constitui utilizarea ventilocon -
ventiloconvectoare, poate fi uti lizata $i vectoarelor fara racord de aer primar ,
introducerea aerului facandu-se direct
in incapere, printr-o grila. Alteori, cand
cladirea are ferestre care se pot
I desc hide se renunta la introducerea de
aer primar, acesta fiind introdus prin
I
deschiderea ferestrelor. Folosirea
I A I acestui sistem trebuie facuta cu dis-
I I cernamant pentru ca , la incaperi aglo-
I
Cii I merate, uneori interioare, nu se pot
E I
-~ ~ realiza conditii interioare corespunza-
I toare din punct de vedere al improspa-
I
I I tarii aerului.
I Prin reteaua de conducte circula, in
I sezonul rece, apa calda. Sistemul insa
I I
nu permite ca, simultan, unele incaperi
I
sa fie racite $i altele incalzite.
I A I • lnstalatii ,,aer-apa" cu 2 conducte
1. ___ - I cu comutare
I lnstalatia poate fi cu sau Iara aer
primar. in figura 5.3.15, varianta 1, este
prezentata o instalatie cu 2 conducte
cu ventiloconvectoare fara aer primar.
Alternarea alimentarii cu apa calda $i
I rece (comutarea de pe apa calda, pe
I apa rece $i invers) se face cu ajutorul
I I unui termosta t montat in exterior.
de apa calda, respectiv, rece

~~} - ----------_l _[-~

se face prin racorduri independente, in
schimb, returnarea in reteaua de apa
calda $i rece se face cu ajutorul unui
ventil cu 3 cai (V3CC). Pentru a se
p preintampina amestecul apei reci cu
apa calda se intercaleaza (pe racordul
Fig . 5.3.16. lnstalafie d e c lim at izare ,,aer-apa" cu 2 conducte
de apa calda) un sc himbator de
~i aparate d e inducf ie fara comutare.
caldura (SC) (fig. 5.3.15, varianta 2).

VARIANTA 2 VARIANTA 3
VARIANTA 1
(cu 2 conduc te) (cu 2 conducte !;>i (cu 4 conducte)
schimbator de caldura)

VENTILO-
t
VENTILO-
CONVECTOARE
CONVECTOARE I
rm

Sursa de
apa calda

Sursa de
apa rece

Fig. 5.3.1 5. ln st alatie de climati zare ,, aer-a pa" cu 2 ~i 4 conducte cu ~ i

fara aer p ri mar:
TC - termostat ventiloconvector; R 1 $i R2 - ventil de reglare pentru
incalzire $i respectiv ra cire; V3CC - ventil de comutare incalzire/rac ire;
T - termostat exterior (+ influenta insolatie, vant); P1 - pompa circuit Aparat de clirnati zare
inca lzire; P2 - pompa circui t racire; P3 - pompa circuit zonal;
SC - schimbator de caldura; AZ. - atenuator de zgomot; R3C1/R 3C2 - robin ete cu 3 cai.
 I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare · Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

Variatia temperaturii apei pe fiecare independente. Modalitati le de amplasare a aparate-

zona se face folosind o pompa de Avantajele sistemultJi: posibilitatea lor cu induc tie $i de racordare la retea-
amestec P3. Diagrama temperaturilor reglarii individuale, in limite largi, a ua de aer primar sun t aratate in figura
este aratata in figura 5.3.2 1a. temperaturii fiecarei incaperi, sistem de 5.3. 18A.
• lnstalatii ,,aer - apa" c u 2 reglare relativ simplu. • Consideratii asupra sistemului
conducte fara com utare Dezavantajele sistemului: sistem de aer - apa"
"
Schema unei asemenea instalatii conducte dublu, comp licat, producerea lnstalatiile cu aer primar, echipate cu
este prezentata in figura 5.3. 16. apei racite, scumpa, ventilele de regla- aparate cu inductie, se folosesc din ce
Sarcina de racire a incaperii se asi- re nu prezinta suficienta siguranta in in ce mai putin datorita nivelului ridicat
gura, pe de o parte, prin alimentarea exploatare. de zgomot general de vitezele cu care
cu apa racita a bateriei aparatului de trebuie sa circule aerul $i al consumului
inductie $i, pe de alta parte, prin inter- 5.3.4.5 Aparate cu inducfie i de energie mare, specific instalatiil or
mediul aerului primar, iar sarcina de in - Aparatele cu induc ti e sunt elemente : de presiune inalta.
'
calzire, numai cu aiutorul aerului pri - ale instala\iilor de presiune inalta in Asistam, in prezent, la util1zarea
mar. lnstalatia, dupa c um se vede, este sistemul ,,aer - apa". Prin ele circula aproape in exclusivitate a ventilocon-
mai simpla. aer cu viteza mare care creeaza sub- vectoarelor care, de$i au piese in · mi s-
Diagrama temperaturilor este aratata presiuni si, ca urmare se antreneaza
6
in figura 5.3.2 1b. aer din incaperi, aer ce traverseaza 0
in varianta originala americana, apa de schimbatorul de caldura al aparatului II
1
racire pentru aparatele cu inductie re- : (dupa sezon, se incalze$te sau se
prezinta circuitul secundar al bateriei de race$te), se amesteca cu eel primar $i
racire (BR) a agregatului de climatizare. patrunde in incaperile deservite. Aces-
Apa d e racire are temperatura te aparate pot functiona numai prin ra-
12 ... 16 °C iar aerul primar 40 .. . 50 -o- cordarea la sistemul de aer primar care
14 ... 16 °C. Schema se preteaza pentru asigura energia de antrenare a aerului
zonele geografice cu clima blanda. din incapere. 0/,.:=
5 7
Ca principal dezavantaj trebuie sem - • Aparate cu inductie cu reglare
nalat faptul ca trebui e vehicu lat un de- prin ventil
bit de aer primar mare in perioada rece Elementele componente ale unui
a anului. aparat cu inductie cu reglare prin ventil 0 6
sunt indicate in figura 5.3. 17 a 1, a2. ~-~111~
5.3.4.3 lnstalafia ,,aer - apa" cu Aparatul este conceput pentru a fi 4
4
3 conducte montat verticaf, in dreptul ferestrei.
Aparatele cu inductie sau ventilocon - Exista $i aparate pentru montare ori-
vectoare sunt racordate la cate o con- zontala, la plafon. Aparatul are un ra-
+
ducta de ducere atat de apa calda cat cord la reteaua de aer primar ( 1). Acest
2
$i de apa rece. Conducta de intoarcere aer patrunde prin distribuitorul cu duze -
2 -
este comuna. Apa calda $i rece sunt (3) cu viteza mare $i, prin ejec\ie, an-
prezente in perm anenta $i deci se treneaza aer din incapere, prin grila 5. 7
poate realiza fie racirea, fie incalzirea Aerul trece prin schimbatorul de caldu-
spatiilor deservite; in acest caz nu mai ra 2 $i se incalze$1e/race$te, se ames- b2
este necesara impartirea incap erilor pe teca cu aerul primar $i amestecul re- lmin
zone. Racordarea aparatelor se face zultat patrunde in incapere prin grila 6 L-Lmin
6
prin intermediul ventilelor termoregula - prevazuta cu jaluzele fixe sau reglabil e. .--~.,,
\ I I II;,::; 4
toare secventiale (fig. 12.2.3 b). Este Schimbatorul . de caldura poate fi •

dezavantajos faptul ca in conducta de reali zat sub 3 forme constructive: ra-

intoarcere se poate amesteca apa cal- diator, convector, placa. Reglarea sar- - 8
da cu cea rece. cinii termice (de incalzire sau racire) se
face cu ajutorul unui ventil termoregu-
5.3.4.4 lnstalatii
••
,,aer - apa" cu 4 lator care modifica deb itul de agent
conducte termic ce trece prin schimbatorul de
Din punct de vedere tehnic este sis- caldura. 5
temul eel mai avantajos. Circuitele de • Aparate cu inductie. cu reglare
Fig. 5.3.17. Aparate cu inductie
apa (calda $i rece) sunt complet sepa- prin clapeta
(climaconvectoare):
rate iar agentii term ic i, cald $i rece, Aparatele se construiesc cu 1 schim-
a1, a2 - cu reg/are prin ventil;
sunt prezen\i, in aparate, tot timpul bator de caldura (2) (fig. 5.3.17 b i, b2)
b 1, b2, bJ - cu r eg/are prin c/apeta;
anului astfel ca se poate incalzi sau sau cu 2 schimbatoare de caldura: 2a
b4 - pentru instalatii cu debit variabil;
raci or ice incapere, du pa necesitati. - ba teri e de rac ire; 2b - baterie de
1 - racord aer primar; 2 - baterie de
Fiecare aparat (cu induc\ie/ventilocon- incalzire (fig. 5.3.17 b3) $i se racor-
incalzire/ racire; 2a - baterie de racire;
vector) este prevazut cu ventile termo- deaza la instalatiile cu aer primar (de
2b - baterie de incalzire; 3 - duze de
reg ulato are c u by-pass, astfel ca presiune inalta) cu debit constant sau
aer; 4 - carcasa metalica fonoizolata;
regimul hidraulic al retelelor de apa nu variabil (fig. 5.3.17 b4).
5 - grila de absorbtie (recirculare);
este perturbat. Reglarea sarc inii termice de incalzire/
6 - grila de refulare; 7 - tava
0 imbunatatire a sistemului o consti - racire se face prin modificarea debitu -
co lectare condensat; 8 - clapeta de
tui e folosirea a 2 schimbatoare de lui de aer (recirculat) care trece prin
reglare; 8a - clapeta reg lare aer
caldura indeper1dente (baterie de raci - schimbatorul de caldura. Reglarea este
primar; Lmin - debit minim de aer
re, baterie de incalzire) sau a unui mai rapida la aparatele cu clapeta de-
primar; L - debit total de aer primar.
schimbator de caldura cu 2 circuite cal la cele cu ventil.
 Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

care, au un nive l de zgomot mult mai
coborat. Aparatele din incaperi se pot
opri in mod individual. incalzirea, res-
pectiv, racirea incaperilor se face rapid
datorita turati ei mari a ventilatorului.
Este recomandabi l ca, in cazu l utili-
zarii acestui sistem , sa se recurga la
instalatii cu debit variabil.
Se remarca c heltuielile de intretinere
relativ ridi cate ca $i consumul de ener-
gie pentru pompe, ventilatoare etc .
5.3.4.6 Ventiloconvectoare
Ca aspect exterior, acestea seamana
cu aparatele cu inductie (fig. 5.3.19).
intr-o carcasa metalica (1) se gasesc 1
sau 2 schimbatoare de caldura (2a - ba-
terie de incalzire $i 2b - baterie de raci-
re), 1 sau 2 ventilatoare (3) (mult mai rar
3 ventilatoare}, 1 filtru de praf lavabil (10)
$i 1 tava pentru colectarea condensatu -
lui rezultat in procesul de racire. Aparatul
are grile pentru absorbtia $i refularea ae-
rului tratat ~nca lz i t/rac it). Ventiloconvec-
toarele pot fi de tip vertical (fig. 5.3.19 a,
b) sau orizontal (fig . 5.3.19 c, d) $i pot fi
echipate cu camera de distributie (11)
pentru racordarea la tubulatura (fig.
5.3. 19 f), cu camera de amestec (9) in
care se amesteca aer primar/exterior (7)
cu aer recirculat din incapere (5) in
proportii diferite, cu ajutorul clapetei de
reglare 8 (fig. 5.3. 19 e) sau se echipeaza
atat cu camera de amestec cat $i cu
camera de distributie (fig. 5.3. 19 g).
Modul de amplasare a ventilocon-
vectoarelor este prezentat in figura
5.3.18 8 .
Debitul de aer al ventiloconvectoare-
lor, reg lat, de regula, in 3 trep te, va-
ri aza (orientati v) intre 150/190/240 $i
1050/ 1450/ 1750 m 3/h in functie de
marimea aparatului (valorile 150/ 190/
240 reprezinta debitul minim/mediu/
maxim).
Sarcina de racire (totala) este cuprin-
sa intre 0,70 $i 11 kW.
Sarcina de incalzire oscileaza intre
1,3 $i 21,5 kW la care se poate adauga
o incalzire electrica de 1... 5 kW.
Turatiile ventilatorului corespunzator
celor 3 trepte de reglare (minima/me-
die/maxima) sunt de circa 550 .. .700/
650 ... 900/ 900 ... 1059 rot/min.
Puterile motoarelor sunt cuprinse
intre 35 $i 175 W iar alimentarea se
I face c u 220 ... 240 V/ 1/50 Hz.

a b c d
B
Fig. 5.3.18. Modalitati de arnplasare a aparatelor cu inductie
~i a ventiloconvectoarelor:
a
A - aparate cu induc\ie; canalul de aer primar amplasat in:
a - plafonul fats al incaperii de dedesubt; b - in incaperea deservita;
c - in plafonul fals din coridor;
B - ventiloconvectoare:
a - cu aspiratie in partea inferioara; b - cu aspiratie laterala; c - cu priza de ae
A exterior; d - amplasat la plafon.

o [~ .-
10

c e
///// ///////////////// / ////

11
a b

Fig. 5.3.19. Ventiloconvectoare :

a, b - verticale (tip cabinet); c, d - orizontale, pentru montat la p/afon;
e - cu camera de amestec, racord de aer primar $i clapeta de reg/are;
f - idem cu camera de distribufie pentru racordare la tubulatura;
g - idem cu camera de amestec ?i de distributie;
g
1 - carcasa metalica fonoizolata; 2 - baterie de incalzire/ rac ire; 2a - baterie de incalzire; 2b - baterie de racire;
3 - ventilator; 4 - tava colectare condensat; 5 - grila de absorbtie (recirculare); 6 - gri la de refulare cu palete
fixe/reglabile; 7 - racord aer primar; 8 - clapeta de reglare; 9 - camera de amestec; 10 - filtru de praf; 11 - camera de
distributie.
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile

Valorile concrete se iau din prospectele
firmelor producatoare. Sc hemele func-
\i onale $i de racordare la reteaua de
conduc te (sistemul cu 2 si cu 4
conduc te) sunt indica te sub forma
sinteti ca In fi gura 5.3.20.
5.3.4.7 Grafice de reg/are
a parametrilor
Pe parcursu l anului este rational ca,
In func \i e de varia\ia temperaturii aeru -
lui exterior , sa se modifice tempera-
turile agen \il or termici de lncalzire $i
racire, constituind sistemul de reglare
cen trala, urmand ca local - in fi ecare
lncapere In parte - sa se realizeze re-
o retea de conducte pentru di stribu\ia Amplasarea aparatelor term inale se
agen\i lor termi ci 2, 3 (apa calda, apa face dupa cum este aratat In figura
rece). 5.3.22, fie In dreptul ferestrelor, fie In
Suplimentar, In fiecare lncapere, se plafonul fals (a l incaperii sau aL.corido-
monteaza un aparat care completeaza rului ). in ultimul caz aparatul terminal
lncalzirea aerului introdus (fig. 5.3.23 a) este racordat cu tub flexibil la 1 - 3 ane-
sau amestecat (fig. 5.3.23 b). Ultimul mostate sau grile (de plafon sau perete) ..
caz, cu aspira \ia de aer din lncapere,
este mai avantajos pentru ca diferen \a
de temperatura dintre aerul refula t $i
aerul lncaperii este mai mica.
70 70
['\
60 r". 6

""
50
glarea locala, fina, in func \ie $i de va-
ria\ia altar factori (iluminat, computere,
50
N4 u
~
grad de ocupare). in fi gura 5.3.2 1 sunt ~ 40 ...... '\
4 of'.-.
'll... "':; ['-.._ ,4
aratate diagramele cal itative pentru
2"' ~ // 3
r-<
30 ~a. 30
doua tipuri de reg lari $i anume: pe
partea de apa sau de aer.
"'a.Qj
,_ - ___;:'.
2~
""'
LL / - E
"<
~ v
,__
-
---
_.../
~ . 20
Q)

I- 20 ~
- - '
'-- :,..._ :::::.
Constru c\ia reala a grafi celor se poa- I- 16 - ~
-"/"" - - ~
4L ...... - >--- -~ '""" ' 1
te face, in cazuri concrete, In functi e
10 1
Jr--:> ~
>--- ,,- --~- " . " "
de localitate, grad de vitrare $i izolare 0
'-3
termi ca, nivel de iluminare, numarul de 1
0 0
computere, numarul de persoane, ra\ia -20 - 10 0 10 20 30 40 -20 -10 0 10 20 30 40
de aer proaspat/persoana. Temperatura aerului exterior [°C] Temperatura aerului exterior [°C J

a b
5.3.5. lnstalaJii cu incalzire
Fig. 5.3.21 . Diagrama temperaturilor unei instalalii "aer-apa "cu reglare
terminala
pe partea de:
a - apa (cu comutare); b - aer (fara comutare);
Este o instalatie de tip ,,aer - apa"
1 - aer primar; 2 - aer interior; 3 - apa rece - ducere;
(fig . 5.3.22) cu pregatirea (tratarea)
4 - apa calda-ducere.
aeru lui prim ar lntr -un agregat (1) $i cu

Fig . 5.3.20. Scheme functionale ~i de

racordare a ventiloconvectoarelor:
a1 - sistem cu 2 conducte, 1 schimba tor de
caldura, actionare electroterm ica, reg/are
continua sau inchisldeschis; a2 - idem,
acfionare pneumatica; bi - sistem cu 4
conduc te, 2 schimba toare de caldura,
actionare electronica, 2 circ uite de apa, reg/are
con tinua sau inchis/deschis; b2 - idem,
acfionare pneumatica; c - idem bt, b2 c u 2
ventilatoare, /nca lzire supliment_ara electrica;

3a 3a

3b 3b

c
- motor de an trenare, monofazic; 2 - ventilator dublu aspirant/curent transversal; 3 - schimbator de caldura,
lncalzire/ racire; 3a - baterie de racire; 3b - baterie de incalzire; 4 - ventil termoregu lator; 5 - baterie de lncalzire elec tri ca.
 Capitolul 5: Sisteme pentru cladiri civile I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

a b

Fig. 5.3.23. Aparate de reinc alzire:

3 a - fara inductie;
Fig. 5.3.22. Sistem de climatizare ,,aer-apa" cu reincalzire terminala: b - cu inductie de aer interior;
1 - aparat de climatizare; 2 - retea de apa calda; 3 - retea de apa rece; 1 - aer primar; 2 - baterie de
4 - aer refulat (primar); 5 - aer recircu lat; 6 - aparat de reincalzire; 7 - abur; reincalzire; 3 - aer indus;
TC - termostat de camera. 4 - jaluzele reglabile.
 • < • •
. -,
•

.
'
' -.''· .. ' .
-~
-.
..--.-
.
. .. . '. ~' -' .
. ... .
·-, ··~ - .- .. '
-
,

• •
•
I I
•
I

Capifolul 6
Ventilarea industriala

·····-·· . .
•·<"'.. . -. ·. --.... ....,...
- .•
, .
.;.

. . .. - .. - .
- . .. . ·- .
,.
' - -
- -~

-- ',-
' -
,,
-
'
•• '
'
'
-
,,
'''
 Capitolul 6: Ventilarea industriala
6.1. Ventilarea naturala
organizata
6.1.1. Presiunile pe suprafetele
orificiilor de ventilare
V.entilarea naturala asigura (in anumi-
te hniite) schimbul de aer al incaperilor
sub actiunea factorilor naturali: presiu-
nea termica (determinata de diferenta
de temperatura, respectiv, de densit~ti
ale aerului interior $i exterior) $i presiu-
nea_ vantului, prin deschideri de o anu-
mita dimensiune practicate in peretii
exteriori, la anumite inaltimi fata de
iardoseala. Deoarece pre~iunile pe fe-
dele. exterioare $i interioare ale deschi-
f enlor (orificiilor) sunt diferite, apar di-
erente de presiune sub a caror actiune
~eru1 patrunde in sau iese din incapere.
dentru orificiile de introducere (fig. 6.1.1)
iferenta de presiune este data de
relatia:
fiPintr = f.p1 = ghr(pe - pi) [Pa] (6.1.1)
iar Pentru cele de evacuare:
~Pevac = t.p2 = -gh:z-(pe - p;) (Pa](6.1 .2)
in care g - acceleratia gravitationala,
2
[rnls ]; Pe, pi - densitatile aerului exteri-
or, respectiv interior (kg/ m 3J;
hi, h2 - distantele dintre zona neutra $i
~Xele orificiilor. de introducere, respec-
t· evacuare [m) . Zona neutra reprezin-
da Planul in care presiunea exercitata
e aer este nula.
- Presiunile termice exercitate pe
suprafetele
• I . orificiilor 1 .,,c:i 2 sunt:
a exterior, p e1 = B + gh1 pe;
•I . p e2 = B - gh2 pe (6.1.3)
a interior, Pil = B + gh1 pi ; [Pa)
• p;2 = B - gh1 p; (6.1.4)
; care B - presiunea barometrica [Pa].
resiunea variaza liniar cu inaltimea $i
este indicata in figura 6. 1. 1.
• Presiunile vantului exercitate pe su-
prafetele acelora$i orificii 1 $i 2 sunt:
A_' == ko1 ·~;A 2 =ka;, ~ [Pa] (6.1.5)
k in Care: V - viteza vantului, (m/s); k o1,
1
°2 - coeficienti aerodinamici avand va-
~~1 Pozitive (circa +0 ,60) pe fata cladirii
atute de vant $i valori negative (circa
---------r-·
F·19- 6.1..1. Schema- de calcul:
12
· - onf1c11; 0 -0' - planul neutru.
I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare
-0,30) pe fa\a opusa
Pres iunea totala exercitata la exteri-
orul unui orificiu este:
p. = B±ghpc+ ko ~ [Pa) (6.1.6)
2 ale unui orificiu, presiunea pe fa\a exte-
Exemplul de ca/cul 1
Se considera o incapere ca cea din
figura 6. 1. 1, pentru care:
te = 25 °C; ti = 30 °C;
pe = 1,156 kg/ m 3 ; pi = 1,130 kg/ m 3
h1=hr- 3 m; g = 9,81 m/s 2 ; B = 10s Pa;
k o1 = 0,5; ko2 = 0,2 ; v = 5 m/s.
Vantul bate pe fa\ada in care se ga-
sesc orificiile de ventilare.
pe1 = 100000 + 9,81·3·1,156 =
= 100034,021 Pa;
p;1 = 100000 + 9,81·3·1, 13 =
= 100033,256 Pa;
pe2 = 100000 - 9,81·3· 1,156 =
= 99965,979 Pa;
p;2 = 100000 - 9,81·3·1, 13 =
= 99966,7 44 Pa;
t.p1 = 9,81 ·3·(1,156- 1,130) = 0,765 Pa;
tip2 =-9,81·3·( 1,156-1,130)=-0,765 Pa;
Pv2 = 0,2·(5 2 ·1, 156)/2 = 2,89 Pa;
pv1 = 0,5 ·(S2· 1,156)/2 = 7,225 Pa;
pr 1 = 100000 + 34,021 + 7,225 =
= 100041,246 Pa;
pr2 = 100000 - 34,021 + 2,89 =
= 99968,869 Pa .
6.1.2 Presiune convenJionala
Pozitia reala a planului neutru nu
este, de regula, cunoscuta din cauza
influentei vantului $i a temperaturii va-
riabile a aerului, de aceea, in practica,
se adopta un plan de referinta la nivelul
caruia se considera la exterior presiu-
nea barometrica B (cunoscuta) $i la in-
terior presiunea necunoscuta B+px (ce
urmeaza a fi determinata), dupa care
se scriu, in modul cunoscut, presiunile
exterioare $i interioare . Se observa ca
diferenta de presiune
t.p2 = (px-hgp,)-(pv2- hgpe) [Pa] (6 .1.7)
se poate scrie $i sub forma:
t.p2 = px-(pv:?- hg{pe· p;)] (Pa] (6.1 .8)
ceea ce presupune ca, la fa\a interioara
a tuturor orificii lor, presiunea se poate
~~::
v v
r
h I
-----------
1P,1 =Px
t >t
I e
a b
Fig. 6.1.2. Presiunile interioare ~i exterioare pe suprafetele ferestrelor:
a - presiuni rea/e; b - presiuni conventionale.
considera, in mod conven\ional, con-
stanta $i egala cu px (fig. 6. 1.2). Deoa-
rece schimbul de aer este cauzat de
diferenta de presiune pe cele doua fe\e
rioara se modifica in a$a fel incat di-
feren\ele de presiune reale sa nu se
modifice, lucru care rezulta de altfel $i
din rela\ia (6. 1.8). In cazul mai multor o-
rific ii va trebui ca pentru cele de intro-
ducere:
P x < P exterioarfi convenfionata minima,
iar pentru cele de evacuare:
Px > P exterioarfi convenfionaJa maxima.
Exempfu/ de ca/cul 2
Se considera datele din exemplul 1.
Se cere rezolvarea in conformitate cu
figura 6.1.2.
6p1 = Pvt - Px = + 7,225 - Px
1':.p2 = Px - [pv2 - gh(pe - pi))=
= Px - [2,89-9,81 ·6·(1. 156-1 , 130)] =
= px- 1,36
Px < pe1 = Pv1 = 7,225 Pa
Px>Pe2 = Pv2 - gf-1.pe-pi) =
= 2,89-9,81-6(1,156-1,30) = 1,36 Pa;
1,36 < Px < 7,225; in incapere este
suprapresiune.
Exempfu/ de ca/cul 3
Vantul i$i schimba directia cu 180°,
batand pe fatada opusa.
in acest caz coeficien\ii aerodinamici
au valorile: k o 1 = -0,2; ko2 = -0,4;
Pvl = -0,2·(5 2 ·1, 156)/2 = -2,89 Pa;
pv2 = -0,4·(5 2 · 1, 156)/2 = -5, 78 Pa;
Pel = Pvl = -2,89 Pa;
Pe2 = Pv2 - gh·(pe - p;) =
= -5,78 - 1,53 = -7,31 Pa
f.p1 = Pv1 - Px = -2,89 - Px
6p2 = Px - Pel= Px + 7,31
-7 ,31 < Px < -2,89; in incapere este
subpresiune .
6.1.3. Debitul de aer al orificiilor
L=11Av =µAy -;;
~ [m 3/s] (6.1 .9)
L=µAvp =µA)2p.1p [kg/s] (6 .1.10)
in care: A - sec\iunea orificiului [m 2] ;
o;
-7
~
h
- 2 ~
"'
o."'
. ~i- .1~,=Px_ - -I ~,=Pvl
_
 I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala

µ - coelic ient ul de deb it; v - viteza ae- fata nebatut a de vant

rulL1i [n1/s ]; t.p - diferenta de presiu ne
pe ce le d oua suprafete ale orific iului
[Pa] ; p - d ensitatea aerului [kg/ rn 3J_
Exemplul de ca/cul 4
Se considera datele din exernpl ele 1,
2, 3 $i figura 6.1.2.
Se cer debitele de aer ce tree prin
orifi c iile d e introducere si
'
evacuare.
• Cazul 1: orificiile sunt plasate pe
fata
•
batuta de vant.
Presiunea p x este c uprinsa in inter-
valul 1,33 ...7,225. Teoreti c , poate lua
ori ce valoare din acest interval. Daca
suprafetele orificiilor de introducere $i
evac uare sunt egale exista o singura
valoare p entru px, respectiv , valoar ea
care transforrna egalitatea
Pvt = - 2, 89 Pa; Pv2 = - 5, 78 Pa
µ A y 2p,(p,, - p, ) = µ,A, ~ 2p.{p, -[µ,,- gt1(p, - p,)j}
Din conditia:
In identitate. Daca suprafetele de intro- pe·(pv1-px) = p;· {px - [P v2 - gh·{pe-pi )]}
ducere si evacuare sunt dilerite, px rezulta:
poate avea ori ce valoare In intervalul 1, 156-(-2,89 - Px} = 1, 13·(px + 7,3 1),
rn enti onat. respectiv, Px = - 5,07 Pa
Se considera µ 1 = 112 = µ = 0,57; L = 0,57 -1, 125 ·[2· 1, 156-(-2, 89+5,07)]1 12=
. A 1 = Az= I · b = 1,5- 0,75 = 1,125 rn 2 = 1,441 kg/s = 5 188 kg/ h =
Trebuie ca: = 4488 rn 3/ h
2pe (Pv1 - Px) = 2p;{ px-[Pv2 - gtl.,pe - p ;)] } Observatie: daca debitul de aer este cu-
1, 156-(7,225 - px) = 1, 13-{p x - [2,89 - noscut, de exemplu L = 10.000 kg/h, se
- 9,81 ·6·( 1, 156- 1, 13))) determina suprafata necesara a orificiilor:
• = 1, 13-(p x - 1,33} Cazul 1:
·• (1,13- 1, 156)-p x = 1, 156-7, 225 + L
A i= A2=-~~~-
' + 1, 13- 1,33 = 9,855 ; µ "\/ 2pe(P.,1- Px}
: Px = 4,3 1 Pa;
- 10000 -
L = 0,57 -1, 125·[2· 1, 156·(7,225-4,31 ))112 =
1,665 kg/s = 4994 kg/h = 5185 rn3fh - 3600 - 0, 57~ 2 - 1,156(7,225 - 4,31) -
• Caz ul 2: orificiile sunt plasate pe = 1877 rn 2
'

Tabelul 6.1.1. Valorile coeficientilor de debit, µ ~i ale coeficientilor de rezistenta locala, ~.

pentru geamurile mobile ale ferestrelor

Unghiul de lib = 1 lib = 2 l/ b = 3

Tipul ferestrei deschidere
(X [OJ s µ s µ s µ
Gearn rnobil in jurul axului superior
15 16,00 0,25 20,60 0,22 30,8 0, 18
•
/ 30 5,65 0,42 6,90 0,38 9, 15 0,33
If
I 45 3,68 0,52 4,00 0,50 5, 15 0,44
I .D
lntrare ' 60 3,07 0,57 3, 18 0,56 3,54 0,53
n 90 2,59 0,62 2,59 0,62 2,59 0,62

Gearn rnobil In jurul axului superior

15 11, 1 0,3 17,3 0,24 30,8 0, 18

Ji 30 4,9
3, 18
0,45 6,9 0,38 8,6
4,7
0,34
0,46
' :~
.
45 0,56 4,0 0,5
60 2,51 0,63 3,07 0,57 3,3 0,55
lesire ~ .·'
90 2,22 0,67 2,51 0,63 2,51 0,63
Gearn mobil in jurul axului central
15 45,3 0, 15 - - 59,0 0, 13
1:2 30 11, 1 0,3 - - 13,6 0,27
~ 45 5, 15 0,44 - - 6,55 0,39
a1 3, 18 0,56
60 3, 18 0,56 - -
_)fl 90 2,43 0,64 - - 2,68 0,61
•

Gearn dublu cu axele la partea superioara 15 14,8 0,26 30,8 0, 18 - -

30 4,9 0,45 9,75 0,32 - -
rA .
JY '\\
I
45 3,83 0 51 5, 15 0,44 - -
I '
' I 60 2,96 0,58 3,54 0,53 - -
I I() · ~

~
90 2,37 0,65 2,37 0,65 - -
.

Gearn dublu c u axele 15 18,8 0,23 45,3 0 , 15 59 ,0 0, 13

la partea superi oara $i inferioara
/ 30 6,25 0,4 11, 1 0,3 17,3 0, 24
·'
(,r,~ 45 3,83 0 ,51 5,9 0,41 8,6 0,34
' I 60 3,07 0,57 4,0 0,5 5,4 0,43
I . I
/ <f . ~ 90 2,37 0,65 2,77 0,6 2, 77 0,6
_,

Observa ti. e: in tabel s-a notat c u I latirnea,

. iar c u b inaltirnea
. ferestrei
 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare

C azul 2: tea, cosurile

'
de ventilare sunt folosite Coefic ientii de debit si de rezistenta
' ' '

A ,_ A2= in mai mica masura in industri e (in de- locala ai ferestrelor care se pot deschi-
10000 osebi la traveele de mi jloc ale halelor de sunt indica\i in func\ie de dimensiu -
----~-~~~~~~~ -
cu deschideri mari). nile acestora in tabelul 6. 1.1 .
3600 . 0, 577 2 '1,156(- 2,89 + 5,07) • Ferestre (ochiuri) mobile • Luminatoare
= 2 17 m 2 Sunt prevazute la halele industriale $i Sunt dispozitive patrate sau dreptun-
'
trebuie actionate
'
in functie
'
de directi' a ghiulare, m ontate pe acoperi$, care a-
6.1.4. Dispozitive $i intensitatea vantului, ambele marimi sigura, pe de o parte, iluminarea natu -
de ventilare naturala fiind variabile. Ac\ionarea lor trebuie fa- t rala a halelor industriale, in special, a
cuta din zona de lucru , necesitand me- ! celor cu mai multe deschideri $i, pe de
'
Sunt de 4 tipuri: ferestre mob ile (care canismul corespunzator, pentru cele !, alta parte, ventilarea naturala organiza-
se pot desc hide}, CO$Uri de ven tilare, plasate la inaltime fiind recomandabila ' ta a acestora. S-au tipizat $i realizat
luminatoare $i deflectoare. Dintre aces- ac \i onarea prin motoare sau servomo- atat luminatoare si mple, influen\ate de
toare. Deoarece la ventilarea naturala I SChimbarea directiei , VantUIUi, Cat Si IU- '

14000 ' ' introducerea de aer se face preluand minator -d efl ec toare-neinfluen\ate de
3 I
"vi direct aerul din exterior, este necesar vant. In tabelul 6. 1.2 $i tigurile 6. 1.3 $i
130 00
I '/ ca dispozitivele respective sa fie des- 6. 1.4 sunt indicate caracteri sticile di -
120 00
/2 / chise in mod diferit, dupa anotimp $i mensiunilor si debitele de aer evacuat
11000
/I / - '

5 v intensitatea vantului. In perioada de pentru seria de luminatoare tipizate.

I ' / / /
10000 , / vara, pentru introducerea aerului se fo- • Deflectoare, luminator - detlectoare
/ V:A
~ 9000 ~ losesc oc hiuri mobile in partea inferi oa- Deflectoarele traditionale,
. confecti' o-
/

/ ,
7 / ra, iar i n perioada de iarna, la 4 ... 6 m nate din metal $i montate pe coama a-
'% 8000 ,.. ..,
-
/
I / / / !;:,_ 1 de la pardoseala, pentru ca aerul rece coperi$urilor sau de o parte $i de alta
-i:5
- 7000 ~

ro I / / .JS 2 sa se poata amesteca cu aerul din hala a acestora, au fost, practic, parasite
6000 inainte de a ajunge in zona de lucru. din cauza consumului specific ridicat
/
/
~ 5000 -_{l__ 4
"'-3 ~

Tabelul 6.1.2. Caracteristicile ~i dimensiunile unor luminatoare tipizate

ii> 4000
'• ro
~ 3000 ~
u ~5
Nr. lumi-
Coeficientul
Indicator Tipul luminatorului de rezistenta
:::i 2000 natorului
'

locala, ~
-g 1000
0
0
LOI - a " ,

~
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 '
Diferen\a de presiune Lip [Pa) 1 3 x6 45° 1,90
'
• Fig. 6.1.3. Debitul de aer a = 300 0
•
evacuat de deflectoare,
la diferenfa
de presiune mare.
LOI - b •

8000 /
2 3 x6 ~ 4, 10
/ a = 3000
/
7000

)'
v1
/
26000
' v /
E
----
.s 5000
M
/ > / LOI -
-
a
· -· x45° -. ~
I v 3 1,5 x 6 45° 3,20
- ro /
g4000
> I
, /

2
a = 1500

<lJ
~
I
I ~

'
%3000 5
"()
<lJ
I I -;:::, ~
,
/
-4
I
'
:::i 2000 / / ' y
/
I ,
//
/
LOI - b
.D Ill I I 4 45° 1,60
0
<lJ
1000
I I ,, / t 1,5 x6
/ /

/ a = 1500
0
rf ! I i

0 0,2 0 ,6 1,0 1,4 1.8 [Pa]

Di feren\a de presiune !I p

Fig. 6.1.4. Debitul de aer

evacuat de deflectoare,
5
LOI -
-
c x
45° 2,80
1,5 x6
la diferenfa a = 1500
de presiune mica.
Tipul luminatorulu i este indica t
in fig. 6. 1.3. Observa\ie: Coeficientul de rezistenta locala corespunde deschiderii (a) de iesire din luminator
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala

de metal [kg/m 3 aer evacuat] !?i inlocu-

ite cu altele de dimensiuni mai mari ,
si reprezentata grafic in figura 6. 1.8.
in partea stanga a graficului este Co= I $1+S2,
~ S2+ .;,(A2f A,f
=
asemanatoare luminatoarelor, uneori reprezentata expresia w2 pentru
reali zand si func\iunea de iluminare na- .; 1 + .;2 = 5, iar, in partea dreapta, fac- 5
[mis] (6.1.13)
turala. in tabelul 6. 1.3 !?i figuri le 6. 1.5 !?i torul de corec\ie Co:
6.1.6 sunt indicate dimensiunile, sim-
bolurile, caracteristicile !?i debitele eva- unde: g = 9,81 m/s 2, accelera\ia gravi -
cuate de deflectoarele si luminator-de- ta\ionala; D. T = tev - t;, Tr = 273 + t;,
l:Yv
8000
flectoarele tipizate de catre IPCT !?i _c-:2_~-2 tev - temperatura aerului evacuat;
7000 t, - temperatura aerului introdus;
testate de INCERC.

6.1.5. Determinarea debitului 6000 -

I 111 I
_f\_-<fJ_
3
2
/
/ /
v h - distanta dintre axele orificiilor de in-
' troducere !?i evacuare; .; 1, $2 - coefici -
/
de aer evacuat prin deflectoare !.....'4'.J.. ~ ; en\ii de rezi stenta locala ai orificiilor de
~i luminatoare Isooo
/ / introducere, respectiv, evacuare;
v /

Modul de determinare a debitu lui de

M-
E
-4000 / /
v /
1
A 1, A2 - suprafetele orificii lor de intro-
! ducere, respectiv evacuare.
aer pentru ventilarea naturala este indi- ro / v v ""
vv
1
/ /
:J
cat la §5. 1.2. Determinarea aproximati- (J
Exemplu/ de ca/cul 5
va a debitului de aer evacuat prin dis-
g; 3000 / v intr-o hala industriala cu dimensiunile
Q)
v i--

pozitive amplasate in plafonul halelor (j;

I
/ v /
/
./
~v 80x20 = 1600 m2, H = 15 m, volumul
industriale se poate face determinand :2000 /
/ v = 24000 m 3 , caldura perceptib ila in
u /
viteza de evacuare w2 (fig. 6.1.7) cu a- :;
ii 1000 vv /
/ exces, in timpul verii, este Q = 450 kW,
jutorul rela\iei lui Hansen:

g
ht. T
r,· ~+S1(A2/A,f
1
[m/s](6.1.11)
0
Q)

0 I
vv / 14 000
I /
>--+--+---t---t---t---t--+-+-+- -+---<
0 0,2 0,6 1,0 1.4 1,8 [Pa]
13 -- 4 /
/
rela\ie pusa sub forma: Diferen!a de presiune Ll.p 12000 ,,
/
Fig. 6.1.5. Debitul de aer 11 000 ~/
W2 =
ght. T/T, . /
evacuat prin 10000
.;,+ .;2 S2+S1(A2/A,f ~/
luminator-deflectoare, :<:'9000 /
= w;- co [m lsJ (6 . 1.12) la diferenta de presiune mica. E / /
;:;- 8000 /
.§. /
o; 7 000 I
v /
Tabelul 6.1.3. Luminator-deflectoare tipizate ::>
I /

Nr. de-
Coeficientul
~6000
>
'Q).". 5000
v /
/

lndicativ Tipul deflectorului de rezistenta ro

4000
/ /
flectorului locala,.;
Q)
u v/
23000 ;
11
ii0 2000
~ 1500 ~

•~1500
Dmi 1000

1,5 x 3 10,90 0
( )
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 [Pa]
I
'~--- Diferen!a de presiune p

Fig. 6.1.6. Debitul de aer evacuat

1000 I
prin luminator-deflectoare,
Orn I la diferenta de presiune mare.
2 0,96 x 1,96 19,80 Tipul luminatorului este indicat
a = 960 in fig. 6.1.5.
>---- - -
w 2 .Ai t

.:71
2

3 OT 03
~~-
1 3_
oo_o-.i-',_3_o_o_o~,
I 2 I

- ----
J_ ---- - w,-A .t
1 1

4 DP 6i 11 l 1 1 1111111111111 1 111 1 111 l 1

I 1200 I 6000 1200

I I •I• •I Fig. 6.1.7. Schema de calcul
al debitului de aer evacuat natural
prin dispozitive i n plafonul
Observatie: Coeficientul de rezisten\a locala corespunde deschiderii (a) de ie!;)ire din deflector unei hale industriale.
 ·- ···- -

Capitolul 6: Ventilarea industria la I. lnstalatii

temperatura aerului exterior tr = le = 26 °C,
temperatura maxima a aerului interior,
t; = 31 °C.
Rezolvare: t, = (t 1 + t2)12 ~
t2 = 2·31 - 26 = 36 °C
D. T = 12 - t 1 = 36 - 26 = 10 °C
Debitul de aer,
L = Olcp·p·M =
= 45011,005·1, 156-10 = 38,73 m 31s
M/T1 = 10126 + 273 =
= 101299 = 0,0334.
Din figura 6. 1.8 pentru A 1 = A2,
M/Tr = 0,0334 si h = 15 m, rezulta
w2 = 1 mis.
Suprafa\a necesara de evacuare,
A2 = 38,7311 = 38,73 m 2.
Daca se adopta dispozitive de intro-
ducere si evacuare cu rezisten\e locale
mai mici, de exemplu ~r = ~2 = 2, re -
zulta Co = 1, 15 si, mai departe .
w2 = Co· w2 = 1, 15· 1 = 1, 15 mis, res-
pectiv, suprafa\a dispozitivului de eva-
cuare, A2 = 38,7311, 15 = 33,68 m 2.
Exemp /ul de ca/cul 6
Ha/a cu o deschidere
Se determina sec\iunile deschiderilor
de introducere 1, 2 si evacuare 3, 4
pentru ventilarea naturala organizata in
perioada de vara a unei hale industriale
(fig. 6. 1.9) cunoscandu-se urmatoarele
date: caldura perceptibila in exces,
Q = 500 kW; temperatura exterioara,
te = 28,3 °C (pe = 1, 136 kg/ m 3), tempe-
ratura in zona de lucru, fzt = te + 5 =
33,3 °C; viteza vantului, v = 4 mis;
coeficien\ii de debit, µ 1 = µ 2 = 0,57,
/13 = /14 = 0,725; coeficien\ii aerodina-
mici, ko1 = 0,50, k o2 = -0,27,
k o3 = -0,38, k o4 = -0 ,42; gradientul de
temperatura, f3 = 0,40 Ki m.
. de ventilare si. climatizare
L = QI Cpp{ ta- te) =
= 5001[ 1,005· 1, 136·(39,3-28,3)] =
= 39,81 m31s = 143,330 m 31h.
Func\ionarea orificiilor: 1, 2 la intro-
ducere, 3, 4 la evacuare;
L 1 + L2 = L3 + L4 = L; L 1 = L4 = 0,6 L;
L2 = L3 = 0,4 L
Temperatura medie a aerului interior,
t; = 112-(ta + tz1) = 0,5·(39,3 + 33,3) =
= 36,3 °C,·p; = 1,105 kgl m3.
Presiunea dinamica a vantului,
v2·p.J2 = 42. 1, 13612 = 9,088 Pa
Presiunea vantului :
pv1 = 0,5·9,088 = 4,544 Pa;
pv2 = -0,27·9,088 = -2,454 Pa;
Pv3 = -0,38·9,088 = -3, 453 Pa;
Pv4 = -0,42-9,088 = -3,8 17 Pa.
Presiunile conven\ionale la exteriorul
orificiilor:
pr = 4,544 Pa; p2 = -2,454 Pa;
p3 = 0,909-9,81(1.136- 1, 105) = -3,653 Pa;
p4 = -3,817-9,81(1.136-1, 105) =-8,379 Pa;
Presiunea interioara px trebuie sa in-
deplineasca urmatoarele condi\ii :
Px > -3,653, respectiv, Px > -8,379;
Px < +4,544, respectiv, Px < -2,454,
deci -3,653 < Px < -2,454.
Se alege, de exemp lu, Px = -3,0 Pa .
Diferen\ele reale de presiune in fa\a
orificiilor:
D.p I = p 1 - Px = 4,544 -(-3,0) = 7,544 Pa;
6 p2 = p2 -px = 2,454+3,0 = 0,546 Pa;
6p3 = Px - p3 = -3,0+3,653 = 0,653 Pa;
6p4 = px - P4 = -3,0+8,379 = 5,379 Pa .
Suprafe\ele orificiilor (rela\ia 6. 1.9) de
introducere si evacuare:
A,= L,
Jl1~2t,p, /p.
_ _0,6 ·39, 81 = 1150 m 2
0,57 2 7,544 / 1,136 ' = 11130 1,3 = 0,0365
: Luminatorul LOI - a este simetric,
; astfel ca suprafe\ele de evacuare, pe
ambele laturi, sunt egale. Suprafe\ele
A3 si A4 se adopta egale modificandu-
se, in mica masura, reparti\ia debitelor
L3 si L4, respectiv, L3 = 0,38-L, iar
L4 = 0,62-L.
Coeficientul de debit 0,725 pentru A3
si A4 s-a determinat pe baza coeficien-
; tului de re zisten\a locala ~ = 1,9 (tab .
j 6. 1.2) pe baza relatiei µ = 11{f, = 0, 725.
: b. Se neglijeaza actiunea vantului:
! Presiunile conven\ionale devin:
= =
: P 1 p2 = O; p3 P4 = - gh{pe - p;) =
: = -9,8 1·15 (1,136-1,105)= -0,465 Pa
Presiunea px este cuprinsa intre
-0,465 si O; se alege Px = -0,20 Pa .
. Diferentele reale de presiune in fata
! orificiilor: . .
. !ipr = 6p2 = p1-px = 0 - (-0,20) = 0,20 Pa
l 6p3 = 6p4 = Px-P3 = -0,20 - (-0,465) =
! = 0,265 Pa.
Suprafe\ele necesare, considerand o
reparti\ie egala:
A1 = A F--;::0=,5=·=
L=
jl1 2t1p,/pe
0,5 39,81 = 58 85 m 2
0,57.,)2- 0,2/1,136 '
A = A4 = 0,5 -39,81
3
0,725.,)2 · 0,265i 1.105
= 39,64m 2
Daca s-ar fi adoptat, si pentru A3, A4
dispozitive cu acelasi coeficient de de-
bit suprafe\ele necesare ar fi fost sen-
sibil egale .
c. Verificarea cu metoda aproximativa
(conform §6. 1.5)
6 TIT1 = (39,3 - 28,3)1(273 + 28,3) =

Rezolvare:
A 2= 0,4 ·39,81
o,57b o,546/ 1.135
= 24 49m 2
·
I Pentru 6 TIT1 = 0,0365 si H = 15 m
re zulta din figura 6. 1.8 viteza
a. Se tine seama de actiunea vantului w2 = 1,01 mis. Corespunzator coefici-
A3 = 0,4 -39,81 = 2020 m 2
- Temperatura aerului evacuat,
ta = tzr +(H - hz1) =
0,725 h 0,653/ 1,105 ' II .;
entului de debit µ, = 0,57 rezulta
2
1 = 11,ir = 110.57 = 3,07 ;
= 33,3 + 0,40 (16,5-1,5) = 39 ,3 °C. A, = 0,6 39,8 1 = 10.56 m 2 ~ admi\and A, = A2 si .;1 = .;2 = 3, se de-
Debitul de aer pentru ventilare, 0,725 2 5,379/ 1,105 . termina coeficientul de corectie Co = 0,93

------------------------------~ 1 (parlea dreapta a graficulut din f1gura

------------~-----------~5
6
w;=Jgh: Trr 1 s [
co =\ ~2 + ~ f.A 2/Av 2
/
4
4 w2=c w;
0
3

1 -
0 ,8 0,8

0.6 0,6
I
0 ,4 0,4 I
i
0 ,2 0, 2 _____ _.._
I ____ _ 2

2 4 6
' ·1
8 10 0,2
' . '
0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2 4 6 8 10
0, 1 ;J,':,, ,1 1 ,,u,, 77771
1,

j TfT 1 (A2/Av Fig . 6.1.9. Schema de calcul:

Fig. 6.1.8. Nomograma pentru determinarea vitezei de evacuare 1, 2 - orifici i de introducere;
a aeru lui prin luminator - deflectoare. 3, 4 - orifi cii de evecuare.
--------------~
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala

6.1.8 pentru A2IA 1 = 1 si ¢1 = ¢2 = 3) $i Rezolvare Temperatura aerului amestecat

vite1a w2= Ca·w? = 0,93· 1,01 = 0,9'1 mis. Temperatura aerului evacuat, (L 1 + Lg) in zona de lucru a secti ei I
Sec tiun ea total a la evac uare este la f = la /\' = 33,3 + 11·0,5 = 38,8 °C. este 33,3 cc. temperatura de evacuare ,
A1 + A.1 = Uw2 = 39,8110,57 ·0,94 = Schema propusa de functionare a Ta 1 = 33,3 + 10·0,5 = 38,3 °C $i tem-
= 74,3 m 2, orificiilor: 1, 3, 4, 6 la introducere; 2, 5 peratura medie a aeru lui interior,
ceea ce reprezinta aproximativ dublul la evacuare; 9 - introducere din sectia t ,, = 0,5 (33,3 + 38,3) = 35,8 cc;
sectiunii de mai sus. II in I; 8 - idem , din II in Ill; 7 - idem, p1 = 1, 107 kgl m 3. Similar, se obtin
A1, A.1 = 39,64 m2. Eroarea facuta din Ill in IV. Bilanturi le de aer: pentru sectia IV:
prin aplicarea metodei aproximative L2 = L 1 + Lg; L1 = Ls + Lg; Ls = L6 + Lr; la IV = 38,3 cc; I; IV = 35 ,8 cC;
este de circa: L 1 + L3 + LB = L2 + Ls p1v= 1,107 kg/ m3·
(39 ,64· 2 - 74,3)/(39,64·2)·100% = -6,3 % pu · L ~ . Se pot scrie presiuni le conven\ionale
!Jprx = Pr - p , = - - -
d. Utilizarea luminatoarelor tipizate 2µ ; A ; ' la fetele exterioare ale orificiilor:
La luminatoarele tipi zate (tab. 6. 1.2 $i _ _ pu L ~ . pe1 = 0;
fig . 6.1.3, 6.1.4) debitul de aer evacuat !Jprz - Pr - p, - - - - , pe2 = -9,8 1·11(1,136 - 1,107) = -3 ,13;
2µ ; A ~
pe 1 m este dat in func tie de diferenta . Pe3 = -9,81·11( 1,136 - 1,130) = -0,65;
de presiune existenta in deschiderea p,,, ·L; . ' Pe4 = -9,8 1·11(1,136 - 1,130) = -0,65 ;
!Jp",. = P: - p ,,.= - -. [Pa]
(a) de ie$ire din luminator. Conside- 211; A; pes = -9,8 1·11 (1, 136 - 1, 107) = -3,13;
rand, in cazul exemplului dat, deschi - tip 1 = -px; ti p2 = Px + gh-(pe - p;); : Pe6 = 0
derea de ie$ire din luminator la o inal- tip3 = -gh·(pe - pu) - p y; I $i, respectiv, diferente le de presiune:
\ime fa\a de pardoseala, h = 14 m, se 1 tip4 = -gh-(pe - pm) - pz; I tip1 = -px;
1
recalc uleaza diferenta de presiune (in tips = Pw + gh·(pe - p1v); I tip2 = Px + 3, 13;
absenta vantului): tip5 = -pw [Pa] ; tip3 = -0,65 - p y;
p = -h{pe - p1) = Debitele de aer pentru sectiile II si Ill ' tip4 = -0,65 - pz;
= - 14·(1, 136 - 1,105) = -0,434 Pa. I
se pot determina pe baza conditiei im- tips= pw + 3,13;
Se pastreaza Px = -0,20 puse ca temperatura in zona de lucru ' tip6 = -pw
tip= Px - P = lzt 11. m ::; 33 "cc. . Presiunea Px trebuie sa indeplineas-
= -0,20 - (-0,434) = 0 ,234 Pa. 011 = L3· Gp· pe·( tz1 11 - le) ~ 1
ca cele doua conditii:
Pentru luminatorul LO I -a/3·6 $i o L1 = 011 I Gp· pe-( fzt - le) = ! Px < p1;
diferen\a de presiune de 0 ,234 Pa = 5011,005· 1, 136(33-38,3). II Px > p2 deci -3, 13 < Px < 0.
(curba 1 d in fig . 6.1.4) rezul ta un debit L3 = 9,32 m 3/s = 33545 m 31h. Aces! I Alegand px = -2,0 rezulta pe rand:
de aer Lo = 2940 m 31h ; luminatorul aer se va deplasa, in cea mai mare p y = Px + tipyx = -2 + 0 ,077 = - 1,923;
avand 6 m lungime debitul evacuat I parte, spre sec\ia calda I, de exemplu: Pz = Pr - tipyz = - 1,923 - 0,0092 1 =
este L 1 = 6-2940 = 17640 m 31h lumina- I 90 %. in fe lul acesta se pot determina: = - 1,9322 1.
tor. Pentru evacuarea intregului debit Lg = 0,9·L3 = 0,9·9,32 = 8,39 m31s = Pw = Pz - tipzw = -1,9322 1 - 0,0545 =
de aer sunt necesare: = 30200 m 3/h; = -1,9867 1.
n = UL1 = Ls= 0, 1·b = 0, 1·9,32 = Se verifica $i celelalte conditii:
= 143330117640 = 8 luminatoare = 0,932 m 31s = 3345 m31h. · Px < PY < Pe3;
Temperatura medie in sectii le II $i Ill ; -2 < p y = - 1,923 < -0,65;
Exemplul de ca/cul 7 t, If. Ill = 0,5 ·(28,3 + 33) = 30,65 °C; 1 Pw < Pz < Pe4;

Ha/a cu 4 deschideri p11 = pm = 1, 130 kg/m 3. : -1,98671 < Pz = - 1,93221 < -0,65
Se determina sec\iunile deschiderilor L4 = 0111/ Gppe{ fzt Ill - fe) = I PeS < Pw < Pe6:
de introducere $i evacuare pentru ven - = 10011,005· 1, 136-(33-28,3) = ! Pw < Pz:
t ilarea naturala organizata, in perioada = 18,64 m 3/s = 67090 m 3/h . -3,13 < Px = - 1,9867 1 < O;
de vara, a halei din figura 6.1.10 , in ab- L1 = L4 + Ls= Pw < - 1,93221.
senta vantului , cunoscandu-se urma- = 18,64 + 0,932 = I
, Pentru realizarea conditiilor de presi-
toarele date: caldura perceptibi la in ex- = 19,572 m 31s = 70460 m3/h. une se poate ac\iona asupra suprafe-
ces in cele 4 deschideri Ariile dintre sectii sunt cunoscute din . \elor d~ trecere a aerului intre diferitele
01 = 350 kW, 011 = 50 kW, procesul tehnologic; 1 sec\ii. In functie de marimea degajarilor

Off/ = 100 kW, Otv = 400 kW;
temperatura exterioara, te = 28,3 cc
(Pe = 1, 136 kgl m 3), temperaturile in
zonele de lucru, fzt 1. 1v= fe + 5 = 33,3 cc, tipyx = 1, 13·9,322/2·0,632·40 2 =
fzt 11, Ill ::; 33 °C; coeficientii de debit,
µ 1 = ,U6 = 0,55, ; µ 1 = µs = p g = 0,63,
µ 2 = Jl3 = µ4 = /I S = 0,60;
gradientii de temperatura
{31 = {31v = 0,58 Ki m.
presupunem A1 = 100 m 2 ; As= 12 m2; de caldura ale secti ilor se pot adopta
Ag = 40 m2 ; $i alte scheme func\ionale privind re-
Diferen\ele de presiune sunt: parti zarea orificiilor pentru a lucra la in-
troducere sau la evacuare.
= 0,077 Pa; Debitele de aer pentru celelalte orificii:
tipyz = 1, 13·0,932 212·0,63 2 · 12 2 = L = Lz + Ls = 01 + 01v I Gppt (la - lz1) =
= 0,0092 1 Pa; = (350+400)11,005·1,107·
lipzw = 1,13·19,572212·0,632 ·100 2 = ·(38,3-33,3) =134,8 m3/s;
= 0,0545 Pa. L 1 + LB = (L 2 + Ls ) - (LT + Lg ) =
= 134,8 - (19,572 + 8,39) =
= 106,84 m 31s.
Considerand repartitia egala intre
orificiile de introducere , rezulta:
L 1 = LB = 53,42 m 31s ;
L2 = Ls= 67,4 m 31s.
Suprafe\ele necesare:

AF L1 53,42
µ 1~ 2c..p I Pe 0,55,/ 2 2,0/1,136
= 51,76m 2
 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstala~i i de ventilare ~ i climatizare

A = L2 67,40 timent trebuie prevazut cu evacuare in- val mai mare de limp.
2
µ2'12i1{>2 1p 1 0,60 2 1,13/1,107 dividuala. De rnulte ori, distanta y dintre planul
• Ho ta c u aspira\ie ce ntrala :;;i hotei :;;i sursa este impusa din conditia
= 78,62 m 2 periferica (fig. 6.2.1d) sau cu aspiratie de acces sau demontare perio dica a
A3 = G 9,32 numai p eriferi ca (fig . 6.2. 1e) sunt indi- ! unor piese, mai ales in cazul unor pro-
µ 3 ~ 2ti0 I Pe 0,60,,)2 1,273 / 1,136 cate pentru limitarea debitului de aer cese c u flux continuu , motiv pentru
aspirat si pentru cazuri le cand se lu- care este indicat , pentru astfel de ca -
= 10,37 m 2 creaza cu piese de dimensiuni diferite zuri , sa se prevada, la periferia hotelor,
sau cand suprafata planului de degaja- dispozitive culisabile sub forma unor
A = L4 _ L4 re a noxelor vari aza in timp . ferestre ghilotina, rulouri etc. (fig. 6.2. 1
4
µ.,.}211 p4I Pe 0,60) 2 1,282/ 1,136 • Hota rabatabila (fig. 6.2. 1f) permite j, k) care pot contribui in mare rnasura
atat miq orarea distantei de amplasare ! la cresterea eficientei in functionare.
= 20,68 m 2 fata de sursa, dar :;;i manipularea ma- I Materialele din care se confectionea-
As- Ls _ 67,4 terialelor, pieselor etc . cu ajutorul unor za hotele depind, in principal, de ca-
µ 5 --}2!1[Js l prv 0,60 2 1,1433/ 1,107 grinzi monorai, caz in care hota, prin 1 racterul agresiv si temperatura degaja-
dispozitivul de la partea superi oara, se , rilor respective, la care se adauga, de
=78,16 m 2 rabateaza cu 90 °. 1 multe ori, cerinte estetice si criterii
• Hota telescopica (fig. 6. 2. 1g) asigu- economice. Pot fi confecti onate din ta-
A5= Ls Ls
µ6--/2L1p;I Pe 0,55) 2 1,987 /1,136 ra 0 functionare efi cienta permitand bla neagra tratata sau pro tejata cores-
mic5orarea momentana a distantei punzator, tabla zincata, din inox, rnase
= 74,45 m 2 di ntre planul de aspirare si planul sur- plastice, sticla etc .
sei in functie de natura operatiilor teh- in functionarea hotelor pot aparea :;;i
6.2. Instalafii nologice necesare. doua inconveniente. La captarea unor
de ventilare locala • Hota cu acumulare (fig. 6.2. 1h), in- gaze foarte calde, ele devin surse radi -
dicata in cazul degajarilor cu caracter ante care pot deran ja activitatea celor
6.2.1 . Ventilare locala pri n intermitent, permite captarea lor mo- din jur si, destul de frecvent, la evacu-
aspirare ; tipuri constructi ve mentana :;;i evacuarea lor intr-un inter- area prin tiraj natural, din cauza racirii

Disp ozitivele de ventilare locala utili -

zate pentru captarea nocivita\il or din
imediata apropiere a locului de degaja-
re se pot clasifica in trei categorii: des-
chise, semiinchise si inchise.

6.2.1.1 Dispozitive deschise

Cele mai frecvent folosite sunt hotele
:;;i absorbtiile marginale.
6.2.1 .1 .1 Hotele sunt dispozitive care c d e
se amplaseaza, de regula, deasupra
surselor de degajare, dar :;;i lateral sau
dedesubt, pentru captarea nocivita\ilor / '
care prezinta o forta ascensionala
\
importanta. in figura 6.2. 1 se prezinta I
A
principalele tipuri de hote:
\ / ~
• Ho ta clasica (fig. 6.2 . 1a) care poate ~
avea sec\iunea de aspiratie c irculara,
p atrata sau dreptunghiulara, i n funct ie
d e forma sursei de dega jare. Pentru o
, ,,
"'
~
g
I'.· I\\
n h
aspira\ie cat mai efic ienta, distanta y
de amplasare fata de sursa trebuie sa
fie cat mai mica :;;i sa d epaseasca pe-
rimetral sursa cu (0,3 ...0,4) y. De ase-
menea, pentru a se asigura unifor-

µ1~
~~oo (~
\ :
mitatea campului de viteza in sectiunile
de asp ira\ie, este recomandabil sa se .I
prevada un ,,sort" la partea sa inferioara
cu o inaltime de (0, 1... 0,2) y, iar unghiul
i ~!
a sa fi e mai mic sau egal cu 60°. I I
i 3
' .. I() ...____/
• Hota de perete (fig. 6.2.1 b) - avan-
tajoasa prin limitarea spectru lui de as-
p iratie si diminuarea influentei curen\ilor
~
I
~ detaliuA
k
de aer din incapere pri vind imprastierea
Fig. 6.2.1. Tipuri construct ive de hote:
noxelor degajate. Pentru multe uti laje si
a - c/asica; b - de p erete; c - multicompartimentata; d - c u absorbtie centrala
c uptoare, peretele reprezinta chiar una
:;;i periferica; e - c u absorb/ie p eriferica; f - raba tabila; g - telescopica; h - c u
din fetele laterale ale acestora .
acum ulare; i - c u perefi laterali; j - cu fereas tra ghilo tina; k - cu rulouri;
• Hota multicompartimentata (fig .
1 - pere te hota; 2 - jg heab colector condensat ; 3 - conducta evacuare
6.2.1 c) este ind ica ta in c azul surselor
condensat.
cu lungime mare, insa fiecare compar-
 I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare
pere til or hotei, apare fenomenul de
co ndensa t superfic ial. Ambel e aspecte
nep lacute pot fi evitate prin masuri de
izolare term ica, in ultimu l caz punandu -
se condi ti a ca temperatura superficiala
a ho tei, pe partea expusa la c onden-
sare, sa fi e mai mare cu eel putin 1 °C
fa\a de temperatura pu nc tului de roua
a aerului d in care provi ne condensatul,
luandu -se $i masuri suplimentare pen-
tru c olectarea $i evacuarea lui, cum se
indica in fi gura 6.2. 1, detaliul A.
6.2. 1.1.2 Aspiratii marginale se folo-
sesc pentru captarea fluxurilor de no -
c ivita\i ce se degaja de la suprafa\a
bailor industriale care apar cu mare
frecventa, in diverse ramuri industriale,
pentru procese de spalare, d ecapare,
degresare, grunduire, vopsire prin scu-
fundare sau pentru diverse tratamente
termi ce de suprafata ca: zincare, ni-
c helare, cromare, cadmiere, brunare
etc .
Dispozitivele de aspirare marginala
folosite sunt fantele cu inaltimi'
intre 50
$i 250 mm care trebuie sa asigure un
camp uniform de viteza in sectiunea de
evacuare. Pentru cele folosite in mod
uzual, forma $i dimensiunile lor sunt in-
dicate in fi gura 6.2 .2.
In functi. e de latimea
'
bailor 8, venti-
!area lor se poate face cu dispozitive
amplasate pe o latura, (un ilaterale - fig.
6.2 .3 a), aceasta in cazul c and
8 < 5 ... 600 mm, putandu-se folosi pina
la 8 = 800 mm, daca baia este ampla-
sata cu latura mare la un perete; pe
doua laturi opuse (fig. 6.2.3b, c ,d) pen-
tru latimi B < 1000 mm; cu refulare pe
o latura $i evacuare pe latura opusa
(fig. 6.2.3 g, h) sau cu evacuare pe tot
conturul , in cazul bailor cilindrice (aspi-
ratii inelare - fig. 6.2.3 e, f) .
In cazul aspira\iilor bilaterale, pentru
cresterea efi cientei lor, s-au introdus
' A
I
• mf
I
c .
' '
0. B e b r
I- . [mm] [m m] [mm]
120 50 28
11 140 80 35
111 160 100 40
Fig. 6.2.2. Forma ~i dimensiunile fantelor de aspirafie marginala.
fantele rabatabile (fi g. 6.2.3c) care,
dupa introducerea pieselor , se comuta
din pozi\ia desenata intrerupt in pozitia
cu linie plina, mic$orandu -se suprafata
prin care se propaga flu xul de nocivi-
ta\i , aceasta devenind propor\ionala cu
8 ' si fantele intoarse (fi g. 6.2.3d) care
asigura o delimitare mai buna a spec-
trului de asp irare fata de fantele obi$-
nuite. ldeea este valabila $i pentru fan-
tele cu aspiratie inelara, unde cobora-
rea acestora de la marginea superi oara
' (fi g. 6.2.3e) in pozitia ingropat contribu -
ie la imbunatatirea efi cientei, ceea ce
inseamna, practic , un debit rnai mic de
aer evacuat pentru acelea$i condi\ii ale
baii.
6.2.1.2 Dispozitive semiinchise
Ni$ele de ventilare sunt practic mese
de lucru , inchise pe trei laturi, prevazu-
te cu un spa\iu de acces $i de lucru la
partea frontala, mentinut, de regula,
deschis in timpul func \ionarii .
•
In figura 6. 2.4 se prezinta cateva ti -
puri care difera dupa modul de organi-
zare a deplasarii aerului in interiorul lor,
o importan\a deosebita acordandu-se
locului de amplasare a orificiului de
evacuare, lucru dictat · de densitatea
noxelor degajate in raport cu cea a ae-
rului interior.
De la variantele de baza s-au dezvol-
tat o seri e de variante specifice diver-
selor domenii care prezinta $i alte par-
ticularita\i privind aerodinamica curgerii
in interiorul lor, in unele cazuri fiind
prevazute $i cu posibilita\i pentru intro-
ducerea aerului in interior.
Ni:;;ele sunt de doua tipuri : de labo-
rator sau industriale. Pot fi c onfectio-
nate din diverse materiale: tabla nea-
gra, tabl a zincata, inox, mase plastice ,
sti cla, polistiren armat cu fibre din
sticla etc . - in functie de natura, tern -
A 6.2.2. Ventilare locala
.
,,;;;====.!I.
I
• 6.2.2. 1 Du:;uri de aer
(/.... r
•
.
c . I• B •I b .
H H1 A c
[mm ] [mm] [m m] [mm] [mm]
500
25 500 100 600
700
800
500
40 500 150 600
700
800
500
50 500 150 600
700
Capitolul 6: Ventilarea industriala
peratura :;;i gradul de agresivitate chi -
mica a noxelor cap tate.
6.2. 1.3 Dispozitive inchise ·
Carcasele reprezinta dispozitive op -
tim e de ventilare locala, asigurand ce le
mai putine scapari de noxe in interiorul
incaperi lor.
Adoptarea lor este recomandabila ori
de cate ori procesele tehnologice permit
acest lucru si, in mod deosebit, in cazul
degajarii unor nocivita\i foarte toxice.
•
In figura 6.2 .5 se indica d oua
exemp le de carcase .
•
a - In cazul bailor pentru eloxarea
benzilor din aluminiu , carcasa imbraca
complet baia; aerul folosit pentru an-
trenarea nocivita\ilor este preluat prin
portiunile de intrare $i, respecti v, de ie-
sire
•
a benzilor.
•
b - In cazul cuptoarelor electrice cu
arc, carcasa, montata la partea superi -
oara a acestuia, este de tip hota inchisa
fiind prevazuta cu $1ituri laterale care,
impreuna cu rosturile de la partea supe-
rioara pe unde culiseaza electrozii , asi-
gura accesul debitului de aer necesar.
Problemele care se pun la proiecta -
rea lor constau in:
' - stabilirea locului, numarului $i su-
prafe\ei necesare a orific iilor pentru
accesul aerului interior, astfel inca t sa
se asigure o antrenare cat mai eficienta
a noxelor degajate :;;i sa se evite aglo-
merarea lor intr-o zona oarecare a uti -
lajului sau carcasei;
- nec esitatea, de multe ori , a rac irii
fluxului de noxe degajate, la tempera -
turi care sa permita utilizarea de mate-
riale obi$nuite pentru reteaua de cana-
1 le pentru evacuare;
- asigurarea unei anumite stari de
depresiune (mai rar de suprapresiune)
in interiorul utilajului.
prin refulare
Sunt instalatii de ventilare locala prin
care se realizeaza jeturi de aer c oncen-
trate, indreptate asupra mu ncitorilor
care lucreaza in apropierea surselor cal-
l
de, radiante, cu scopul de a facilita
schimbul de caldura al omului cu mediul
ambiant pentru diminuarea supraso-
licitarii sistemului termoregulator uman.
Prin intermediul lor se intensifica schim-
390 bul de caldura convectiv, prin marirea
470 1,0
595 vitezei de circulatie a aerului in jurul
625
corpului $i prin scaderea locala a tem-
420
505 1,4 peraturii acestuia, compensand, in a-
590 ces! tel, reducerea schimbului de caldu-
670
420 ra radiant al oamenilor in apropierea
505 1, 7 acestor surse.
590
670 Du$urile de aer pot fi in dividuale sau
colecti ve , fi xe sau mobile, putand fun c-
tiona numai cu aer rec irculat, caz in
 100 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

care se action eaza numai asupra vite -
zei, sau - daca se pulverizeaza $i apa
in curentul de aer - partial si asupra
ternperaturii, mergandu-se pana la tra -
tarea partiala sau totala a aerului refu-
lat local.
La du$urile colective, o atentie deo-
sebita se acorda gurilor de aer care, in
varianta optima, sunt prevazute cu ar-
ticulatii $i jaluzele mobile, reglabile si-
multan, care sa permita modificarea di-
rectiei jetului in plan orizontal $i verti -
cal, caz in care se asigura eficienta op-
tima in functionarea acestor instalatii
• • .
Conform prescriptiilor de protectie a
muncii, astfel de instalatii se adopta
cand densitatea fluxului termic radiant
al surselor, corelat cu durata de expu-
nere a muncitorilor, depa$esc urma-
de aer impiedica patrunderea aerului pentru c ladiri social -culturale.
rece in situatia de iarna, la deschiderea Pot fi echipate cu ventilatoare centri-
frecventa a acestora si, chiar, in situatia fugale sau axiale, ultimele devenind
de vara impiedica patrunderea aerului prioritare in prezent deoarece, pentru
cald in halele climatizate sau in depozi- aceleasi caracteristici func\ionale (debit
tele frigorifice; $i presiune), inglobeaza o cantitate mai
- ca posibilitati de izolare a unor sur- mica de rnetal, necesita un spa\iu re -
se de degajari nocive sau a unor por- dus de pozare, iar montarea este mai
tiuni de hala opunandu-se propagarii simpla.
nocivitatilor in restul spa\iului; Dupa loc ul de amplasare a dispoziti-
- in sistemele de ventilare locala prin velor de refulare prin care se realizea-
refulare - aspirare pentru izolarea unor za, perdelele de aer pot fi:
spa\ii tehnologice, cum ar fi tunelurile - unilateral e, folosite pentru latimi ale
sau cabinele de vopsire, cuvele pentru golurilor pe care le protejeaza, mai
topirea unor materiale etc. mici de 2 m.;
• Tipuri constructive - bilaterale, cu dispozitive montate pe
Dupa temperatura aerului refulat, pot ambele laturi, pentru latimi ale U$ilor
fi cu aer cald, recirculat sau cu aer ex- mai mari de 2 m, solutie frecvent
terior, primul tip utilizandu-se numai folosita si• cu mare eficienta;
•

toarele limite:
Densitatea fluxului ~- - - -
--- -- _. _,
termic radiant
q, [W/ m 2] 700 1400 2100
""'\
- -- r====-
--r
-
=-
~ -

Durata de D D
expunere, r 4 min 50 s 20 s ~r
-In figura 6.2.6 sunt prezentate princi- i e f
palele doua tipuri de du$uri de aer, cu - - - - -
- -
- - - - - -- - -- - - - - ...
-
••
B x: 600 (800) . -
-

--
' precizarea ca vehicularea aerului se - _.......-_ - - - - - - - -
I• 'i
poate face cu ventilatoare axiale sau .-
a -
centrifugale (radiale).
I
• Prescriptii pentru parametrii de I
calcul ai du$ului de aer "'---..
" Dimensionarea orificiilor $i a celorlal - "'-"\- - / - ;-- ' B > 1000 mm
'
' /
I· •I
te elemente componente ale acestor ' ' /

instalatii sunt exemplificate la § 9.7, g •

singurele elemente specifice referindu- r- -

-
-- - - -- - ~
I
I
' se la parametrii aerului refulat.
- - - - - I
I
Limitele minime $i maxime ale tem - i .
-
•

peraturii $i vitezei pentru dU$Urile de '-

(0
aer, conform prescriptiilor din normele B .; 1000
generale de protectie a muncii sunt in- I· •I
' (d
dicate in tab elul 6.2. 1. b
+--
Efortul fizic depus se apreciaza indi- - , I

--- - uf
+-- .
'- -.
"
c - -
rect, pe baza degajarii totale de Caldu- I •' .
' •
-
-' - ( ...
- II -<-
- -
- '
: :;o
~
ra a unei persoane [W/ persoana], de- I / \
L -<-
-- -
- - --
~
~'-
- ~
---
:;o
tern1inata in baza unei metodologii
speciale, conform careia se stabilesc -
' ...__.,-<.
- - - .. .....
+--
--- - c
:;o
--
•
" ..... -
categoriile de munca din tabelul 6.2.2.
Se recomanda asigurarea posibilita\i-
.. I I
-
+--

. -
-- -c
-·
:;o

. -
+-- c
-- '";,
lor la gurile de refulare adoptate de mo-
-- --
+-- c
- ' '
c
dificare a directiei jetului refulat $i, in
special, a vitezei in limitele 0,5 ... 3,0 mis.
,I
II
I +--
..... - -
•
- ~ <
A
-In toate cazurile umiditatea aeru lui •
B'
'I
v - I
refulat se limiteaza la maximum 60 %. ' B
'
I ~ fAj
c
•
h
6.2.2.2 Perdele de aer
Asigura refularea unor jeturi de aer /
____,.,
plane sau sub forma de panze, care se
-
..._____ - - - ~ ... - Fig. 6.2.3. Aspiratii marginale:
utilizeaza in domeniul industrial si civil _J ' - -- - - - - (_
- a - unilaterale obi!',>nuite; b - bilaterale
obi!',>nuite; c - bilaterale rabatabile;
in urmatoarele scopuri:
- d - bilaterale intoarse; e - inelare la
- ca mijloace de protectie la usile ha-
partea superioara ; f - inelare
lelor industriale - destinate accesului
ingropate; g - cu refulare plana p e o
auto si cale ferata sau usile c ladirilor
• •
latura si evacuare pe cealalta;
civile c u deschidere frecventa - si la
h - cu refulare cu doze pe o /atura $i
golurile tehnologice prin care se face B '
'I I evacuare pe cealalta.
introducerea, in secti• i, in flux continuu
sau periodic, a materialelor; perdelele d
 I. lnstalatii
. de ventilare si' climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala

- cu refulare la partea inferioara sau in fi gura 6.2 .?a, priza de aer, ventila - cald. disparand riscul de inghe\ al ba-
superioara, folosite mai mult intre di - torul centrifugal $i distribuitorul sunt teri ei. Priza de aer se poate monta in
versele incaperi interioare. cu tempe- montate in exterior, si ngura legatura spa\iul verde sau la perete, caz in care
raturi vizibi l diferite sau si la exterior, subterana fiind cea dintre ventilator $i este necesar un canal subteran pana la
cand nu se pot monta alte tipuri ; distribuitor. Montarea este inestetica, cuva centralei.
- c u refulare pe o latura $i evacuare pe greu de protejat impotriva intemperiilor in figura 6.2.?c, ventilatoarele $i dis-
latura opusa , folosita la exterior dar, $i, ca urmare. utilizata in locuri fara tribuitoarele sunt montate in interior $i
mai ales, intre diversele zone interi - pretentii deosebite. numai priza $i canalul acesteia sunt
oare. Schema din figura 6.2.?b, prin mon - montate in exterior. Pr in intoarcerea
In figura 6.2.7 se prezinta cateva ti - tarea subterana a ventilatoarelor $i ca- distribuitoarelor cu latura mare in sus
puri de perdele de aer bilaterale, alca- ' nalelor, elimina inconvenientele solutiei $i pozarea ventilatoarelor in pozitiile de
tuite din: priza de aer , distribuitor tip anterioare. Prezinta $i avantajul utilizarii montare 3 sau 12 (cu refularea in sus)
pana te$ita, $lit plan paralel cu pereti unui singur ventilator atenuand investi- se elimina montarea subterana care
despartitori , ventilator centrifugal sau !iile montarii subterane. Sub aceasta pune unele probleme in zona inferioara
axial. forma s-a utilizat :?i in varianta cu aer a U$ilor. Montarea, acceptata ca este -
tica exterioara, prezinta unele inconve-
niente care nu pot fi neglijate: pericolul
+ de condensare pe fa\a interioara a ele-
mentelor instalatiei; este impiedicata
comanda clasica $i eficienta de pornire
a acestor instalatii, in sensul ca nu se
mai poate porni la inceput instalatia $i
dupa 15 ... 30 secunde, cand s-a ajuns
la starea de regim, sa se deschida $i
U$3 de acces; montarea $1itului de re-
fulare la 40 ... 50 cm retras fata de mar-
~1 ginea superioara a peretelui, afecteaza
mult eficienta instalatiei.
in figura 6.2.?d apar ventilatoarele a-
xiale, cu dimensiuni comparabile cu ale
a b c d tubulaturii , ceea ce simplifica mu lt
montarea $i permite mascarea lui cu
t t un portic care nu are numai rol estetic,
ci imbunatate:?te $i eficienta instalatiei,
prin delimitarea locala a spectrului
curgerii .
Caracteristic schemelor analizate $i
variantelor clasice de executie a
I
acestor instalatii este distribuitorul tip

-
l"'f ../

1.., \
I
pana te:?ita prezentat in figura 6.2.8,
pentru dimensiunea nominala de
4.000 mm, alcatuit din corpul distribu-
itorului, de sectiune trapezoidala, cu la-
tura mare de la partea de intrare a ae-
rului rezultata din viteza adoptata pen-
tru circulatia aerului, iar latura opusa
considerata 1/5 ... 1/4 din aceasta; $1itul
fantei tip plan paralel cu grosimea de
Fig. 6.2.4. N i~e de venti lare: 50 ... 250 mm prevazut cu pereti des-
- masa de lucru ; 2 - corp ni:?a; 3 - perete despartitor; 4 - fereastra ghilotina; partitori .
5 - orificiu aspirare sus; 6 - orificiu aspirare jos; 7 - orificiu aspirare in figura 6.2.9 se prezinta o instalatie
suplimentar; 8 - racorduri fluide tehnologice (apa, gaze, aer comprimat etc.). pentru perdele de aer, de constructie
modulata, echipata cu fante de con-
tractie.
Cercetarile experimentale efectuate
in Laboratorul de instalatii, Facultatea
I de lnstalatii-Bucure:;;ti au aratat ca fan -
tele tip pana te:;;ita, in absenta peretilor
despartitori, nu asigura uniformitatea
campului de viteze in sectiunea de re-
fulare, iar, in prezenta lor, aceasta uni-
formitate se obtine pe seama distruge-
rii miezului potential al jetului, ambele
aspecte fiind total nefavorabile in buna
functionare a acestor instalatii. Pentru
a b eliminarea acestor deficiente au fost
Fig . 6.2.5. Carcase:
concepute distribuitoare echipate cu
a - p en tru linii de tratament termic; b - pentru cuptoare electrice cu arc.
' fante axiale de contractie (figura
 102 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare

6.2.10) sau cu fante de refulare curbate

care asigura jetului refulat o directie de Tabelul 6.2.1. Limite minirne ?i rnaxime ale ternperaturii
50Q fata de axul distribuitorului. Con- J
?i vitezei pentru du?urile de aer
structia acestor fante se poate face pe Nivelul radiatiei
•
Degajarea de Limite minime Limite maxime
baza figurii 6.2. 11 si tabelelor 6.2.3 si calorice [W/m2] caldura [Wipers.] Ii [QC) Vi [m/s] Ii [QC] Vi [m/s]
6.2.4. < 140 25,0 0,5 30,0 1,0
141 ... 200 23,0 0,5 28,0 1,0
6.2.3. Ventilare locala 700
201 ... 350 21,0 1,0 27,0 1,3
prin refulare ~i aspirare
> 350 20,0 1,3 26,0 1,5
6.2.3.1 Tipuri constructive < 140 22,0 0,5 28,0 1,0
Sistemele se folosesc la: bai industri- 141 ... 200 20,0 1,0 26,0 1,5
1400
ale cu latimi mari, tuneluri de uscare, 201 ... 350 18,0 1,5 25,0 2,0
cuve de electroliza si, in general, pen-
> 350 17,0 2,0 24,0 2,5
tru a asigura o miscare dirijata a aerului
intr-un spatiu delimitat sau nu geome- < 140 20,0 1,0 25,0 1,5
tric, cu scopul de a impiedica propaga- 141 ... 200 18,0 1,5 24,0 2,0
2100
rea nocivita\ilor. 201 ... 350 16,5 2,0 23,0 2,5
-In figura 6.2. 12 se prezinta sistemul
> 350 15,0 2,5 22,0 3,0
cu refulare, pe o latura, $i evacuare, pe
latura opusa, folosit pentru bai industri-
Tabelul 6.2.2. Degajarea de caldura in functie de intensitatea efortului fizic
ale cu latimi B > 1000 mm, dar la care
deous in activitatea orofesionala
piesele sau elementele de sustinere a
Cateaoria de munca. Activitati cu: Deaaiarea de caldura W/oers
acestora nu raman la suprafata deoa-
-
rece ar perturba jetul rezultat. lnaltimea caracter static
fantelor de aspiratie trebuie sa fie mult sezand sau in oicioare < 140
mai mare decat grosimea jetului la dis- 1 efort fizic mic 141 ... 200
•
tanta respectiva. Refularea se poate efort fizic miilociu 201 ... 350
face sub forma unui jet plan continuu, efort fizic mare > 350
- fantele avand grosimea de 5 ... 15 mm.
Tn figura 6.2.13 unde este prezentata o Tabelul 6.2.3 Construe ia fantelor sirnetriee ti •. 6.2.11 a
' perspectiva, se observa ca, pentru a Tip
nu se mari fanta de aspirare, in lateral, Dim. mm
A B c D E F

•
•
fata de lungimea baii, s-au prevazut la a 75 100 125 150 175 200
capetele acestora suprafetele triun- b 450 500 500 750 750 850
ghiulare f (patrate si dreptunghiulare) I 150 150 200 200 250 275
(fig. 6.2. 13) care, nu numai ca deli- ' R 250 250 250 325 350 375
miteaza curgerea dar diminueaza $i ac-
tiunea
•
defavorabila a curenti• lor de aer Tabelul 6.2.4 Construe ia fantelor la 50° (fia. 6.2.11 b
orizontali, atenuand a$a zisele efecte Tip
marginale. Dim. mm
A B c D E F

a 75 100 125 150 175 200

6.2.3.2. Calculul bailor industriale cu
b 450 500 500 750 750 850
refulare pe o /atura ~i evacuare pe
latura opusa- I1
-
115 115 115 - - -
12 105 40 30 - - -
Problemele specifice care se pun
R1 150 175 175 - - -
constau in determinarea vitezei de re -
R2 300 700 700 - - -
fulare vo si a debitului de aer corespun- 10 90 90 90 - - -
zator Lo, in conditiile in care grosimea
fantei Bo se alege in limitele
(0,005 ... 0,015) B, dar nu mai mica de 1
I
5 mm, pentru a se evita infundarea, ,

I
dar corelat si cu viteza vo pentru a nu
se depa5i valori de 12 .. . 15 m/s care ar I
I
/ v
produce valuri la suprafata solutiei care ~

ar mari fluxul de noxe degajate. De I

2
asemenea, este necesara determinarea I
grosimii fantei de aspirare hra $i a de- I ' '
bitului de aer evacuat.
• Metoda 1 ,e? I
3
Pentru obtinerea
•
elementelor mentio-
•

nate (fig . 6.2 . 12) in ipoteza ca viteza de

degajare a particulelor Vd este constan- ,//,,,,//,,/ / , / , / /

ta si neglijand efectul de limitare spa\i- a b

ala creat de oglinda lichidului din baie,
Fig. 6.2.6. Du?uri de aer:
se fo losesc relatiile de calcul pentru je-
a - individua/e; b - co/ective;
tul liber si anume pentru:
1 - vas cu apa; 2 - articulatie; 3 - gura cu jaluzele.
- atenuarea vitezei ir1 axa jetului :
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala

8, = ~ = 4,8(~ + 0,205) = 0,48~

0,347 _
v_ - -
V,
- -1,1
- (6 .2. 1) L = !::.._ = 1,7 ax + 0, 205 = 0,54 Ix
' - Vo - )a; +0,205 -- ~ X Bo Bo Bo Lo Bo YBo
Yaa Bo (6.2.2) (62.3)
- grosimea jetului la o distanta x de - deb itul antrenat de jet pana la Se utilizeaza pentru simpl ificare rela-
sectiunea de refulare: distanta x: tiile aproximative, care pentru latimi
mari ale bailor (B > 1 m) termenul
ax/Bo » 0, 205, pentru x = B. Pentru

3500
0
0
0
"
I

~r--'"-_,. . . _ : ___ ~- -- r-i- - -- ~ :

_______ L ~-'- ____ _ I
I ...._ ____ __ I ! I
/

--1
I
~l~nt~er~i~r___---~~~=t=~-:
c:==:
= \
3
I
Exterior
--- -----+- ,
. Pl' ,Q -------
1 I
•
I
I

,df~_-·__l_~~~b
1 2 I 2

3 a ;
Exterior
I
Interior
b

2
3500

0
0
0

"

I
I
......
' -
_ ____
- I

_, / l __ _J
I
I'

Interior 1 1 . rr===n( R
~~c· p\
I 1
illJJ Interior
d

Fig. 6.2.7. Solutii constructive pentru instalafii cu perdele de aer:

a - ventilatorul $i distribuitorul montate in exterior; b - ventilatorul monta t in subteran; c - ventilatorul si distribuitorul
montate in interior; d - varianta folosind ventilator axial.
1 - distribuitor de aer; 2 - fanta de aer; 3 - ventilator radial ; 4 - ven tilator axial.
 Capitolul 6: Venti larea industriala I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

coeficientu l struc turii turbulente s-a
considerat a = 0, 1.
Din condi\ia ca parti c ula din situa\ia
cea mai defavorabila sa intersecteze
planul fantei de asp irare, au rezultat re-
la\iile pentru:
- viteza de refulare:
vo "' 2,5·c· vu( B/ Bo)112 [m/s] (6.2.4)
- deb itul de aer refulat:
Lo= L·Bo- vo [m3/s] (6.2 .5)
- inal\imea fa nte i de aspirare:
h ra 2': Bd2 + 0,24 ·8 [m] (6.2.6)
- deb itul de aer evacuat:
Lev ~ 0,7·(B/Bo) 112·Lo [m 3/s] (6.2.7)
in rela\iile de m ai sus:
c este un coefi cient de corec \ie care
tin e seama de influen\a curen \ilor de
aer din incapere, prin care se majorea-
za, practic, valoarea teoretica a vi tezei
c u 30-50 %; Vd = 0 ,003M, viteza de
dega jare a parti culei [mis]; M = tt> - t,:
fb, t; - temperaturile solu\iei din baie,
respectiv cea interioara [0 C); L - lungi-
mea baii [m] .
• Metoda 2
Dupa aceasta m etoda rezulta:
- viteza jetului in sec\iunea de refulare:
la\ii de ventilare locala prin refulare
(sub forma de jet plan) $i asp irare la o
baie indu stri ala cu dimens iunil e
22 i1 006
4 Bx L = 1000x3000 mm , $1iind ca tem -
11000 peratura solu\iei din baie este de 75 °C
,..._
(J) iar cea in terioara de 15 °C.
(')( i
Pentru inal\imea fantei de reful are Bo
I' se considera trei valori distincte in in-
i I tervalul recomandat
I' Bo = (0,005 ... 0,01 5) 8 , elementele ce -
i
I I rute fi ind calc ulate in tabelul 6.2.3:
Din tabel se constata urmatoarele:
\
1
·
I - atat la refulare cat !?i la aspirare, de-
bitele sunt mai mari dupa metoda 1;
- tendin\a de varia\ie a debitului de aer
I lI)
,..._
0
lI)
N
aspira t in func\ie de inal\imea fantei
II "<ot co
(') este inversa in cele doua metode;
- ambele meto de conduc la cre!;)teri
I importante ale debitului de aer rezul-
tat, odata cu marirea inal\imii fantei,
I de unde apare justifi cata indica\ia fo -
losirii unor inal\imi Bo ca t mai mici.
in sfar!;>it, daca s-ar compara cu re-
zultatele de la aspira\ia b ilaterala, ar re-
I zulta ca debitele evacuate sunt mai
mici, situa\ie foarte avantajoasa iarna,
I deoarece se diminueaza necesarul de

~I
II ! caldura pentru incalzirea aerului de
V0 = 1,6 7 vm ~£i:+ u, q [m/s] (6.2 .a) I compensa\ie.

- deb itul de aer refulat, rela\ia 6.2.5 . 6.3. lnstalafii de descetare

- debitul de aer antrenat pana la
locul de aspirare : Fig. 6.2.8. Dist ribu itor de aer 6.3.1 . Probleme generale
t ip pana te ~ita:
L. =1,2l..o~~ + 0,41 3
[m /s] (6.2.9)
II - corpul fantei; 2 - perete posteri or; Cea \a apare, in special, in peri oada
3 - element de ghidare; I rece a anului, in incaperile cu degajari
i n aceste relatii , a = 0, 1... 0,2 este co- 4 - racord fanta.
' - - - - - - - - - -- -------'
·1mportante de vapori de apa- (unele
1
eficientul struc turii turbulente; Vm - I sec\ii din fabric ile de textile, de zahar,
viteza medie in jet in dreptul sec\iunii I 6 de hartie, in piscine etc .) $i conduce la
d e aspirare pentru care se recomanda : deteriorarea elementelor de constru c \ii
valorile: J
E '
5
· \.,,~
.""
- (in special, cele exterioare) $i la crearea
unor condi\ii necorespunzatoare de
I
Temperatura
i II
c>1 - -- ---- 2 munca . lnstala\iile de desce\are au ro-
solu\iei din I
lul de a impiedica formarea ce\ii $i de
baie [0 C] 2 I ""'-.:::::::__
<20 21.. .40 41 .. .70 71. .95 1 c Q)
Viteza medie, a.
L~ -
Vm [mis] 0,58 0,758 0,858 1,008 <ll
::i
i
u
0
0 1 -- - -- t-
E
Deb itul de aer evacuat se considera I
""-.:::::::_ _
eel rezultat din r ela\ia 6.2.9 pentru tem-
peraturi ale solu\iei din baie mai m ici Inter ior hala
de 70 °C. Pentru valori mai mari se 1

considera o ma jorare de 10 ... 25 %. I

• lndicatii dupa
Recknagel - Sprenger - Sctramek 1
Precizarile se refera la situa\ia in care I
refu larea se face prin distribuitoare cu ,
duze, men \i onandu-se ca deb itul de i
Fig. 6.2.9. lnstalafie pentru pe rdele
aer evacuat in acest caz ar reprezenta :
d e aer, de c onst ructie modulata,
50 % din cazul absorb\iilor bilaterale.
ech ipata cu fa nte de c ont ractie :
- Diametrul distribuitorului 0 = 25-50 mm;
1 - u$3 glisanta;
diametrul duzelor, d = 4 ... 5 mm; pasul
2 - priza de aer;
d intre duze: p = 50 mm; presiu nea
3 - electromotor ventil are;
aerulu i: 1000 ... 2000 Pa.
4 - burduf; ig. 6.2 .10. Fa nte axiale de cont raqie.
5 - corp fanta (difuzor); 1 - corp dispozitiv; 2 - fanta
Exemp/u / de ca/cul 1
6 - $lit fanta. de contrac\ie; 3 - racord circular.
Se determina elementele unei insta - 1
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala

a inlatura condensarea vaporilor de ra, de existenta podurilor rulante etc. 6.3.2. lnstalafii cu refularea
apa din aerul incaperii pe suprafetele Reducerea umiditatii relati ve a aeru - aerului jos sau sus _cu dirijare
interi oare reci; ele po t fi instalatii de lu i interior poate fi realizata prin mon- spre partea inferioara a incaperii
ventilare generala sau combinata (ven- tarea de suprafete incalzitoare (tevi, re-
tilare generala + locala}, asigurand in gistre, serpentine) la partea superioara Se cunosc:Q,, Gi, E, I; se determina
acela$i limp $i incalzirea incaperil or in a incaperilor, prin refularea de aer cald Ei = Q;/ G, ; se inscriu in diagrama h- x
sezonul rece. (30 ... 45 °C) in zona plafonului, pr in ma- starile aeru lui E $i I; se duce prin I o
Tip uri d e instalatii : rirea debitului de aer !;ii prin marirea paralela la Ei care se intersecteaza cu
a - ventilare generala cu reful are la par- substantiala a gradului de izolare ter- verticala punctului E rezultand R (fi g.
tea inferioara sau superioara (cu/fara mica a plafonului. 6.3. 1); se determina (prin interpolare)
corpuri de incalzire la nivelul p lafonului ;La tratarea cazurilor expuse, in conti- valoarea coeficientului f3 in func tie de Ei
c u/fara dirijarea aerului spre zona de nuare, se folosesc urmatoaele notatii : $i raportul h/ H cu ajutorul tabelului
lucru), cu refulare la partea inferioara $i Oi - sarcina termica a incaperii iarn a 6.3. 1.
superioara; [kW] ; Gi - sarcina de umiditate [kg/s] Starea finala a aerului evacuat S
b - ventilare combinata cu evacuare lo- sau [kg/h] ; R, I, s·. M, E - starile aerulu i (fig. 6.3. 1), care se gase!;>te pe paralela
cala + introducere generala sau evacu- refulat (R), interior in zona de lucru (1), la E1 dusa prin I. se determina calculand
are locala !?i generala {la partea superi- evacuat la partea superi oara (S}, ames- Xs = x, + (x, - x,)/[3 $i care, de regula,
oara) $i introducere generala la partea tecat - in cazul recircularii - (M), $i ex- se gase$l e in zona de ceata (sub curba
inferioara. teri or (E); £; = Q ;/ Gi - directia de modi- <p = 100 % ). Scoaterea punc tului S din
Sistemul eel mai indicat este eel cu ficare a starii aerului refulat (raza pro- zona d e ceata se poate face prin ma-
cesului) [kJ/kg] ; f3 = (x; - Xr)l(xs - Xr) - rirea debitului de aer pentru ventilare,
reful area aerului la partea inferioara (la
1,50 .. .2 m deasupra pardoselii) $i eva-
I
coeficientul de preluare a umiditatii ; I in care scop se alege, de exemplu,
cuarea celui viciat la partea superioara, h - inaltimea zonei de lucru , [m] ; <p = 90 % $i se intersecteaza cu dreap-
astfel ca deplasarea aerului de ventila- H - inaltimea la care se face evacuarea ta RS rezultand punc tul S'. Noua sta-
re sa se faca in acela$i sens cu mi!;>ca- aerului din incapere, [m]; L- debitul de , rea a aerului interior in zona de lucru ,
rea naturala a vaporilor de apa. Siste- aer pentru iarna [kg/h] ; I', se determina calculand Xi' = Xr + f3
mul de ventilare tine seama in acela$i L = 1Q3 f3 G;/(x; - x,.) (6.3. 1) (xs· - Xr). Daca parametrii punc tului I'
timp de marimea $i amplasarea utilaje- Xi, Xr exprimati in [g/kg], iar G i in [kg/h]. corespund ca temperatura $i umiditate
lor tehnologice, de deservirea acesto- cu cei prescri $i se calculeaza debitul
d e aer:
L = 103 {3 G;/ (Xi' - Xr); (6.3.2)
daca nu, se alege o noua valoare pen-
tru umiditatea relativa (de exemplu
<p = 80 % ) $i se determina un nou
punct I' . Scoaterea punctului S de sub
curba de satura\ie se poate face $i prin
ridicarea temperaturii de refulare de la
tr la tr 1. De regula, temperatura aerului
din stare Ii nu se incadreaza in norme.
fiind prea ridicata. Pentru mic!;>orarea
consumului energetic se recurge la re-
circularea aerului . Amestecarea aerului
r,_ __ exterior E cu aerul interior S' sau S'1
(debitul de aer proaspat, adus din ex-
terior , se determina din condi\ia diluarii
C02 degajat de ocupanti. dar nu mai
putin de 10 % din debitul de aer pen-
lru ventilare) duce la situarea punctului
a b M sub curba de saturatie, motiv pentru
Fig. 6.2.11 . Constructia fantelor de contractie: care se recurge, mai intai, la preincal-
a - fante axiale de contractie; b - fante la 50°. zirea aerului exterior, pana in E', dupa
care se face amestecul rezultand
punc tul M '. Pentru a avea o singura

y B

Fig. 6.2.12. Ventilarea bailor

Fig. 6.2.13. Ventilarea bailor industriale, cu refulare pe o latura industriale, cu refulare pe o latura
~i aspiratie pe latura opusa - perspectiva. ~i aspirafie pe cealalta.
 Capitolul 6: Ventila rea industriala I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare
incalzire se poate incalzi aerul exteri or valoarea razei procesu lui t:'; > c,. Cre$- ratura aerului refulat la partea superi-
pana in R dupa care se fa ce amestecul terea direc \i ei de modificare a starii ae- oara a incaperii, fR2 = 30 .. .45 °C. in
rezultand direct R'. Noua stare a aeru - rului s-a tacut pe seama caldurii dega- continuare, calculul se face prin incer-
lui interior din zona de $edere I" se jate de suprafe\ele de incalzire, Oct. cari. Aerul de stare R 1 refulat la partea
determina din condi\ia: Din relajia t:'; = (Ot + OctYGi se deter- inferioara a incaperii (fig . 6.3.3), evolu-
Xi" = Xr' = (3 (xs· - xr) . Necesarul de cal- mina necesarul de caldura ce trebuie 1 eaza pe direc\ia R 1S ajungand la sta -
dura pentru incalzirea aerului exterior, furn izat de suprafe\ele de incalzire: ,1 rea S catre partea superioara a incape-
Lp: Q = Lp (hr - he). (6.3.3) Oct = t:'i G; - 0 ; (6.3.6) rii unde se amesteca cu aerul refulat
in continuare se calculeaza noua va- I' sus, mai cald, avand starea R2 . Starea
6.3.3. lnsta laJii de descetare loare a coeficientului f3' in funcjie de t:' $i intermediara S' se va gasi pe dreapta
cu refularea aerului in partea h/H $i starea aerului din zona de lucru: R2S. Determinarea punctului S' se face
inferioara ~ i suprafete Xi' = Xr + {3' (Xs - Xr) (6.3.7) I alegand un anumit raport al debitelor
de i ncalzire i n zona plafo nului I
lntersecjia dreptelor Xi' $i RA deter - de aer refulat jos $i sus, fie propunand
I
mina starea aerului interior, I', ai carui o anumita valoare <ps, a aerului evacuat
Pentru scoaterea punctului S din parametri se compara cu cei recoman- 1 din incapere (de exemplu, 70 ... 80 %).
zona de cea\a se folose$1e caldura ce- da\i. Daca temperatura t; este prea ri- Se une$te S' cu R2 $i se cite$te direc-
data de corpurile de incalzire montate dicata, se alege o temperatura de refu - jia £i a procesului R2S'. Pe baza valorii
in zona plafonului . he toe o incalzire, la I
lare mai mica fr, respec tiv, un nou £; $i a raportului hl H se determina (3' $i
x=constant, din S pana in A (fig. 6.3.2). punct R'. Se unesc R' $i A, se cite$te apoi x;:
Temperatura pana la care se va face t:i , se determina (3" $i x;·, respectiv, x;· = Xr + (3' (xs· - Xr), rezultand starea
incalzirea aerului, ta, se determina din noua stare I" ale carei valori de tempe- aerului interior I' din zona de lucru la
conditia ca la p lafon sa nu se produca ratura $i umiditate se compara cu cele intersectia dreptelor R 1S' cu x;· care se
condensat. in acest scop se determina recomandate . compara cu cea recomandata prin nor-
temperatura superficiala interioara a Din considerente economice se re- me. Daca nu corespund parametrii
plafonului 8i din relatia: comanda recircularea aerului, proce- punctului I' se alege o noua valoare <ps,
Di ~ fi - k pt · (ti - feYa; dandu -se ca in cazu l precedent $i se repeta calculele.
$i se traseaza in diagrama h - x. T em- (§ 6.3.2). Temperatura aeru lui refulat, Debitul de aer pentru ventilare se de-
peratura punctului de roua al aerului tw, trebuie sa nu fie mai mica de termina cu rela\ia :
din stare A trebuie sa indeplineasca 14 ... 15 °C pentru a nu da na$1ere la
condi\ia: curen\i de aer reci , suparatori. 1 L = 10'/3' __g_ [kgl h) (6.3.8)
Xs- Xr
hA ~ 8; - 1 (6 .3.4) I CU G; [kgl h] $i Xs, Xr [g/kg].
Daca nu este indeplinita aceasta 6.3.4. lnstalatii de descetare Debitele de aer, refulate la partea in-
conditie se imbunata\e;;te termoizolatia cu refularea aerului la partea ferioara $i superioara, se calculeaza
plafonului. Temperatura aerului la pla- inferioara ~ i superioara dupa procedeul obi$nuit;
fon este superioara celei din zona de a i ncaperii
lucru, deci in loc de t; in relatia de mai
I
L sup = S'S = a (6.3.9)
., L.,, S 'R2
sus trebuie introdusa ta. Datele initiate de calcul sunt cele din
kpJ (fa - fe) = a; ( ta - 8;) (6.3.5) exemplele anterioare. Se determina segmentele S'S $i S'R2 masurandu-se
Temperatura ta se alege prin incer- temperatura aerului refulat la partea in - i pe diagrama (fig. 6.3.3)
cari. Alegand o temperatura ta se inter- ferioara fR 1 ducand prin I o paralela la : L sup = a·L;nr = a·(L - L sup)
secteaza cu x s rezultand punctul A \ t:; pana intalne$1e verticala punctului E, Lsup = L·al(a+1);.
I
care se une$te cu R $i se cite$te alegandu-se, in acela$i timp, $i tempe- L nr = L - Lsup = U(a+ 1).
\ Caldura necesara incalzirii aerului:
Tabelul 6.2.3. Elemente ca lc ulate i n exemplu l de calcul 1 Oinf = L nt(hr 1 - he) [kW]
inal\imea fantei, Bo fml 0,005 0,010 0,01 5 Osup = Lsw(hr2 - he) [kW].
..-- viteza de refulare, vo [mis] 8,91 6,3 5, 14 cu L nt, Lsup exprimate in [kg/s].
<ll
'D debitul d e aer refulat, Lo [m 31sl 0, 134 0, 189 0,23 1 Sc hema de principiu a instala\iei de
.8<D debitul de aer aspirat, Lev [m 3/s] 1,327 1,323 1,320 desce\are este indicata in figura 6.3.4.
2 inal\imea fantei de aspirare, hra [ml 0,2425 0,245 0,2475
viteza de aspirare, va [mis] 1,82 1,80 1,78 6.3.5. lnstalafii de descefare
N
viteza de refulare, vo [mis] 7,54 5,39 1,78 cu eva cuarea aerului
'O"'0 debitul refulat, Lo [m31s] 0, 11 3 0, 162 0,200 prin dispozitive de aspiratie
a; locala (DAL)
2 deb itul evacuat, Lev [m31s] 0,735 0,753 0,766
i
Mult mai efi cienta este captarea va-
Tabelul 6.3.1. Valorile coeficient ului de preluare a um idit atii, {3
porilor de apa chiar la locuri le de pro-
h E = QIG [kJ/kg]
- ducere $i evacuarea lor direct in ex-
H 2300 2600 3000 3500 4200 5200 7000 10500 21000 >2 1000 terior. Compensarea aerului evacuat se
0, 1 0, 1 0, 15 0,23 0,3 1 0,40 0,5 1 0,60 0,71 0,8 1 0,9 1
face printr-un sistem de ventilare de in-
0,2 0.2 0,26 0, 34 ' 0,41 0,49 0,58 0,66 0,76 0,83 0,92
' troducere. Evacuarea aerului viciat se
0,3 0,3 0,37 0,43 I 0,50 0, 56 0,64 0,7 1 0,79 0,86 0,93 poate face sau numai prin DAL sau $i
0,4 0,4 0,44 0,53 0,57 0,62 0,69 0,76 0,8 1 0,88 0,94 printr-o evacuare generala la partea
0,5 0 ,5 0,53 0,59 0,64 0,70 0,74 I 0,79 0,84 0,90 0,95
superioara a incaperii. lntroducerea ae-
0,6 0 ,6 0,64 0,67 0,72 0,76 I 0,80 0,83 0,88 0,9 1 0, 96 rului se face, dupa caz, la partea infe-
0,7 0,7 0,76 0,77 0,79 0,83 0,85 0,89 0,90 0,94 0,97 rioara/ superioara sau la ambele parti .
0,8 0,8 0,83 0,85 0,87 0,88 0,90 I 0,92 0,94 0,96 0,98 Se cunosc din procesul tehnologic:
0,9 0,9 0,91 0,92 I' 0,93 0,94 0,95 0,96 0,97 0,98 0,99 Gu - debitul de abur degajat de utilaje
1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 in incapere [k g/h]; Ou - degajarea de
 • •

I. lnstalatii
•
de ventilare si climatizare •
Capitolul 6: Ventilarea industriala 107

caldura [kW] ; I. E - staril e aerului inte- Op - p ierderile de ca ldura ale incaperii, in procesul de preluare simultana a
ri or. respect iv. exteri or; Ls - debitul de Gs - dega1arile de umiditate de la alte caldurii si umiditatii care nu au putut fi
aer specific (debitul de aer necesar surse); Eincapere - 3600· O/G,; preluate prin DAL) l'A' (evolutia aerului
pe11tru evac uarea a 1 kg de abur dega- L = 103. G,/(x; - xr); starea aerului refulat in DAL ca urmare a preluarii caldurii si•

jat) necesar la determ inarea debitului
de aer al DAL-ului [k g aer/kg abur de-
ga1at] ; p - co ta parte din degajaril e de
abur $i caldura care se ra spandesc in
incapere.
Se determina LoAL = Gu· Ls. [kg/ h], c u
Ls dete rmin at din tab elul 6 .3 .2;
p - scaparil e de caldura $i abur in aerul
incaperii , determinate cu grafic ul din
fi gura 6.3 .5; nocivitatile evac uate prin
DAL (fi g. 6.3.4):
OoAL = (1 - p)·Ou; GoAL = (1 - p}·Gu;
(6.3. 10)
$i raza procesului:
EoAL = 3600 OoAJ_I GoAL (6.3. 11}
parametrii finali ai aerului evacuat prin
DAL :
xa = Xi + 10 3 ·GoAL.ILoAL si (6.3. 12)
'
h a = h i + 3600·0 oALILoAL, (6 .3.13)
in care GoAL este exprimata in [kg/h] ,
OoAL in [kW] , iar LoAL in [kg/h). lnter-
secti a dreptelor Xa $i h a determina
punc tul A (fig. 6.3.6) care reprezinta
starea finala a aerului evacuat prin DAL
$i care trebuie sa
se afle $i pe paralela
dusa prin I la EoAL . Dreapta IA repre-
zinta evolutia aerului in DAL . Se deter-
mina in c ontinuare: noc ivita\ile degaja-
te in incapere care n-au fost preluate
pr in DAL, GH = p · Gu [kg/ h) -·· $i
0 11 = p· Ou [kW]; bilanturile term ice:
0 ; = OH + Os - Op [kW] $i de umidita-
te, G; = GH + Gs [kg/h) (Os - degajarile
d e ca ldura de la alte surse ;
in incapere, R, obtinut prin intersec \ia umiditatii in acesta).
paral elei prin I la E;ncapere $i dreapta X e.
Dreapta RI reprezinta evolutia aerului Exemplul de ca/cul 1
refulat in incapere. lntr-o hala de albit panza se degaja in
Observatie: se compara debitul de aer sezonul rece o cantitate de caldura
L al incaperii (halei) care reprezinta ae- O, = 120 kW $i o cantitate de abur
rul de compensati e c u debitul de aer al G; = 155 kg/h = 0,043 kg/s. lnaltimea
DAL, LoAL. Daca L < LoAL si nu exista zonei de lucru h = 1,8 m, inaltimea guri-
posibilita\i de compensare fara inrauta- lor de evacuare a aerului H = 6 m, tem -
tirea conditiilor interioare, se recurge la peratura aerului exterior te = - 15 °C, con-
marirea debitului de aer introdus de la tinutul de umiditate Xe = 0,8 g/kg, tem-
valoarea L la L ' = LoAL (daca nu se im- peratura aerului interior t; = 16 ... 18 °C.
i pun $i alte conditii de suprapresiune Rezolvarea exemplului de calcul se
sau subpresiune). Modificandu-se de- face pentru toate variantele studiate
bitul de aer al incaperii se va modifica I anterior.
: $i starea aerului interior, aceasta deve- , E; = 0 1/ G; = 120/ 0,043 = 2780;
nind I' pentru care se determina noul h! H = 1,8/ 6 = 0,3
c on\inut de umiditate x;' = Xr + 103. G;/ L '. conform tabelului 6.3. 1 rezulta {3 = 0,40.
Punctul I' rezulta din intersec\ia drep- • Varianta 1.
telor x;' $i t; (care trebuie sa ramana Marirea debitului de aer introdus (fig .
aceea$i). Raza procesului, Eincapere, ra- 6.3.1). Se alege t,. = 16 °C $i se inter-
mane aceea$i (deoarece 0 ; $i G; raman secteaza cu Xr = 0,8 rezultand R prin
neschimbate); ducand prin I' o paralela care se duce o paralela la £; = 2780
la aceasta pana intersecteaza xe rezul - pana la izoterma de 18 °C rezultand I
ta noua stare a aerului refulat R'. Mo- (18 °C; 67 %; 8,6 g/k g; 40 kJ/kg);
dificarea starii aerului interior atrage Xs = 0,8 + (8,6 - 0,8)/ 0,4 = 20,3.
, dupa sine modificarea starii finale a ae- lntersec\ia dreptelor X s = 20,3 cu para-
'
rului evacuat prin DAL, aceasta deve- lela prin R la Ei = 2780 determina S
I nind A'. Punctul A' rezulta la intersectia•
• care se afla sub curba de saturatie. '
dreptelor x a· = Xi ' + 103 ·GoALILoAL $i Refularea de aer mai cald de 16 °C nu
I ha· = h,- + OoALl3600·LoAL. Evolutia ae- este indicata pentru ca duce la marirea
I
rului va fi deci: ER' - (incalzirea aerului temperaturii aerului interior (refularea
I
refulat in incapere cu ajutorul unei aerului cu 20 °C ar conduc e in zona de
baterii) R'I' (evolutia aerului in incapere lucru la 0 temperatura de 22 °C) si, in
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

30 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

25 -
- -- - 1, - 25

20
o- - -- -
20
I'
I' s
0 I
(")

0 R
N 15
M' 0

-~ro -
<O
10 l()
10 0 I f'-..
0 _o-
-L
::J
ro
(D 5.
M \. 00
-ro 5
R' 0
~
~

-
L
0. ::J
E
Q) rLo
I- 0-
~ 0
E
Q)
I- 0
-5 co
E' -5 0

- 10
- 10

- 15 - '<)'o '
E , - 15
E\ .-0
\
0 2 4 6 8 10
'
12 14 16 18 20 22 - 2 0 --'-L..-.------.~-.~-~~-.--~,----,~-.-~-.-~-.----i
- ' :
Con\inutul de umiditate [g/kg] 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Fig. 6.3.1. Reprezentarea procesului de descetare la o Continutul de umidi tate [g/kg]
instalatie cu refularea aerului la paf!ile superioara Fig. 6.3.2. lnstalatie de descetare cu suprafete incalzitoar
~i inferioara ale incaperii. la partea superioara a incaperii.
 108 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

consecinta. se recurge la marirea debi -
tului de aer refulat in incapere. Se in-
tersecteaza RS cu <p = 90 % rezultand
S' (19 °C; 12,2 g/kg; 90 %; 51 kJ/kg;
trs ' = 17 ,3 °C). Pentru a nu se produce
condensare pe plafon trebuie ca:
8; > trs' + 1= 17,3 + 1 = 18,3 °C.
Temperatura superficiala interioara a
plafonului:
8; = 19-0,6(19+ 15)/8 = 16,45 °C,
(pentru un kpJafon = 0,6 W/m2·K).
Conditia de impiedicare a condensarii
nefiind indeplinita se recurge la depla-
sarea punctului S in S;' pentru care
ts1 = 15 °C, iar
8;1 = 18,5 - 0,6(18,5 + 15)/8 = 16 °C =
= ts1 + 1 = 15+1,
conditia fiind indeplinita.
x;· = 0,8 + 0,4·(10,75 - 0,8) = 4,8, care i
intersectata cu RS determina punctul I'
(17 °C; 40 %; 4,8 g/kg; 29,2 kJ/kg);
37 kJ/kg). Starea aerului din zona de ajutorul corpurilor de incalzire pana la
$edere I" (18 °C; 69 %; 8,90 g/kg; 30 °C (punctul A). Temperatura plafo-
40,80 kJ/kg) s-a determinat cu ajutorul nului este:
'I continutului de umiditate
'
e; = 30 - o,6·(30 + 15)18 = 26,6 °c.
x,· = 7,65+0,40(10,75-7,65) = 8,9. i Conditia e; > tra + 1 = 25 + 1 = 26 °C
-lncalzirea aerului de ventilare necesita: i' este indeplinita. Se une$te R cu A $i se
0 Lp = 5000·(-3 + 13)/3600 = 13,9 kW; i cite$te E ·; = 3300.
\ OL = 15500·(37 - 30,2)/3600 = 29,3 kW, ' Sarcina termica a corpurilor de incal-
' respectiv Or = 13,9 + 29,3 = 43,2 kW zire Oc1 = 3300·0,043 - 120 = 21,9 kW
I fata
•
de 134,3 kW cand se utilizeaza iar {3' = 0,475 pentru h/H = 0,3 $i
, numai aer exterior, deci o reducere de E"; = 3300 (tab. 6.3.1) $i. respectiv
i ((134,3 - 43,2)·100 %]/ 134,3 = 67,8 %. X;· = 0,8 + 0,475·(20,3 - 0,8) = 10.
!' • Varianta 2. lntersectia dreptelor x; $i RA determi-
Montarea unor corpuri de incalzire in na punctul I' (22,8 °C, 57 %; 10 g/kg;
zona plafonului (fig. 6.3.2). 48, 1 kJ/kg). Dupa cum se vede, tem-
' Presupunem incalzirea aerului cu peratura aerului in zona de lucru
I ~-----------------------------~
! GE
1----@- ---- --- ------------I
I VE GA-+l ...I -.-

L = 0,40· 103· 155/(4,8-0,8) = 15500 kg/h; 1 GR

Or.. = 15500·(18,2+ 13)/3600 = 134,3 kW. I .••Tc
-.. --
Se recurge la recircularea aerului, I •
•

amestecand aer de stare E cu aer de r-- - - --+ -+

I _..,__~Te H
stare Si. M aflandu-se sub curba de pA ··························-·········· DAL
I . .. ·· -· ...... ....
.- -- · - · -- ···- - -- - -··· - --~ --· ·······
.
saturatie se preincalze$te aerul exterior
pana la te· = -5 °c. . I ~ o
I
Presupunand LP = 5000 kg/h (aer ! @
t - - - - _JTC_ J - _Ou;,... pO..'.'.... T G_u~_,,.--,>-_PGu;
•
proaspat) $i LR = 10500 kg/h (aer recir- '=-:c-'~~---,-,,------.,-=-1
culat): CA F B~ VI CR
--
•• ~ = S,'M' = 5000 = 0,476;
4. · E'M' 10500 Fig. 6.3.4. Schema de principiu a unei instalafii de descetare:
t
'
E'M' = E'SLR = 113· 1o 5 oo = 76 5 mm VI - ventilator de introducere; VE - ventilator de evacuare; PA - priza de aer;
•' L 15500 ' CA - camera de amestec; F - filtru de praf; Bl 1.2 - baterie de incalzire; CR - clapeta de
• reglare; GE - gura de evacuare in exterior; GR - gura de refulare; GA - gura de ab-
Verticala prin M' determina pe RS
sorbtie; TC - termostat de camera; Tc - termostat de canal; Te - termostat pe aerul
punctul R' - starea aerului refulat in
exterior.
incapere. R' (17,7 °C; 60 o/o; 7,65 g/kg;
35 30
A' A
30 25 R

?{!>':JO
\\
25 R'
20
s
20 I' 18 I'
15
R1 I ~

15 If)
~ 00
~

0
(") ~
10
0 ro
-
~ ~
:::>
ro 10 ro
-
L
:J ~
5
<U
rLo Q 0
co
Ql
0.
5 0 E 0
-
co. <U
E 0
f- 0
<U
f-
0
-5
-5
- 10
- 10

- 15
- 15
E
E 'Yc;
-20 +-'--.---~--y-......,.---.--...,......-.---,,---.--,-----1
-2 0 +-'--~~-~-.--~--,--~-.-......,.--...,.-----j
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Con\inutul de umiditate [g/kg] Continutul de umiditate [g/kg]
Fig. 6.3.3. lnstalafie de descetare cu refulare Fig. 6.3.6. lnstalatie de descetare cu evcuarea aerului
de aer cald sus ~i jos. prin dispozitiv de aspiratie locala.
 I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala 109

(22 ,8 °C) este pre a ridic ata . Se reduce exteri or: sele mecanice de sfaramare, taiere,
temperatura de reful are la 10 °C (a - Debit de aer Debit calori c slefuire, macinare, cernere etc . Fumul
ceasta temperatura trebu ie privita criti c [kg/ h] [kW] provine din procese fizice si chimice
pentru ca favori zeaza aparitia de cu - Varianta 1 15500 134,30 de condensare a vaporilor suprasatu -
renti reci , suparatori . Se uneste R' cu Varianta 2 4050 61,88 ra\i ai metal elor topite, sudura, ardere,
A si se citeste directia procesului R'A, Varianta 3 3420 33,90 rafinare a substantelor, din reactii chi-
£;' = 3575. • Varianta 4. mice sau fotochimice .
Pentru £," = 3575 si h/ H = 0,3 rezulta Evacuarea aerului prin DAL (fig. 6.3.6). Fumul cuprinde particule cu dimensi-
•
f3 ·~ = 0,51 respectiv _ I lntr-o incapere de produc\ie in care uni intre 5 $i 0, 1 µm, uneori chiar mai
x, = 0,8 + 0,51(20,3 - 0,8) - 10,75, care • se prescriu ti = 18 °C $i cpi = 75 o/o mici. Dimensiunea minima a particu-
intersectata cu R 'A determina I" func\ion eaza un utilaj cu urmatoarele lelor de praf este data de limita de di-
(20,4 °C; 71 %; 10,75 g/kg; 47,8 kJ/kg). i degajari iarna: vizare a material elor, considerata circa
Temperatura aerului interior nu se inca- I Ou= 130 kW; Gu = 140 kg abur/h . 0,5 µm . Sub aceasta dimensiune, da-
dreaza in recomandari , dar coborarea : Pierderile de caldura ale incaperii torita fortelor de adeziune, se formea-
$i mai mult a temperaturii aerului refulat Op = 60,8 kW iar degajarile de la alte za agregate de particule. Dimensiunea
este riscanta . surse Gs = 11 kg/ h, Os = 35,4 kW. Se maxima a prafului aflat liber in aer este
L = 0,51·155·103/(20,3-0,8) = 4050 k g/h; recomanda folosirea unui DAL pentru considerata 10 µm, deoarece particule-
0 = 4050·(12+13)/3600 = 28,15 kW; evacuarea integrala a aerului din hala. le mai mari se depun sub ac\iunea gre-
Oc1 = 3575·0,043-120 = 33,73 kW; Rezolvare: conform figurii 6.3.2 $i uta\ii. In tehnica instalatiilor de despra-
Or = 28, 15+33,73 = 61,88 kW. tabelului 6.3.2 rezulta: Ls = 70; fuire $i transport pneumatic, particulele
• Varianta 3. p = 0,42; LoAL = 140·70 = 9800 kg/h; aflate in suspensie in aer sunt mult mai
Refularea aerului la partea inferioara Nocivita\ile evacuate prin DAL: mari $i, in consecinta, limita superioara
$i superioara (fig. 6.3.3). Calculul se fa- OoAL = (1 - 0,42)· 130 = 75,4 kW;
1 a dimensiunilor prafului este de ordinul
ce prin incercari. Se alege <p = 90 %, GoAL = (1 - 0,42)·140 = 81 kg/h; sutelor de microni (uneori $i mai mare)
se intersecteaza cu R2S rezultand M2 EoAL = 3600· 75,4/81 = 3350. Parametrii De asemenea, denumirea de praf se
$i se cite$te £' = 3000 pentru directia aerului evacuat prin DAL, A: extinde $i asupra pulberilor (particule
•
R 1M2. Pentru £' = 3000 $i h! H = 0,3 se ha= 41 + 3600·75,4/9800 = 68,7; separate din aer $i depuse). In figura
determina /3' = 0,43 $i, pe baza aces- Xa = 9 + 103·,81/9800 = 17,3 g/kg. 6.4. 1 sunt date domeniile de dimen-
tuia, X i' = 0,8+0,43·( 16-0,8) = 7 ,35, care Punctul A nu se gase$te in zona de siuni ale prafului $i fumului de diferite
intersecteaza R1M 2 in I' (19 °C; 53 % ; cea\a $i nu se vor produce condensari proveniente.
7,35 g/kg; 38 kJ/kg). Daca t; este prea in DAL. Nocivita\ile raspandite in hala: Praful alcatuit din particule de ace-
mare se reduce tr1. OH = 0,42· 130 = 54,6 kW; ea$i forma $i dimensiune constituie un
L = 0,43· 103· 155/(20,3-0,8) = 3420 kg/h. GH = 0,42· 140 = 59 kg/h. sistem monodispers. De obicei, parti-
Lsup/L;n1 = M2S/M2R2 = Oi = 54,6 + 35,4 - 60,8 = 29,2 kW; culele sunt de diverse forme si •
dimen-
= 32/113= 0,283 G; = 59 + 11 = 70 kg/ h; sfuni, alcatuind praful polidispers.
Lsup = 0 ,283·Linf = Eincapere = 3600·29,2/70 = 1500. Domeniul de dimensiuni in care este
= 0, 283·(L - Lsup); Starea aerului refulat in incapere, R cuprinsa totalitatea particulelor ce al-
1,283·Ls11p = 0,283·L . rezulta din intersec\ia paralelei la catuiesc un sistem (o proba, un nor) se
Lsup = 0,283·3420/1,283 = 750 kg/h; E = 1500 dusa prin I cu nume$te grad de dispersie sau interval
Lint = 3420-750 = 2670 kg/h Xe·L = 103. 70/(9 - 0,8) = 8540 kg/h de granulometrie.
O;n1 = 2670 ·(18+13)/3600 = 24,5 kW; $i deoarece L = 8540 < LoAL = 9800 k g/h Dimensiunea particulei de praf este
Osup = 750·(32,3+ 13)/3600 = 9,4 kW; se mare$te L pana la L '= 9800. Noua definita in functie de metoda de deter-
Or = 24,5+9,4 = 33,9 kW. stare a aerului interior I' se determina minare utilizata $i poate fi exprimata
Consumul de energie este circa 50 % recalculand x;· = 0,8 + 103·70/9800 = 8 prin una din defini\iile:
din eel rezultat in cazul precedent, solu- care se intersecteaza cu t; = 18 °C. - dimensiunea minima a ochiului sitei
tia cu refularea aerului la partea inferi- Prin I' se duce o paralela la prin care mai poate trece particula -
oara $i superioara fiind mai economica. E1ncapere = 1500 care determina la inter- daca pentru masurare se folose$le
Recapitulatia solutiilor numai cu aer sec\ia cu Xe noua stare a aerului refu - metoda cernerii;
lat. Noua stare a aerului evacuat prin - dimensiunea liniara maxima a parti-
p 1,0 DAL, A' se determina recalculand: culelor - daca determinarile se tac cu
0,9 ha• = 38,4 + 3600·75,4/9800 = 66 $i ajutorul microscopului;
0,8 Xa ' = 8 + 103·81/9800 = 16,3. - diametrul particulei sferice echivalen-
0,7 \ te care are aceea$i densitate $i
0,6 " 6.4. lnstalatii de desprafuire aceea$i viteza de plutire cu a
['-...
0,5
~
particulei date (§ 6.4. 1.3) - daca se
6.4.1. Sistemul bifazic aer - praf
~

folose$te metoda sedimentarii.

0,4
Dupa dimensiune, praful se clasifica
0,3
6.4. 1. 1 Defini/ii ~; clasificari astfel: foarte fin cu particule mai mici
0,2 Particulele de praf provin din proce- d e 10 µm ; fin cu particu le de
0, 1
0 Tabelul 6.3.2. Debitul specific de aer, Ls, aspirat de la utilajele
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 00
Ls [kg aer I kg vapori] care degaja vapori de apa
Fig. 6.3.5. Nomograma pentru Degajarea de vapori Debitul specific de aer,
determinarea debitului de apa, Gu - [kg/h, utilail Ls [kg aer/kg vapori de apa]
de aer specific, Ls, In functie de I Gu > 100 Ls> 50
scaparile de c:_ald_ura ~i abur •n aerul I Gu < 100 Ls< 50
1ncaper11. I Utilaje carcasate Ls = 10 ... 15
 110 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

10 ... 20 µm; mediu cu particule de 1 ordonatele aratate permite calculu\ aba- depinde de regimul de curgere. astfel
20 ... 60 µm; gr osier cu particule mai \ terii geometrice standard a (dispersia): incat rela\iile de calcul sunt stabilite pe
mari de 60 µm . ' log a = log dso - log dJs,9 = !i domenii, in func\ie de numarul Reynolds
= log d84, 1- log dso (6 .4.1) (Re).
6.4.1.2 Compozi/ia granulometrica unde: d 15,9, ds4. 1 - diametrele particule- a - Viteza de plutire in regim laminar
{distribufia) a prafu/ui \or stabilite astfel in cat 15,9 % . respec- este data de rela\ia lui Stokes:
'
I
Praful polidispers se caracterizeaza tiv 84, 1 % din masa probei este cons- \
d 2
Pm9
printr-o reparti\ie neuniforma a masei si ituita din particule avand dimensiunea
1 Vp = - -- [m/s] (6.4.4)
numaru\ui de particule in diferite inter- mai mica sau egala decat acestea. 18µ a
vale de granulometrie. Modul in care unde: pm - densitatea materialului
este repartizata masa particulelor in an- Exemplul de ca/cul 1 [kg/ m3]; µa - viscozitatea dinamica a
samblul unei probe, in functie de di- Dif'I masuratori s-a obtinut
. fractiunea aerului [Pa ·s ]; µa = \'a· pa cu \'a - visco-
'

mensiunea acestora, poarta numele de din masa particulelor corespunzatoare zitatea cinematica [m 2/s].
distributie masica iar modul in care este intervalelor de dimensiuni (resturile Pentru aer la 20 °C si considerand
repartizat numarul particu\elor dintr-o partiale) din tabelul 6.4.2. Se cere dis- densitatea relativa in raport cu apa,
proba, in func\ie de dimensiunea aces- ' tribu\ia prafului exprimata prin trecerile z = pm! papa; viteza de plutire se ca\cu -
tora, se numeste distributie numerica. totale, stabilirea clasei de distributie '
si leaza cu relatia
' '
6.4.5 in care diametru\
Aceste distributii pot fi la randul \or determinarea diametrului mediu dso. d al particulei este exprimat in [µm]:
fractionare, diferentiale sau integrale. Repartizarea in diagrama log-norma- Vp = 3·10-5 -d2·z [m/s] (6.4.5)
Distributia masica exprimata prin ra- la din figura 6.4.2 stabile:;;te apartenen- Miscarea se reali zeaza in regim lami-
portul dintre masa particulelor avand ta prafului cu aceasta compozitie gra- nar cand Re::: Vp·d/ \ •a < 1.
dimensiunea cuprinsa intre anumite Ii- nulometrica la c lasa 111 - cu dispersie Din conditia limita Re = 1 rezulta dia-
mite si masa totala a particulelor se medie. Diametrul mediu al probei rezu\- metrul maxim al particulei, care in tot
numeste distributie masica fractionara. ta pentru fractiunea masica de 50 %, timpul caderii, are o miscare laminara.
Daca limitele intervalu\ui de granulome- d so = 20 µm. Abaterea geometrica Pentru aer la 20 °C si pentru o den-
1
trie sunt r (raza particulei) si r+dr, se standard (dispersia) se calculeaza din sitate relativa a materialului z:
obtine o distributie masica diferentiala rela\ia 6.4. 1. 78 4
dmax = · [µm] (6.4.6)
exprimata prin functia fir), pentru care: Diametrul dJs,9 rezulta din figura Vi
•
t
dg = f(r}·dr - reprezinta fractiun ea ma- 6.4.2 pentru frac\ia masica 15,9 %: b - Viteza de plutire in regim de tran -
' sica corespunzatoare. dts.9 = 6,6 µm. zitie (pentru 1 < Re < 1000) se deter-
' Distributia numerica integrala este \ log a= log 20 - log 6,6 = mina prin incercari din relatiile:
data de raportul dintre numarul de par- I = 1,3 - 0,82 = 0,48; 1,33dpm
ticule avand dimensiunea mai mica De unde: a = 3. Vµ = tu ·g [mis] (6.4.7)
(treceri) sau mai mare (resturi) decat o
, Pa
••
valoare data si numarul total de parti- 6.4.1.3 Viteza de plutire 24
'f' = 1+2 Re) pentru Re <5 si
cule dintr-o proba. (limita de cadere) Re 16
CompoziJia granulometrica se expri- Particule\e de praf cu dimensiunea 24 4
ma deseori prin tabe\e de valori ale mai mica de 0,2 µm sunt supuse, in 'I' = + :vRe; pentru 5 < Re < 1000
resturilor partiale sau ale trecerilor to- principal, legilor difuziei, in timp ce Re Re (6 .4 _8 )
tale corespunzatoare unor intervale de p entru particulele de peste 1 µm este
-
granulometrie care, de obicei, sunt: preponderenta ac\iunea gravitatiei. In unde: 'f' - coeficientul de rezistenta la
< 5, 5 ... 10. 10 ... 20. 20 ... 40. 40 ... 60 si intervalul 0,2 - 1 µm, deplasarea parti- inaintare
>60 µm. culelor de praf ca urmare a difuziei Pentru aer la 20 °C, d este exprimat
in tabelul 6.4. 1 este data compozitia este comparabila, ca ordin de marime, in [µm] si z ::: pm/papa
granulometrica a prafului pentru diferite cu cea produsa de for\a de greutate.
procese industriale.
-
In mi:;;carea de cadere, asupra parti- [m/s] (6.4.9)
Folosirea coordonatelor log- normale culei libere ac\ioneaza forta de greuta-
(fig. 6.4.2) permite clasificarea prafului te G si for\a de rezisten\a la inaintare, Pentru sfera , in regim laminar si de
in 5 c \ase (zone) dupa marimea disper- FR. Cand ce \e doua forte se echilibrea- tranzitie, in tabelul 9.8 .2 sunt date va-
siei: \- foarte mare; II - mare; Ill - medie za, se atinge o viteza constanta denu - ' lori ale coeficientului de rezistenta la
'
(exemplu . cimentul); IV - -mica (exem- mita viteza limita de cadere sau viteza I inaintare 'J', in fun ctie de numarul
plu, praful atmosferic); V - foarte mica. de plutire. Ultima denumire arata o alta I Reynolds. .
Pentru incadrarea prafului intr-o anu- semn ificatie, aceea a vitezei tJnui cu -
. -
c - In regim turbulen t de mi$care,
•

mita categorie se reprezinta in diagra- rent de aer de jos in sus care men\ine care se realizeaza la valori Re > 1000,
ma frac\ia masica a trecerilor totale (in particula in stare de plutire. viteza d e plutire se calculeaza din rela-
ordonata) corespunzatoare particule\or Daca viteza unei particule este v, vi- ,I tia '
lui Newton . Forta ,
de rezistenta.
la
avand diametrul mai mic sau egal cu teza relativa a aerului fata de particula '• inaintare se determina pentru un coefi-
valoarea d (in abscisa). Diametrul co- este v,: i cient de rezistenta constant, 'f' = 0,44.
respunzator ordonatei de 50 % repre - Vr ::: Va - V (6.4.2)
_ 3dpn,Q (6.4. 10)
zin ta diametrul mediu al probei de praf Se defineste fa ctorul de alunecare S: V p- \. [m/s]
dso, a carei semnificalie este ca 50 % I Pa
(6.4.3)
din masa probei este data de particule v, Pentru aer la 20 °C, z = pnJ papa si
.
ct.i diametrul d < dso. Daca reprezenta- unde Va este viteza aeru\ui, iar Vp - VI - d [µm] , rezulta:
rea in diagrama a compozi\iei granu\o- teza de plutire.
V P = 0,157.,; zd [m/s] (6.4 . 11 )
metrice a prafului depaseste limitele u-
nei zone, praful se incadreaza in clasa Viteza de p/utire pentru o particula
corespunzatoare zonei superioare. Re- libera, s ferica Diametrul minim al particulei care va
prezentarea grafica a distributiei in co- Coefi cientul de rezistenta la inaintare atinge viteza de plutire corespunzatoare
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala

regimului turbulent se ob\ine din con - d e care se calc ul eaza cu formula: relor d e pra f gravita\ion a le $i inerti a-
ditia Re = Vp· d m1rh 'd 1000 . Pentru aer de= 1,24· V1 13 [m] (6.4 .1 4) le. Daca dens itatea faze i de d ispersie
la 20 °C $i z = pnlp:ipa: Factorul de forma, pentru cateva ti - este d iferita d e a aerului i n care are
2070 puri de corpuri, este dat in tabelul 6.4.4 loc mi$carea (aer de alta temp eratu -
d min = '{'z [µm ] (6.4.12} , ra, prezen\a altor gaze} , la calc ulul vi -
Pen tru diferite materiale uzuale trans- ; Viteza de plutire pentru un nor tezei de pl utir e a norului de p arti c ule
portate pneumatic, in tabelul 6.4 .3. sunt , de particule tr eb uie sa se ia in considerare $i for -
date vitezele de plutire, stabilite experi - La concentra\ii mari , partic ulele sunt \a arhim edica p entru ansa mblul par-
mental. influentate de umbra aerodinamica ti c ulelor, norul deplasandu -se ca un
I .
creata de partic ulele din amonte, ceea j sin gur corp .
Viteza de p lutire pentru particule ce modifica viteza de plutire. Datorita
de forma oarecare, in conduc te dimensiunilor mari ale norului , misca- ! Exemplu/ de ca/cul 2
Pentru partic ule ce nu au forma sfe- rea se realizeaza in regim turbulent. Vi - Se determin a viteza de plutire pentru
ri ca, viteza de plutire se corecteaza in teza de plutire se calculeaza c u relatia: 0 partic ula de carbune de forma rotun -

fun c \ie de forma parti culei, prin intro-
ducerea factorului de forma Kr $i in
func\ie de diam etrul D al c onduc tei.
Rezulta re la\ia:
Vp = 1,257~ d3Dnpmg
jita, c u suprafata neregul ata. Volumul
[m/s] (6.4.15) particu lei este V = 0,065 mm 3. Densi-
µa
tatea carbunelui, pm = 1400 kg/ m 3.
in care: d - diametrul unei particule [m] ; i Parti c ula se considera in cadere libera,

Vp= Vp1J~, [1-(~J]

D - diametrul norului [m]; n - concen- in aer de 20 °C .
[m/s] (6.4 .13) tra\ia particul elor [buc/m3]. Celelalte Se determina diametrul echivalent:
marimi au semnifica\iile cunoscute. d e = 1,24· V1 13 = 0, 5 mm = 500 µm $i
unde: Vp 1 - viteza de plutire a unei Majorarea importanta . a viteze i de d max corespunzator miscarii laminare,
sfere echivalente parti culei ce are ace- plutire la concentra\ii ridicate are im - respec tiv d mm, corespunzator miscarii
lasi volum V si un diam etru echivalent plica\ii asupra func\ionarii separatoa- turbul ente, pentru a stabili regimul de
c urgere.
, d max = 78 ,4/z 113 = 78,4/ 1,4 113 = 70 µm ;

2
. d min = 20! 0fz11 3 = 2070/ 1,4 113 = 1850 µm
Rezulta d max < d e < d min, dec1 m1sca-
3
-l---l-+-++-1++1~+--+-+++++++---l--+++IK+J-W
II rea are Joe in reg im de tranzi\ie .
Calc ulul se face prin incercari. Pen-
4
-+---l-+-++-1++1~+--+-+++++++---l--+++IH-H< l tru inceput, se alege o valoare a vitezei
5
-1---l--+--H-+i-H~-+-+-++H-IW.wJ\ de plutire mai mica decat viteza c e ar
6
-+----1--++.Wl+l--+-l-W-W-l+.l--4-Wf...l..l..l-l+---4-++-..U.U~~~ffl-_j.._-l-+Wfill corespunde regimului laminar.
7 in regim laminar, viteza de plutire ar fi :
Vp1 = 3· 10·5.d 2·z =
8
-1---l-!·+l-+m~-+-+++l+~ = 3. 10-s.5002· 1,4 = 10,5 m/s
9 Se alege vp2 = 5 m/s. Diametrul sfe-

WIDllMlllMltttmttl
11
rei echivalente d = de.
Re = (5·0,5 ·10-3)/ (14 ,79·10-6 ) = 169
'f' = 24/ 169 + 4/ 169 113 = 0 865
I '
I VpJ = 0,104·(500 ·1,4 /0,865)112 =
= 2,96 m/s < vp2
Pentru urmatoarea aproximare se
alege Vp4 = 2,5 m/s.
Rezulta Re = 84 ,5; 'f' = 1, 1955;
Vp5 = 2, 51 m/s, rezulta Vp4 ~ Vp5 ~ vp,
deci viteza de plutire este vp = 2,51 mis.
0,00 1 0,0 1 0,1 10 100 1000
[µm] Parti cula fiind de dimensiuni mici , nu
Fig. 6.4.1 . lntervalul granulometric pentru diferite tipuri de particule de praf: se \in e seama de influenta factorului de
1 - virusuri ; 2 - pudra talc; 3 - praf ciment; 4 - praf carbune; 5 - praf forma si a conductei.
atmosferic; 6 - polen; 7 - pigmenti ; 8 - lapte praf; 9 - insecticid praf;
10 - furn + praf metalurgic; 11 - furn ulei; 12 - furn tutun ; 13 - furn oxid de 6.4.2. Proprietatile prafului
zinc; 14 - faina ; 15 - cea\a cu acid sulfuric; 16 - bacterii .
• Energia libera de suprafata. Fortele
Tabelul 6.4.1. Compozitia granulometrica a prafului de diferite proveniente
-
Dimensiuni [µm] <1 <3 <5 < 10 <20 <30 ~30
Praf depus de turnatorii 13,31 38,48 47,32 49,04 50,76 52 48
Praf de la sablarea pieselor mari de fonta 9, 15 24,7 29,28 3 1,3 3 1,6 32 58
Deseuri de la masini de prelucrat lemn
Dimensiuni [mm] <0,022 <0,05 <0, 1 <0,2 <0,5 <1 <2
Prat de la calibrat pano uri PAL 0,20 0,98 5,7 2 22 ,20 73 ,83 99, 10 99,89
_ Rumegus de la fi erastrau panolica - 0,1 8 0,54 5,26 79,67 97,82 99,64
Rumegus de la circular de retezat fao 0, 12 0,87 3,62 13,6 1 57 ,3 1 89 ,02 99,50
_ Rumegus de la circ ular de croit PAL 0,21 0,62 2,66 10,02 39,26 74 ,84 98,36
Rumegus de la circular de croit rasinoase 0, 16 0,49 1, 15 3, 14 16,41 37,97 64,84
Praf fin de slefu it 0,3 1 1,54 16, 16 41 , 11 93,36 98,98 99,59
Obs: Valoril e din l abel reprezinta frac\iuni masice cumulate (treceri to tale) [% ]
 - - - -- -· ·- - -- -- -- ...
Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

de atrac\ie moleculara necornpensate

99,9
ale stratului superficial de material con - A·
99,8 /
duc la o energie libera ridicata a aces- 99 ,5
I~ 1---l y I
99 ..L
tuia. Energia libera este principala cau- 5
za a aglomerarii (aglutinarii) particulelor
98 1
I
~

- /

~
•
,/
L
.
95 '/

$i a adeziunii acestora pe suprafe\ele <(

I
v [,t / 1/' L.
solide, fenomene importante in tehnica 90 ,( I / [J'

..v - ~~ ?j ;
A' -- 2 ~
desprafuirii. Prin aglomerare se creea - 80 ./

_ v Al' V" ub-

za particule de dimensiuni mai mari ~ /•"J. ¥, v //- 3
,.. /
60 ,4°
(agregate) ce trebuie antrenate cu vite- ,( I/
I~ / v /
/. /
,
/

1
/ V L-
40 ::J< / / /
ze mai mari ale aerului; pe de alta par- v [JJY v V/ / v
te, re\in erea acestora in separatoarele 30 ~

_,,. µ µ
1 _, / / V1 / Lr-1
20
de praf este mai U$Oara. De asemenea, - ,
-11-" L
~ 10
/

,
/ /

energia libera duce la cre$terea acti vi- I/ - 1 L / v

ta\ii fizice $i chimice a particulelor cu "'
U> 5 /
, ,
implicatii asupra ac\iunii fiziologice a "'
2 1 v // .
prafului $i asupra proprieta\ilor explozive. 0,S r--- IV ... 111/7 / II / I
• Umectarea particulelor. Proprieta\i- 0, 1 ./ v /
le prafului de a ti hidrofil (calitatea unui 0, 1 0,2 0,5 2 5 10 20 50 100 200 300
corp de a lega U$Or apa) sau hidrofob Dimensiunea particulelor (µm]- - +
(calitatea unui corp de a nu lega apa Fig. 6.4.2. Diagrama de clasificare a prafului:
sub nici o forma) depinde de natura 1 - carbune provenit din moara cu bile; 2 - nisip cuar\os ; 3 - cuart; 4 - ciment
materialului , de porozitate, de sarcina I 5 - furn din cuptoare Martin; 6 - domeniile prafului atmosferic; 7 - cuart folosit
electrica $i de gradul de dispersie. pentru incercarea filtrelor; 8 - praf tip ASHARE pentru incercarea filtrelor;
Materialele hidrofile au unghiul de 9 - praf folosit pentru incercarea filtrelor in Germania;
e
udare < 90 ° (fig. 6.4.3) iar cele hidro- ·1 10 - praf pentru incercarea filtrelor pentru instala\iile de climatizare.

fobe e
de > 90
In tabelul ° - este indicat unghiul
6.4.5 i ~===~===~==================~===============================
Tabelul 6 .4.3 Viteze de plutire stabilite experimental Vp
de udare pentru cateva materiale pul- I Material Caracteristici p pa'! Vp
verulente uzuale. I Dimensiuni [mml [kq/ m 31 [m/sl [kg/m 3 ]
In cazul materialelor hidrofobe anu- '\ Grau - 1300 9,8 800
mite frac\iuni granulometrice cu disper- ! Orz - - 8,7 650
sie mica raman sa pluteasca la supra- Se car a - 1250 2,5 700
fa\a apei. I.
Porumb - - 9,5 730
Praful materialelor hidrofile poate de- 1 Semin\e de rapita - 1220 8,2 730
veni hidrofob datorita prezentei unor I I
Semin\e de in - - 5,2 660
sarcini electrice de acela$i semn cu I Seminte de mac - - 2,5 .. .4,3 590
sarcina poten\ialului de la suprafa \a
Seminte de bumbac tara JlUf 1060 9,5 600
apei sau datorita prezentei unui strat I Boabe de mazare - - 12,5 ... 15 300 .. .400
de molecule de aer adsorbite la supra- I Smochine uscate 30x40x10 1000 11,9 ... 13,2 465
fa\a particulelor de praf. De asemenea, Cicoare nepraiita marime mijlocie 980 11 ,9 ... 13,5 390
prezen\a unui strat de grasimi pe su- ! Cicoare prajita rnarirne rnijlocie 580 19,5 ... 10,8 290
prafa\a conduce la o comportare hi- Coa_g de pin rnarirne rnijlocie - 4,2 ... 5,7 360
drofoba a particulelor.
Rurnegu$ de faq urned 800 - 6,5 ... 7
Higroscopicita tea scade c u gradul
Tala$ de faq urned 800 - 14,5 ... 15
de disp ersie astfel incat, prac tic, parti-
Puzderii lernnoase de in - - 100 6,5 .. .7
cu lele sub 5 µm sunt hidrofobe indife-
Sulfura de zinc 5 4300 2280 17,7
rent de substan \a din care provin .
Lignit nuci 25 11 60 620 10,6 ... 11
Toate particulele mici cu contur con -
Licinit nuci 15 11 60 750 8,7
vex $i cele de forma aciculara $i de
Antrac it concentrat 4,4 1350 - 7,5
fulgi au capacitatea de a pluti semicu -
Prat de carbune 0,070 1400 - 0, 14
fundate la supra fa\a apei.
Ciment Portland 0,060 3200 1000 ... 1200 0,22
• Aderenta prafului. Praful aderent se
: Cirnent Portland 0,086 3200 ' 1000 ... 1200 0,34
fixeaza pe pere\ii conduc telor, separa- , I'

toarelor de praf $i ai gurilor de cap tare, I Apatita (concentrat)

Bala st
0,085 ...0, 102
45
3200
2300 ...260(
1700
-
0,34 ... 0,53
3 1,2
formand depuneri ce impiedica buna
lpsos _pentru forrn e 0,086 2600 65 .. .850 0,34
func\ionare a instala\iilor. Aderen\a
Roca steril 0 ... 5 - - 10 ... 16
prafului depinde de: natura materialu- :
Roca steril 5 ... 10 - - 10 ...20
lui, forma particu lelor, gradul de dis-
Roca steril 10 ... 20 - - i 18 ... 23
persie, umiditate. Materialele cu plasti-
') Pa - densitate aparenta
ci tate mare (de exemplu argi la) sunt
Tabelul 6 .4.2. Valorile masurate ale resturilor partiale ~i valorile calculate ale trecerilor totale
lntervalul granulometric fµm] <5 5 ... 10 10 ... 20 20 .. .40 I 40 ...60 I >60
Frac\iuni masice [%1 10 16 24 22 i 12 l 16
Dimensiunile particulelor fµm] <5 < 10 < 20 <40 I <60 l <d:nax
Fractiuni masice cu mulate (treceri totale) [ %1 10 26 50 72 I 84 I 100
d :nax dirnensiunea maxima a particulelor din proba de praf
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare
aderen te p entru orice dispersie. in
functi e de aderenta, praful se poate
clas ifi ca in : neaderent (alumina, zgura);
cu aderen \a medie (cocs, apatita, mag-
nezit, cenu sa volatila de la arderea sis-
turilor, pirita, oxizi de zinc, plumb, praf
de turba etc.); aderent (ghips, alabas-
tru. argi la, caolin, faina, praf fibros: az-
best, bumbac, lana). Exemplele cores-
pund unei stari normale de umiditate a
materialului .
• Densitatea particulelor, influen\ea-
za in mare masura dinamica particule-
lor in diferite campuri de tone si de
aceea constituie o data importanta de
calcu l pentru proiectarea instala\iilor.
Pentru praful format din materiale
omogene, densitatea particulelor se
determina in func\ie de cea a materia-
lului din care provin, luand in conside-
rare si volu mu l porilor. Pentru praful in-
dustrial, de obicei eterogen, se deter-
mina, experimental, densitatea medie
. probabila. Pentru anumite dimensionari
este necesar sa se cunoasca si densi-
tatea in vrac, care se stabileste, de a-
sem enea, pe cale experimentala. Ori-
entativ , pentru materiale cu densitate
medie probabi la de 2500 ... 2800 kg!m3,
densitatea in vrac este de aprox imativ
1000 . .. 1500 kg/ m3.
• Proprietati explozive; caracteristici
ale prafului si pulberilor cu pericol de
explozie. lnflamabi litatea si explozivita-
tea prafului se explica prin cresterea
capacita\ii de oxidare datorita energiei
libere de suprafa\a. in cazul unei reac\ii
exoterme de oxidare, daca viteza
acesteia este mai mare decat cea de
racire a particulelor in mediul ambiant,
se produce autoaprinderea. De aici re-
zulta pericolul de autoaprindere a pul-
berilor (depuse).
Aeroso lii substa n\elor inflamabile
afl ati intr- un volum inchis, la o concen-
tra\ie cuprinsa intre limita in ferioara si
cea superioara de explozie, produc ex-
Tabelul 6 .4.4. Factorul de forma , Kr
Forma corpului Kt
Sfera 1 compensare.
Forma rotunjita
cu suprafe\e neregula te 2,5
Corp alu n9.i!_____ 3 filtre cu saci cu sau fara carcasa, se-
Pia ca 5 paratoare iner\iale, cicloane .
Tabelul 6.4.5. Unghiul de udare
pentru diferite materiale
e,
Material e [°]
Stic la 0 Fig. 6 .4.3. Forte care actioneaza
Cu art 0 aspra particulei aflata in lichid
Calcit 0 ~i unghiul de udare:
Pirita 30
Galena 45
Grafit 60
Talc 70
Parafina 105
Sulf 80
Capitolul 6: Ventilarea industriala
plozii in urma aprinderii lor de la o sur- 6.4.3. Sisteme de desprafuire;
sa de foe cu o energie superioara unei tipuri constructive
anumite valori (energia minima a scan-
teii). Aprinderea are loc peste o anum i- lnstalatiile de despratuire se realizea-
ta temperatura a aerosolului. za in scopul asigurarii condi\iilor nece-
in tabelul 6.4 .6 sunt date valorile sare de puritate a aerului din punct de
concentra\iilor limita de explozie, tempe- vedere al concentratiei limita a prafului
ratura de aprindere, energia minima in incaperi .
necesara a scanteii si presiunea maxima Prafu l rezultat din diferite procese in-
a exploziei, pentru diferite tipuri de praf. dustri ale este captat la locul de produ -
Pericolul de explozie scade in pre- cere, tran sportat pneumatic prin re\el e
zen\a prafului din materiale inerte si a de conducte si separat, inainte de eva-
vaporilor de apa. cuarea aerului, pentru a limita poluarea
Pe de alta parte, pericolul de exp lo- exterioara sau/si pentru a ti recuperat
zie creste pentru particu le foarte fine daca este un praf valoros. Uneori pen-
avand energie libera mare. Datorita de- tru a mic5ora necesarul de caldura al
punerii rapide a particulelor mari , ex- ! incaperilor, aerul epurat poate fi rein-
plozia poate apare la distan\e relativ : trodu s in incaperea din care a fost
mari de locul de producere a prafului, aspirat, cu condi\ia ca in interior sa nu
unde au ramas in sus.pensie numai se depa5easca concentra\ia admisa de
frac\iunile cu dimensiuni mici . Un peri- praf.
col ridicat ii prezinta separatoarele de Sistemele de desprafuire se clasifica
praf unde se pot realiza concentra\ii dupa numarul gurilor de captare racor-
periculoase, fiind necesare masuri co- date - individuale, centrale - si dupa
respunzatoare. configura\ia re\elei de conducte - rami-
• Proprietati electrice. in procesul de ficate (arborescente), cu con colector ,
formare a particulelor sau ulterior, da- mixte (cu con colector si ramificatii) cu
torita descarcaril or electrice sau radia- canal colector.
\iilor ionizante, praful se incarca cu . I Dupa locul amplasarii exhaustorului
electricitate. Sunt situa\ii i n care numa- in raport cu punctele de alimentare cu
rul ionilor negativi este egal cu eel al material si dupa concentra\ia materia-
ionilor pozitivi si deci, pe ansamblu , lului , sistemele de despratuire se inca-
norul de praf este neutru, dar sunt si dreaza in categoria sistemelor de
situa\ii in care toate particulele pot transport pneumatic, in depresiune, de
avea sarcina electrica de acelasi semn. concen tra\ie mica. (§ 9.8.1.)
Electrizarea particulelor depinde de
natura materialului, de m odu l de pro- • Sisteme incfrviduale
ducere a prafului, de prezen\a ionilor in Se utilizeaza pentru masini de la care
atmosfera etc. Existen\a sarc inilor se aspira debite mari si c u un regim de
electrice modifica, intr-o masura im - fu_n c\ionare diferit de al celorlalte ma-
portanta, ac\iunea fiziologica a prafului sini din hala de produc\ie. Sistemele se
asupra organismului uman si proprieta- compun din gura de captare (aspira\ie),
\ile explozive. La cresterea densita\ii de conducta de transport, separator de
sarcina electri ca se poate produce praf si ventilator sau suflanta.
descarcarea in arc si aprinderea aero- Ultimele doua componente pot fi
solului. in cazu l utilizarii electrofiltrelor grupate in agregate de filtrare - exha-
pentru separarea prafului , o alta pro- ustare . Dupa filtrare , aerul este, de
prietate interesanta este rez istivitatea obicei, reintrodus in incapere, realizan-
care, pentru un material dat, este in du-se economie de energie termica,
func\ie de temperatura si umiditate. deoarece nu mai este necesar aer de
Ca separatoare de praf utilizate in
rl cr2.J
insta la\ii individuale se recomanda :
_i21 i ~
·~ .2: :: ~~. : :::. • Sisteme centrale
Acestea capteaza, transporta si se-
a b
para praful produs de mai multe ma-
sini .
Re\elele de conducte au o configura\ie
dictata de amplasamentul masinilor,
a - materiale hidrofile; urmarind realizarea unei insta la\ii
b - materiale hidrofobe; economice, care sa raspunda cerin\elor
01.2 - tensiunea superficiala la transportului pneumatic. Echilibrarea
suprafa ta aer- lic hid ;
aerau lica a re\elei este foarte
01,3 - idem lichid - soli d ; importanta pentru ca, pe de 0 parte, tre-
02.3 - idem aer - solid. buie sa se realizeze vitezele necesare de
 - - · - - -·· · · · -·· · -· · · - - - - - - - - - - - - - -- -- - -

Capitolul 6: Ventilarea industri ala I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

transport iar, pe de alta parte, nu sunt sini. Pentru a asigura o func \i onare co- conurilor colectoare sim pl ifi ca insa
posibile organe de reglare care due la recta trebuie ca ma5inile racordate se- mult aceasta problema.
infundari . parat sa aiba un regim continuu de
Nu este admisa gruparea la acelasi func jionare si debite relativ mari . Ca si , • Retele cu canal colector. Captarile
sistem de desprafuire a aspira\iilor de in cazul rejelelor ramificate, trebuie j de la utilaje sunt racordate la un canal
la ma5ini din sectii cu ca tegorii diferite realiza ta echilibrarea rejelei. Prezen\a colector cu sec\iune mare, unde viteza
de incendiu. I
I Tabelul 6.4.6. Caracteristici ale prafurilor cu pericol de explozie
• Retele ramificate (fig . 6.4.4) I 1 2 3 I 4 5
Se adopta cand utilajele sunt a5eza- I Pulberi metalice
te in linie in flu xul tehnologic si cand I Aluminiu pulverizat 700 50 40 4,0
func\ionarea lor este continua.
Fiecare gura de captare este racor- I
I Cositor 630 160 190 2,0
Ferosilicon (88%Si) 860 400 425 2,5
d ata printr-o ramifica\ie la conducta I Fero titaniu (procent redus de carbon) 370 80 140 2,5
principala. Pentru asigurarea transpor- Maqneziu-aluminiu (50 %-50 % ) 535 80 50 4,5
tului, pe toate tronsoanele vi teza ae- , Maqneziu macinat 520 80 20 4,5
1
rului trebuie sa fie egala sau mai mare Maqneziu pulverizat 600 240 30 4,0
decat viteza optima de transport Manqan 450 120 2 10 1,8
(§ 9.8.5). Silicon 775 900 160 4,5
Principala problema ridi cata de astfel Titaniu 480 120 45 3,0
de re\ele este echilibrarea aeraulica a Vanadiu 500 60 220 2,5
ramurilor, deci realizarea unor p ierderi Zinc 680 900 500 1,0
de sarcina egale in noduri, in condi\iile Zirc oniu - 15 40 3,0
vehicularii debitelor de calcul pe fi eca- Pulberi de rnase plastice
re ramifica\ie. Din condijia de echi li- Acetat de celuloza 320 10 25 6,0
brare, poate sa apara necesar ca pe Anhidrida ttalica 650 15 15 3,5
ramurile apropiate de ventilator sa se Caseina 520 60 45 3,5
adopte viteze mult mai mari decat cele Calciu sintetic dur 320 30 30 4,0
optime, cu resp ectarea diametrului mi - Compozi\ie de uree pentru turnare 450 80 75 4,5
nim, 80 mm. Daca nu este posibil, se Hexametilentetramina 410 10 15 4,5
poate adopta una din solu\iile: introdu- Metacrilat de metil 410 15 20 4,0
cerea de rezisten\e suplimentare de ti - Pentacritritol 450 10 30 4,5
pul conurilor de echilibrare; marirea Polistiren 490 120 20 3,0 _
lungimii ramificajiei; prevedrea unor o- Propionat de celuloza 460 60 25 4 ,~--
rificii de aspira \ie a unui debit supli- Rasina alil-alcoolica 500 20 35 4,8
mentar , cu condijia ca debitul de aer Rasina cumarinica 520 10 15 4,5
fals sa nu dep a5easca 10 ... 15 % din Rasina fenolica 460 10 25 4,3
debitul nominal. Ventilatorul se poate Rasina lignitica 460 20 40 4,8
monta inainte sau dupa separatorul de Rasina polietilenica 450 80 25 5,8
praf. in cazul materialelor de dimen- Rasina vinil -butiral 390 10 20 4,2
siuni mari, inainte de ventilator, se $elac , colofoniu 390 10 15 4,0
monteaza un separator de a5chii. Pulberi vegetale
Amidon 470 40 45 5,0
• Retele cu con colector (fig. 6.4.5) Ceapa deshidratata 410 - 130 4,2
Gurile de captare de la utilaje sunt Citrice, coa ja deshidratata 490 45 65 3,5
racordate la conuri colectoare racorda- Faina de lemn 430 20 40 4,5
te, la randul lor , la con duc ta princ ipala Grau staramat 470 160 60 4,0
de transpor t. in toate conduc tele se Mazare deshidratata 560 - 50 .~
respecta viteza optima de transport. Orez 490 80 45 4,3
Astfel de re\ele se utilizeaza in cazul u- Pluta 540 40 30 4,2
nor utilaje cu regim de lucru intermi - Soia , boabc 560 100 40 4,5
tent. Pentru intreruperea func\ionarii , Trifoi , seminte 470 80 60 3,5
pe racorduri , se p revad sibare sau alte Pulberi diverse
dispozitive de inchidere. Amp lasand Cauc iuc br ut, dur 350 50 25 4,0
conurile colectoare in centrul de greu- Carbune b ituminos 6 10 40 35 3,2
tate al utilajelo r deservite, echilibrarea Dinitro-orto-crezol 440 - 25 4,0
aeraulica este mai u5or de realizat. Sis- Feno tiazina 540 - 15 3, 0
temul conduce, in general, la pierderi Gilsonita 580 25 20 4,0
de sarcina mai mari , datorita rezistenjei Gudron de huila - 80 80 3,5
locale a conu lui colector. Pentru racor - Saoun 430 60 45 I 4,2
darea a maxi mum 5 ... 6 utilaje se pre- Stearat de aluminiu 400 15 15 4,5
fera conurile de tip c care au un coefi - Sulf 190 15 35 3,0
I
c ient de rezistenja locala mai mic de- I 1. Denumirea prafului
cal cele de tip a (fi g. 6.4. 11). 2. Temperatura de aprindere a aerosolu lui [0 C]
3. Energia mi nima a scanteii necesara pentru aprinderea aerosolului [mJ]
• Retele mixte. Astfel de re\ele cu- 4. Concentra\ia mi nima exploziva [g/m 3]
pleaza racorduri de la conurile colec- 5. Presi unea maxima a exploziei (bar]
toare si racord uri in dividuale de la ma-
i
I
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare
es te de 5 .. 6 m/s (fig. 6.4.6). Ca urma-
re, in canalu l colector apar depuneri
care se vor transporta mecanic , pe
banda . Consumul de energie este, in
consecin \a, mai mare decal la celelalte
sisteme $i, de aceea, sun! recoman -
date in cazul unor flu xuri tehnologice in
linie, cu distante mari intre utilaje, cand
adoptarea celorlalte sisteme nu este
posibila.
6.4.4. Dispozitive de captare
a prafului
Antre narea prafului la locul de produ-
cere se face prin dispozitive de capta-
re. La proiectarea acestora se urma-
re$!e sa se realizeze o efi cien\a maxi-
ma fara ca activitatea la locul de mun-
ca respectiv sa fie stanjenita. Deoarece
vitezele de aspira\ie sunt mari (15 -
30 mis) se urmare$!e mic$orarea coe-
fi cientului de rezistenta locala pentru
ca pierderea locala de sarcina sa fie
ca t m ai· mica. Eficienta 'V exprima ra-
portul dintre debitul de material captat
de gura $i debitul de material produs.
Principia!, dispozitivele de captare a
prafului func \i oneaza similar cu cele de
ab sorbti e a gazelor $i a vaporilor no-
civi. Pentru marirea eficien\ei se cre$te
pe ca t posibil gradul de inchidere, folo-
sindu-se, frecvent, guri $i hote sem iin-
chise, carcase, cabine. La dispozitivele
deschise, cre$terea eficientei se reali -
zeaza prin adoptarea unei forme geo-
metri ce (raport de laturi, unghiuri, care
sa asigure uniformitatea aspiratiei $i sa
conduca la un coe ficient de contrac\ie
mare, resp ectiv , coeficient de pierdere
locala de sarcina mic). Se recomanda:
lipirea gurii de aspira\ie de o suprafa\a
plana, perp endiculara pe sec\iunea de
intrare; pr evederea unor flan$e care
conduc la o am ortizare mai lenta a vi -
tezei; in cazul unei lungimi mari a zonei
de captare, prevederea unui $ir de guri
sa u compartim entarea interioara a dis-
pozitivelor de captare; practicarea unui
orifi ciu sup limentar pentru aer fals care
sa asigure viteza necesara in conducta
Fig. 6.4.4. Retea ra mific ata pentru instalatii de desprafuire:
- guri de cap tare; 2 - separator de aschii; 3 - ventilator;
4 - separator de praf; 5 - evacuare praf (periodic).
Capitolul 6: Ventila rea industriala
de asp ira\ie (se recoman da atun ci 130 mm.
cand S1 < 2 S2, unde S1 - sectiunea de Din necesitatea ech ilibrarii ramificati-
racord a gurii de cap tare; S2 - sectiu - ilor, debitul de aer se poate mari cu
nea conductei); or ificiu l trebu ie preva- 18 ... 20 %, ceea ce are drept conse-
zu t la partea inferi oara pentru a impie- cinta, cre$terea puterii ve ntilatorului.
dica infundarea conduc tei. Pen tru a evita aces! lucru, in cazul in
in fi gurile 6.4.7 ...6.4. 10 sunt date care pentru echilibrare, ar apare nece-
cateva tipuri de dispozitive de captare sare debite de aer mai mari se utili -
utilizate in diferite procese tehnologice zeaza diafragme plane sau conice (co-
cu degajari de praf. nuri de echilibrare - tabelul 6 .4 . 14, poz.
Calculul dispozitivelor se face prin 8), montate pe tronsoane vertica le. Co-
metod ele cunoscute la aspiratia gaze- nurile de echilibrare se recomanda, in
lor $i vaporilor (curbe de egala vi teza, mod special, pentru de$euri lem noase
metode analitice $i grafoanalitice etc.). $i praf fibros.
Pentru utilizarea acestora, in tabelul Deb itul de aer pe conduc tele princi-
6.4.7 se indica vi teza minima a aerulu i, pale se determina considerand toate
la nivelul zonei de degajare a prafului , utilajele in fun c tiun e; daca la conducta
in func\ie de modul de generare a principala sunt racordate $i guri de
acestuia . in urma cercetarilor efectua- maturare, deb itul acestora se insumea-
te, s-au stabi lit pentru o serie de situ - za la eel preluat de la dispozitivele de
atii, frecvente in practi ca, tipul cores- captare de la ma$ini ; in cazul unui nu-
punzator de dispozitiv de captare si mar mare de guri de maturare, se poa-
debitul de aer necesar pentru antrena- te considera un coeficient de simulta-
rea prafului . Astfel de date sunt cuprin- neitate.
se in tabelul 6 .4.8. (anexa 6.1). in cazul instala\iilor c u conuri colec-
Tabelele 6.4 .9 ... 6.4 .11 cuprind date toare care se preteaza la o functionare
pentru proiectarea dispozitivelor de intermitenta a utilajelor se accepta, de
captare a prafului de la polizoare, ma- asemenea , un coeficient de simu ltane-
sini mici de cura\ire a suprafe\elor, ma- itate, in functie de situa\ia existenta.
sini de $1efuit-lustruit. Conductele se confec\ioneaza, in ge-
neral, din tabla neagra sudata longitudi-
6.4.5. Conducte: dimensionare nal. Tronsoanele se imbina prin flanse
~i calculul pierderilor de sarcina din banda din o\el (pentru 0 < 250 mm)
sau din o\el cornier (la diametre mai
6.4.5. 1 Date pentru proiectarea mari). Etan:;;area flanselor se face cu
sistemului de conducte cauciuc, azbest sau carton imbibat cu
Conductele instala\iilor de desprafui - miniu de plumb.
re se dimensioneaza pentru transportul Se recomanda ca lungimea ramifica-
debitului de material Gm, rezultat din !iilor sa nu depa$easca 20 m s.i ca ra -
procesele tehnologice $i a debitului de mifica\iile sa faca un unghi de 15° c u
aer Ga ce rezulta din concentra\ia re- conduc ta princ ipala; unghiul de varf al
comandata: µ = Grr/ Ga. difuzoarelor de 15°, iar al confuzoare-
De multe ori, in locul acestor valori lor de 30°. Piesa de intrare in ciclon se
sunt indicate debitele de aer aspirate realizeaza asimetric astfel incat, in ex-
prin dispozitivele de captare (tabelele terior, peretele conductei sa fie in con-
6.4.8 ... 6.4.11). Daca si aceste date lip- tinuarea peretele ciclonu lui. Tra.seul
sesc, debitul se poate determina din conductelor se alege astfel inca t sa se
viteza optima de· transport (§ 9.8.5), si reduca, la minimum , numarul co turi lor
diametrul minim recomandat, care iar intre acestea sa fi e interca late por-
pentru praf fin uscat , praf fibros, \iuni drepte. Racord ul la dispozitivele
rumegus si pilitura de fi er este de 80 - de cap tare se face, in general, prin tu-
buri fl exibile.
Grosimea tab lei se alege in func \ie
de materialul transportat iar la co turi ,
unde uzura este mai mare, es te
3 4
Fig . 6.4.5. Retele cu con col ector:
1 - guri de cap tare; 2 - con colector;
3 - ventilator; 4 - separator de praf;
5 - evacuarea praf.
 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

necesara o tab la mai groasa. t>.pr = t..p (1 +Kµ)

[Pa] (6.4. 17) in tabelul 6.4. 16 este data pierderea
in tabelul 6.4. 12 este ind icata grosi - unde: K- coeficient care depinde de de sarcina liniara unitara p1 $i pierde-
mea tablei $i raza de c urbura la con- natura materialului transportat $i al rea locala in curbe pentru tuburile fle-
ducte utilizate in industria lemnului. conductei, de viteza; pentru vitezele xibile, tip1, tip2.
recomandate de transport valorile K Pentru alegerea ventilatorului , la pier-
6.4.5.2 Calculul pierderilor de sarcina sunt date in tabelul 9.8.5. Valorile /..I 0 deri le de sarcina in conducte se adau-
Se efectueaza luand in considerare pentru conducte din o\el sunt date in ga pierderea de sarcina in dispozitivul
pierderile liniare $i locale $i concen tra- tabelul 6.4 .13. de captare, Pd. $i in separatorul de
\ia µ a amestecului. Pentru concentra\ii Pentru diferite configuratii utilizate in praf, p s. Valoarea Pd se indica in func-
µ ::; 0,01 kg/kg , calculul se fa ce ca pen- instala!iile de desprafuire, in tabelul !ie de tipul dispozitivului.
tru canale de aer din tabla. Pierderea 6.4. 14 (anexa 6.2) sunt date valorile
de sarcina tip rezulta din rela!ia: coeficientilor de rezistenta locala ~ - 6.4.6. Dispozitive ~i accesorii
Pentru coturi se evalueaza pierderea montate pe conductele de
tip = f[(J..l + f~ 1 )P·V ]
2
[Pa](6.4.16) I liniara pentru o lungime desfa$urata desprafuire
,. , D J= l 2 1. Iconform tabelului 6.4.15 $i pierderea lo-
unde: A. - coeficient de rezistenta 1 cala conform tabelului 6.4.14, pozitia 15. Pentru a asigura controlul functiona-
hidraulica liniara, in func\ie d e viteza ~i I rii, distributia, inchiderea $i alte opera\ii
de rugozitate; D - diametrul conductei necesare, pe con ductele de desprafui-
pe tronsonul de calcul [m); I - lungimea I re se monteaza:
tronsonului [m] ; I~ - suma coefici- - capace de vizitare la coturi $i la alte
entilor de pierdere locala de sarci na pe piese speciale in care se pot produce
tronsonul [i] ; pa - densitatea aerului infundari;
(kg(m 3 ] ; v - viteza aerului pe tronsonul - puncte de masurare, eel putin cate
(i] (m/s]; n - numarul de tronsoane.
Viteza aerului se alege egala cu cea
optima de .tran sport pneumatic
(§9.8.5). Daca nu exista indicatii in ,
acest sens se poate adopta o viteza
determinata in functie de viteza de
plutire vp, $i factorul de alunecare, S
(§6.4. 1.3). Se recomanda S ::; 0,5
pentru granule mari $i S ::; 0,2 pentru
praf. La stabilirea vitezei de plutire se
tine seama de umiditatea materialului
$i de tendin\a de aglomerare. Fig. 6.4.7. Captarea prafului la gurile
Pentru concentratii µ > 0 ,0 1 kg/kg, de descarcare a prafului.
pierderile de sarcina se majoreaza con-
form relatiei: Fig. 6.4.9. Captarea prafului
la benzile transportoare:
3 1 - conducta evacuare praf grosier;
2 - conducta evacuare praf fin.

/
2

Fig. 6.4.6. Ref ele cu canal colector: Fig. 6.4.8. Captarea prafului
1 - conducta evacuare praf; la polizoare:
2 - conducta evacuare aer; - piatra d e polizor; 2 - dispozitiv Fig. 6.4.10. Captarea prafului
3 - canal colector. de captare praf; 3 - vize ta. la tobele de debavurare.

Tabelul 6.4.7. Vitezele minime ale aerului, la nivelul degajarilor, pentru antrenarea prafului
Modul de generare a prafului
Degajare tara mi$care vizibila
Degajare cu viteza mica
·---
Generare activa
Degajare de particule
cu viteza mare
Viteza minima
Procese tehnologice
de antrenare rm/sl
0, 25 ... 0,5 Degajari de vapori $i furn de la decapare,
spalare, degresare, sudura
- 0, 5 ... 1,00 Vop sire prin p·ulverizare in cabina, sortare, cantarire,
--
impachetare, puncte de descarcare la transportoare cu viteza
mica (sub 1 m/s). amestecare
1,00 ... 2,00 Dezbatere, turnatori e, cernere, puncte de descarcare la
transportoare cu viteza mare ( > 1 m/s)
Polizare, sfaramare in tambur , cura\ire abraziva
2, 00 ... 10,00
 I lnstalatii
• •
de ventilare si
•
climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala 117

unul pe circuitul de aspiratie si de re- functie de debitul de aer $i de viteza bicei, pentru aerul evacuat cu scopul de
fulare al ventilatorului; necesara de transport. protectie a atmosferei, in anum ite si tua-
- c lapete antifoc in amon te si aval de tii , unde se cer conditii deosebite pen-
ziduril e antifoc si la intrare in cicloane 6.5. Aparate ~i instalatii tru aerul introdus sau se doreste recir-
sau filtre; de epurare - probleme cularea unui aer ce nu corespunde din
- capace d e explozie pe conductele pe genera le punct de vedere al purita\ii, instalatiile
care se transporta materiale peri cu- de epurare se pot folosi $i pentru trata-
loase. la concentra\i i mari; Retinerea si multana a gazelor nocive rea aerului introdus.
- $ibare pe racordurile ma$inilor cu si a prafului necesita reali zarea unor in-
functionare discontinua, racordate la stala\ii de epurare complexe in care se- 6.5.1. Aparate pentru
conurile colectoare; paratoarele de praf sunt inseriate cu alte epurarea aerului
- $ibare pe c irc uitul de refulare al ven- aparate de tipul: reactoare, incinera -
tilatoarelor pentru a putea schimba toare, separatoare prin absorb\ie $i se- • Reactoare
evacuarea aerului in exterior (vara) paratoare catalitice. De cele mai multe Daca in separatoarele de praf se ur-
sau in interior (iarna); ori, in instala\ie se prevad schimbatoare mare$1e re\in erea particulelor prin pro-
- sibare
. si
. rame cu plasa de sarma la de caldura. cu scop fie de recuperare, cese fi zice, in reactoare se ob\ine neu-
capa tul tubulaturii de refulare a su- fie de reducere a temperaturii pentru tralizarea poluantilor cu aju torul unor a-
flantelor .
-
protejarea aparatelor din aval. In lan\ul ditivi . Separatorul poate fi el inSU$i un
Pentru aceste elemente de instala\ii de aparate au loc procese complexe si- reactor sau poate contribui, par\ial, la
exista detalii tip ce acopera necesita\ile multane, de transfer de caldura $i masa. reactiile chimice. Reactoarele pot fi:
practice . Ansamblul procesului de tratare astfel usca te sau semiusca te.
Conurile colectoare se executa in mai conceput se nume$\e procedeu. lndus-
-In procedeele uscate are loc o reac-
multe variante, in fun ctie de geometria tria de depoluare a pus la punct o serie \ie intre un gaz $i un produs solid, fin
sistemului, de posibilitatile de incadrare , de astfel de procedee $i instala\ii care dispersal pentru a mari suprafa\a de
in spa\iul disponibil (fig. 6.4.11). Alege- I cuprind toate circuitele de gaze, lichide
-
contact. In aval se prevede un filtru
rea dimensiunii se face dupa diametrul sau solide studiate din punct de vedere pentru a retine produsele solide ce nu
D al conductei colectoare. stabilit in al eficientei globale. De$i utilizate, de o- s-au consumat complet .
.
-In procedeele semiuscate, materialul
Tabelul 6.4.9: Debite de aer recomandate pentru captarea prafului la polizoare
ce realizeaza neutralizarea este intro-
Polizor de tip curent Conducta de aspira\ie Debit la 23 mis
dus sub forma de suspensie sau de
D [mm D mm m 3/ h -
solu\ie. lntr-o prima faza, caldura gazu-
240 75 365 lui produce evaporarea apei in care se
250-350 100 650 afla reactivul. Urmeaza o faza foarte
380-480 115 860 activa in care produsul solid, Inca u-
500-600 130 1100
rned, reac\ion eaza c u gazul tratat. fn fi-
630-730 150 1465 nal, urmeaza o treapta de separare a
760-900 180 2110
produsului uscat.
Po lizor cu banda - 350 m 3/ h pentru banda de 75 mm (la benzi mai late • Adsorbitoare
debitul c re$1e cu 100 m 3/ h la fiecare 25 mm de banda in plus) - In aceste aparate are loc un fenomen
Tabelul 6.4.10. Debite de aer recomandate pentru captarea prafului de adsorbtie a poluan\ilor gazosi pe
la unelte mici de curatire - 37 m3/h.cm2 suprafa\a unor materiale solide cu ma-
(viteza de aspira\ie de 100 m/s la 60 mm distanta) re capacitate de adsorb\ie (de obicei,
carbonul activ). Fenomenul de adsorb-
Tio ma$ina D conducta mm Debit m 3/h] s aauri cm 2
tie este favorizat de scaderea tempera-
Polizor o endular F=300 60 900 24
turii , cre5terea presiunii $i a concen tra-
Polizor orizontal F= 180 32 180 5 \i ei de poluant. Fenomenul este rever-
Po lizor col\ F=30 $i 60 25 110 3 sibil, astfel Inca\ carbonul poate fi re-
Dalla aer comorimat 19 70 2
condi\ionat prin desorb\ie, favori zata
Perie de sarma 19 70 2 de ridicarea temperaturii $i scaderea
Tabelul 6.4.11. Debite de aer recomandate pentru captarea prafului presiunii. Produsul eliminat are o con-
de la ma~ini automate de ~lefuit ~i lustruit centra\ie ridicata si poate fi condensat
Tio masina Debit m 3/h si recuperat. Un astfel de tratament
este recomandabil pentru eliminarea
Piese mici -ornamente, mecanica fina. biiuterii 1200
compu5ilor organici volatili (COV)
Piese mari-matrite. rame, Qrofi le 1800 ... 2400
• Sepa-atoare (!ncineratoare) catalitice ·
Masi ni c u val\uri (tamburi) de lustruit (pentru 1 cm la\ime) 60 ... 90
Procedeul de cataliza • mult folosit in
Tabelul 6.4.12. Grosimea tablei ~i raza de curbura pentru conductele de desprafuire in industria lemnului
.
D Rum eaus. a5chii Prat
Tocatura
conduc ta Urned Usca t Alb Poliesteri
[mm] dr dz ' R/D di dz R/ D di dz R/ D dr dz l R/ D di dz R/ D
80 . . 200 1,5 2,0 i 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0 I 3,0
200 .. 400 1,5 2,0 3,0 0,8 I 1,0 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0 3,0 0,8 1,0 3,0
400 .. .600 1,5 2,5 3,0 1,0 1,5 3,0 1,0 1,5 3,0 . 1,0 1,0 3, 0 1,0 1,5 3,0
600 ... 800 2,0 2,5 3,5 1,5 2,0 3,0 1,5 2,0 2-3 1,0 !' 1,5 2-3 1,5 1,5 2-3
800 ... 1000 2,5 3,5 3,5 1•5 2,0 3,0 1,5 2, 0 2-3 1,5 1,5 2-3 1,5 1,5 2-3
Un de: d 1 - gro simea tab lei pentru tran sp ortoare drepte [mm] ; dz - idem, pentru piese speciale [mm];
RI D - raza de curbura pentru coturi/ diametru conducta.
 118 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstalatii
'
de ventilare si
'
climatizare

0 industria chimica, incepe sa fie folosit

: a propus o instalatie ce inseriaza un
~
E-
~ - - -· '-'/'~ - ( 1
- -
tot mai mull in depoluare, de exemplu
pentru eliminarea compu$ilor organici
I
spalator Venturi de energie ridicata
i (§ 7 .5.3.5) cu un schimbator de masa
' volatili. El permite oxidarea poluantilor
1 de tip "coloana cu placi ... Pentru mic -
I la temperaturi de cca 300 ... 400 °C,1 sorarea costurilor, se face o recuperare
'
- I 20' . I care este apropiata de cea a emisiilor
i a caldurii din gazele de ardere.
I
' gazoase. Drept catalizatori se utilizeaza
j 1nstalatia este conceputa pentru un
metale nobile $i amestecuri de oxizi : debit de efluent de 5000 m 3rJh cu o
'
metalici. i temperatura de 225 °C, rezultat din in-
• lncineratoare i cinerarea a 350 kg/h de ulei eliminat
I intr-o uzina de mecanica fina. Granulo-
Produsele organice (lichide, solide
I sau gazoase) care nu pot fi eliminate1 metria particulelor se prezinta astfel:

prin alte procedee sunt · transformate

\ 8 % din masa. particuie cu diame1ru1
l sub 2 µm, 50 % cu diametrul intre 2 si
prin ardere in bioxid de carbon $i va-
i 10 µm, restul intre 10 si 20 µm. Efici-
pori de apa. Acest procedeu permite si
recuperarea caldurii rezultate din arde- enta instalatiei este de 93 % pentru
re. Deoarece In afara produselor men- HCI si 97 % pentru praf.
tionate se elimina $i altele nocive (HCI,
-In acest caz, tratarea din tubul Ven-
metale grele), dupa incinerare urmeaza turi se face cu solutie de soda. Tempe-
'1 mai multe trepte de tratare a fumului. i ratura fiind scazuta priri stropire in a-
I' l monte, ca material pentru spalatorul
6.5.2. lnstalafii de epurare Venturi se poate folosi poliester cu
a 1
fibre din sticla. Ultima faza de tratare
'
• lnstalape de tratare a gazelor de este absorbtia chimica a acidului clor-
t combustie rezultate din incine-
•
hidric, care se realizeaza in coloana de
t t t rarea uleiului de racire
I
' tratare prevazuta cu placi perforate si
Pentru tratarea efluentilor produsi la alimentata cu solutie de soda. In co- -
' '
~ incinerarea uleiului firma SOGREMATIC loana are loc ~i un proces de
l
' ~800 ' 0
lI) Tabelul 6.4.13. Valorile ?c ID In m-1 pentru calculul conductelor din o el
~ ' ~

• - ' Va m/s

'
I' d mm 6 ...9 9 ... 12 12 ... 15 15 ... 18 18 ... 21 21 ...25 25 ... 30
'''
80 0,248 0,235 0,230 0,225 0,220 0,219 0,212
' 100 0,243 0,232 0,225 0,221 0,217 0,214 0,213
I' 0
lI)
~ .
110 0,215 0,206 0,200 0, 196 0, 193 0, 190 0, 185
125 0, 184 0, 175 0, 170 0, 167 0, 164 0, 162 0, 161
,~ D 140 0, 159 0, 152 0, 148 0, 145 0, 143 0, 141 0, 141
160 0, 135 0, 129 0, 125 0, 123 0, 121 0, 119 0, 118
180 0, 116 0, 111 0, 108 0, 106 0, 104 0, 103 0, 102
200 0, 102 0,097 0,094 0,092 0,091 0,090 0,089
225 0,088 0,084 0,082 0,080 0,079 0,078 0,077
250 0,077 0,074 0,072 0,070 0,069 0,068 0,067
280 0,067 0,064 0,062 0,061 0,060 0,059 0,058
315 0,058 0,055 0,054 0,053 0,052 0,051 0,051
355 0,050 0,048 0,046 0,045 0,045 0,044 0,044
400 0,043 0,041 0,040 0,039 0,038 0,038 0,038

Tabelul 6.4.16. Pierderea de sarcina In tuburile flexibile

0 Debit v P1 P1 !J.p 1 6.p, !:ip2 !:ip2
[mm m 3/h m/s mmH 20/m [Palm mmH 2 0 Pa] mmH 20 [Pa
90 400 17,5 22 216 35 343 - -
<(..... +------ 90 500 21,8 34 334 54 530 - -
1+-i
90 600 26,2 49 481 78 765 - -
110 400 11, 7 4, 1 40 17 167 20 196
c 110 500 14,6 6,3 62 22 216 34 334
Fig. 6.4.11. Tipuri de conuri 110 600 17 ,5 93 91 28 275 43 422
'
colectoare: unde: /J.p1 - pierderea de sarcina in curba In forma de S, cu raza R = 1,5 0-,
a - intrare radiala; b, c - intrare axiala t:ip2 - idem, in curba in forma de inel, R = 1,5 0.

Tabelul 6.4.15. Lungimi desfa~urate ale coturilor I [m] pentru RID= 2

a I ' 80
11111] 100 120 150 200 250 300 350 400 500 600
15 0,04 0,05 0,06 0,08 0, 11 0, 13 0, 16 0, 18 0,21 0,26 0,3
30 0,08 0, 10 0, 13 0, 16 0,21 0,26 0,26 0 ,37 0,42 0,52 0,6
45 0, 13 0, 16 0, 19 0,24 0,32 0,40 0,40 0,55 0,63 0,79 0,9
90 0,25 0,31 0,38 0,47 0,63 0,79 0,79 1, 10 1,20 1,57 1,8
125 0,38 0,47 0,57 0,71 0,95 1, 19 1, 19 1,65 1,89 2,36 2,8
OBS. Pentru alt raport R'/D' lungimea desfa surata I' = 1R'/2D'
 l. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala

desprafuire umeda. functie de natura substan \elor, de de- gica care preia, in mare parte , aceste
• lnstalatie de epurare a gazelor la bitul de aer tra tat, de considerente degajari prin evacuare in atm osfera a
fabricarea acidului sulfuric din economice. Dintre acestea tac parte: unui debit de aer Lev. in figura 6.6 .1 a
pirite - mascarea mirosurilor; metoda ve che, se prezinta. in acest sens, un dispozi-
Pen tru con trolul ri guros al emisi ilor in in general, ineficace departe de sursa; ti v de absorb\i e locala (DAL) $i un ven -
atm osfera , in instalatiile de tratare sunt - inc inerarea clasica sau catalitica, du- tilator de evacuare (VE). Pentru com-
in seri ate mai multe tipuri de aparate: pa care se aplica un procedeu de pensarea aerului evacuat local, treb uie
electrofi ltre uscate $i umede, spalatoa- spalare; introdus, in incapere, un debit cores-
re $i turnuri de absorb(ie. - adsorb(ie c u carbune activ , procedeu punzator de aer, Le, care poate fi pre-
Pentru eliminarea cetii acide se pot ce necesita investitii $i cheltuieli de luat din incaperi le vecine (in cazul unor
utiliza fi e filtre cu tesatura , fie electro- intre\inere relativ mari ; situa\ii date), direct din exterior. vara
filtre umede, alegerea fiind dictata de - metode biologice; ca urmare a depresiunii create in inte-
dimensiunea $i de natura particulelor - spalare ch imica care reprezinta avan- rior sau, eel mai adesea, cand instala -
de retinut. Pentru diametre mai mari de tajul de a corespunde oricarui debit \ia func tion eaza $i iarna, prin prevede-
3 µm, filtrele cu (esatura au o eficien(a $i care nu necesita un spa\iu extin s; , rea unui grup special de introducere, in
de peste 90 %. Daca in procesul teh- La aceasta metoda, pentru tratare se alcatuirea caruia intra: priza de aer (PA),
nologic se produce $i oleum (acid sul- folosesc mai multe aparate (turnuri) in filtru de praf (FP), baterie de incalzire
furic cu concentra(ie peste 98 %), par- care are loc contactul gaz - lichid pe , (Bl) $i ventilator de introducere {VI).
ticulele a u diametrul sub 2 µm, atunci suprafa\a unor corpuri de umplutura. Daca se apreciaza ca exista riscul ca
se recomanda electrofiltre umed e. Reac\iile chimice care au loc sunt de prin distrugerea unor conducte sau u-
Acestea asigura efi c ienta necesara neutralizare $i de oxidare. Produsele tilaje, aparate etc . sa apara degajari
pentru o pierdere de sarcina de numai oxidante cele mai utilizate sunt: per- suplimentare de nocivitati, L Yav, care
250 Pa . 0 alta posibilitate ar ti utilliza- manganatul de potasiu, apa oxigenata, pot fi de ordinu l zecilor sau sutelor, in
rea coloanelor fi ltrante, dar in acest caz apa ozonata, clorul. comparatie cu cele permane nte, $i
pierderile de sarcina se multiplica cu 10 • lnstalatie de epurare a compu~ ilor care pot fi, prin concentra(iile pe care
$i exista, in plus, riscul colmatarii. organici volatili (fig . 6.5.1) le creeaza, letargice pentru oameni sau
• lnstalatie de epurare a gazelor Eliminarea COV produ$i in cabine de pot provoca daune insemnate pentru
produse la incinerarea gunoiului vopsire, la imprimerii offset, la fabrica- bunurile din incaperea re spectiva sau
lnstalatia de epurare propusa de ; rea panourilor aglomerate din lemn din incaperile vecine, atunci, pe langa
firm a GOTAVERKEN MILJO AB etc., se poate face prin incinerare ca- masurile generale de dotare a posturi -
(Suedia) asigura tratarea gazelor pro- talitica. Gazele ce urmeaza a fi epurate lor de lucru cu ma$ti, costume $i alte
venite de la doua incineratoare de sunt trecute printr-un sector al unui mijloace individuale de protec \i e, se
gunoi. Schema este relativ simpla, fo - concentrator rotativ realizat din hartie prevede o instala\i e suplimentara de
losi nd electrofiltre $i reactoare inseria- cu fibre din carbon. in sectorul rezidual ventilare , denumita de avarie, alcatuita,
te. in schema nu sunt incluse : linia de circula un aer incalzit pentru desorbtie, : in principiu, din unul sau mai multe
recuperare a metalelor grele $i tratarea . cu un debit de 10 ... 20 ori mai mic , ventilatoare, de regula, axiale (VA) care
apei evacuate. Aces! procedeu a lost ! astfel incat se realizeaza concentrarea sunt montate in exterior $i prin orificii
aplicat in Oanemarca , pentru o uzina J produselor organice adsorbite, initial, sau geamuri deschizibi le prin care pa-
c u capacitate 4,5 t/h $i pentru un debit I din gazele evacuate. Urmeaza o faza trunde un debit suplimentar de aer, Ls,
de gaze de 27000 m 3/ h. de incinerare catalitica. egal cu debitul evacuat in caz de ava-
• lnstalatie de dezodorizare a Ace st procedeu permite tratarea rie, Lav {fig. 6.6. 1b).
gazelor industriale unor debite foarte mari, de ordinul a Pozarea ventilatoarelor de avarie (VA)
Mirosul neplacut poate sa provina de 1.000 .000 m 3/ h. Este recomandat $i pozi\ia relativa in raport cu acestea
la substante cu concentratii scazute, pentru emisii cu concentra\ii de ordinu l a orificiilor deschizibile trebuie sa aiba
mult sub limita care ar prezenta un rise a 0, L .3 glm3. Se pot atinge randa- in vedere probabilitatea locului avariei,
pentru sanatate. Cu toate acestea, mente de epurare de 90 ... 98 %, cu modul de propagare a nocivita\ilor,
efec tele p sihologice care amplifica concentra(ii de evacuare in atmosfera astfel incat sa se asigure o schema cat
senza \i a de jena, de disconfort au de- de circa 10 mg/ m3. Daca se procedea- mai eficienta de ventilare {de circula\ie
terminat inc luderea mirosurilor in cate- za la oxidarea catalitica a solven(ilor, a aerului in incapere i n timpul avari ei).
goria poluan(ilor. Re(inerea lor este se pot realiza procese care sa autoin- Pornirea ventilatoarelor de avarie
foarte dificila din cauza concentra\iilor tre\ina arderea , astfel incat consumul · (VA) se face automat, la comanda unui
infinitezimale. De$i foarte variate, sub- de energie pentru epurare sa fie mull traduc tor de concentra(ii (TC) dar, pen-
stantele care produc mirosuri neplacu- diminuat. tru siguranta. se asigura $i o pornire
te se pot grupa in urmatoarele clase: manuala, din exteriorul incaperii, dintr-
compu$i ai sulfului (H 2S $i compu$i or- 6.6. lnstalatii de ventilare un loc U$Or accesibil.
gano-sulfuro$i), compu$i ai azotului (a- de avarie Pentru aceste instala\ii se pune pro-
moniac $i amine), acizi (acetic, butiric), blema determinarii debitului de aer eva-
aldehide (acetaldehida, formaldehida), 6.6.1. Descrierea instalafiei cuat in caz de avarie Lav, necesar pen-
ce tone, a lcooli {fenol, crezol , butanol). tru limitarea maximala a concentra(iei
De mu lte ori mirosul este produs de un Sunt instala\ii speciale care intra in Y max (stabilita , de regula, de tehnolo gi)
amestec de astfel de substan\e. func\iune numai la declan$area unor pe baza caruia se aleg ventilatoarele
lndustriil e cele mai importante care avarii. axiale $i se dimensioneaza orificiile
evacueaza emisii cu miros neplacut in toate incaperile industriale cu de- pentru preluarea aerului din exterior,
sunt: petrochimia, industr ia chimica, gajari de nocivita(i (IY) - care au o ac- precum $i timpul de revenire la concen-
farmaceutica, textila, agroalimentara , a tiune dau natoare asupra oamenilor, tra \ia normala dupa ince tarea avariei.
hartiei, siderurgi a. ma$inilor, uti lajelor, con stru cti ei sau a- Ace ste marimi se determina din
Exista m ai multe metode de tratare a supra elementelor altor instalatii - expresia debitului de aer $i, respectiv, a
em isiilor malodorante care se aleg in exista o instala\ie de ven tilare tehnolo- concen tra\iei prin examinarea tabloului
 Capitolul 6: Ventilarea industrial a . de ventilare si. climatizare
1. lnstalatii

$i a graficului din fi gura 6.6.2 privind - debitul de aer necesar pentru diluarea relatia:
marimile caracteristice inainte !;ii dupa ; acestor nocivita\i !;>liind ca au o r' = V(y,,,.,, - y. )
. I
avane. I concentratie admisibila in aerul interi-
L Yav - L(Ymax - y,)
Marimile care intervin in figura 6.6.2 l or ya = 2 mg/ m 3, iar concentratia lor in
au urmatoarele semnificatii: ' aerul exterior este Yr = 0,5 mg/ m3. 4000(40 - 2)
m = L:Y! V - intensitatea specifica de - elementele specifice in caz de avari - 3,751t1 - 10''(40 - 0, 5)
d ega jare a noxelor in fun c tionare e: degajarile nocive se maresc de = 0,0453 h = 163s
normala [mg/ m3·h]; 250 de ori {L Yav = 250 LY), iar con-
m av = LYavl V - idem, in caz de avarie centratia maxima admisa in acest caz - Conform rela\iei (6.6.1), rezulta:
[mg/m 3·h]; este Ymax = 20 ya, marimile ce se Lav = L Yav / (ymax - Yr) =
n = Lev! V - numarul orar de schimburi determina: = 3,75· 106/40-0,5 = 94937 m 3/ h
d e aer la functionarea normala [h· 1] ; • varia(ia concentratiei dupa declan- Ventilatoarele se aleg pentru debitul
nav = Lav!V - idem, in caz de avarie [h-1]; !;)area avariei in ipoteza ca instala\ia de 95000 m3/h !;ii presi unea
V - volumul incaperii [m 3 ]; : de avarie nu functioneaza !;ii timpul t-.p = 200 ... 250 Pa.
ya, y1, Ymax - concentra\ia admisibila, I r' = r 1 + r2 in care se a tinge con- - Se considera ca moment ini\ial tim-
concentratia care s-ar rea liza pana la j centratia maxima ymax; pul can d ventilatoarele au ajuns la de-
intrarea ventilatoarelor de avarie in sta- • debitul de aer pentru instalatia de bitul nominal, deci r, = 54 s cand in
re de regim dupa timpul r 1 $i, respec- avarie Lav, pentru a nu se depa!;>i interior se atin sese deja o concentra\ie
tiv, concentratia maxima admisa in caz c oncentratia maxima; y1 = 15,75 mg/m 3, deci se considera
1
d e avarie [mg/m 3 ]; I - varia\ia concentratiei dupa intrarea in T2- T1 = 1800 - 54 = 1746 S.
r 1 + T2 - durata avariei [h] ; func(iune a instalatiei de avarie in Se obtine:
r3 - timpul de revenire la concentra\ia ipoteza ca ventilatoarele ajung la sta- nav = LavlV = 94937/4000 = 23,73 h· 1
admisibila ya, dupa incetarea avariei [h]. rea de regim dupa timpul r 1 = 54 s. Y = yre ·llaVT +(yr+ ma./nav)·(1 · e·n.:iv< ) =
Pentru reprezentarea grafica se va = 15,75·e-23.73< + 40 ·(1 -e·23.73') =
6.6.2. Debitul de aer pentru considera ca toata avaria dureaza = 40 - 24,25 e· 23 ·73'
avarie r 2 = 0,5 h; - Efectuand calculele cu aceasta rela-
- timpul r3 de revenire la concentra\ia 1 tie se ob\in valorile redate in continuare.
Prin particularizarea relatiei debitului admisibila ya, in ipoteza functionarii in I Timpul Concentratia
d e aer pentru situatia de avarie. con- continuare a instalatiei de avarie; II r 2 - r1 in incapere Yi
form datelor din figura 6.6.2 rezu lta: - graficul de varia\ie a marimilor carac- [sl [h] [mq/ m 3l
L. = IY•. [m 3 / h]
teristice m, n, y = f(r).
(6.6.1) Rezo/vare
I 0 0 15,750
y ....... -y, 180 0,05 32,600
- Conform relatiei 9.4 .5, pentru 360 0, 10 37 ,740
unde: L Yav este fluxul de noxe em is in L:Y = 15 g/h = 15·103 mg/h; i 540 0, 15 39,310
timpul avariei [mg/h] , iar Ymax, Yr - con- Ya = 20 mg/m 3 $i Yr = 0,5 mg/ m 3 ! 720 0,20 39,950
centratia maxima admisibila in timpul rezulta: 900 0,25 39,960
avariei, respec tiv, in aerul exterior Lav = L Y/(ya - yr) = I 1080 0,30 39,980
[mg/m 3]. =15· 103/(20 - 0,5) = 10000 m3/ h. I '
1260 0,35 39,990
- Pentru n = nav; m = mav; y; = ya;
'
I 1440 0,40 39,998
6.6.3. Timpul de revenire la Yr = Yr se obtine:
concentrat ia admisibila dupa i n = UV= 10000/ 4000 = 2,5 h-1
I 1620 0,45 ...
1746 0,485 39,999
i ncetarea avariei I LYav = 250·LY = 250·15 = 3750 g/h =
= 3,75· 106 mg/h
I
\ - Timpul de reven ire la concentra\ia
Explicitand timpul din rela\ia concen- mav = L:Yav I V = ' admisibila, folosind marimile specifice
tra\iei fina le !;ii particularizand marimile I I = 3,75 · 106/ 4000 = 937,5 mg/ m 3·h J din figura 6.6.2, este:
caracteri stice corespunzator duratei de , !;ii, mai departe: m = L:Y!V = 15·10 3 = 3,75 mg/m 3h
timp T3 din figura 6.6.2 !;ii anume: y = ya·e·m + {yr + mavln) ·(1 - e·n< ) =
n = nav; yt = ya; m = mav: Y• = Yrnax, = 2·e·2 ·51 +(0,5+937,5/2,5)·(1 -e·2·5' ) 1 (Yr+~)- Ya
rezulta: y = 375,5 - 373,5·e- 2·5 ' T3 =- nav In ( m ) =
Efectuand calc ul ele pentru diverse y,+ - - Ymax
( mJ
y, + - - y. n av .
! 3 =- - 1 - ln
m)
n•• ( y, + -
n••
durate i: se obtin valorile date in
(h] (6 .6.2) continuare (concentratiile y 1).
1 ( 05 .
3 5)-2
+ .7
23 73
-Ymax
n•• Timpul
'(
Concentratia
in incapere Yi
- - - -In
- 23,73 (o '
·
5 3,75 ) - 40
+
23,73
Pentru constru ctia graficelor de vari - fsl [hl [mq/m 3l
atie a concentratiei, in perioada avariei 0 0 2 = 0,142 h = 512 s
!;ii pe durata revenirii la cea admisibila, 18 0,005 6,64
se particularizeaza corespunza tor ecu - 36 0,01 11 ,22 6.7. Transportul pneumatic
a\ia concen tratiei finale pentru marimile 54 0,015 15,75
specifice perioadei respective conform 72 0,02 20,22 6. 7.1. Probleme genera le
figurii 6.6.2, a!;)a cum se arata in exem - 108 0,03 28,99
plul de calcul 1. 144 0,04 37, 54 Transportul pneumatic realizeaza de-
180 0,05 45,89 plasarea materialelor pulverulente !;ii
Exemplu l de ca/cul 1 granulare, prin antre 1area lor intr-un
intr-o hala industri ala c u un volum Se constata ca in mai pu\in de curent de aer (sau, ur1eori, de gaz inert).
V = 4000 m3 se degaja, in mod perma- 180 s se depa!;>e!;)te concetra\i a ma- Cu excep\ia unor distan te mici de
nent, un flu x de nocivitati LY= 15 g/ h. xima admisibila. transport , sistemul ·;-a dovedit econo-
Se determina: - Timpul exact se calculeaza cu mic , prezentand, ir1 plu s, o seri e de
 1. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala

ava ntaje: es te simplu de adoptat la di -
verse procese tehno log ice. pro tejeaza
ma terialul tran sporta t de impurificari ,
Iara a afecta mediul exteri or , este U$Or
de exploa t at $i prezinta p osibilitati de
auto mati zare, p ermite transp ortul unor
materiale c u p ericol de aprindere $i ex-
pl ozie , caz i n care se utilizeaza sisteme
inchise c u gaze inerte.
Materi alele trebuie sa i ntruneasca o
seri e de cerint e p entru a pu tea fi trans-
p orta te in bune condi\ii: sa prezinte 0
compozi \ie granulometrica $i o densi-
ta te p entru care transportul $i separa-
rea sa fie economice, sa nu adere la
suprafa\a conductelor, sa nu se degra-
deze prin s faramare i n timpul tran spor-
tului , temperatura necesara p entru
transport sa nu afec teze rezisten\a con-
duc telor $i a aparatelor utilizate, sa nu
degaje vap ori explozivi sau corosivi, sa
nu-si modifice proprieta \ile chimice in
urma lransportului.
0 marime importanta ce caracteri -
zeaza tran sportul pneumatic este con -
centra\ia amestecu lui µ, care reprezinta
rap ortul dintre debitul de materi al
tran sp ortat Gm [k g/h) $i d ebitul de aer
Ga [k g/h] de transport:
µ = GrrlGa (6.7. 1)
Reg imul de mi$care a p arlic ulelor de
material este determ inat de valoarea
concentratiei amestecu lui $i de viteza
aerului , Va.
in co nd ucte orizontale , mi scarea
p oate fi : a) in flux rarefia t (c u parti c ule
volante) care se realizeaza la concen-
tra\ii µ m ici $i la viteze Va mari - mate-
ri alul este uniform distribuit in sec tiu -
nea conductei; b) in flux compact -
materialul din p artea inferioara a con-
ductei are o concentra\ie mare, avand
o mi$care caracteristi ca de strat fluidi -
za t; c) in strat continuu - apar depuneri
in condu cta iar stratul depu s are o
mi$Care de tarare sau rostogolire; d) c u
dopuri - miscarea este caracteri za ta
prin variatii mari de presiune, zgomote,
instabili ta te.
in cond ucte verti cale, in fun c \i e de
concentra\ia µ a amestecului $i de vi-
teza de antrenare a aerului, c urgerea
se realizeaza: a) in flux rarefia t; b) i n
s tare de f/uidizare, la valori µ mari $i
viteze va mici.
Frec vent se utilizeaza termenii de fa-
za dilua ta p entru sistemu l cu p articule
volante $i de faza densa p entru celelal-
te regimuri .
in faza diluata , µ < 15 kg/kg, iar pier-
derea de sarcin a este de ordinul 5 ... 15
mbar/ m, in faza densa µ > 25 kg/kg,
5
mergan d p ana la 50 ... 200 k g/kg , iar
pierderile de sarcina su nt de
15 - 50 mbar/ m .
6.7.2. Clasificarea sistemelor
de transport pneumatic
Concep\ia unui sistem de tran sport
pneumatic, aparatura necesara si indi-
catorii economic i difera in mod subs-
tan\ial in func \i e de regimu l de presiu -
ne al instala\i ei. Din acest punct de ve-
dere, sistemele se c lasifica dupa c um
urmeaza : a) sisteme i n suprapresiune,
ce pot ti de presiune joasa, medie sau
inalta; b) sisteme in depresiune; c) sis-
teme c ombina te care se pot realiza ca
sisteme deschise sau inchise.
. Sistemele i n suprapresiune pot de-
i serv i mai mu lte punc te de utilizare
: (fig. 6.7 .1) ce p o t ti colectoare c u c i-
clon , buncare de depozitare sau con -
sum , filtre etc.
in sistem ele de presiune joasa ,
transportul se face c u presiuni disponi-
bile mai mic i de 0 , 1 bar. in general,
sunt instala\ii c u concentra\i e mica de
I material $i p entru transport p e distan\e
' relativ mici . Regimu l de c urgere este
· cu partic ule vo lante. Sistemu l se utili-
zeaza la transportul de materiale pul ve-
rul ente, tutun , p aie, rum egu$, a$chii lo-
cate. carton, materiale textile p entru
Gm de ordinul sutelor de kilograme pa-
na la ca teva tone pe ora.
Este de remarcat ca, la aceste siste-
i me, 50 .. .75 % din energia con sumata
I este necesara pentru vehic ularea aeru-
1 lui, in timp c e p entru transportu l mate-

ri alului se utilizeaza numai 50 ... 25 %

9~
I: din energi e.
Sistemele de presiune joasa necesita

YJJ-
10
dispozitive de alimentare $i de extrage-
re a materialelor avand o construc \i e
rela tiv simpla comparativ cu cele ce se
folosesc in sistemele de presiune me-
die $i i nalta.
Fig . 6.5.1. Trat area c ompu ~ ilor organici vol atili de la o cabin a de vop si re:
: Sis temele de presiune medie se rea-
1 - ventila tor; 2,7 - fil tru ; 3,8 - incalzire aer; 4 - strat de protec \i e;
l lizeaza tot in faza d iluata, pentru con-
5 - concentra tor rota tiv; 6 - evacuare; 9 - cabina de vopsire;
10 - incinerator catali tic de joasa tempera tura.
! centra\ii µ < 25. Presiunile maxime sunt
sub 0,8 bar , astfel inca t distan\a de
transport este mai mica de 150 m .
La sistem ele de p resiune inalta,
transportul se poa te realiza in faza
diluata, µ < 25, pe distan\e de sute de
metri sau in faza densa, p e distan\e
mai mici de 100 m . Presiunea pe refu -
- .. lare este de 1-5 bar .
- ~ - 1- ...... La instalatiile de presiune medie si
I I
: ina lta, consu mul energe ti c pe ntr u
transportul aerulu i scade la 5 ... 20 %
PA BJ Le
PA Bl di n to tal, astfel i ncat ind icele de
1-fJO@=C> t:[)@@=V consum pe unitatea de masa de mate-
FP VI FP 1 VI
rial transpor tat scade. La aces te insta-
a b la\ii , aparatura este mai complica ta ,
neces itand cond i\ii severe de
Fig . 6.6.1 . Sc hema de ventilare:
etan$ei tate la presiuni ridicate.
a - loca la; b - locala $i de avarie.
Sistemele in depresiune (fig . 6.7 .2)
 Capitolul 6: Ventilarea industriala I. lnstala!i i de ventilare ~i climatizare

se utilizeaza pentru transportul unui utili zeaza un gaz inert (fig. 6.7 .3). conducte se prevad supape de redu-
material di n mai multe locuri, la ace- lntroducerea gazului de adaos. nece- cere a presiunii in aval de suflanta $i
ea$i destinatie; se recomanda, de ase- sar pentru completarea pierderilor, se de reducere a depresiunii in amonte de
menea, in cazul substantelor toxice, face in ,, punctul de zero " al instalatiei aceasta.
urat mirositoare etc. pentru ca nu sunt in care presiunea este egala cu cea at-
scapari din interiorul conductelor. mosferica. Pentru controlul presiunii in
Transportul se face in faza diluata,
µ < 25, pentru lungimi mai mici de
t t, 12 13
100 m, d epresiunea realizata fiind eel
marime Yma
mult 500 mbar. Viteza aerului este mai
Y,
mare decat in instalatiile in suprapre-
I m m av m
av I
m I ma
siune avand acela$i debit masic de I
aer, din cauza depresiunii din sistem .
n n/ n av
i nav Ya
lnstalatia necesita un singur punct de n av
etan$are (obturator de aer, supapa I
etc .) la ie$irea din instalatie. Y; Ya Y; Ymax nav
m
in cazul prelevarii materialului din lo- m
curi diferite $i cu mai multe d estinatii Yt Y1 Ymax Ya n n
se utilizeaza sisteme combinate. Un
caz particular i i con stituie sistemele in- 'n
·~~
t,
......... 12
--.~~~~~~~
13 'rsJ
chi se (in bucla) utilizate pentru trans-
portul materialelor care nu trebuie sa
vina in contact c u aerul (acid terettalic, Fig. 6.6.2. Marimi caracteristice ~i variatia lor pe timpul avariei.
explozivi etc.); ca faza de dispersie se

4
2

Fig. 6.7.1 . Sistem de transport
pneumatic in suprapresiune:
- introducere material; 2 - obturator,
dis tribuitor; 3 - ventilator/suflanta;
4 - post de distributie; 5 - spre: sepa-
rator praf, buncar, rezervor, cantar etc.
Fig. 6.7.2. Sistem de transport Fig. 6.7.3. Sistem de transport
pneumatic in depresiune: pneumatic in bucla inchisa:
1 - de la guri de captare; 2 - colector; - punc tul zero; 2 - suflanta
3 - praf evacuat; 4 - separator de volumica; 3 - supapa; 4 - fi ltru ;
praf; 5 - ventilator/suflanta; 6 - aer 5 - introducere material; 6 - reducere
cura t. presiune/vid ; 7 - buncar depozitare.
 .......
Anexa 6.1 Tabelul 6.4.8. Dispoz itive de captare recomandate ~ i debite de aer necesare pentru captarea prafulu i in diverse operat ii tehnolog ice

Ill
Proces tehnologic
Utilaj
piese mari (fo losind nisip, pietri$, a/ice)
Dispozitivul de captare recomandat Debit de aer
[m 31h]
Cabina cu introducere de aer (uzual prin plafon) Lv= v· S, v = 0,3 ... 0,5 mi s, S - secjiunea transversala a cabinei [m 2]
Lv = n·V, n = 20 schl h, V - volum ul interior al cabinei [m3] sau
Viteza de
transport [mi s] -=
Cl)

~
~
-e.
lil 18
Lv = v· S, v = 2,5-3 mi s, S -sec \iunea fantelor de aspira\ie [m 2] c.
~ - -- -- - ----- -- - -·--. -
Cabina- ·
·-·- - - - -- --- Ct>
oiese mici <
'~ piese mari, gra tar vibrator Carcasa Lv = v·S, v = 0,7 5... 1 mi s, S - sectiunea transversala a carcasei Ct>
.....
•<ll
·--------- -~ v = L1v·S, ~ Iv = 500 ... ~QQ_ m31h·m2, -~~r~la\a g_@_t_tJr~lui v i b r~!C?~ [rr1_2] =
::!'.
~ Guri de captare latera le 1n forma de panouri Lv = L1v S, S - suprafata gratarului [m 2] ..,
~

Ct>
,!: B<2 m, captare unilatera la Liv = 8000 m31h·m2
• Cl)
Ill B=2 m, captare bilaterala Liv = 5000 m31h·m2 18
E n
!! B>2 m, captare bilaterala Liv = 9000 m31h·m2
S~ recomanda $i o aspirajie sub gratar. pentru un _ d~~!:J:!~ ::. 10QQ___m 31h:.'.1:1~ . 3
-
Ill
~ p iese mlci (inalti(ji_e~Jormel<2o cm) A-spira\ie prin !ante montate- sub gratar Lv = L1vS, Liv = 1400 ... 1800 m31h·m2 eentru nisie rece, S~s uerala\a gra_!?rul LJ_~lrT1~ -
~
N.
Lv = L1vS, Liv = 4700 m31h·m2
~
Idem, inalfimea form ei ::: 20 cm) Idem
· piese -mici-Cie -s-erie mare -- ---- - - -- · - ~ ·- - -- ..
Lv = L1v·S, Liv = 300 m31h·m2, S - suprafaja-ho-tei [m2)- ----- - -
- -- ..,
~

Ct>
Calandru cu valt Hota, guri de captare tip panouri laterale Lv = v·S, v = 0,4 ... 0,5 mi s, S - secjiunea deschiderii [m2] 18
l urnare in for me Guri de captare de tip fan te laterale Lv = 1100 ... 1700 mJl h·m, (vi teza de asp iratie 7,5 mi s) 18
Curatirea oleselor turnate cu dalta oneumatlca Cabina cu flu x vertical de aer Lv = v· S, v = 0,5 ... 1 mi s, S - secjiunea trans v. a cabinei [m 2] 18
Tunel de raclre oentru tlpare de turnare Gura de captare semiinchisa Lv = 500 ... 600 m31h·m, corespunzator lungimii tunelului 18
Toba de debavurare a pleselor mici turnate Carcasa Lv = v· S v = 0 75 mi s, S - sectiunea transv. a tamburului 25
Carcasa 1n punctele de cadere, de 1ncarcare Lv = L 1· 8 , L 1 = 2000 m31h·m la viteza benzi i w < 1 mi s $i
$i descarcare a materialelor L 1 = 2800 m3/h·m la w > 1 mi s, B - latimea benzii sau
Transporter cu banda 18
Lv = v·S, v = w, dar minimum 0,75 mi s la materialele reci ,
v = 1,5 mi s la cele calde, S - secjiunea totala a deschiderilor carcasei
Siloz 1nchis Gura de aspir. laterala la\a de gura de incarc. Lv = v· S, v = 0,75 ... 1 mi s, S - suprafaja gurii de incarcare [m 2]; 18
Taierea caramlzilor (procedee uscate) Gura de captare Lv = 850 m31h, - idem ; ('")
Lv = v· S, v = 0,75 mi s, S - suprafata deschi derii [m2] - - - - - ·
· - - ---- 18 ~
Cab ina cu fierastrau in fata deschideri i "Cl
'r3 2 ;::;:
- - - - - - Lv = v·~ v = 1 ml~_S ~ -~9fata cje_§_cb_i cjerii [m ];_ __
Hota semiinchisa
- - · - -- - - - - --- ---- - - 0
pregatire uscata silsau presare usca ta Gura de captare la matri\a Lv = 850 m3/h 18 c
& Gura ae aspTratie la cutia cie alimeritare-- --- . I v = v·S~v-= o,5 mls-:s - supra-iaTa9uriide -aspira1Te[m2f - -
~
Cabina - operator la interior Lv = v· S, v = 0,5.. . 1 mi s, S - suprafaja sect iunii transv. a cabine i [m2]
Vopsire prin pulverizare Cabina - operator la exterior Lv = v· S, v = 0,75 .. . 1 mi s; 18
<
Ct>
Cabina asp ira jie inferi oara Lv = v·S, v = 0, 5.. . 1 mi s, S - suorafata sectiu nii de asp ira \ie [m21 =
::!'.
Curatire, $1efuire, periere 1nalnte
Guri de asp iratie laterale sau aspiratie inferi oara L" = US, L 1 = 2000 ... 2750 m3/h· m2, S - suprafa\a prelucrata [m2] 18 ..,
~

de vopslre pentru retus Ct>

~
Creuzet pen tru neferoa se Gura semiinchisa 7,5... 10
~~ ·· - ----- - - - - - - - ~ v =~ = _ 0_._Ll_r:i~s . §~!§fata _~t?~G_h i der ii [m2J
...
·- l!l
~ Cuptor cu rasturnare pentru neferoase Hota semi1nchisI __ _ Lv = 5000 ... 10000 m3/h, debitul se mic:;;oreaza daca se mare$tt? _g_r_ci_~I de inch i g~~e___ =
c.

-
cCl)
~~ Cuptoare cu arc pentru a.tel H ota Lv = L 1· M, L 1 = 4260 m31h, M - masa incarcaturii [t]
(Debitu l se reduce daca se aspira aer din bolta cuptorului) 13-1 8 ~.
~
~(
 J ......

Anexa 6.1 Tabelul 6.4.8. Dlspozitive de captare recomandate ~I deblte de aer necesare pentru captarea prafului in diverse operatii tehnologlce - continuare -
Proces tehnolog ic Dispozitivul de captare recomandat Debit de aer Viteza de ("")
Q)
Utilaj [m 31h] transport [m/s] 'C
:::;.·

Su dare
Gura de captare ~~ flanse ___ ____
Lv =
1 t:: ~~~ ~-~~~ ~:~~~~ ~: ~;~~:2QQ
750 m31h pentru d = 200 .. .250 mm
mm ... .. ---- - - - - - - - -- ·-- ··- ·
10 .. .20 0
c:
~
Masa cu aspira\ia inferioara Lv = 1000 m31h pentru d = 250 ... 300 mm; (d - distan\a de la arc) 10
c::
Lv = L t· S, L 1 = 2750 ... 4500 m3/h-m2, S - suprafaja gratarului C'D
lfoi~ -semlin c~--- ·-- ---·1 Lv = v·S. v = o.5-ml s, s- suorafata deschiderii rm21 - ·· ::l
:!'.
Preparare, produse farmaceutice - amestecare Nisa (functioneaza la umolere si la golire) I Lv = v· S, v = 0,5 ... 1 mi s, S - suprafa\a deschiderii [m 2] 13 .. . 18 ..,
Q)

Depanat, bobinat azbest ~~~~~~§_ · - - - - --- · -- -- -·· -· --- i~} ~j~~ ~·0G11~r! ----·
0 1
15
C'D
Cl)

100 m3/h - lucru vertical, captare inferioara ::l

c..
Perforare platra (procedee uscate) Gura de captare

-
18 c:
350 m31h - lucru orizontal (/)
, .t

! ~f~n~!te pne~~a~~c: __man_

ua /e Gura de captare cu flansa
__, ...___ _ __
850 m31h (viteza de aspirajie 16 m/s)
1850 m31h - pentru unelte cu diametrUld < 60 mm - - ------ - - - - - - - 28-30
~.
Cl)

~ ~
Cl) C
~ -~
. 'de Iustru1·1
ma$ml Gura de captare in jurul uneltei 1700 m3/h _ pentru unelte cu diametrul d = 60 .. .75 mm

?§-1 centrifugare
LL.. ro sfaramare
-· - - --·- -- ·--1~~;_: sem iinchisa . ·-- - -- --- - -· ---- - -
Gura semiinchisa
t~<-:t ~__;~,;~~tf-~~:~2~~~~~~~tschideriiJ~:=---===·---~-
Idem, v = 1 m/s
7,_~ _ ..... -···

7,5.. . 10
E rezervor de proces

-i ump lerea saci!or

~ umplerea $i golirea butoaielor $( - -
ai - -
HO!f -

G •
se-
mlfnchis~--- - - ------· ·- ·
Cabina sau carcasa
-~ - -~-
l sv-W 1-=
· - - - - - · · Lv-;,,
Lv = v· S,· v;,,T..-.1-,3-m~ls-,-s~:-5uprafata deschiderii- sau-aq u-r-ii _d_e -vizffare [-m-2J ·
_=st l'~f;l~ ~~:;h~d~r~ih:22 (saci hartie), Lr = 3650 m3/h· m2 (saci din panza),
550 mJ/h-~2,
s - suprafa\a -secfiunii transversale - - -
Bai bidoane!or (cu lopata sau cau$uf) --~~a sem iinc is3 _ a recipien~l~_!_L~2l ___ __ 18
'BB
.E J . _ . _ __________. . g.?!Ji n.§ _. __
gabina
_____ _ _ _ _ _ !:_y_= v:S, _y _::__Q.~1!1~~ -: _supraf_a\a deschid~!ii [m 2J. ____ ____ _
______
__ _
I Lv = L 1· S,__~r:_- 1000 ... 2750 m31h, m2,_ S - suprafata descb_!9_e_!:!i_~---..--
I II ...,.

impachetare, can tarire, verificare

de$ertare
~~e!!'a\i e i~!eri<?ara _
Hota semiinchisa
Lv = _!:_i.:_~_L~ _=J~OO ... 2750 m3/h·m2, S-suprafata de pro~_ucere _a__e@_~l_l!_!J~l
Lv = v· S, v = 1 mi s, S - suprafaja deschiderii [m 2] -
::l
(/)
Q)
Q)
·::
c..
ct>
<
ct>
::l
:!'.
..,Q)
C'D
-~.
(")

--·
3
Q)

N
..,
Q)

C'D
 I. lnstalatii
'
de ventilare si
. climatizare Capitolul 6: Ventilarea industriala

Anexa 6.2 Tabelul 6.4.1 4. Coeficient i de p ierdere locala d e sarcina pentru confi guratii uzuale
in instalatii de desprafuire
Nr. crt. Configuratia Coeficientul E.
1 Oifuzor unghiul a["]
0 2! 01 7 12 20 30 60
~o, 1,2
1,4
0,02
0,07
0,03
0,08
0,04
0, 11
0,05
0, 13
0,06
0, 18
1,6 0, 11 0, 14 0,20 0,23 0,3 1
1
1,8 0, 16 0, 19 0,28 0,32 0,42
2 0, 18 0,23 0,33 0,39 0,52
2 Largire brusca de sec \iune 0 2/ 01 1, 15 1,25 1,50 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00

o,
Bo, .; 0, 18 0,25 0,35 0,5 0,7 0,8 0,88 0,9

3 Confuzor ex["] 30 45 60

o,~ . -a
~ 0,03 0,04 0,06

o,

4 ingustare brusca
de sectiune

o,-
ETD, 0 2 / 01 0, 10
.; 0,50
0,30
0,46
0,40
0,42
0,50
0,37
0,60
0,30
0,70
0,24
0,80
0, 15

5 ingus tare in perete sub\ire 0 2/ 01 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
(diafragma p lana) .; 2,5 2,3 2,35 2,4 2,25 1,9 1,5 1,2
! 11t l!
o,I
!- 02

I I1 li
6 le$ire libera cu ingustare 0 2/ 01 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9

G>-4
I o,
. -t
D2
.; 2,75 2,7 2,3 1,8 1,5 1,0 0,5 0,2

7 $ibar de reglare hid 0, 1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9

~[~
.; 103 45 18 8 4 2 1 0,4 0, 1

! !- Th!
8 Con I

de echil;bcac t : : l J I J
'
~ D1
-l '
D2 I
I

off I
.;
Of 0,15
30
0,2
15
0,25
8
0,3
5
0,35
2,8
0,4
1,7
0,5
0,95
0,6
0,5
0,7
0,2

' i'
9 imbinari unghiul ex (0 ]
Lp I Ls

-
15 20 25 30 35 45 60 75 90
__.. Lp
1 0,02 0,04 0,065 0, 1 0, 13 0,2 0,33 0,5 0,7
2 0,0 17 0,36 0,056 0,09 0, 11 0, 17 0,28 0,42 0,6

~'
3 O,Q15 0,03 0,05 0,077 0,095 0, 15 0,25 0,37 0,5
4 0,0 13 0,027 0,045 0,07 0,086 0, 14 0,22 0,33 0,4
5 0,0 11 0,025 0,04 0,061 0,078 0, 125 0,2 0,3 0,4
Lp - debit principal 6 O,Q1 0,024 0,038 0,058 0,07 0, 11 5 0,19 0,27 0,3
Ls - d ebit secundar 7 0,01 0,023 0,035 0,053 0,068 0, 11 0,18 0,26 0,3
8 0,005 0,02 1 0,032 0,05 0,065 0, 1 0, 17 0,25 0,3
10 0,005 0,02 0,031 0,05 0,06 0, 1 0, 17 0,25 0,3
 - -----· ·-·-·--------
Cap itolul 6: Ventilarea industriala I. lnstala~i i de ventilare ~ i climatizare

Anexa 6.2 Tabelul 6.4.14 Coeficienti de pierdere locala de sa rci na pentru conf igu rati i uzuale
in instalatii de desprafuire ~ continuare -
Nr. crt. Configuratia Coeficientul (
10 a Evacuare libera cu sau tara flan$a a =1 s
b Evacuare cu caciula _ _ J A

- ltl
---,
a b
b = 2,5 s

1E'0
11 Evacuare dupa cot RID 0,05 0,25 0,5 1
~ 3 1,9 1,6 1,4

12 Evacuare cu difuzor unghiul a [0 J

~o,
021 01 7 12 20 30 45
~
1,2 0,58 0,63 0,7 0,75 0,86
-~ - 0,6 0,69 0,75
1,4 0,43 0,50
1,6 0,34 0,41 0,53 0,64 0,75
1,8 0,30 0,38 0,5 0,6 0,74
2 0,26 0,33 0,49 0,6 0,74
13 a lntrare cu margini rotunjite
b lntrare cu confuzor

~: JtE
tip a - fara flan$a b - cu flan$fl
a 13 30 13 30
r- ' s 0,49 0,60 0, 13 0,24 s = 0,04
a b c· 0,82 0,79 0,94 0,9 c· = 0,98
14 lntrare in conducta tip a- libera b- cu tabla perforata c- cu flan$a

~
~
-EJ
suprafata libera [%]
.......... I 70 60 50
~ s
c·
0,93 2,0
-
3,0 5,0
-
0,49
0,82
a b c 0,72 -
15 CoC RIO unghiul a [J
0

w
15 30 45 90 135
1 A ! 0,25 0,16 0,31 0,47 0,90 1,24
T . 1,0 0,05 0, 10 0, 15 0,28 0,39
o-L-·
_L' 1,5 0,04 0,08 0,12 0,24 0,33
2,0-3,0 0,04 0,07 0, 11 0,21 0,29
16 Con colector
tip A; intrare s= 1,0 ie$ire s= 1,25 (la tip A)
tip B
tip c
..
-~-
A
v =~-·
•
•
B c
17 Separator de a$Chii s= 1
-9t[
c' - coeficient de contractie
Pentru o gura de captare lipita de o suprafata paralela cu axa conductei coefi cientul de contractie c· se calculeaza in
functie de coeficientul c al gurii similare nelipite, c : c· = c (1 + 0, 12 lip), unde: I - lungimea laturii lipite;
p - perimetrul gurii de captare
Noul coeficient s·
se determina in functie de c' prin interpolare.
'') Valorile corespu nd situatiei in care dupa cot urmeaza o portiune rectilinie cu I > 4 D
1. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '

Capitolul 7
Elemente componente ale instalatiilor
'
de ventilare si climatizare
'
 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

7.1. Ventilatoa re Antrenarea ventilatoarelor se fac e cu Ventilatoare radiale

motoare electrice, de obicei , asincrone Sunt utiliza te mult in practica $i au
Sunt masini hidraulice folosite pentru :;;i, doar in rare cazuri, cu motoare de partile componente prevazute in figura
vehicularea aerului si gazelor si care alta natura. 7.1 .3a .
realizeaza o presiune de pana la Din acest punct de vedere ventilatoa- Un tip special este ventilatorul de
30.000 Pa (:= 3000 mmH;;O). rele pot fi clasificate astfel (fig. 7 .1.2): ; conducta la care carcasa melcata este
- cuplate direct, la care rotorul venti- \ inlocuita cu una cilindro-tronconica, re -
7. 1.1. Tipuri con stru ctive latorului este montat direct pe axul 1 fularea acestuia efectuandu-se radial,
de venti latoare motorului electric; I in partea cilindrica a carcasei, aerul
- cu cuplaj elastic - axul motorului fiind apoi preluat in partea tronconica
Ventilatoarele se impart dupa tipul I
electric antreneaza axul ventilatoru - $i dirijata axial (fig. 7. 1.3b 1).
con structiv in: radiale (centrifugate) - la lui prin intermediul unui cuplaj elas- I Ventilatoarele radiale se pot clasifica
care aspiratia se face axial $i refularea tic sau cu alunecare; dupa mai multe criterii; astfel dupa:
radial; axiale - la care aspira\ia si refu - - cu paliere $i roti la care antrenarea a) presiunea realizata, sunt de:
larea se fac axial ; cu circulatie trans- se face prin curele trapezoidale, - presiune joasa (0 ... 1000 Pa);
versala - la care aspiratia se face prin- pentru reducerea tura\iei $i a nive- - presiune medie (1000 ... 3000 ·Pa);
tr-o parte a rotorului $i refularea prin lului de zgomot. - presiune inalta (peste 3000 Pa).
al ta parte a acestuia (fig. 7. 1. 1). b) forma palelor rotorului, sunt cu pale:
- inclinate inapoi;
- drepte (radiale);
- inclinate inainte.
c) domeniul de aplicare, sunt pentru :
gaze calde, transport pneumatic, ma-
teriale abrazive, gaze explozive etc.
2 d) nivelul de zgomot. sunt:
- de uz general, fo losite in instala\ii
a
cu cerinte redu se in privin\a zgomotulu i
Fig. 7 .1.1. Tipuri de ventilatoare : (instala\ii industriale de ventilare $i
a - radial; b - axial; c - cu curent transversal; climatizare);
- rotor; 2 - profil aerodinamic; 3 - carcasa. - silen\ioase folosite la instala\ii cu
cerin\e deosebite in privin\a zgomotului
Tipul ventilatorului Axial Radial (instalatii de climatizare de contort sau
Monospirant Dubluaspirant speciale);

-4-· ~
Antrenare directa e) modul de antrenare, sunt: direct cu -
Rotor amplasat
pe axul motorului --~ - plate, cu cuplaj elastic, cu paliere si
ro\i (fig . 7. 1.2);

-m-
f) tipul aspiratiei, sunt: monoaspirante,
dublu aspirante.
Rotor amplasat la
exteriorul motorului
-11- -iE· Pentru montarea mai comoda in in-
stala\ii $i reducerea numarului de piese
speciale de racord, ventilatoarele ra -

~ ~ ~-
diale se construiesc cu gura de refula-
Antrenare cu re in 16 pozi\ii, decalate la 45°, numite
cuplaj elastic
pozi\ii de montare (fig. 7.1.4).

Antrenare cu
paliere ~ i roti

~
-+t- -©t··
I
~· 4=5-
-fEf1
!
1
Ventilatoare axiale
Au partil e componente prevazute in
figura 7. 1.5a.
Datorita carcasei mai simple. la pa-
rametri egali, ventilatoarele axiale sunt
I mai U$Oare cu circa 50 % decal cele
Fi g . 7.1.2. Cu pla rea venti lato arelor. radi ale, dar au nivelul de zgomot mai
mare si. din acest motiv, utilizarea lor
este mai redusa.
Ventilatoarele axiale pot fi montate
in: tubulatura, fereastra, perete, acope-
ri $. Se construi esc pentru aplica\ii spe-
ciale ventilatoare axiale in cot, la care
motorul electri c este in afara curentului
de aer (fig . 7.1.5).
Antrenarea ventilatoarelor axiale se
face la fel ca $i cea a ventilatoarelor ra -
a diale, cuplarea directa si cu cuplaj elas-
tic fiind utilizate persu debite $i pre-
Fig. 7.1.3. Venti lator radia l: siuni mici, iar cea cu curele trapezoi-
a - parfi componente; bi - ventilator de conduc ta - vedere; b 2 - idem - secfiune; dale, pentru debite si presiuni mari (fig .
1 - carca sa; 2 - rotor; 3 - gura de aspirati e; 4 - gura de refulare; 5 - motor 7. 1.2). Ventilatoarel ~ pot avea palete
electric; 6 - suport.
fixe sau reg labile si pot fi prevazute cu
 I. lnstalatii
'
de ventilare si
'
climatizare
dispozitive de reglare a debitului .
in cazuri speciale, pentru marirea
sarcin ii dezvoltate, se poate realiza
montarea in serie contraro tor, la care
rotoarele sunt ac\ionate independent in
sensuri opuse realizand performan\e
superioare unei montari ob i ~;n uite, in
serie.
Ventilatoare cu curent transversal
Se utilizeaza, in mod obi$nuit, in
componen\a unor utilaje :;;i aparate de
climatizare. Ele au un rotor lung, uneori
amplasat de ambele par\i ale axului
motorului electric de antrenare, sec\iu -
nile de aspira\ie $i de refulare fiind dez-
voltate pe toata lungimea rotorului , iar
caracteristicilie ventilatorului fiind direct
dependente de lungimea acestuia (fig .
7.1.1).
7.1.2. Curbe caracteristice
Construirea curbei caracteristice a
retelei de canale de aer
in re\eaua de canale de aer se pier -
de, prin frecare $i datorita pieselor
speciale, o anumita sarcina hidraulica. relor
Dependen\a dintre pierderile de sarci -
na $i debitul de aer vehiculat prin re- un debit de aer cu o anumita energie,
teaua de canale este data de curba ca- consumand, cu un randament energe-
racteristica a re\elei R.
Expresia curbei caracteristice a re\elei cand in timpul func\ionarii un anumit
se poate obtine scriind pierderea de sar- ' nivel de zgomot. Curbele caracteri stice
cina pe un tronson avand diametrul d:
L1p =(~+I~)~ p=
=().J+"i:.)£.
d L '> 2(nd2j4)2
1.3 =
(7 . 1.1) debit. Aceste curbe sunt diferite in
=(A. I + I ~)E._ 16/.34 =ML2 [Pa]
d 2 n2d
unde:
- tip - pierderea de sarc ina [Pa];
- A. - coeficientul de rezisten \a hidra- rel e radiale: a - cu pale orientate ina-
ulica liniara;
- I - lungimea canalului [m];
- d - diametrul acestuia [m];
Fig . 7.1.4 . Pozitiile de montare ale
ventilatoarelor radiale
monoaspirante.
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor
- ~ - coefi cientul de pierd ere locala de poi; b - c u pale drepte (radiale); c - cu
sarcina ; pale orientate inainte $i d - pentru ven -
- v - viteza aerului in canal [m/s]; tilatoarele axiale.
- p - densitatea aerului [kg!m3]; Pentru alegerea unui tip de ventilator
- L - debitul de aer [m3/s]; intr-o instala\ie trebuie analiza te, com -
- M - modulul de rezistenta hidraulica. parativ, curbele caracteri stice, alegan -
in condi\iile concrete in care pentru du-se acel ventilator care corespunde
o instalatie data se cunosc pierderil e cat mai mult condi\iilor impuse de in-
de sarcina tip o, la un debit al acesteia stala\ia in care este montat {dimensi-
Lo, se poate determina constanta M, uni , debit, putere absorbita, consum e-
cu rela\ia: nergetic, nivel de zgomot).
Astfel , pentru ventilatoarele radiale
M = <lPo (7 .1.2) cu pale orientate inapoi, caracteri stica
G, debit - presiune este descendenta, ele
rezultand ecua\ ia caracteristica a nu pot fi folosite intr-o instala\i e la care
retelei: pierderea de sarcina cre$te in timp .
<lp = <lPo( ~ J [Pa] (7.1.3)
Ventilatoarele radiale cu pale ori enta-
te inainte au aceasta caracteristica, cu
o panta mai lenta, dar au o carac teris-
Cu ajutorul acestei ecua\ii se con- tica debit - putere absorbita, ascen -
struie$te curba caracteristica a re\elei denta, ceea ce inseamna ca, la o cre$-
R, dand valori debitului de aer L, pla- tere relativ mica a debitului, cre$terea
sand in abscisa debitul de aer L $i in de putere este insemnata.
ordonata pierderea de sarcina tip, ob- Analiza comparativa a ventilatoarelor
\inuta cu rela\ia 7 .1.3. trebuie insa sa se faca pentru ventila-
toare de caracteristici foarte apropiate
Curbele caracteristice ale ventilatoa- (tip, dimensiuni, consum energetic).
Un ventilator oarecare vehiculeaza
Cip t
p
tic propriu , o anumita putere, produ- Tl
ale ventilatoarelor, pentru diferite tura- L
a b
\ii, reprezinta varia\ia debitului de aer L
in func\ie de presiunea acestuia tip, a
puterii absorbite P, a randamentului 77,
$i a nivelului de zgomot in func\ie de
func\ie de tipul ventilatorului; ele se de-
termina experimental pentru fiecare tip
de ventilator in parte $i sunt redate ori- c d
entativ in figura 7. 1.6. \.
Curbele sunt date pentru ventilatoa- Fig. 7.1.6. Curbele caracteristice ale
ventilatoarelor.
l
!,.
a ~
I
; b d
c e
Fig. 7.1.5. Ventilatoare axiale:
a - de montat In tubulatura; b - de fereastra; c - de perete;
d - de acoperi$; e - In cot;
- carcasa circulara; 2 - rotor; 3 - motor electri c; 4 - suport.
 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

Pentru analiza comparativa a diver- uni propor\ionale. - tip 1 , ti p 2 - presiunea ventilatorului la

selor ventilatoare se utilizeaza, in pre-
zen t, coeficientii adimensionali de debit
j, de presiune y, si de putere absorbita
/. Cu ajutorul acestora se pot trasa
curbe caracteristice adimensionale
care sunt valabile pentru modelele pe
Varia\ia principalilor parametri ai ven-
tilatoarelor, in func\ie de turatia ventila -
torului, este data de relatiile:
~ =~; ~~ =(~f ;; =(~J (7 .1.4)
turatia n 1 respectiv m (Pa];
- P1, P2 - puterea absorbita de
ventilator la turatia n1 respectiv n2 [W].
Puterea necesara, P, la axul ventila-
torului se poate calcula cu rela\ia :

care se realizeaza masuratorile si nu unde: p = L1p [W) (7.1.5)

pot fi utilizate decal pentru ventilatoa -
re din aceeasi clasa care au dimensi-
- L 1, L2 - debitul de aer al ventilatorului 17
la turatia n1 respectiv n2 [m 3/s]; cu L [m 3 /s] si tip [Pa].
Producatorii de ventilatoare redau
curbele debit - presiune, debit - putere
absorbita, debit - randament si debit -
nivel de zgomot pentru fiecare tipodi -
mensiune de ventilator, pentru mai
multe turatii ale acestuia. Un asemenea
set de curbe este redat in figura 7. 1.7.
Curbele pot fi trasate si in coordona -
te logaritmice caz in care ele vor fi
drepte ca si curba re\elei.

7.1.3. Functionarea
ventilatoarelor in serie
sau in paralel

De multe ori, un singur ventilator nu

poate asigura parametrii ceruti de re-
500 2200 \eaua de canale de aer unde este mon-
tat si de aceea este necesara montarea
1800 ventilatoarelor in paralel sau in serie.
Montarea in paralel se utiliz~aza pen -
tru realizarea unor debite mai mari, in
0 3 limp ce montarea in serie se utilizeaza
0 0,2 0,4 0,6 0,8 L [m /s]
pentru realizarea unor presiuni mai
Pd [Pa] mari.
20 50 100 120
Legarea in paralel a doua ventilatoare
Pd+P2 [Pa]
20 50 100 200 Ventilatoarele se monteaza in paralel
atunci cand debitul de aer necesar in
[Pa]
P1 2 4 6 8 10 12 instalatie este mai mare decal eel pe
[Pa] care i1 poate da un singur ventilator. La
P3 5 10 15 20 25 30 montarea in paralel, ventilatoarele pot
fi de aceleasi sau de diferite tipuri.
P4 [Pa] Legarea in paralel a doua ventilatoa-
5 10 15 20 25 30 35
re de acelasi tip (cu aceeasi curba ca-
racteristi ca) este reprezentata in figura
Fig. 7.1-7. Curbe caracteristice pentru ventilatorul radial.
7.1 .8a. Noland cu c, curba caracteris-
tica a unui ventilator si cu 2c, curba in-
sumata a acestora, care reprezinta du-
blarea pe abscisa a curbei c, se pot
determina carac teri sticile grupului de
ventilatoare, la intersec\ia curbei 2c cu
curba caracteristica a retelei R.
Noland cu A punctul de functionare
a unui ventilator si cu B, pe eel al gru-
2c pului de ventilatoare se constata ca
debitul de aer Ls, furnizat de grupul
L celor doua ventilatoare, nu este egal
cu dublu debitului de aer LA, al unui
ventilator care ar func\iona singur
(L s< 2LA).
La legarea in paralel a doua ventila -
toare de tipuri diferite (avand curbe ca -
a b racteristice diferite) curba caracteristica
a grupului de ventilatoare va fi c1 + c2
care reprezinta insumarea pe abscisa a
Fig. 7.1.8. Legarea ventilatoarelor in paralel:
curbei c1, a ventilatorului V1 , cu curba
a - de acela:;;i tip; b - de tipuri diferite.
c 2, a ventilatorului V2 (fig. 7 .1.8b}.
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala~iilor

Punctul de functionare C, al grupului Functionarea ventilatoarelor in retea cu cea in care el va functiona. Forma
de ventilatoare V 1 $i V2 se va afla la in - intr-o instala\ie de ventilare un venti - instalatiil or de incercare $i diagramele
tersectia curbei c 1 + c2 cu curba ca - lator poate lucra in urmatoarele situatii : de presiune pentru fi ecare tip in parte
racteri stica a retelei R $i, in acest caz , - aspirant (A) cand acesta are monta- sunt date in figura 7 .1.10.
debitul de aer realizat de cele doua ta o retea de canale de aer pe partea de in ipoteza in care venti latorul func\i -
ventilatoare va fi mai mic decat eel al aspiratie, gura de refulare fiind libera; oneaza in alt tip de instala\ie decat cea
ventilatoarelor function and singu re - refulant (R) cand ventilatorul refu - in care i-au fost determinate curbele
LA $i La (L e < LA + La). leaza intr-o re\ea de canale de aer, as- caracteristice, debitul L $i presiunea t:.p
Pot exista insa situatii in care func\i- pira\ia acestuia fiind libera; ale ventilatorului trebuie corectate cu
onarea in paralel a ventilatoarelor de ti- - aspirant - refulant (AR) cand venti- coeficienti CL $i CP care sunt dati in ta-
puri diferite este dezavantajoasa. Astfel latorul are canale de aer atat pe partea belul 7 .1.1 , utilizand relatiile:
daca curba caracteristica a re\elei ar fi de aspira\ie cat $i pe refulare. Leg = CcL; tipeg = Cp·tip (7 .1.6)
R 1, punctul de func\ionare ar fi F, iar Caracteristicile ventilatorului sunt di- unde: Leg , tipcg - debitul $i presiunea
debitul de aer L F, egal cu eel furnizat ferite in functie de tipul de instala\ie in de alegere din catalog a ventilatorului ;
de ventilatorul V2, ceea ce inseamna care el func\ioneaza $i determinarea L, tip - debitul $i presiunea de lucru ale
ca ventil atorul V1 func\ioneaza in gol. curbelor caracteristice ale acesteia tre - ventilatorului.
Daca curba re\elei este R2, caruia ii co- buie efectuate pe o instalatie simi lara Daca ventilatoru l are, in apropierea
respunde punctul de functionare D,
atunci functionarea este $i mai deza- Tabelul 7.1.1. Coeficientii de corectie Ct ~i Cp in functie de locul
vantajoasa deoarece debitul de aer de montare a ventilatorului
vehiculat de cele doua ventilatoare LE Nr.crt. Locul de func\ionare Factorii de corec tie
este mai mic decat Lo, debitul realizat de incercare de exploatare Pentru debit CL Pentru presiune CP
de ventilatorul V2, daca ar functiona 1 A AR 1,06 1,07
singur. 2 AR R 1,07 1,03
3 A R 1, 10 1,06
Legarea in serie a doua ventilatoare 4 AR R 0,94 0,93
Se utilizeaza atunci cand presiunea 5 R AR 0,93 0,97
realizata de un ventilator nu este sufi- 6 R A 0,90 0,94
cienta pentru a invinge pierderile de A - ventilator aspirant; R - ventilator refulant; AR - ventilator aspirant - refulant
sarcina din re\eaua de canale unde
acesta este montat. Ca $i in cazul le-
t.p t.p
garii in paralel a doua ventilatoare, se
2c R t.pc
pot lega in serie ventilatoare de acela$i R2
tip sau de tipuri diferite. t.ps
La legarea in serie a doua ventilatoa- v2
re de acela$i tip, curba caracteristica a v t.po

grupului va fi realizata prin dublarea or- t.PBF=""c--.~---l

t.pA
donatelor curbei c, care este curba ca- t.pAi---- - -_,,
racteristica a unui ventilator (fig. 7.1.9a) v t.pF
t.pE
ob\inandu-se curba 2c.
Presiunea realizata de cele doua
a L b L
ventilatoare inseriate !'!.pa este mai mi-
ca decat dublul presiunii realizate de
Fig. 7.1.9. Legarea ventilatoarelor in serie:
un ventilator !'!.pA, lucrand singur.
a - de acela:?i tip; b - de tipuri diferite.
La inserierea a doua ventilatoare de
tipuri diferite ale car or curbe sunt c 1 $i
\
c 2 se ob\ine curba caracteristica
Ct+ C2 (fig. 7.1.9b). -f--i
II t.p~, ~
Pentru o retea data, cu caracteristica
R, punctul de functionare al celor doua
ventilatoare, func\ionand in serie este
C. in aceasta situatie presiunea, !'!.pc,
data de cele doua ventilatoare impreu-
na, este mai mica decat suma presiuni-
lor date de cele doua ventilatoare !'!.pa
$i tipA, daca ele ar lucra independent.
Daca curba re\elei este R 1, grupu l
celor doua ventilatoare va ;wea punctul
de func\ionare in D $i presiunea furni -
zata va fi egala cu cea a ventilatorului
V2, astfel ca ventilatorul V1 va func\iona !
in gol. Daca curba re\elei este mai pu -
tin inclinata (R2 in fig. 7. 1.9b) punctul
c
de functionare al celor doua ventilatoa- Fig. 7.1 .10. Modul de lucru al ventilatoarelor. lnstalatii de incercare;
re func\ionand in serie va ti E, presiu- diagrame de presiuni:
nea furnizata de grup, !'!.PE fiind mai a - ventilator aspirant (A); b - ventilator refulant (R); c - ventilator aspirant -
mica decat a ventilatorului V2 la func - refulant (AR);
tionarea independenta a acestuia. Pd - presiune dinamica; p s - presiune statica; pi - presiune totala;
!'!.psi - pierdere de sarcina; 1 - pierderi ..
 132 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare

refularii sau aspira\iei, piese speciale Se considera ca piesele speciale nu rute de proiectan\i sau caracteri sticile
care afec teaza performan\ele acestuia mai afecteaza performan\ele ventila- instala\iei se modifica in limp si venti -
se vor corecta debitul :;;i presiunea cu toarelor daca se afla la o distanta mai latoarele nu mai sunt corespunzatoare.
rela\iile 7.1.6 cu coeficien\ii CL si CP mare de 8 D, la refulare, si de 12 D, la Din acest motiv trebuie efectuata, de
astfel: pentru coturi cu raportul aspira\ie (D reprezentand diametrul ra - fiecare data cand este nevoie, reglarea
R/D < 1, Ct = 1, 1; GP = 1,2, iar pentru cordului de aspira\ie sau diametrul e- debitului de aer al ventilatoarelor.
coturi cu raza d e c urbura mai mare si• chivalent geometric al racordului de re- j' Reglarea debitului de aer al ventila-
pentru cutii de racord. coeficien\ii vor fi fulare). toarelor se face prin una din urmatoa-
Ct = 1,07; GP = 1,08. rele metode:
Performan\ele ventilatorului vor fi I 7.1.4. Reglare~ debitului de aer al a - Reglarea debitului de aer prin
modificate cu rela\iile 7. 1.6 s i in cazul I vent1latoarelor modificarea tura\iei ventilatorului (fig.
in care aspira\ia este afectata de . unul 7.1.12a). Sa presupunem ca debitul de
•
sau doi pere\i plani care fac un unghi In multe situa\ii, in practica, caracte- . aer furnizat de ventilator este LA si eel
diedru, cu ajutorul coeficien\ilor Ct si
GP indica\i in figura 7. 1. 11 .
risticile ventilatoarelor din cataloagele
producatorilor sun! diferite de cele ce-
I necesar este Ls. Punctul de functiona-
re al ventilatorului A se va afla la inter-
•

1, 15
sectia curbei caracteristice a retelei
' . R
0
I 1, 15 I l cu curba caracteristica a ventilatorului
-"'. 1,14 ' .,21,14 '
Cl.
I C1, corespunzatoare tura\iei n1 .
-"' 1,13 .,2" 1, 13 l:il'
1, 12
I
'
~D 1, 12
I Aducerea punctului de func\ionare
din A in B se va face prin reducerea tu-
1, 11 I
1, 11
I
lJ,!
~
ratiei
•
de la n 1 la n2 si
•
modificarea cur-
I
1, 10 1, 10
I I - bei caracteristice din C1 in C2.
1,09 ' 1,09 .
' in acest caz, debitul de aer va sca-
I I
1,08 1,08 dea la Ls si, odata cu el, va scadea si
I I
1,07
I
1,07 ,, puterea absorbita de la PA la Ps, pro-
1,06 1,06 I
cedeul de reglare prin modificarea tu -
1,05 1,05 I \ ra\iei fiind avantajos, deoarece reduce
1,04 ~ •
1,04
I
. ' consumul de energie. Daca este ne-
1,03 I'\._ - ' cf 1,03
' ...,p
(
....... ....
~
I cesara marirea debitului de aer se va
' I
1,02 "- 1,02 proceda la marirea tura\iei ventilatoru-
I I .......
• 1,01 .'
•
1,0 1 • r-. lui, dar trebuie avut in vedere ca odata
•
1,00 I 1,00 I cu aceasta va creste si puterea absor-
0 0,2 0,6 1,0 1,4 1,6 2,0 0 0,2 0,6 1,0 1,4 1,6 2,0 bita si exista riscul distrugerii motorului
l/ d 1/d electric, daca puterea absorbita este
a b
mai mare decal cea nominala, a moto-
Fig. 7.1.11. Coeficientii de corectie pentru ventilatoare
rului electric.
cu aspiratia perturbata de perefi plani:
Modificarea tura\iei ventilatorului se
1 - zona recomandabila.
poate face prin metode:
. - - - - - - - - - - -- -- - -- -- - -- - - -- - - - - -- --., I - mecanice: schimbarea ro\ilor de cu -
t.P .-- - - - - - - -- -- , Pa c.P Pa Irea; transmisii planetare; cutie de viteze;
-.......c'(FJ,) [kW) c , [kW] cuplaj hidraulic; motoreductoare etc.
' - electrice: cuplaje electromagnetice;
R• .
•• Hst---:/ '7°, variatia '
rezistentei
. rotorice la motoarele
A I 1 cu curent alternativ cu rotorul bobinat;
R1 1
reglarea tensiunii de alimentare a mo-
I
I toarelor asincroane; utilizarea motoare-
' lor asincrone cu mai multe viteze; utili-
•
•
•
• I zarea motoarelor de curent continuu .
•
• I
• •
I b - Reglarea debitului de aer prin
• rezistente locale (fig . 7 .1. 12b). Punctul
Ls L ' de func\ionare a sistemului este A, a-
Ls LA L i
a b I flat la intersec\ia caracteristicii reale a
iinstala\iei R cu caracteristica ventilato-
\ rului C, punct caruia ii corespunde de-
t.P Pa ' bitul LA, mai mare decal eel necesar
-.... - - c [kW] '
Ls. Pentru a deplasa punctul de func-
' PA ' \ionare din A in 8 (caruia ii corespunde
~l A
' ! debitul necesar Ls) se introduce o re-
Ps zisten\a hidraulica suplimentara (prin
Hs modificarea pozi\iei sibarului de pe as-
90°
0 pira\ie), care va schimba caracteristica
• 75
4 5° 60 o-· retelei
•
in R 1 si
•
va conduce la o creste-
•

re a puterii absorbite de la PA la Ps.

c d Aces! gen de reglare este dezava ntajos
deoarece creste consumul energetic,
Fig. 7.1.12. Reglarea debitului de aer la ventilatoare:
dar este des utilizat in practica datorita
a - prin modificarea turatiei; b - prin rezistente locale; c - cu dispozitiv
simplita\ii sale.
de reg/are la aspirafie; d - dispozitivul de reg/are.
c - Reglarea debitului de aer prin dis-
 L lnstalatii
. de ventilare si. climatizare
pozitiv special montat pe racordul de
asp irati e a l ventilatorului (fig. 7. 1. 12c)
Disp ozitivul de reglare cu sectiune
circ ulara este alcatuit dintr-un numar
de palete triunghiulare (gen evantai)
care se ro tesc in jurul unei axe , cu unul
din capete amplasat pe un butuc fi xat
in axul racordului de aspiratie, iar cela-
lalt cap la circumferinta acestui a.
Paletele sunt, in mod normal, deschi-
se , fiind paralele fa\a de curentul de
aer (cu axul canalului de absorbtie).
Prin ro tirea in jurul axei proprii, pale-
tele obtureaza, partial sau total, sectiu-
nea de trecere a aerului :;;i mo difica in
mod corespunzator caracteri sti ca de
function ar e a ansamblului ve ntilator -
dispozitiv de reglare.
Punc tul de fun c\ionare A care cores-
punde paletelor deschise cand unghiul
este a. = 90° se va deplasa in B daca
unghiul de inclinare al paletelor va de-
veni a. = 30°. Puterea absorbita in a-
cest caz va scadea de la PA la Ps.
Reglarea se poate face prin ac\ionarea
manuala a dispozitivului de reglare sau
prin intermediul unui dispozitiv cu aer
comprima t sau a unuia electromecanic.
Reglarea se va face chiar in timpul
func tion arii instalatiei daca s-a produs
o modificare importanta a rezisten\ei
aeraulice a ac esteia.
Aces! tip de reglare se utilizeaza $i
p entru ventilatoare axiale care au mon -
tat un asemenea dispozitiv.
Proced eul este economic, U$Or de a-
plicat, dar dispozitivul de reg lare este
scump $i, din acest motiv, este putin
utilizat.
7 .1.5. Alegerea ventilatoarelor
pentru centralele de ventilare ~i
climatizare
Alegerea ventilatoarelor este o pro-
blema foarte importanta care nu are o
solutie unica $i implica, atat criteriile
tehnice cat $i cele economice.
in vederea alegerii ventilatoarelor tre-
buie cunoscute debitul de aer L [m 3/s),
pierderea de sarcina t>.p in retea [Pa].
conditiil e de silentiozitate pe care tre-
buie sa le indeplineasca acestea in in-
sta latie; pozitia in care se va m anta
ve ntilatorul , respecti v, dimensiunile
maxime pe care ventilatorul le-ar putea
avea; sistemul de antrenare :;;i, nu in ul-
timul rand, costurile de achizitie.
Debitul de aer este eel al instala\iei,
iar presiunea ventilatorului reprezinta
suma pierderilor de sarcina, pe canalul
de aer proaspat pana la agregatul de
climati zare, in agregatul de climatizare
$i pe canalele de aer refulat pana la gu-
ra de aer, dezavantajata hidraulic. Aces-
tea vor fi corectate cu rela\iile 7 .1.6,
daca este cazul, $i in func\ie de am-
plasarea reala a ventilatorului in insta-
Capitolul 7: Elemente componente ale
la\ie. Pentru alegerea ventilatorului, pe
langa elementele enumera te mai sus,
trebuie cunoscute caracteristicile teh-
nice ale ventilatoarelor ce se vor utiliza.
Cunoscand aceste elemente alege-
rea ventilatorului consta in:
a - Alegerea tipului de ventilator co-
respunzator cerintelor de zgomot $i de
gabarit impuse de instalatia pe care
acesta urmeaza sa o deserveasca:
- la instala\iile tara tubulatura - ventila-
tor axial;
- la instala\iile de ventilare generala ·
vent ilator ra dial de uz general;
- la instala\iile de climatizare - ventila-
tor radial silentios.
b - Alegerea pozi\iei de montare
pentru ventilatoare radiale, astfel ca
traseul canalelor sa fie cat mai sc urt $i
! CU piese Speciale cat mai pu\ine; .
c - Al egerea tipodim ensiunii cores-
punza toare in func\ie de debit $i de
presiunea necesara, in conformitate cu
indica\iile producatorilor, date in cata-
loagele de produse.
Punctul de functionare a ventilatoru -
lui se afla la intersecti a c urbei caracte-
ristice a re\elei R, cu c urba caracte-
ri stica a ventilatorului C.
La alegerea ventilatorului se are in
vedere ca punctul de fun ctionare sa se
afl e intr-o zona de randament maxim
sau in apropierea acesteia.
in situatiil e reale, unul sau altul din
criteriil e d e a legere ale ventilatorului
poate ti preponderent dec izia luan-
du - se in func\ie d e acesta.
a
4
51'
b
· agent incalzitor; 2 - agent incalzi t (aer).
instala~iilor
7.2. Baterii de lncalzire
7.2.1. Baterii de lncalzire
cu abur ~i apa
Bateriil e pentru incalzirea aerul ui
sunt elemente care intra in componen-
ta agregatelor de ventilare-c limatizare
:;;i aerotermelor. Dupa agentul purtator
de caldura. bateriile de incalzire pot ti
cu abur, apa calda sau fi erbinte, gaze
de ardere sau electrice. Elem entul in-
calzitor al unei baterii de incalzire func-
\ionand c u abur, apa calda sau fi erb in-
te, poate fi alcatuit din \evi din otel cu
ari p ioare (circulare. patrate, hexagona-
le, alte forme) din \evi cu banda spira-
lata sau din \evi din cupru c u lamele
din aluminiu (fig. 7.2. 1).
Bateriile cu \evi $i aripioare (cele mai
raspandite) se compun din \evi a$ezate
pe un rand sau mai multe pe care sunt
ata$ate aripioare. Tevile sunt legate la
extremitati in colectoare comun e. Cu-
rentul de aer (agentul secundar) traver-
seaza tevile cu aripioare perpendic ular
pe axa longitudinala a acestora, iar
fluidul incalzitor (agentul primar), aburul
sau apa calda, circula prin \evi . Tevile
$i aripioarele sunt fie din otel $i supuse
unei zincari prin imersie sau unei
cositoriri electrolitice, fie din c upru $i
aripioare din aluminiu (lamele din al u-
miniu). Spa\iul dintre aripioare este cu-
prins intre 2 $i 6 mm , iar grosimea lor
variaza intre 0,2 $i 0,5 mm. Bateriile de
incalzire pot fi cu unul sau mai multe
Al
Cu
Fig. 7.2.1 . Elernente incalzitoare
pentru bateriile functionand cu
apa calda, apa fierbinte sau abur:
a - teava cu aripioare; b - tea va cu
banda spiralata; c - a$ezarea
elementelor de incalzire; d - fevi
din cupru $i lamele din a/uminiu;
 134 Capitolul 7: Elemente componente ale instala~iilor I. lnstalatii
, de ventilare si
, climatizare

randuri de tevi' in functie de puterea

termi ca ce trebuie atinsa (fig. 7 .2.2) :;;i
1'
.' "' se p ot m onta, in functie de debitul de
_-e - " "' -- e I
: : <ll -_ - --€>- - - <i> - - ~ - " - <r - -e- - - I aer :;;i puterea termica necesara, fie in
~.~ :1: seri e, fie in paralel (fig. 7.2.3).
' '
"' I•'
I' --- - - 'I Schimbul de caldura
'' '
- - :1 : - - ! Bateriile de incalzire functionand c u
:r.' ' ' ' abur , apa calda sau fierbinte sunt
- -+--
'! I
schimbatoare de caldura prin suprafa-
'''
,.--t- - - -- - - \a, c u curent incruci$at, schimbul de

'---'-1 - :'I:
- - - -- - - I caldura avand 1oc dupa 1egea:
'
•,
' ''
.
''
'. 3 Oat = k ·A ·fltm [W] (7 .2. 1)
•
: ~
: 3- -~-~
- ~--~-~-~-~--~
- -~-~
-~--~-~-~-~--~-~-~-~
--~-~-~-~
--~·~~--~--~-~-~-~--~-~-~
-~--~-~-~-~--~-~-~-ft. t--' 1n care:
' '
:. : - -<!>-- - e -- e -<J>-- - e - e -e---- - ~ -
- k est e c oeficientul global de
- - transfer termic [W/ m 2·K);
' - A - suprafata de schimb de caldura
'
. - I - ~ a b ateri ei [m 2];
- ll tm - diferen\a medie logaritmica de
. - .- t emperatura p entru schimbatoare cu
,,
- curent incruci:;;at [K).
in cazul bateriilor din t evi cu aripioa-
·r ' . - re (lamele), coeficientul global termic
' este dat de relatia:
' '
_, - ~

--
'' -~
[W/ m2·K] (7 .2.2)
- I
-
Ve dere A-A a, Vedere B -B
, c u:
- Ae - suprafata exterioara de schimb
---~-----
-- - ~----
--. +----- --- ~ -.- -+
- --·~----,.-- · -::+- ---
----+--- : 1i\.~ : ·
•
...
'
'
'
.
'
'
'
-
1' - -
-- ----
- -:f,- -
'
- - -
I de caldura (tevi $i aripioare) [m2];
' I - A; - suprafata interioara (a \eviler)
' '

ti
' I
''
' .
. .-
'
'

- - -~ ' ' '

-
I)
-:t--
'
'' ' I
...
'
'
''
'
'
,- - - -· h i - - - - - - - - I
I _./
: [m2];
I

!:
'
'
'
. '
'
'
I' - - -
1
- - -
' '
"' -
-:,-;- - - - -
I
I
:--,
c-
- a; - coefici ent de sc himb superficial
la interior [W/m 2·K];
14-1
•
I - - - - .
' I '
_,' ' '
- - - - -
I v ae - c oeficient de schimb superficial la
' 14 1
'
'

:' i: I v
, I exteri or [W/ m2·K] ;
I - r - - - - - ' - ---- - - :--,
' I I
8 - grosimea peretelui \evii [m];
'
-
-<J>-1
I
~ - - - - -''L
' '
''
'
- - . - - I
'
v
'
/
A. - coefic ientul de conductivitate termi -
' ' I '
' , -
I
r ~ - - - - -fi-- ' - - - - - I

"',
ca a p eretelui \evii [W/ m ·K] .
I
'
'
- .:S>'I. - ·-- - - -
'
"
'
" '
- ' I. - - - - -
I
I
Daca bateria functioneaza
'
c u abur si '

' ' '' ' I

_./ daca A e/A ; < 10 rela\ia se simplifica $i
I
' '
I'
- ~'-
'I
-- - - -
-:r-
'' . ''

- ' '
' ,'
,, 3
- - - - '
I
'
'
k ~ <Xe p entru ca se pot neglija term enii
81 A. $i 1/ a; in rap ort cu 1/ ae. Oaca ba-
- ..
.
..'
-
'
-II --- '
2
- - -
·:i: · - - - -
I
' '
_./
,I

teria este alimentata c u apa

I
. - - - - -,' ' ' - - - - -
'
- - - 1c -
'
-- I ,I , '
' 1
k = ---- [W/ m 2 ·KJ
'-
' .
'
'
'l
'I ' I ) (7.2.3)
'
I - - - - - ' I'
"
- - - - - 1 A, 1
••
I ' _./ - +-
•' - c - - -
f:#- :±- - ~ -<!>-- - ---0- - i-$ - e - <I> - e- +-I
- -;- a, A a •
I
a, = 2040·(1 + 0 ' 0 1· tw)· WJ .Bl d : O, 13
I
. '
' ' ' • ' ' ' • [W/ m2·K] (7 .2 .4)
.
.'
' ,_ • - I I I I

.~ ·- - - - ,• ·K::: unde:
'
' •' --
• ' - - '
-- - - - - - - - - - - - - - - fw - temperatura apei [°C];
'' .
'
' - - - w - viteza ap ei [m/s];
'
-' - ' '
. '
.' I .
- d, - diametrul interior al \evii [m].
Expresia pentru a I • este redata dupa
form ula lui Stender. In calculul b ateri -
ilor c u tevi c u aripi oare se mai utilizea-
Fig . 7.2.2a. Baterii de lncalzire cu 1 rand de tevi functionand cu apa: za $i no tiunea de randament de ari pa-
ai - formand un circuit; a2 - formand mai multe circ uite. re T) a ' definit prin expresia urma toare:
1 - lame le d in aluminiu ; 2 - tevi din cupru ; 3 - ri gidizare (la b aterii mai lungi de faer - fartp
900 mm). 1Ja = faer - f1ea'a ( 7 · 2 ·5 )

Tabelul 7.2.1. Caracteristicile bateriilor din figura 7.2.4

I II 111 IV v VI
• Suprafa\a de i nca lzire pe 1 m teava m2 0 ,65 0, 8 1 0,83 0 ,83 2, 04 1,63
• Suprafa\a de incalzire pe 1 m 2 suorafata fron tala m2 18,6 12.0 14,5 23,0 25,5 27,0
• Oiametru l interior fmm] 12 12 12 12 12 12
• AJ A; 17 ,5 2 1,5 11 ,0 11 ,0 14,5 32,5
'
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor

Teoretic, nu este posibil de a ca lcu-
la precis coeficientul k , valoarea lui de-
p inzand de numero$i parametri , printre
care gradul de turbulen\a a aerului , a-
sezarea \evilor, tipul de legatura intre
aripioara $i \eava, numarul de randuri
de \evi, gradul de curatire etc. Toate
metodele de calcul fiin d supuse unui a-
numit grad de imprecizie , coefi cientul k
se determina pe cale experimentala, fi-
ind sarcina fi ecarui fabricant. In fi gura
7.2 .4 se dau valorile k pentru 6 modele

E~·~~l~~~·~~·~~~
de baterii de incalzire cu abur , carac-
teri sticile !or fiind date in tabelul 7.2.1
• •• • m
(dupa RECKNAGEL - SPR ENGER
SCHRAMEK).
.. . 1· Valorile coefi cientului global de
---- -----+------------- ' transmisie a caldurii urmeaza, in gene-
ral, legea k = c · V' , cu n = 0,4 ...0,6;
--------- + ---- --------- (v - viteza aerului ; c - constanta).
1 :.: '
--------- ~ ~------------ Adaptarea pentru func\ionarea baterii-
"'
lor cu apa se face cu rela\ia de mai sus
--------r--~------------- -
$i cu formula lui Stender. Pentru cele 6
2 :4-3 ·l
tipuri de baterii $i pentru o viteza de
circula\i e a apei in \evi de 0;5 m/s, va-
lorile coeficientului k sunt redate in fi -
gura 7.2.5 .

•
Pierderile de sarcina pe circuitul

: aerului

'

-B·
~- 2

~­
~-

Vedere A-A Vedere B-B __ _ _ /

..,L" _ __ ___ _ _ ,,,

---------t----------
·1·------t---------
_________ T _________ +rl-1-+-
--------·r·--------
----------,-.. -----~-~-
2

--------· +------- --- T

---------4----------T
---------f --------- -4.....+-1-4-

--------- t -------~--+c-++--+--
'- - - _,,..

·-2- ·------r ·-------- b

:=:=:=:=:1:=:=:=:=: I

• :·_' ~
f------- "" -t c
Fig. 7.2.3. Racordarea bateriilor
de incalzire:
a - In serie;
b - In para /el cu baterii suprapuse;
Fig. 7.2.2b. Baterii de incalzire cu 2 randuri de tevi functionand cu apa: c - In para/el cu ba terii alaturate;
b 1 - formand un circ uit; b2 - formand mai mu/te circ uite. 1- agent termic ; 2 - aer.
 136 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

Rezistenta •
aerauli ca a bateriilor de in- practica se utilizeaza un tip de nomo- alimentarea cu agent termi c (apa} se
calzire este determinata experimental grama avand in abscisa viteza aerului $i face de asa maniera ca function area sa
' '

de fabricant. Pierderea de sarcina este in ordonata coeficientul de eficacitate: . fi e mixta, adica in curent incru ci$at $i
'
proportionala cu patratul vitezei aerului, t 2" - t'2 i in contracurent, ceea ce are ca el ect
<P = , (7 .2.8)
raportata la suprafata frontala a bateriei: f m - f2 cresterea coeficientului de efi cacitate.
•
l!.p = C1·v2 [Pa] (7.2.6) 1n care: Figura 7 .2.8 prezinta curbele caracte-
cu: - t"2 - temperatura de intrare a aerului ri sti ce pentru o baterie de tip Ill cu 1
c 1 - constanta; in baterie [°C]; ' pana la 6 randuri de tevi.
- v - viteza aerului [m/s]. i - t '2 - temperatura de ie$ire a aerului i Controlul performantelor bateriilor '
Pierderea de sarcina pentru toate ti - i din baterie [°C]; I r§ 19.4.3)
purile de baterii enumerate mai sus ! - tm - temperatura medie a agentului , Sunt situatii in care conditiile de
0

es te data in fi gura 7.2 .4. \ primar [°C]. i functionare a bateriilor de incalzire sunt
I Functionarea cu abur allele decat cele pentru care ele au in-
'
Pierderea de sarcina pe circuitul Din ecuatia generala a schimbatoa - dicate curbele caracteri stice (tempera-
•
pr1mar relor s-a dedus: turi diferite si/sau debite masice diferi -
Pierderea de sarcina pe circuitul pri- - ka (7.2.9)
! te} pentru ~are sunt necesare calcule
<P = 1- e v pc
mar al unei b aterii functionand cu apa de conversie in vederea verificarii pute-
•
calda este data, in princ ipal, de schim- 1n care: rii termice a bateriei de incalzire .
barile de directie $i se calcu leaza, a- · a - suprafata exterioara specifica de Exista trei marimi fundamentale adi-
proximativ, cu rela tia: I incalzire raportata la sectiunea frontala mensionale care conditioneaza
• functio- •

f..Pw = C?W· I [Pa] (7 .2.7) I [m 2/m2]; narea schimbatoarelor de caldura :

•
1n care: - v - viteza aerului [mis]; - coeficientul de eficacitate (relatia
- c 2 = 1500 ... 2000, pentru apa rece; - k - coeficientul global de transfer 7 .2.8);
- c2 = 1000 ... 1500, pentru apa calda , termic [W/m2·K]; - raportul valorilor r= W2 I W1 = l!. t1/ l!.t2
•
d e 80 °C·
'
- p - densitatea aerului [kg!m3]; 1n care:
- I - lungimea tevii [m]; - c - caldura specifica a aerului [J/kg·K]. - W1, W2 = c ·m, (c - caldura specifica
- w - viteza apei [m/s] . Aceasta relatie a servit la trasarea [kJ/kg·K] ;
Aceste valori cuprind $i pierderile de diagramei din figura 7.2.6, care da co- - m - debitul masic de apa, abur sau
•
sarcina din distribuitor-colector . eficientul de eficacitate pentru 6 tipuri aer [kg/s]};
de baterii cu un rand de tevi, valabila - coeficientul de performanta specifica
Alegerea unei baterii de incalzire pentru tipul II de tevi cu aripioare. a schimbatorului
Pentru baterii d e incalzire de puteri ; Func tionarea cu apa calda K = !!.t1/D.tm = kNW1
relativ mici, alegerea se fac e din cata- ·
' . In schimbatoarele de caldura clasice,
In cazul bateriilor functionand cu apa
logul producatorului. Pentru baterii de calda se pot construi diagrame identi- cu curent incruci$at, cele trei marimi
puteri mari, este necesar ca fabricantul ce cu cele trasate pentru bateriile func- sunt legate intre ele prin urmatoarea
sa verifice parametrii ceruti , cu ajutorul tionand cu abur, plecand de la tempe- I relatie:
unui program informatic, pe baza date- ratura medie a agentului termic admi-
lor puse la dispozitie de proiectant. tand ca schimbatorul este cu curent in-
' '

!(
I <P = 1- e- ,(1-e·' )} (7 .2. 10)

Se poate reprezenta grafic evolutia cruci$at, presupunere admisa pentru i reprezentata grafic
I
in figura 7 .2. 9.
caracteristicilor unor baterii de incalzire majoritatea bateriilor de incalzire. In
•
I Cunoscand doua marimi, se poate de-
la temperatura $i debit variabile. In cazul bateriilor cu mai multe randuri, : termina, cu ajutorul nomogramei, a tre-
~--------------------------------~ : 1a mar1me.
1 • - •

Pentru determinarea condi tiilor de

'j functionare, allele decal cele date de
35 I I
I w ]90
I m 2 K 80 +-----+----1-- --t- -
~ 70 +-----+----1---;- -71
c
Q)
50 1 - ----, 45 11 0
.
60 t---+---t-----:;;1-"'----:?i
-
0

~ 40
I ro
Q)

t_r"
60
E

26 ~,
<lr-~~1 111 -( /)
40
30 • IV -
c
ro
~

Q)
TI
30
ro
.D
0
50 v Ol

80
-c
Q)
20 .
·-
-0
Q)
0
0
VI
1 1,5 2 3 [mis]
1,5 2 3 4 5 Viteza aerul ui
Vi teza aerului in baterie [mis ]
sensul Fig. 7.2.5. Coeficientul de transfer
i aeru lui termic a diferitelor tipuri de baterii
Fig. 7.2.4. Coeficientul de transfer termic, k, (fig. 7.2.4) alimentate cu apa calda
~i pierderea de sarcina pe partea de aer a bateriilor (viteza apei = O,Sm/s, temperatura
de incalzire alimentate cu abur, in functie de viteza aerului. medie a ar ei = 80 °C).
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor

fabricant, se considera urmatoarele ca- de schimb. nic solicitate. Este important de avut in
zuri cu modificarile respective: Se recomanda utilizarea pentru vedere evitarea supraincalzirilor locale.
• Temperaturile de intrare variaza, baterie a unor materiale termorezis- de aceea aeru l va fi introdu s in
debitele masice (apa $i aer) raman ne- tente $i rezistente la corosiune deoare- suprapresiune, adica bateria se va
schimbate. Daca se presupune coefici - ce suprafetele de incalzire sunt puter- manta pe refularea ventilatoru lui .
entul de schimb global de caldura k
drept un invariant, nu variaza nici r, nici
Tipul aripioarei
k, iar rezultatele pot fi citite direct pe
diagrama din figura 7.2.9.
• Debitul masic de aer sau/$i apa va-
riaza - temperaturile raman neschimba- -.. 35 + ~ ~50~60
te . in acest caz valorile r $i k variaza . 80 60
V VI
Trebuie cunoscuta evolutia coeficien tu -
lui de transmisie k atunci cand vitezele
aerului $i apei variaza. intr-o prima a-
proxima\ie, $i pentru schimbatoare de
tm
t sens aer

caldura cu \evi cu arip ioare, coeficien -

tul de performan\a specifica K este dat
in figura 7.2.10, pentru temperaturi
constante. Cunoscand valoarea K $i r .
se determina coeficientul Lie eficacitate
din figura 7.2.9.
• in cazul bateriilor de incalzire func-
\ionand cu abur calculele se fac cu
-r = W2! W 1 = M1 I M 2
• Relatiile precedente raman valabile,
cu suficienta aproxima\ie, $i cand tem-
peraturile celor doua debite masice va-
riaza intre limite determinate ± 20 °C.
Daca diferentele sunt mai mari trebuie
facute corectii.

7.2.2. Baterii de lncalzire cu gaze

de ardere

Acest tip de baterii utilizeaza direct

caldura gazelor de ardere. rezultate din
arderea unui combustibil gazos (a l\i
combustibi li sunt tratati in vol. I - o~-~~~-+-~~~---+-~~~~•~--<>--~1--~~~1--~~---<
§6.5.3. - Generatoare de aer cald pen- 0 2 3 4 5 6
Viteza aerului v [m/s ]
tru incalzirea aerului). Aceste baterii se
gasesc integrate intr-un aparat au-
Fig. 7.2.6. Curbe caracteristice pentru baterii
tonom alcatuit din urmatoarele elemen-
de incalzire cu abur cu 1 rand de tevi.
te: arzator, baterii de incalzire din tevi
lise, sistemul de evacuare a gazelor de
60
ardere $i dispozitivul de securitate. An - 1,0
samblul este prezentat in figura 7.2. 11 . ro
<P 0,9 ~ <P 0,9 ro
Puterea termica a unei astfel de baterii ;::>

poate sa atinga 1000 kW . <1 a.

<1
~II ~
0,8 a.
Arzatorul poate fi, in func\ie de capa-
.!!,. 0,8 Q; e -1
Q)
ro Q)
Q;
citate, de tip atmosferic care aspira. -~0 0,7 70 a.
Q) §
0
0,7 70 ro
Q)
singur, aerul necesar combustiei sau de ro ro a.
tip insuflant, la care aerul necesar com-
0
~
0,6 c
60 ·0"" .2
Q;
60 •<Cl
c
~ ·0
bustiei este insuflat de un ventilator. Q)
u 0,5 50 (/)
Q)
u 50 ~
(/)
Arzatorul se amplaseaza in camera c Q)
u c 0,4 40 u
Q)
-~
Q)
de combustie, captU$ita CU $amota. ·0 0,4 40 ro
.2
Q)
ro
Pentru bateria de incalzire (schimbato - ~ Q; Q;
0,3
Q)
0 0,3 30 u 0 30 Q;
rul de caldura) exista diferite tipuri con- 0 Q; 0 u
structive in care gazele de ardere ce- 0,2 20 u: 20 £
deaza caldura aerului prin combusti e:
0, 1 10 10
- baterii din tevi lise in care gazele de
ard ere circula prin tevi, iar aerul, la
0 2 3 4 5 2 3
exteriorul acestora; Viteza v, a aerului in baterie [mis] Viteza v, a aerului in baterie [m/s]
- baterii in forma de V sau W formate
din tabla din otel ondulat, sudate la
capete; Fig. 7.2.7. Curbele caracteristice ale Fig. 7.2.8. Curbele caracteristice ale
- baterii din fonta cu aripioare sau cu unei baterii de incalzire cu abur, unei baterii de incalzire a aerului ,
nervuri pentru marirea suprafe\elor tip Ill cu mai multe randuri. cu apa, de tip Ill.
 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare
Dispozitivul de securitate este desti - evita var ia\iile de presiu ne la arzator . carcasei. Numarul rezisten\elor depin-
nat evitarii tuturor accidentelor $i dete- , de de puterea termica dorita, de natura
riorarilor. Consta dintr-un supraveghe- 7.2.3. Baterii de incalzire $i tensiunea c urentului electric . Pentru
tor de flacara, o flacara de veghe $i un 1 electrice puteri mici se utilizeaza o singura
bimetal sau term ocuplu. La orice de- treapta de incalzire; pentru puteri mari,
ranjament, vana a utomata m ontata pe Ac est gen de baterii este frecvent u- este intotdeauna necesar de a le repar-
admisia gazului se inchide. Detectoare tilizat in instalatiile de climatizare in tiza in trei sau mai multe trepte.
m ai recente utilizeaza senzori c u inelfie care este nevoie de puteri termi ce mici Tensiunea de alimentare este, in
mica , sensibili la conducti vitatea sau sau in cazul in care nu se dispune de general , de 220 W. in cazul puterilor ce
radiatia flacari i. o sursa de agent termic (abur sau apa dep a$eSc 3 kW $i c urentul este
Principalele c auze de deranjament calda). 0 baterie electrica este formata alternativ, se urmare$te repartizarea pe
pot fi : dintr-o carcasa de tabla din otel in in- cele trei faze. Viteza aerului va fi eel
- lipsa de combustibil - prin intrerupe- teriorul careia se gasesc elementele de putin 3 .. . 3,5 mis. in toate cazurile
rea alimentarii c u gaz sau i nchiderea incalzire electrica amplasate transver- unde se prevad baterii electri ce trebuie
robin etului de trecere; sal pe direc \ia de curgere a aerului luate masuri de prevenire a incendiilor
- lipsa energiei e lectrice - pana de cu- (fig . 7 .2. 12). datorate temperaturilor superfi ciale ale
rent; Elementele incalzitoare pot fi : elem ente lor inca lzitoare pot atinge
- lipsa aerului - d efectiune la ventilator; - rezisten\e sub forma de filament 400 ... 600 °C. Daca, accidental, circ u-
- cre$terea temperaturii gazelor de ar- sau banda realizate din aliaje de crom - la\ia aerului este oprita, pericolul este
d ere - prin diminuarea debitului de nichel infi'l$urate pe izolatori din cera- inerent. Pentru aceasta se utilizeaza o
aer sau avarierea m otorului ventilato- mica; serie de dispozitive de protec\ie cum
rului . in toate aceste cazuri dispoziti- - bare din cupru sau o\el amplasate ar fi:
vul de securitate inchide alimentarea intr-un material izolant cum ar fi mag- - cuplajul comun al ac\ionarii ventilato-
c u combustibil. neziu sau nisip cualfos; exista o mare rului $i bateriei de incalzire;
Este necesar sa se prevada un regu- diversitate de modele. - releu cu dispozitiv amplasat in canalul
lator de presiune pentru gaz pentru a Racordurile sunt fi'!cute in exteriorul de aer care decupleaza alimentarea
bateriei in cazul opririi ventilatorului;
0,8
- montarea unui termostat de supra-
'.2. !ll 2 temperatura care decupleaza alimen-
~ 0' 6 1----'---<Y' tarea bateriei la depi'l$irea unei anu-
e mite temperaturi;
2 - pentru puteri mari {P ~ 15 kW) se
~ 0,5 prevede un temporizator de oprire a
u
m
u ventilatorului, dupa dec uplarea bate-
u; ri ei electrice.
ID 0 , 4 +-----ll-------ll-------l-~"""9 ~~9"""'>1--':;....-f;.--FC--l-----+----1-----1
"O Posibilita\ile de reglare a unei baterii
c electrice sunt urmatoarele:
ID
u
;;:::
0 ,3 +-- - - 1 - ---\- -,<--I-- -,.£-l-- - ' - - l - --'--l--- -+-- --l- - -l-- - -I - c u sisteme electromecanice, func\io-
ID
0 niind pe principiul tot sau nimic, se-
u sizate de un termostat - m etoda este
imprecisa pentru puteri mici;
- in cascada utilizand un regulator c u
programare comandat de un termos-
tat proportional, pentru puteri mari;
- cu tiristori modula\i de la 100 % (eel
0 mai efi cient, dar cu un cost mai ridi -
0 0,2 0 ,4 0 ,6 0,8 1,2 1,4 1,6 1,8 2
ca t de investi\ie).
Coeficienl de performan\a kNW 1
Fig. 7.2.9. Fascicul de curbe caracteristice bateriilor
de incalzire functionand in contracurent.
1,5
1,4
"
K ' 1,3 "\.'
K: 1,2
1, 1 "'"
""""- I"-
"-.._ .........
1,0
0,9
0,8
0,7
- --
'-...._ ...........

- -- -:-:-.
...__

---- - -
rn ~
---3...
'
N-- ~ 1(
•
rn2"'2Q

0,6 ~
0, 5
0 ,6 0.8 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2
m'1
m1
7 a 8
b Fig. 7 .2.10. Variatia raportului
Fig . 7.2.11. Montarea unei baterii de incalzire a aerului functioniind coeficientilor de performanta
cu gaze de ardere: specifica K'/K in functie de debitele
a - plan; b - sec tiunea AB. de aer ~i apa ce traverseaza bateria
- aer proasp at; 2 - canal de aer recirc ulat; 3 - aer de combust ie; de incalzire:
4 - gaze de ardere; 5 - aer cald; 6 - ventilator; 7 - gril a de aer recirculat; m 1 = masa de aer; m2 = masa
8 - bateri e de incalzire a aerului cu gaze d e ardere. de apa.
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare
7.3.: Baterii pentru
racirea aerului
Din punc t de ve de~e constru c ti v, ba-
teriile pentru racirea aerului sunt iden-
ti ce cu cele de incalzire. Oat fii nd ecar-
turile de temperatura mai mici decat in
cazul incalzirii $i p entru a ob\in e efectul
de racire dorit este necesara cuplarea
bateri ilor de racire sau fol osirea tip uri-
lor cu un numar mai mare de randuri
de \evi .
Circula\i a apei este in contracurent $i
vitezele de c ircula\ie sunt mai mari
(peste 1 m/s) decat in cazul incalzirii,de
unde, $i necesitatea ca pompele de
circula\ie sa aiba presiuni mai mari .
7.3.1 . Schimbul de caldura
Pentru determinarea coefi cientului
global de schimb de caldura trebuie
considerat procesul de racire, cu sau
fara separarea apei din aer (condensa-
rea vaporilor de apa din aerul supus in care:
racirii).
termi c pentru caldura sensibila,
Racirea tara separarea apei (racirea [W/ m 2 ·K] ;
uscata)
Rela\ia utilizata pentru schimbul de [kg/ m 2·s];
caldura in cazul bateriilor cu apa calda i
ramane valabila: in baterie (°C];
Q = kAMm = L·D.h [W) (7 .3. 1)
in care : stratul limita de la suprafata bateriei;
k =---- [W/ m 2 ·K] aerului [kg/kg);
2. A, + J_
a; A a.,
- 6 h - vari a\i a de entalpie a aerului su-
pus racirii ;
- a ; - este dat de relatia 7.2.4.
Pentru diametre interioare de \evi de
12 - 15 mm se poate utiliza si relatla:
a;= 3500·(1+0,015·tw)·v.Jl·87. d-0, 13
[W/ m2·K) (7.3.2)
Viteza ap ei in \evi poate fi aleasa de '
Q,5 .. .2 m/S, dar pe Ca( pOSibil Sa nU I
scada sub 1 m/s , deoarece flu xul de
caldura schimbat scade considerabil.
Pentru viteze ale apei de aproximativ
1 mis se p oate folosi diagrama din
figura 7.2.5.
Racirea cu separarea vaporilor de
apa {racirea umeda)
Separarea vap orilor de apa din aer
are loc intotdeauna cand temperatura
sl.lperficiala a aripioarelor bateri ei este
mai mica decat temperatura punc tului
de rou a a aerului care intra in baterie.
in diagrama de aer urned, schimba-
rea de stare a aerului descrie aprox i-
mati v o dreapta ce une$te punctul de
stare ini\iala a aerului inainte de intra-
rea in ba teri e $i starea aerului saturat
corespunza toare temperaturii superfi ci-
ale a bateriei presupusa constanta $i
ega la cu temperatura apei de racire.
Capitolul 7: Elemente componente ale
Evolutia stari i aerului este rezu ltanta
un ui proces de amestec intre aerul in -
tra! in baterie si aerul din stratul limita
de la suprafata \evilor. Cum temperatu -
ra apei $i, prin urmare, temperatura su-
perficiala a \evilor variaza, de la un
rand la altul , evolu\ia starii aerului va fi
o curba cu panta, mai mull sau mai
putin, variabila c um este indicata in
figura 7 .3. 1.
Caldura schimbata intre aer $i agen-
tul de racire ce trece prin \evile bateriei
(apa rece, apa racita , freon) este atat
sub form a de caldura sensibila cat $i
latenta. Cantitatea totala de caldura
schimbata intre aer $i suprafa\a umeda
a bateriei este:
0 =Os+Q, = Aa( t. - ts )+A ar(x.- xs)=
=aA( t, - ts+ r(x,: xs)) =
=aMts(1 + rL1 xsJ=aMts L1 h =aMh
c,1 ts cl1 ts
- a - coeficient superfi cial de tran sfer
- a = a I c - coefi cient de evaporare
- ta - temperatura aerului la intrarea
- ts - temperatura de saturatie in
- Xa - con\inutul inijial de umiditate al
/
.- 3
I _J "
- " "
------
r 1/ 2 l
a - p - densitatea aerului [kg/ m3];
/ 3
.-x---------------
~ /\
0 0
~ v
0 \ 0 0
\2 b
Fig . 7.2.12. Baterie de incalzire
electric a:
a - sectiune /ongitudinala; b - secfium
transversala;
1 - peretele ca nalului; 2 - rezistenta
electrica; 3 - cutie racordare;
4 - conduc toare alimentare.
instala~iilor
- X s - con\inu tul de umiditate in
stratul limita [kg/kg];
- c - caldura specifica masica a
aerului uscat [kJ/kg·K] .
in aceasta ecuati e 6 h I 6 ts indica di-
rec\i a procesului de schimbare a starii
(unghiul de evolutie) aerului in diagrama
psihrometrica. intre b racire uscata $i 0
racire umeda factorul multiplicativ este
6 h I c6 ts. Singura necunoscuta este
temperatura ts din stratul limita, va-
riabila in timpul schimbului de cal dura.
7.3.2. Curbe caracteristice
ale bateriilor de racire
Calculul unei baterii de racire a aeru -
lui consta, in general , fie in dimensio-
narea suprafe\ei acesteia pentru reali-
(7. 3.3, zarea unei anumite raciri 6 t a aerului,
fi e determinarea unei anumite raciri 6 t
cu 0 bateri e avand suprafata de racire
data. Cele doua probleme sunt relativ
U$Or de rezolvat cu ajutorul curbelor
caracteristice.
Cazul racirii uscate
Cand schimbul este numai de caldu-
ra sensibila, este de preferat sa se uti-
lizeze , ca $i in cazul bateriilor de incal-
zire, coefi cientul de eficacitate <P definit
de rela\ia :
(,'- (, M
ka
(7 .3.4)
<l>=- - =- =1- e v pc
(,- (,' -l}
in care:
- v - viteza aerului [m/s];
- a - suprafa\a exterioara specifica a
" L bateriei [m 2/ m 2];
-
- t'2 - temperatura de intrare a aerului
in baterie [ C];0
- t"2 - temperatura de ie$ire a aerului
din baterie [ C]; 0
- 6 t = t "2 - t '2 - racirea aerului in
baterie [K];
- k - coeficientul global de schimb de
caldura [W/ m2·K] ;
-.ii :: ;;; :::::::~ ;
v
4
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Continutu l de umiditate x [g/kg]
Fig. 7 .3.1 . Reprezentarea in diagrama
psihrometrica, a schimbarii starii
aerului, la trecerea printr-o baterie
de racire, cu separarea vaporilor
de apa , in funcfie de numarul
de randuri. Bateria este alimentata
cu apa rece 6/11 °c.
 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor
- c - caldura specifica masica a aerului
[kJ/kg·K] .
Pentru fiecare tip de baterie de racire
(tipul cu \evi cu aripioare) se poate
construi 0 diagrama asemanatoare ce-
lei din figura 7.2.8, utilizabila atat pen-
tru incalzirea ca t $i pentru racirea ae-
rului .
Cazul racirii umede
Pentru determinarea coefi cientului de
eficacitate al racirii <I> se procedeaza,
ini\ial, ca in cazul racirii uscate. Apoi se
determina coefi c ientul de eficacitate al
uscarii <Px. Pentru aceasta se presupu-
ne ca amestecul dintre aerul ce intra in
bateri e $i aerul din stratul limita de la
suprafata bateri ei decurge similar mo-
dificarii temperaturii $i umidita\ii. Con-
form nota\i ilor din figura 7.3.2 se defi-
ne$le <!Jx cu relatia:
x, - X2 LI, (7.3. 5)
<P, = - - = - -
x, - Xo x, - Xo
- x1 - con\inutul de umiditate al aerului
la intrarea in baterie;
- x2 - continutul de umiditate al aerului
: la ie$irea din baterie;
- xo - continutul de umiditate al aerului
40
10
01-llLIU.tJO.L~_l_L..L--l-l--'--'-L-l-L..L.L..L.l
0 5 10 15
Con\inu tul in umidita te x
Fig. 7.3.2. Schimbarea teoretica
de stare a aerului, supus racirii ~i
uscarii, la trecerea printr-o baterie
de racire cu 6 randuri de fevi .
9-
ai 3
~ .§_ 50
:¥ 2,5 t----t---~-----:o:---.-J
n.
~ 2
.g; 1,5 - \.) 0 '---'---'--~--'--=-_._..,~_.__._--I.
:;
0 1
0Cll 0 2 3 4
LL Viteza aerului [m/s]
Fig . 7 .3.3. Factorul de amplificare a
pierderii de sarcina (qi) pe partea
de aer intr-o baterie umeda in raport
cu o baterie uscata:
1 - 500 aripioare/ m; 2 - 300 aripioa-
re/m .
L lnstala!ii de ventilare ~i climatizare
in stratul limita de la suprafa\a bateriei: fi rezumate pe o diagrama de unde
Cu o eroare foarte mica, se conside- apare eficacitatea calitativa a mecanis-
ra, pentru bateriile de rac ire utilizate mului de re\in ere ca $i efectul rezultant
frecvent in tehnica racirii aerului, un (fig. 7.4 .1). De aici rezulta ca particulele
randament al ariparii IJa = 0,85; cu alte eel mai greu de re\inut sunt cele cu
cuvinte, Xe este determinat pentru o diametrul de 0. 23 ~1m (pentru diametrul
temperatura superioara cu 0, 15 fa\a de fibrelor de 0,3 11m $i viteza aerului prin
temperatura med ie a apei. in acest fel materialul filtrant de 2 cm/s).
se poate determina U$Or starea aerului Eficacitatea mecanismului de re\inere
la ie$irea din baterie . este in func\ie de: diametrul fibrei , di-
in cazul racirii umede, datorita con- mensiunea particulelor, viteza de mi$-
densarii vaporilor de apa pe suprafa\a care $i reparti\ia parti culelor in amonte
de racire a bateriilor (lntre aripioarele de materialul filtrant.
bateriei), sectiunea de trecere a aerului Re\inerea este determinata de rapor-
se mic$oreaza, iar viteza de circulatie a tul:
aerului cre$te, deci pierderile de sarcina masa particulelor re_fi0u~
pe partea aerului vor fi mai mari decat masa particulelor incidente
in cazul racirii uscate. Figura 7.3.3 ofera Masurarea se efectueaza plecand de
valori pentru un coeficient de corectie <p la concentratia prafului in amonte de
al pierderii de sarcina in functie de filtru $i cea dupa filtru . Se poate defini
viteza de circula\ie (frontala) a aerului. gradul de retinere (pentru praf de tes-
! tare) sau eficien\a (pentru praf atmos-
7.4. Filtre de aer feric):
[% ] (7.4 .1)
7.4.1. Probleme generale Yam
in care :
Filtrele de aer sunt elemente ale in- 1 -y am - concentratia particulelor din aer
stala\iilor de ventilare/climatizare avand : in amonte de filtru [mg/ m 3 ];
functia de re\inere a impuritatilor solide - yav - concentra\ia particulelor din aer
sau gazoase con\inute in aerul atmos- in aval de filtru [mg!m3].
feric $i recirculat, inaintea introducerii Aceasta marime ce caracterizeaza
acestuia in incaperile supuse ventilarii un filtru este, in general, variabila $i
sau climatizarii . Aceste impuritati sunt cre$te odata cu cre$lerea gradului de
fcirmate din particule de origine mine- colmatare a filtrului (cu exceptia filtrelor
rala, vegetala sau animala cu dimensi- electrice).
uni cuprinse intre 0,001 $i 500 µm. Se poate defini permeabilitatea filtru -
Captarea partic ulelor solide sau lichide lui prin relatia:
se poate face cu diferite metode fi zice, p =1- f (7.4.2)
iar particulele gazoase prin procedee
chimice $i/sau fizice. Concentratia in 7.4.2. Marimi caracteristice
particule a aerului atmosferic nepoluat ale filtrelor
se situeaza intre 0,05 $i 3,0 mg/ m 3.
Puterea de re\inere a particulelor de in documentele EUROVENT 4/5 $i a
catre un filtru este baza ta pe diferite e- EN 779, parametrii lua\i in considerare
20 fecte fizice din care, mai importante pentru carac terizarea eficacita\ii unui
[g/Kg]
sunt cele de difuzie, inertie, interceptie filtru grosier sau fin sunt: debitul de
$i re\inere directa. Cele trei efecte pot aer, pierderea de sarcina ini\iala $i fin a-
la, gradul mediu de re\inere, eficacita-
tea medie la praful atmosferic . Filtrele
100
se clasifica in 9 clase, conform tabelu-
lui 7.4. 1.
~ 90
-;::: 80 Gradul de retinere $i efi cacitatea
;;;- 70
:v 60 sunt marimi care depind, aproape ex-
clusiv, de mediul filtrant, pe cand ca-
~ 40 paci tatea de inmagazinare este influen-
~ 30
-0 20 \ata nu numai de mediul filtrant dar $i
:."' 10 de suprafa\a de filtrare. Pierderea de
sarcina a unu i filtru, pentru un debit
0,03 0, 1 0 ,2 0,5 1 2 3 5 10
Dimensiunea part icu lelor, dp [11m] dat, este in func\ie de suprafa\a de
5 filtrare, de dispunerea geometrica a
materi alului filtran t $i de cantitatea de
Fig. 7.4.1. lnfluenfa diferitelor praf retinuta $i acumulata in filtru .
mecanisme de refinere asupra
puterii de retinere globala: 7.4.3. Pierderi de sarcina.
- efect rezultant; 2 - efect de inter- Durata de colmatare
ceptare directa; 3 - efect de difuzie;
4 - efect de inertie $i cernere. in starea initiala (filtru curat), pierderea
de sarcina este aproximativ urmatoarea
 I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor

pentru diferite tipuri de filtre de praf statice, cu derulare, electrice, automate;
[Pa]: f - tip ul constructi v, filtrele sunt: in-
- grosiere: 30 ... 50 clinate, cu tamb ur, cu derulare auto-
- fine 50 .. . 150 mata, cu sac i.
- foarte fine $i absolute 100 ... 250
Cantitatea de praf retinuta cre$te Filtre metalice
odata cu cre$terea pierderii de sarcina. Sunt de tipul c u celule sau cu placi ,
Valorile maxime ale pierderilor de sar- realizate in intregime din metal. Mediul
c ina pe care instala!iile le pot suporta fi ltrant este realiza t cu lana din otel, im-
$i care sunt recomandate sa nu fi e de- paslitura de fire metalice sau placi me-
pa$ite, sunt urmatoarele, pentru diferite talice perforate $i fi xate intr-un cadru
tipuri de filtre de praf [Pa]: metalic. Pentru a fi montate, una sau
- grosiere 200 .. .300 mai multe celule in paralel, in functi e
- fine 300 ... 500 de necesita\ile instalatiei, celulele sunt
- foarte fine $i absolute 1000 ... 1500 umectate cu un ulei special, pentru
Durata de colmatare a unui filtru de marirea eficacita\ii . Curatirea filtrului se
praf ce filtreaza un aer normal poluat face prin imersarea celulelor intr-o baie
este in functie de durata de fun c\ionare calda cu solu\ie de soda caustica
a instalatiei $i tipul de filtru . Pentru o (15 %) sau detergen\i.
material filtrant este form at din fibre
sintetice speciale, rigide, montate pe un
cadru obi$nuit, principalul lor avantaj
fiind ca se pot spala U$Or cu apa.
Printre filtrele c u fibre, un loc impor-
tant ii ocupa filtrele foarte fin e. Mediul
filtrant este format dintr-o impaslitura
de fibre foarte fi ne din sticla. materiale
sinteti ce. celuloza, metal sau fibre mi-
nerale $i pliate in zigzag intr-un cadru,
distan\a dintre pl iuri fiind asigurata de
ni$l e distantiere.
Acest tip de filtre constitu ie ultima
treapta de filtre pentru instala\iile ce
necesita un mare grad de retinere. Ele
sunt intotdeauna utilizate in laboratoa-
! re, sali de opera\ie in Spitale, incaperi
; din diferite sectoare indu striale
I
I ~~~~~~~~~~~~~~~

durata de functionare de 8 h/zi, durata lnconvenientul fi ltrelor metalice ii re-

medie de fun c tion are pana la cura\ire,
p entru a nu se depa$i pierderile de sar-
c ina maxime admisibile, se recomanda
a ti :
- 3 ... 6 Iuni pentru filtre grosiere;
- 6 ... 9 !uni (cu prefiltru grosier) pentru
filtre fine;
- pana la 12 ... 16 !uni pentru filtre foarte
fine $i ab solute (cu prefiltre grosiere $i
prezinta curatirea lor care este o ope-
ra\ie dificila in sensul ca nu se rea lizea-
za o cura\ir e completa. Sunt folosite
rar in prezent.
Filtre cu fibre
Mediul filtrant, la acest tip de filtru, ii
constituie tesaturile din fibre din sticla,
fibre sintetice , fibre naturale etc. Se !

fine). prezinta sub forma de celule plane,

mediul filtrant avand o grosime de a-
7.4.4. Tipuri constructive proximativ 20 ... 50 mm, plasat in interi-
de filtre de aer orul unei rame sau intre placi perforate.
La unele mo dele, materialul filtrant este
Se poate face o clasificare a filtrelor pliat in zigzag pentru marirea suprafe-
Fig. 7.4.2. Filtru cu saci cu tesatura
de aer avand in vedere cateva criterii, tei de filtrare. din fibra din sticla.
astfel dupa: Tipul de filtru cu fibre, mai raspandit,
a - materialul filtrant, se deosebesc este eel cu saci (buzunare) unde mate-
filtre: metalice; din tesatura; cu carbune rialul filtrant este asamblat sub forma
activ; cu baie de ulei; c u fibre elastice; de sacule\i (trei dimensiuni) a$eZa\i pe
b - modul $i locul de amplasare, fil - rame, cu dispozitive pentru ca aerul sa
trele sunt: verticale/orizontale; de ca- nu gonfleze excesiv sacul $i ri scurile
nal; de perete; de plafon ; de rupere sa fie inlaturate (fig . 7.4. 2).
c - tipul de utilizare, fi ltrele sunt: de Raportul dintre suprafata de filtrare $i
unica fol osinta; permanente (care se suprafa\a fron tala este cuprins intre 20
po t cura\ i); $i 25. Viteza aerului in filtru este de
d - marimea particulelor filtrate (dp - aproximativ 2,5 m/s, raportata la su-
diametrul parti culei), filtr ele su nt: prafata frontala $i de aproximativ
- grosiere 100 µm :::; dp 0, 1... 0,02 m/s raportata la suprafa\a fil -
- normale 6 µm s dp < 100 µm tranta. In general, filtrele cu saci nu
- fine 1 ~t m s dp < 10 µm sunt regenerabile, iar durata lor de
- foarte fin e 0, 1 µm s dp < 1µm func\ionare este mai mare pentru ca
- absolute dp < 0, 1... 0,5 µm sunt protejate cu prefiltre.
e - modul de functionare filtrele sunt: Exista anumite filtre cu fibre al caror
Tabelul 7.4.1. Clase de filtre (EUROVENT 4/5)
Filtre de clasa Filtre de clasa Grad de re\inere Eficacitatea medie
(EUROVENT 4/5) EN 779 la praf sintetic Em pentru praf
(%] atmosferic [% ]
EU 1 G1 n <65 Em< 10
EU 2 G2 65S11<80 I 10SEm<20
EU 3 G3 I 80S11<90 I 20SEm<35
EU 4 G4 I 90Sn<92 35SEm<40
EU 5 F5 92ST] <95 40SEm<60
EU 6 F6 95Sn <98 60SEm<80
EU 7 F7 98s11<99,3 80SEm<90 Fig. 7.4.3. Filtru absolut:
EU 8 F8 ! 99 ,3ST]<99,5 90SEm<95 a - celu/a filtranta; b - material fi/trant
EU 9 F9 99,5Sn < 100 I 95$Em marit de 0 mie de ori.
 142 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

(electronica, farmac ie), in instalatii de ini\iala este de aproximativ 200 ... 250 Pa l V = 2 Vo (7.4.4)
ven tilare pentru centrale nucleare. crescand lent pana la 1000 ... 1500 Pa. I £
Pierderea de sarcina initiala
•
este de care: I in
aproximativ 250 Pa $i cre$te odata cu Filtre cu carbune activ (fig. 7.4.4) - vo - viteza aerului raportata la sectiu -
gradul de colmatare atingand lent pier- Sunt utilizate pentru asigurarea elimi- nea frontala a filtrului cu carbune activ
derea de sarcina maxima admisibila de narii prin adsorbtie a impuritatilor din [mis]; se recomanda sa fie cuprinsa intre
circa 1000 .. . 1500 Pa. aer sub forma de gaze sau vapori. 1 $i 3 mis;
Printre aceste impuritati se mentionea- , - E - coeficientul de porozitate (pentru
Fliltre absolute za mirosurile provenind de la bucatarii' ! carbune activ, E = 0,4).
Sunt de foarte mare efic ienta, capa- toalete, sali de reuniuni, gaze $i vapori i! Durata de contact intre aer si .
carbu -
bile sa retina particule in suspensie cu din anumite procese industriale ca $i ne activ r este in functie de grosimea
dimensiuni mai mici de 0,5 µm, in par- gaze radioactive. Eficacitatea unui ast- stratului de carbune activ $i se deter-
ticular bacterii , virusuri, aerosoli etc., $i fel de filtru este in functie•
de natura im- mina cu relatia: •

se utilizeaza acolo unde filtrele foarte purita\ilor dar $i de procesul de ad- 8

fine nu sunt suficiente. sorbti e fizica si/sau chimica. I r =-v [s ] (7.4 .5)
M ediu l filtrant il constituie impaslitu- Pe.ntru a putea fi utilizat in instalatii de unde: I
rile din fibre de stic la, de celu loza, har- ventilare, carbunele activ se comerciali - J - 8 - grosimea stratului de carbune
tie sau amestecuri din acestea, monta- zeaza sub forma de celule sau cartu!;)e. ' activ [m] ;
te in cadre rigide. Capacitatea de adsorb\ie poate fi - v - viteza curentului de aer in strat
Raportul suprafete lor dep3$e$te definita prin relatia: [mis].
•
1: 50, viteza frontala este de 1,5 m/s, T)A = MA ·100 [ o/o] (7.4.3) In func\i e de situa\iile de exploatare,
iar in m ediul filtrant de aproximativ MA+Mc durata de contact nu poate fi mai mica
•
2 ... 2,5 emfs . Aceste filtre nu sunt rege- 1n care: de 0,08 .. . 0, 1 s. Pierderea de sarcina
nerabile (fig. 7.4.3). Sunt utilizate in in- - MA - masa substan\ei adsorbite; printr-un strat granular din carbune ac-
stalatii aferente unor incaperi industria- - Mc - masa de carbune activ. tiv este cuprinsa, in medie , intre 10 $i
le (camere albe}, laboratoare, blocuri o- Capacitatea de inmagazinare se de- 100 Pa $i se poate determina cu rela\ia
peratorii, centrale nucleare, sali de izo- fine!;)te prin cantitatea de impuritati (ga- lui Ergun:
topi, industria farmaceutica , precedate ze, vapori, aerosoli) [kg] re\inuta de
y'
I Ll p = 150(1 £)' T] v +1,751 - E _p v, [Pa/m]
de prefiltre pentru retinerea particulelor 1 kg carbune activ, de un anumit sor- 8 £" d2 i3 d (7 .4.6)
grosiere $i fine. Pierderea de sarcina timent, la trecerea unui curent de aer
•

1 2 incarcat cu acel gaz. Valori orientative 1n care:

pentru capacitatea de inmagazinare - tip - pierderea de sarcina [Pa];
posibila a carbunelui activ sunt, pentru - 8 - grosimea stratului de carbune activ
unele gaze, indicate in tabelul 7 .4.2. [m];
T emperatura maxima a aerului ce trece - E - porozitatea stratului granular;
prin masa de carbune activ este de - v - viteza curentului de aer in strat
35 ... 40 °C. , [mis];
Viteza de trecere a aerului prin stra- - TJ - viscozitatea dinamica [N·s/m2];
tul de carbune activ este: - p - densitatea curentului de gaz [kg/m 3 ];
3 8

/
-1 3 • __,_ 1

Fig. 7 .4.4. Fi.l tru cu carbune act iv: I\.

y
~-
- -
-<t --<-
.
11

1 - $tut de racord; 2 - carcasa

exterioara; 3 - prefiltru din hartie;
~-

. 7
"
- -- .- ~ I
I
I

ttJ_
-
ro
~

a.
II "' •'
~ 10
I

. - -7 - . . ffi
-' - -
4 - carbune activ; 5 - carcasa I +
II "' ..----
fJ
~

ro QJ
perforata. I
. ~

a. ' - -a. . ff,

ro

3
II
I ~"'-
'" +
~

OJ
~
- -- • ro
~

+
I fJ 9
-
o(
6-8 kV ro ~
4 r.--

' .
QJ
5 t:I
- 220V ~ ..--- 12- 16kV 4 2
6•
- -
:;..
"
- .
ro I
/8 15
1
L.----~1
.. 5 - . ,,

.
I ' 14

_____ _ ... 5 ~- I
()
... f.;I
-
4 - , I '
- 2
'~ d117
- . /
/
·-- 13
· --- -- ~ ..... '- , ~ I
, 3 '

~- -
.
/' -J
· --- - ---i
4 r------... 2

Apa calda
b
-- a b c

30 ... 40 °C Fig. 7.4.6. Filtre mecanice:

a - filtru c u material usca t; b - filtru c u material uscat In V;
Fig. 7.4.5. Filtru electric: c - filtru autocuratitor;
a - zona de ionizare; b - zona de 1 - tambur superior; 2 - tambur inferior; 3 - carcasa metalica; 4 - reductor;
precipitare; 5 - motor electric ; 6 - manometru diferential; 7 - material filtr lnt uscat;
1 - bare de ionizare din wolfram; 8 - ro \i pentru lant; 9 - Ian\ Gall; 10 - celule din tabla expandata;
2 - placi din aluminiu; 3 - alimentare 11 - dispozitiv pentru dirijarea celulelor; 12 - baie de ulei; 13 - mecanism
si
•
redresare ; 4 - carcasa metalica. pentru scoaterea namolului; 14 - maneta de antrenare; 15 - aparatoare .
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor

- d - diametrul echivalent al granulelor [m]; compusa din electrozi din wolfram, ln - apa calda de 30 .. .40 °C dupa ce, In
ln toate cazurile de utilizare a carbu - carca\i pozitiv si care lncarca electric prealabil, a fost scos de sub ten siune.
nelui activ ca mediu filtrant, acesta este particulele de praf care sunt apoi reti - Se poate prevedea un dispozitiv auto-
precedat de prefiltre pentru refjnerea nute in treapta a doua (de precipitare) mat de spalare prin pulverizare de ulei
particulelor grosiere $i fine (fig . 7.4.7). formata din placi din aluminiu (fig. $i apa.
7.4.5) acoperite uneori cu o pasta ade- Celu lele filtrante sunt fabricate, de
Filtre electrice ziva (§ 7.5.3.3) sau cu un material fil- regula, in dimensiuni de 600 x 300 mm
Reprezinta o categorie de filtre care trant uscat. ceea ce permite realizarea de unitati in
acopera un domeniu mare din punctul Prezinta avantajul ca, In timpul ex- marimi variabile.
de vedere al dimensiunilor particulelor ploatarii , nu-$i modifica decat In foarte Gradul de desprafuire $i eficienta sunt
(dp = 0,01 .. . 10 µm). Filtrul electric este mica masura pierderea de sarcina. Cu- ridicate, chiar $i pentru particule sub 0, 1
alcatuit dintr-o treapta de ionizare ra\irea se face periodic cu un jet de µm (furn de tigara, cea\a, polen ,
Tabelul 7.4.2. lndicele de adsorbtie, TIA al carbunelui activ pentru produse curente.
Denumire .lndice Denumire lndice Denumire i lndice Denumire lndice
Abator (miros) 3 Butanol 4 Ecarisai (miros) 4 Metiletilcetona 4
Acetaldehida 2 Bucatarii (mirosl 3 Esenta (benzinal 4 Metilalicol 4
Acetat de amil 4 Bu ten a 4 Etan 1 Metilmercaotan* 2
Acetat de etil 4 Butil celosolv 4 Etanol ' 3 Mirosuri coroorale 4
Acetat izopropilic 4 Butilena 2 Eter 3 Monoclorobenzen 4
Acetat de butil 4 Cam for 4 Eteramilic 4 Monoxid de carbon 1
Acetat de celosolv 4 Canalizare* (miros) 3 Eterbutilic 4 Naftalina 4
Acetat de metil-celosolv 4 Cauciuc 3 Eterdicloroetilic 4 Nicotina '
4
Acetat de meti l 3 Carburanti 4 Eterizopropilic 4 Nitrobenzen 4
Acetat de prooil 4 Celosolv 4 Etermetilic 3 Nitroetan 4
Acetat de vinil 1 Clor 3 Eterpropilic I 4 Nitroalicerina 4
Acetona 3 Cloretanol 4 Etilbenzen ; 4 Nitrometan : 4
Acetilena 1 Clorbenzen 4 Etilena ' 1 Nitropropan I
4
' I

Acid acetic 4 Clorobutadiena 4 Etilmercaotan* 4 Nitrotoluen 4

Acid acri lic 4 Cloroform 4 Fenol ; 4 Octan 4
Acid bromhidric 2 Cloronitropropan 4 Fosqen 3 Octen 4
Acid butiric 4 Clorura de etil 3 Formaldehida 2 O\et 4
Acid carbonic 1 Clorura de izoorooil 4 Formiat de etil 3 Oz on 4
Acid clorhidric* 2 Clorura de butil 4 Formiat de metil 3 Oxid de etilena 3
Acid cianhidric* 3 Clorura de metil 3 Freon 11 3 Pen tan 3
Acid fluorhidric* 2 Clorura de metilena 4 Freon 113 3 Pentena 3
Acid formic' 3 Clorura de orooil 4 Freon 12 3 Pentina 3
Acid iodhidric* 3 Clorura de vinil '
4 Gaze corosive* 2 Percloretilena 4
Acid lactic 4 Combustie (miros) 3 Gaze sulfuroase 2 Pesticide '' 4
Acid nitric 3 Compu$i sulfuro$i 4 Gaze toxice* 3 Pe$te (miros) I
4
Acid fenic 4 Creozot 4 Grasimi (miros) ! 4 Proo an I 2
Acid sulfuric 4 Ciclohexan 4 Gudron ' 4 Prooanol 4
Acid uric : 4 Ciclohexanol 4 Hep tan : 4 Prooena 2
Acroleina I 3 Ciclohexanona 4 Heptilena ' 3 Propilmercaptan 4
I
Acrilat de etil I 4 Ciclohexen 4 Hexan 3 Sanae (mirosl 3
Acrilat de metil : 4 Decapanti (oroduse) 4 Hexena 3 Silica! de etil 4
Acrilonitril 4 Deteraenti 4 Hexina 3 Solventi diver$i 3
Alcool (miros) ' 4 Dibrometan 4 Ulei de lubrifian\i 4 Su lfat de dimetil 4
Alcool amilic I 4 Dicloreti let er 4 Hidroqen 1 Sulfura de carbon 3
Alcool izopropilic 4 Dicloretan 4 Hidroaensulfurat* 3 Terebentina 4
Alcool metilic 4 Dicloretilena 4 lod 4 Tetracloretan 4
Alcool propilic 4 Diclorbenzen 4 lodoform 4 Tetracloretilena ' 4
Aldehida butilica 3 Dicloretan ! 4 lzoorooan 4 T etraclorura de carbon 4
Amine' 2 Dicloropropan i 4 Kerosen ' 4 T etrahidrofuran ! 4
Amoniac* 2 Dicloropentadiena i 4 Kripton 4 Toluen 4
Anhidrida acetica 4 Diesel (qaze) I 4 Mento! 4 Tricloretan 4
Anhidrida sulfurica· 3 Dietilamina 4 Mercaptan 4 Tricloretilena 4
Anhidrida sulfuroasa 2 Dietilcetona 4 Mercur* (vaoori) ' 2 Tiaari (furn\ 4
Anilina 4 Dimetilanilina I 4 Metan ' 1 Uree 4
Arome alimentare 4 Dimetilsulfat I 4 Metanol 3 Vaoori 3
Antiseptice 4 Dioxan i 4 Metilbutilcetona 4 Vopsele $i lacuri (vapori)4
Asfalt (vapori) 4 Dioxid de azot' 2 Metilcelosolv : 4 Xenon 4
Benzen 4 Dioxid de carbon 2 Metilcloroform I 4 Xilena 4
Brom 4 Diorooilcetona 4 Metilciclohexanona 4
Bromura de etil 3 Epiclorh idrin I 4 Metilciclohexanol 4
Butadiena . 3 Metilciclohexan ! 4

'* Compu$ii marca\i sunt medii adsorbante In utilizarea carbunilor impregna\i

- - -- - --····· ···-·-
 w

Capitolul 7: Elemente componente ale instala~iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

bacterii). Li mita maxima pentru particule trante se deplaseaza in jos, in zona de zelor $i mirosurilor provenite de la
re\inute este de 10 µm . Pierderea de filtrare din fata filtrului , timp in care se reactoarele avioanelor;
sarcina este mica, intre 40 $i 60 Pa, retine cea mai mare parte a prafului - centrale de ventilare (introducere $i
ramanand, practic , Constanta. Filtrul este ' continut in aerul care se filtreaza, dupa evacuare) la centralele nucleare: aerul
alimentat la o tensiune de 220 V prin care urea pe ramura ascendenta, cand introdus trece prin fi ltre de praf grosie-
intermediul unei sta\ii de redresare care se mai retine o parte din praful care I re urmate de filtre fine, in limp ce aeru l
I
leaga treapta (zona) de ionizare la o trece de prima filtrare, intrand in bazinul evacuat , provenind din zone contami-
tensiune mare, intre 12 $i 16 kV $i la de ulei, unde materialul filtrant se curata 1 nate, va trece, mai intai, printr-un filtru
6 ...8 kV treapta (zona) de precipitare. !;)i se umeze$te. Pentru marirea su- i absolut, impregnat cu carbune activ
I
lntensitatea curentului unei celule stan- prafe\ei de filtrare se pot cupla mai mul- apoi printr-un filtru absolut obi$nuit.
dard este de 2 la 5 mA pentru o putere te filtre intre ele, unul cu ac\ionare iar \ 0 astfel de combina\ie permite sa se
absorbita de 24 ...80 W (50 ... 100 W pen- restul {eel mult 4 vor ti fara aqionare) i considere ca aerul evacuat dintr-o cen-
tru 10.000 m 3/h aer), iar viteza frontala cuplate cu primul. Cuplarea se face la a- trala nucleara va fi , din toate punctele
se alege intre 1 $i 3 mis. xul principal de antrenare $i la axul agi- 1 de vedere, mai pur decat aerul introdus,
Princ ipalul inconvenient i i constituie tatorului . Evacuarea namolului din bazin atat in ceea ce prive$te numarul de par-
Inca pre\ul ridi cat fa\a de alte tipuri de se face individual pentru fiecare filtru . ticule cat $i radioactivitatea (radioactivi -
filtre. in instala\ii , trebuie precedat de Caracteristici tehnice (orientative): tatea naturala in aerul atmosferic este
1... 2 prefiltre. - debit de aer la viteza de 2,5 mis de aprox. 100 de ori mai mare decat
18.000 ...62. 500 m31h cea din aerul ce provine dintr-o centrala
Filtre mecanice (fi g. 7.4.6) - viteza aerului max 2,5 mis nucleara cu functionare normala).
Filtru mecanic de aer c u ma terial - pierderea de sarcina 120-580 Pa
filtran t usca t {fig. 7 .4.6a) - grad de re\inere (praf SIKRON) 60 % 7.4.6. Filtre diverse
Filtrarea se realizeaza prin re\inerea - viteza de d eplasare celule
prafului din aer in porii materi alului fil - 35, 45, 56 mm/h in numeroase aplica\ii particul are
trant. Se executa i n doua variante de - suprafa\a de filtrare 2....6,9 m2 sunt necesare anumite categorii de fi l-
baza: c u actionare prin mo tor electric tre. Constructia $i modul lor de ac\iun e
sau antrenat (prime$te mi$carea de la 7.4.5. inserierea filtrelor sunt adop tate necesi tatil or. Printre
un filtru cu ac\ionare). insu meaza 15 acestea se po t cita filtrele:
tipodimensiuni, prin comb inarea a 3 Este vorba de combina\ii de diferite • de praf destinate epurarii aerului de
la\imi (1 240 ... 184 0 mm) !?i inal\im i modele, prezentate anterior !;)i dispuse combustie la automobile;
(2555 ... 52 15 mm) cu suprafe\e de fil - de a$a maniera incat sa se ob\ina o • uscate pentru aspiratoarele me-
trare de la 2 la 7 ,48 m2. in vederea ob - efic ien\a optima ca !;)i o capac itate de najere;
\inerii unor suprafe\e de filtrare mari , inmagazinare $i o durata de servi ciu • regenerabile pentru turbine cu gaz;
filtrele cu ac\ionare se po t cupla cu maxima {fig. 7.4.7) in practica, posibili- • pentru ma$ti respiratorii etc .
inca 1... 3 filtre. Filtrele se monteaza in ta\ile de combinare fiind multe, nu vom Se mai po t c ita filtre specializate:
perete sau racordate la tubulatura, in mentiona decal cateva . - Filtrele de grasimi utilizate in in-
pozi\ie verticala. Exemple: stala\i ile de ventilare aferente bucatari-
Caracteristici tehnice (orientative): - centrale $i aparate de ventila- ilor pentru re\inerea vaporilor gra$i $i
- debit de aer la vi teza de 1,5 mis relclimatizare obi!;)nuite: combina\ii de de la fierberea alimentelor evitand ast-
10.800 .. .40.400 m 31h filtre grosiere $i fi ltre fine; fel colmatarea (ancrasarea) canalelor $i
- pierderea de sarcina ini\iala 105 Pa - centrale $i aparate de ventila- ventilatoarelor de extrac\ie. Ele sunt
- pierderea de sarcina finala 225 Pa relclimatizare pentru asigurarea unui realizate prin acelea$i principii ca $i fil-
- grad de re\iner e grad de puritate ridicat (spitale, camere trele de praf. Materialul fi ltrant este re-
cu praf SIKRON tip A 84 % albe etc.), combina\ii de filtre grosiere , alizat din placi metalice , fibre si ntetice
- vit~a aerului max 1,5 mis filtre fine !;>i ultra fine. Acestea din urma etc . Cura \irea materi alului filtrant se fa-
- suprafa\a de filtrare 2,0 ... 7,48 m 2 (filtre absolute) se amplaseaza eel mai ce prin spalare c u apa ac ida $i deter-
- motor electric tip FA 63 Ls4 adesea in incaperi , inainte de dispozi- gen\i. Pentru eli mi narea totala a miro-
0,3 kW cu 1360 rot/min tivul de refulare; surilor se fo lose$te un filtru cu carbune
- viteza d e dep lasare a - centrale de climatizare pentru aero- activ precedat de un filtru fin .
materi alului fillran t 0, 38 ... 3,3 cmls porturi , combina\ii de filtre de praf gro- - Separatoarele p en tru ceata ac ida
Fi/tru mecanic a utocura /itor (fig . siere, filtre fine $i filtr e cu carbu ne ac- destinate elim inarii vaporilor de ac id
7.4 .6c) tiv. Etajul de fi ltrare, fin, este alcatuit sulfuric din aeru l aspirat di n incaperile
Filtrarea se produce la trecerea aeru- din electrofiltre sau filtre cu fibre (filtre de acum ulatoare, formate din placi din
lui prin celulele fi llrante prin re\inerea c u saci, sau filtru cu derulare automata plumb perforate pe care aerosolii de a-
particulelor de praf in intersti\iile materi- neregenerabil); etajul de filtrare cu car- cid sulfuric se depun prin efect de $OC.
alului filtrant umezit cu ulei. Celulele fi l- bune activ este necesar eliminarii ga- , 0 metoda de neutra lizare a mirosuri -
lor consta i n vaporizarea uleiurilor e-
2 3 3 2 2 5 4 3 2 4
sen\iale sau echivalente.

7.5. Separatoare de praf

7 .5.1. Clasificari
~i caracteristici tehnice

in instalatiile de dcsprafuire, separa-

Fig . 7.4.7. i n serierea filtrelor:
toarele de praf au, in principal, rolul de
- fil tru cu deru lare automata; 2 -fi ltru cu saci; 3 - filtru electric;
a proteja atmosfer·1 exteri oara contra
4 - filtru cu carbun e activ - 5 - fil tru absolut.
poluarii si de a retine praful valoros
 I. lnsta la~ii de ventila re ~i climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor

(faina, zahar, . praf de lapte, ciment un de: Pierderea mare de sarcina conduce
etc.). Pentru a preveni cre$1erea polua- y o, y1 este concentra\ia de ma terial la la Cre$1erea cheltuielilor de exploatare.
rii atmosferei, eficienta medie a apara- intrare, respectiv la iesire din separator Datorita varia\iei in timp a acesteia (ex .
telor de epurare a aerului ar trebui sa [g/k g]. la filtre), apare necesitatea c ura\irii pe-
creasca la 96 % in anul 201 5, sarcina Eficienta depinde, in primul rand, de riodice, ceea ce cre$1e atat costul de
deosebit de dificila atat din punc t de tipul separatorului , de dimensiunile lui exploatare ca t si investitia deoarece
vedere tehnic cat $i econom ic. geometrice , de caracteristic ile prafului trebuie prevazute unitati suplimentare
in transp ortul pneumatic, separarea $i ale amestecului la intrare (viteza, pentru asig urarea continuitatii procesu-
se fac e la locul de destinatie a materi - temperatura, concentratie, compozitie lui tehno logic .
alului , pentru a fi depozitat, incarcat granulometrica, umiditate etc .).
sau utilizat . Eficienta separarii Cre$1e considerab il 7.5.2. Alegerea
Oupa modul de func tionare, separa- prin inserierea aparatelor de acela$i tip separatoarelor de praf
toarele se clasifica in: uscate $i umede. sau de tipuri diferite (separare in doua
Separatoarele uscate , in functie de trepte), dar cresc costurile de investitii Diversitatea mare a tipurilor construe-
fenomenele dominante ce actioneaza $i exp loatare. ' tive $i implica \iile tehnice $i economice
asupra materialului sunt: importante fac ca opera\ia de alegere
- de depunere - separarea se face Pierderea de sarcina este o caracte- I sa fie dific ila. in tabelul 7.5. 1 (anexa
sub actiunea fortei de greutate; ex.: ri sti ca importanta a separatoarelor; ' 7.1) sunt prezentate, sinteti c , recoman-
camere de depunere; este necesar sa se cunoasca atat va - darile existente in literatura de speciali-
- inerti ale - separarea se datore$te loarea cat $i variatia ei in limp. tate pentru utilizarea eficienta a separa-
inertiei particulelor care, avand masa toarelor de praf in diferite procese teh-
mai mare decat a aerului , nu pot ocoli nologice. Se mentioneaza ca in cadrul
obstacol ele, $icanele etc. , se lovesc de fi ecarei clase de aparate exista mari
ac estea $i cad la partea inferioara; ex.: diferente in func\ionare legate de geo-
camere cu $icane, separatoare cu inele metria proprie, de prevederea unor ele-
conice; mente suplimentare cu diverse func -
- centrifugale - forta care actioneaza \iuni, astfel incat indica\iile de alegere
este, in principal, forta centrifuga, care trebuie considerate doar orientative .
.r::
proiecteaza particulele pe suprafata la-
N
terala a separatorului ; ex.: cicloane, I 7.5.3. Tipuri constructive
multicicloane; _ de separatoare de praf
I
- filtre care retin prafu l ca urmare a
actiunii unui ansamblu de fenomene 7.5.3. 1 Cicloane
(fig. 7.4 .1) care se manifesta diferentiat Sunt separatoare cu o con structie sim-
in fun c tie de dimensiunea particulelor pla, o exploatare U$Oara $i cu debite
$i de struc tura materialului filtrant; ast- specifice mari . Se alimenteaza tangen-
fel actioneaza difuzia, inertia, efectul tial , la partea superioara. in interior se
de sita, adeziunea etc. 0 categorie de- formeaza o mi$care de rota\ie care
osebita o constituie fi ltrele electrice in
care retinerea are loc ca urmare a for-
telor electrostatice.
Separatoarele umede, pe langa ac-
tiunea uneia sau mai multor forte, se
manifesta tensiunea superfici ala a peli-
culelor , spumelor $i picaturilor, iar da-
torita umectarii, se modifica o serie de
I: ' '
proprietati (aderenta. tendinta de aglo -
. r:f'
m erare, incarcare electrostatica etc.).
I
Suprapunerea acestor efecte conduce
la performante superioare ale sepa-
ratoarelor umede: cresterea eficientei
d e separare $i mic$Orarea diametrului
minim al partic ulelor re\inute. Separa-
toarele umede au insa costuri mai mari
de exploatare datorita gospodaririi no -
roiului rezultat.
Tipurile de separatoare umede mai
des intalnite sunt: scrubere cu autopul- Fig. 7.5.2. Ciclon util izat i n industria
verizare, scrubere venturi, multicic loa- de prelucrare a m etalelor:
ne umede , fil tre umede. Dimensiuni relative: H = 5,5 D;
Fig . 7 .5.1 _ Ciclon utilizat i n industri a He = 2,5 D; he = 2,03 D; d = 0,60 ;
Eficient.a separatoarelor (gradul de
materialelor de constructi i a = 0,8 D; b = 0,2 D; f = 0,8 D;
~ i industria lemnulu i: m = 0,57 D; R = 3, 18 D;
separare) reprezinta raportul dintre ma-
Dimensiuni relative: d = 0,6 D; , Diametrul
sa m ateri alului retinut (M) $i masa de
material intra! (Mo) in separator in ace-
d l = 0,4 D; a l = 0,48 D; az = 0,66 D ciclonului, 300 400 1 600 800 !1000
bl , b2 = 0, 26 D; H2 = 2,08 D; H = 4,3 [mm
la$i interval de timp :
D, h = 1,56 D: l1 ,l2 = 0,6 D. Grosimea 1,5 · 2, 0 3,0 4,0 i 5,0
ljl = (M/ Mo)·100 = ((yo-y~ I yo)· 100 [% ]
(7.5. 1) tablei [mm ]
 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

coboara in spatiul inelar dintre cilindrul
exterior $i tubul central de evacuare,
apoi in partea conica $i continua apoi
in sus, in tubul central, prin care iese
aerul curat. La baza mi$carii sta forma -
rea unei curgeri cu circula\ie de tip
special.
Exista o legatura, dovedita experi-
mental, intre forma geometrica $i efici-
en\a . Nu exista criterii pentru adopta-
rea formei optime, ceea ce explica ma-
rea diversitate a solu\iilor constructive.
fn figurile 7.5.1, 7.5.2, $i 7.5.3 sunt da-
te caracteri sticile constructive $i tehni -
ce ale unor cicloane utilizate in diferite
procese tehnologice .
Cre$terea eficien\ei cu scaderea dia-
metrului a condus la realizarea unor
minicicloane asamblate in baterii, de-
numite multicicloane (fig . 7.5.3).
0 caracterizare completa a eficien\ei
separarii se poate face pe baza datelor
experimentale $i cuprinde: eficien\a
globala a ciclonului ; eficien\a pe inter-
vale granulometrice; compozitia granu-
lometrica a prafului ce nu a fost re\inut.
Datele necesare referitoare la condi-
tiile de separare sunt: - tipul $i diame-
trul ciclonului; - viteza vo sau pierderea
de sarcina in ciclon !J.p; - temperatura
aerului; - densitatea prafului; - compo-
zi\ia granulometrica a prafului la intrare
in ciclon, inclusiv diametrele dso, dJS. 9
$i dispersia a; - diametrul particulei re-
\inute in propor\ie de 50 % dntp60, sta -
~-----------~
~i 4 ,8
II~-
"
Ll
4,4
4,0
600
'/
v /--
\n ~
3,6
//
,/',/
/
bilit experim ental.
Diametrul nominal dnym se determi -
na pentru un tip de ciclon cu diametrul
[J', folosind un praf de testare cu dis-
persie mica, cu densitate [I'm. Determi-
narea se face pentru o viteza a aerului
v0n $i o temperatura la care corespun-
de viscozitatea dinamica µ a"·
In conditii reale de functionare, dia-
metrul d"'so se calculeaza cu relatia:
0
d'l'so = d"'l'sd,PID ·p"rrlpm·µalpa".vd'I
vo)112 (7.5.2)
Pentru exemplificare, in figura 7 .5.4
se da diametrul dn"'so in functie de dia-
metrul ciclonului fJ1 $i de pierderea de
sarcina !J.p (deci indirect in functie de
v0°) pentru un ciclon de tipul celui din
figura 7 .5. 1, la temperatura t = 20 °C
(µJ} = 18,3· 10·6 kg/m·s), testat cu praf
de cuart, p;:, = 2650 kg/m3.
Eficienta globala 1/f a ciclonului va fi
ordonata corespunzatoare diametrului
dso al prafului ce intra in ciclon.
Eficienta pe intervale granulometrice
se determina grafic printr-o dreapta
(reprezentata in coordonate log-norma-
le) care trece prin punctele de coordo-
., nate:dVf5o = 50 % $i deci 1/f = 15,9 % .
Diametrul corespunzator particulei reti -
nute in proportie de 15,9% dn"' 15 .9 este:
d"' 15 9 = d'l'5J1,8 (7 .5.3)
1, Eficienta pentru un interval granulo-
I I i metric rezulta din grafic, corespunza-
toare diametrului mediu al intervalului
- respectiv (fig. 7.5.6).
Compozitia granulometrica a prafului

_,. ""' - ce nu este retinut de ciclon rezulta din

3,2 !// /'
//I/
calculul frac\iunilor masice pe fiecare
2,95 '// /I/ interval de granulometrie:
2,8
2,4
,
/
f', = f;·(100 - 1/fi)·(100 - 1/f) (7.5.4)
J'' unde:
'/
2, 0 - f';, f; - fractiunea masica a prafului ce
1,6 iese din ciclon, respectiv, a prafului ce
intra in ciclon , corespunzator unui anu -
1,2
200 400 600 800 1000 mit interval de granulometrie i;
Diam etrul ciclonului (mm] - Vii - eficien\a corespunzatoare diame-
trului mediu al particulei din intervalul
Fig. 7.5.4. Variafia diametrului
granulometric considerat;
particu lei refinute in proporfie
- 1/f - efici en\a globala a ciclonului .
de 50 %, cu diametrul ciclonului
Din modul de exprimare a compozi-
(pentru ciclonul din fig. 7.5.1 ).
\i ei granulometrice, rezulta ca pentru

-:;f.
-
7
•199. ~ I I i I
99, tn>---+----+i-+--+l-+--+--~---+--+--+-+-
99 . c+--+-
,I ~-+--l->--l---+--+-~~~
1, -+--+-~r-.-<
i 11
1 +--+-M
Y.
I ia
~ I , /Vl

Fig . 7.5.3. Multiciclon SOGREMATIC:

a - ansamb/u;
b - detaliul unui minicic lon;
- intrare aer prin dispozitiv
3 5 6 78 10 15 20 30 40 50 607080100
de ghidare; 2 - mi$care interioara
d50, d~1 50
elicoidala; 3 - depunerea prafului ;
4 - curentul central ascendent; Fig . 7.5.5. Variafia eficienfei globale a ciclonului cu diametrul particulei
5 - ie$ire. refinute in propof!ie de 50%.
 I. lnstalatii de ventil are ~ i climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor

toate intervalele considerate, Iii= 100. 1, rezulta: Folosind relatia 7.5.4 se calculeaza
Compozitia granul ometrica a prafului dn ,PSO = 2,95·(2650/ 3200·(2 1·10·6 )/ frac \iunea masica a prafu lui ce nu a lost
ce scapa din c ic lon prezinta importan- I ( 18,8· 10-6)) 112 = 2,88 µm re\inut in ciclon pentru fiecare interval
\a atat pentru calculele de poluare ca t in coordonate log-norm ale se duce , de granulometrie. Rezulta urmatoarea
si pentru alegerea separatoarelor inse- prin p unc tul de coord onate d i/1 50 , compozi \ie granulometrica: 87 ,4 % din
riate in ·aval de ciclon , daca se impun l/f = 50 %, o dreapta paralela cu CJ = 3. masa prafului are particule cu d<5 µm,
con di\ii severe la evacuarea, in exteri - Pe aceasta dreapta se citeste, cores- 11 , 1 % particule cu 5 '.O d '.O 10 µm si
or, a prafului . punzator valorii d so = 20 µm , eficien\a 1,5 % particule cu 10 < d '.O 20 flm. Au
in tabelul 7 .5.2 este data efi cien\a globala l/f = 93, 5 % (fig. 7 .5.5). fast re\inute in ciclon toate parti culele cu
c iclonului din fig. 7 .5.2 pentru diferite Pentru a gasi efi cienta pe intervale d>20 µm.
tipuri de praf. i n tabelul 7.5.3 este dat granulometrice, se calculeaza diame-
coefi cientul de rezistenta locala pentru trul parti culei re\inute in proporti e de 7. 5. 3.2 Filtre uscate
acelasi tip de cic lon . 15,9 % , folosind rela\i a 7.5.3. Filtrarea cu materiale poroase are la
d i/1 15 9 = 2,88/1,8= 1,6 µm baza trei mecanisme care pot ac\iona
Exemplul d e calcul 1 in c oordonate log-normale, se duce preponderent in fun c\ie de diametrul dp
Un ciclon, de tipul celui din fi g 7 .5. 1, dreapta ce trece prin punc tele A (dlJ/50 , · al parti culei ce se separa si de dimen-
cu diametrul D = 400 mm si pierderea l/f = 50 % ) si B(dlJ/ 159 , ~' = 15,9 % ) ! siun ile spatiului dintre fibre.le materialu-
de sarcina t:..p = 1000 Pa separa praf (fig. 7.5.6). . '. Jui filtrant (fig. 7.4 .3).
mineral cu densitatea pm= 3200 kg/m 3. Se citesc, pe aceasta dreapta, valo- : Eficien\a filtrului depinde de tipul ma-
Praful ce intra in cicl on are ri le efic ien\ei l/fi, corespunzatoare dia- ' teri alului filtrant si de grosimea sa si
dso = 20 µm , d i5,9 = 6,6 µm si (5 = 3. metru lui mediu d m1 din fi ecare interval ' variaza in timp . Conce ntra\ia n a
Temperatura aerului la intrare in ciclon de granulometrie (tab. 7.5.4). parti cul elor de praf in aer, dupa
este t = 80 °C. Tabelul 7.5.2. Eficienta 'Va cicloanelor (tip fig. 7.5.2. dupa date experimentale)
Se cere sa
se determine: - eficienta
D [mm] Montaj Tipul prafului Concentr. prafului (q/ m3] 1j1(%l v [m/s]
globala a ciclonului; - eficien\a pe inter-
300 baterie sablare 1... 2 99 .. .99, 5 14 ...24
vale granulometrice; - compozi\ia gra-
2 ...3,5 98 <20
nulometrica a prafului ce iese din ciclon.
.. . 99 >20
turnatorie 1... 2 98 14 ...24
Rezolvare:
2 ... 3,5 99 14 ...24
Din diagrama indicata in figura 7. 5.4,
ciment 2 ...5 95 ...96 14 .. .24
rezulta, p entru D = 400 mm si
400 baterie sablare 4 .. . 11 98 .. .99 > 19
t:..p = 1000 Pa, diametrul parti culei reti -
12 .. . 28 97 .. .98 14 ... 24
nute in propor\ie de 50 % in conditii
turnatorie 1...5 95 .. .96 > 17
nominale si anume cf' y4o = 2,95 µm .
600 individual turnatorie 1... 4 96 ... 97 ,5 14 ... 19
Se corecteaza aceasta valoare conform
sablare 15 ... 22 96 > 16
rela\iei 7.5.2 pentru µa= 21 ·10·6 kg/ m·s
(la t = 80 °C) si pm = 3200 kg/m 3. Deoa-
vo .. . viteza in sec\iunea de intrare a aerului
rece valoarea d nip50 s-a citit pentru di-
Tabelul 7.5.4. Date referitoare la exemplul de calcul 1
ametrul 0 dat si pentru t:..p care cores-
punde vitezei aerului Vo in condi\iile de
Diametrul
0 ... 5 5 ... 10 10 ...I20
I
20 .. .40 40 ... 60 I > 60
(interval i) [µm]
func\ionare, raportul O/lJ' = 1 si ~ Vo = !
f 10 16 24 22 12 i 16
Tabelul 7.5.3. Pierderea de sarcina 2,5 I 7,5
I
pentru ciclonul din fi g. 7.5.2 Jl'l? I Q <; i:;
:
(date masurate de ICSPM) 87,4 I 11 , 1
D [mm] montaj E,
300 in baterie 5,02
400 individual 4,41
600 individual 6,54

99' 9 ~,~-.-,-,,.,-r-nc--/
,-,---,--,,,,-,-,

.../
I/

0
V)
-.:-
~ 90 1=-:l-:l-=1-~ll-H~,H-:---
, +-+-l-H-H
ao 1----~..->--1-.'
v'IH-1~1+-.__+-+-+-++-+4
0'°
1
V)
("'J
,(ij 70
n;
~ 50 1----~
-V
-~.-IH-Hl-t-l+l+-r-+-+-l-++-H
'°II
I
Ul 30 V. II

% 20 -~/
-~ 10 .. ./: I
·- 5 r- •
w 3 .
1 : • '. t I

1 2 3 4 5 6 8 10 2030 60 100
Diam etrul partic ulelor [µm ]
L=2400-2800
Fig. 7.5.6. Efici enta separarii pe
75
intervale granulometrice (pentru
ciclonul din fi g. 7.5.1). Fig. 7.5.7. Filtre Bistrita t ip ICSPM.
 T!
Im Capitolul 7: El emente componente ale instala!iilor I. lnstalatii
. de ventilare si
. climatizare I
I
mw0
·-
E cu
0 ~
l[)
o '§ C\J <0
.2 E .!'. ~
<( :J
y--

cu ·m.
U") co
a5 ~
r-.: ti
l{)
~
l{)
(')
l[)
Ji
"'1"
"'1"_
0
o.-
~
c:5
:
('\J (0

.-
0
o
0

1
~ -~
o ~
6 .;g
"'
0
<.!>
0
j

I
traversarea unui material filtrant omo-
I gen de grosime h. se calculeaza cu re -
1

latia:
nl no = chi!. (7 .5.5)
I
w m 0
o
~
0 I l{) I · ,!
unde: no - concentratia prafului la intra-
~ ~~ ~ ~ j ~I I~ ~~ (') ~ .1 ~ ~
:,
1
gr-- jg re in filtru; A. - constanta de filtrare, de-
~ 2 .!I. -~ :1,,0 ';2. .- ~ ·~ ';2. cZi .- C\.i · l{) ; finita ca grosimea stratului de filtru in
1---~~=~=--~V>'---+-<0-+jC_\J-+---+---+--+--l--11----+--+--+----+-N---l 1 care se retin 63,2 % din numarul initi-
~ ~ ~ ~ ~
1
1 0 l{) I al de particule .

f- --~~=~-.-.!I._l---+-~-
{) -+ c: --;:-+-:-+r----+-l{-) -+-~-r-~---1---+-N--i-"'1"--+-(')---- I
1
ii)_ ~ N <O <O ,, t-- . :
•N ~ ~ r--_i -:=-+- ci l{) l{) ,,n ..'- .-- ~ r-- (') deEficienta
separare)unui
rezulta:
..... lO_ filtru omogen (gradul
w -
a:~~(/}
_ .- .- irl (') N N T/ = 1 - nlno (7 .5.6)
(]) Pentru filtre neomogene inseriate, e-
2
'iii
,.-
m
ficienta este:
c 0 T/ = 1 - (1- 171)(1 - T/2).. .(1 - 1Jn) (7.5.7)
(])
0 unde: ry; reprezinta eficienta fiecarui
strat omogen, de grosime h; $i con-
(])
cu :J <U :J cu <U <U :J ::J ::J ::J
stanta de filtrare A;.
~ 'O c 'O c 'O 'O 'O c c c c Gradul de separare al unui filtru vari-
:.0 aza in timp pana se atinge o stare de
<U
E saturare a pof!iunii initiate, dupa care
<U
'E "1' C\J ramane practic constant.
a) l{)
C\J
,.- C\J 0
C\J C\J
a) C\J ~· Pierderea de sarcina a aerului la tre-
cerea prin filtru cre$te tot timpul, dupa
o lege exponentiala.
CD~-- m
<(
<.>
' u..
CD
u.. m Cl_ Cl_
I· Variatia in timp a pierderii de sarcina,
la trecerea aerului prin filtru, a impus
gasirea unor procedee de cura\ire $i
anume: mecanic (prin scuturare, lovire,
vibrare); inversarea sensului de curgere
mm m
a aerului; utilizarea unor jeturi de aer
comprimat care sa desprinda praful
~ depus; sonic, utilizand ultrasunete.
-~ ~
0
:o en en Procedeul de cura\ire adoptat are in-
~ ~ ~ en en o
en .gi
en en u.. a._ a._ ' a._ fluen\a asupra eficien\ei filtrului .
§
~ -~ 1-- - r - - --+-l--l--t-- +---+---+---+- --+--l--l---t----1 Capacitatea de acumulare a prafului
~ ~ cu -~ 4: a._ 4: ~ a._ en a._ en CD a.. en en este o alta caracteristica importanta a
0 8 ~ :: I- al u.. u.. filtrului $i reprezinta masa (sau volumul
LO ~ <:{_ ~ , de praf re\inut in timpul in care pierde
LO 'fl.. ~ <( m en en 'I rea de sarcina cre$te cu o unitate. Ca
~ c ::J
_ -¥,; .o Bj_o CD a._ <.>
<( CD
<.>I
<( en
CD
u.. I o.. CD
CD
u.. :ri' :ri' pacita tea de acumulare depinde de na
~ -~ ~ f-- -1-- --+--l--lf---+---+---+---+--+-- -+---;l--1---+--- -+ tura materialului $i de compoziJia gra
~ a: ,;u I .~ nulometrica a prafului.

~ 2
~
.N
·0
~ a._ a._ a._ a._

f----+--~ -+----+---+---+---+-+---r----JI 1l ~ ~ ;
al ! ~ en ~ ~1 ~ ~ ~ •~ ! ~
u.. "'
1 re~~~en~:r~act~~~~~rait~~~~=n~ec\i~~~~
; acizilor, inflamabilitatea. Pentru materi
.2 <( J "' . ~ ~ ~ ale filtrante uzuale, aceste caracteristic
_o
cu a._ ~ a._ a._ ~ ~ ~ en en I~- :Q -~ = en sunt indicate in tabelul 7 .5.5.
CD
u...
CiJ ""' ""' ""' . . . , u.. u.. jCD .c > u..

0
j I C lasificarea filtrelor
•CU
~ ~ ~..- ~ ~ 1 Dupa gradul de separare, filtrele se
:J
(ii
00
<O t--
0
t--
0
u I • • I~ • impart in trei clase (tab. 7.5.6).
Qj
Q_
i: jg §g Filtrele din clasa I sunt confectionate
o o de obicei, din materiale cu fibre subtiri

§:
E
2 l{) 1 ~:
~ ~ ·~ 8i~ § ~: ~~ § ~ : :~~~~te$ide;~~:~~=o;~~~r~fer~\~~:r~=
0
j 0 1
c .-~ .0~ l---+---+--1---+---+--f---+-+----i-----+---+--+--~I
·cu ~ !~ r-- ! I particulelor foarte mici (pana la zecim
ti ~~ '~ ~ I~ i8 ~ 0 I gg ! de µm) $i efect ul de sita pentru parti
N u tl' c l{)ll{) l{)IC\J lg: .- ,.- r-- C\J C\J j8l{) o ' cu le mai mari.
§ ~ 6 I ~
(]) 00
;m en en o o ' La filtrele din clasa a II -a, fibrel e su n
a:
0 u.. 0
o
I 0
C\J
g ,~
·
g C\J
C\J
lO
N
I
. mai groase $i fenomenul de difuzie
1
I / I 1 ~ este prezent in mai mica masura; se
~ c ~ j-
.-J
1! ~ ~
1 j CD § pararea are loc, mai ales, datorita me
cu
~ .2 f ~ £[w Q) 1 ~ ~!~ ~ ~! ~ == canismelor de inertie $i adeziune. In
n; Q)

.0 g ·1 :2 EJ:2 -~ Gi ·a.. == 12 _ m-!::! .S '6 {il ~,cu aceasta clasa sunt incadrate $i filtrele
z ;;::
_o ><U ~ <O I ~ roE ~ I·g_- -~- 1 _g_ :~ ;ii ~ I ~ I (]) 'O ~ ai electrice .
§ ,@10 '°io ~ o o o lo (]) ~ ~ . fj .D § o 'E2 La filtrele din clasa a 111 -a, umplute
m _i 1a._ -U> i a._ ro a._ , a._ a._ a._ -o a._ <D ju.. U::: .s a._ cu fibre mai groase sau cu placi perfo
 I. lnstalatii de ventilare ~i climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala~iilor

rate. domina efectul de inertie. de tipul construc ti v al filtrului si variaza face cu cicloane amplasate in exteri o-
Ca realizare cons tructi va , materialulintre 15 $i 50 kWh in 24 ore. la o frec - rul halelor de productie.
filtrant este dispus in forma de panouri, venta de 2 scuturari/ h la filtre simple, Agregate locale tip VS DONALDSON
b uzunare sau saci. in ultimul timp, Iara incalzitor si 18 ...60 kWh la filtrele TORIT
constructia acestora din urma s-a di- duble cu incalzi tor . Utilizarea incalzito- Sunt alca tuite dintr-un carlu $ filtrant
versificat in mod deosebit prin utiliza- rului duce la cre$terea consumului de $i un ventilator montat intr-o carcasa.
rea unor materiale diverse $i prin con- energie de 2-4 ori. (fi g. 7 .5. 10). Curatirea este automata,
ceperea unor noi sisteme de curatire. Filtre cu saci tip FSA $i FSR - ICMP prin vibrare, si dureaza 30 secun de,
(Bucure$ti) timp in care ventilatorul este oprit. Pra-
Tipuri constructive de filtre - Se utilizeaza pentru separarea nisi- ful ca de la partea inferioara intr-un co-
Filtre cu saci CICM tip F 3 - ICSPM : pului, $panului, de!;)eurilor de lemn din lector de forma unui sertar. Aceste a-
(Bistrita). Sunt recomandate p entru . instalatiil e de desprafuire; se executa gregate sunt recomandate pentru efic i-
retin erea prafului in in dustri a ma- in doua variante: FSA pentru montare enta foart e ridi ca ta, de 99,9 %,
terialelor de constru cti e. Se fabrica in pe asp iratie, cu suprafata de filtrare obtinuta prin aplicarea unui strat supli-
cinci variante diferentiate dupa modul 23,6 m2 (20 saci) $i FSR pentru monta- mentar de filtrare pe suprafata mediului
de introducere $i a$ezare a sacilor (fig . re pe refulare, cu suprafa ta de filtrare filtrant. Aceasta efi c ienta face posibila
7.5 .7) rezultand 48 de tipodimensiuni, 2 1,24 m 2 (18 saci), figura 7.5.8. ' recircularea aerului in incaperea din
pentru care debitul maxim de aer este - Debitul de aer specific este aproxi- care se aspira aerul incarcat cu praf,
cuprins intre 5280 $i 52800 m3/h. mativ 120 m3/h·m2_ ceea ce c onduce la o economie de
Pentru evitarea condensarii vaporilor - Materialul filtrant se alege in fun ctie energie importanta, egala cu debitul de
in interi orul sacilor se recomanda ca de natura prafului . caldura pentru incalzirea aerului de
temperatura aerului in filtru sa nu sca- Madu/ de filtrare MF 6 (ICPM I
da sub temperatura punc tului de rou a Bucure$ti). Este destinat retinerii prafu -
(+ 10 ... 15 °C), in caz contrar se alege lui $i a$Chiilor de lemn. An samblul este
varianta de filtru cu incalzitor de aer. alcatuit din modulul de filtrare cu saci
Pierderea de sarcina in filtru este de $i un ventilator separat (fig . 7.5.9).
1200- 1400 Pa, la o solicitare a materi - Se recomanda montarea modulului
alului filtrant de 50-75 m3/h·m2. Con - de filtrare pe refularea ventilatorului ,
centratia maxima admisa a prafului de astfel ca suprapresiunea din conul co-
12
la intrare este de 100 g/ m 3 . - Gradul de lector conduce la diminuarea sarcinii
separare (efici enta separarii) est e ventilatorului de transport pneumatic
l/f = 99,9 ... 99 ,98 %. concentrat. Amplasarea ansamblului se
- Regenerarea materialului filtrant se poate face in interiorul sau exteriorul
face utilizand jeturi cu suflare inversa halelor, in ambele situatii aerul filtrat
sau se prevede un sistem automat de fiind reintrodus in incapere. Pentru re-
scuturare, cu o viteza de 5 .. .7 ran- tinerea rumegu$ului $i tala$ului , modu-
duri/ min. lul MF6 se utilizeaza ca treapta a II -a
Consumul de energie este in functie de filtrare; in treapta I-a separarea se
8

3
9

a Fig. 7.5.9. Modul de filtrare cu saci

Fig. 7.5.8. Filtre cu saci tip ICMP: tip MF6:
a - filtru tip FSA; b - filtru tip FSR. 1 - ventilator; 2 - colector praf;
3 - usa acces; 4 - carcasa;
a rare 5 - colier; 6 - suport; 7 - sac filtrant;
Dimensiunea minima a Efi cienta medie Modul de testare 8 - colivie; 9 - tija scuturare
Clasa filtrului
parti culei retinute [ m] masica [% ] a filtru lui manuala; 10 - gratar sc uturare;
Toate 99 Prat de cuart ! 11 - evacuare; 12 - aer filtrat;
II >1 85 Idem 13 - aer + praf; 14 - amestec
Ill 10 .. .50 60 Idem concen trat.
 150 Capitolul 7: Elemente componente ale
compensare care nu mai este necesar.
Se fabrica pentru debite de aer de
900, 2000 $i 2500 m 3/ h.
Filtre LUHR
.. cu maneci
Firma LUHR prezinta o mare varieta -
te de tipuri constructive de filtre, inclu -
siv adaptari ale instalatiilor existente.
Printre domeniile de utilizare se numa-
ra: instalatii
•
de concasare a rocilor du-
re, instalatii de incinerare a gunoiului
menajer, cubilouri, cuptoare de sticla.
Elementele filtrante sunt de forma unor
maneci plate, realizate din materiale de
tip impaslitura din fibre sintetice (pro-
dus brevetat) care se alege in func\ie
de specificitatea problemei de rezolvat.
Conceptia ansamblului $i alegerea
procedeului de decolmatare permit o
functionare
. continua cu eficienta'
ri -
dicata. Gama de produse este foarte
larga. Se pot filtra pana la 400000 m 3/ h
aer c;u temperaturi pana la 250 °C. Di-
. mensiunile particulelor retinute sunt
cuprinse intre 0, 1 :;;i 100 µm. Se pot re-
• gazelor toxice, mentinand suprafata torul unor electrozi de emisie $i retine-
i
_, ~·
•
.,
• ridicata tip HEFF
a b
Fig. 7.5.10. Agregat DONALDSON
TORIT:
a - functionare; b - curatire.
..
<
' ·.
'''i
.';,,·
:~>.
"'3
2 dat. t = constant, ceea ce se poate re-
..
Fig. 7.5.11. Filtru LUHR cu tambur
cu bile KUVV
1 - reactor de deviere; 2 - tambur cu
bile; 3 - $Urub de evacuare; 4 - debit
de transport vari abil.
instala~iilor I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare
tine $i particule puternice adezive. far a Materialul filtrant este confectionat din
-
a produce colmatarea. In anumite vari- fibre de sticla $i realizeaza o serie de
'
ante, este posibila recircularea aerului. pliuri pentru marirea suprafetei. Ele-
Un procedeu deosebit consta in pla- mentele aluneca pe glisiere $i sunt fixa-
sarea, in amonte de filtru, a unui tam - te cu un dispozitiv care asigura etan$ei-
bur cu bile (realizat din tabla perforata tatea. Decolmatarea se declan$eaza
$i umplut cu bile ceramice rezistente la automat :;;i se realizeaza cu jeturi de aer
abraziune) care poate indeplini mai comprimat de presiune joasa care par-
multe functiuni:
•
- evitarea acumularii curg toata suprafata de filtrare.
particulelor. in cazul devierii catre par- Aceste filtre au o eficienta foarte ridi -
tea superioara a unui debit de aer in- cata: practic 100 % pentru particule mai
carcat cu praf care, initial, a fost dirijat mari de 1µm $i de minimum 99,97 %
in jos; - repartizarea uniforma a parti- pentru particule mai mici. Pentru doua
culelor in curentul de aer initial, chiar la cartuse . inseriate se obtine
. eficienta
' de
concentratii mari (de cca. 100 g/m 3 ); - 99,999 %, ceea ce include aceste filtre
dezaglomerarea sau, eventual, refrag- in clasa HEPA folosita in «camerele al-
mentarea ulterioara a particulelor de be». De notat ca aceste cifre se refera
dimensiuni mari. la numarul de particule $i nu la masa
lntroducerea tamburului cu bile se lor, ceea ce inseamna performante ex-
folose:;;te in urmatoarele situatii: - la ceptionale.
fragmentarea particulelor adezive de- 1
puse pe un prefiltru $i reintroducerea ! 7.5.3.3 Filtre electrice
lor in circuitul de filtrare pentru a ti re- \ Functionare, eficientfl, clasificare
tinute; - fragmentarea particulelor de Separarea prafului are loc datorita in-
aditivi introdu$i pentru chemosorbtia carcarii electrice a particulelor cu aju-
mare de contact necesara; - reglarea rea lor pe electrozi de depunere
numarului de particule in circulatie, in lntre un electrod de emisie cu polari-
functie de exigente. in cazul unor tate negativa $i un electrod legat la pa-
debite $i concentratii initiale variabile, mant se produce 0 descarcare de tip
cu respectarea concentratiei impuse la Corona unipolara, de inalta tensiune. lo-
ie$ire. Un exemplu ii constituie siste- nii negativi produ$i, atra$i de electrodul
mul cu dublu $Urub (de transport $i de legat la pamant, bombardeaza particule-
evacuare) din figura 7.5.11. le de praf care se incarca electric. Parti-
Filtru decolmatabil de eficienta •
culele sunt dirijate astfel catre electrozii
de depunere pe care sunt retinute ca ur-
Acest aparat fabricat de firma SO- mare a actiunii fortelor electrice, de ade-
GREMATIC - Franta este recomandat renta •
si• de frecare.
pentru retinerea de microparticule $i Pentru a asigura functionarea elec-
permite recircularea aerului in incaperi. trofiltrului, praful depus trebuie curatat
Originalitatea consta in cuplarea unui periodic, atat de pe electrozii de depu-
filtru tip HEP A cu un sistem de curatire nere cat $i de pe cei de emisie. Ope-
automata. ratia se face mecanic, electromagnetic.
Filtrul este alcatuit din doua elemen- pneumatic sau prin stropire.
te filtrante inseriate, eel de-al doilea fi - Teoretic, gradul de separare pentru
ind utilizat pentru siguranta (fig. 7 .5. 12). un electrofiltru tubular de diametru D $i
lungime L, se calculeaza cu relatia:
Tl = 1 - e · 4vmLJ(v0) (7.5.8)
unde:
- Vm - viteza de migratie ce depinde de
sarcina electrica a particulei ep, de
intensitatea campului electric, dia-
I ---ir - - 10
metrul particulei dp etc;
7 - v - viteza longitudinala a aerului.
5 Pentru un electrofiltru cu placi intre
care distanta este t1:
'
T/ = 1 - e-vmUvh (7.5.9)
Pentru a asigura separarea particule-
lor, timpul t = Uv trebuie sa fie sufici-
ent de mare. Pentru un debit de aer
Fig. 7.5.12. Filtru HEFF;
aliza in doua variante: cu L si' v mari
1 - aer cu praf; 2 - aer curat; 3 - filtr
sau m1c1.
principal; 4 - filtru de siguranta
Eficienta unui elect:ofiltru depinde $i
5 - sistem de curatire; 6 - mecanis
de profilul electrozilor de depunere: va-
de fixare; 7 - cilindru de actionar
lori superioare s-au obtinut pentru ta-
pneumatica; 8 - colector praf; 9 - co
bla valtuita, fata de situatia utilizariii u-
lee tor aer curat; 10 - trapa de acces.
nei table li se.
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala~iilor

Electrofi ltrele se clasifica, in princi - - Electrofiltrul orizontal urned este pre- piul separarii prin $OC la trecerea printre
pal, dupa: - directia curentului de aer zen tat in figura 7.5. 15. Acesta este pre- $icane. Forma acestora este studiata
vazut cu duze de pulverizare a apei $i cu pentru a impiedica turbulenta $i des-
(electrofiltre ori zontale sau verticale); -
dispunerea relativa a electrozilor de e- un buncar de colectare a namolului. prinderile, marind astiel efi cienta sepa-
misie $i depunere (fig. 7.5. 13); - starea Elec tro filtru/ urned tip WEP rarii $i reducand pierderile de sarcina.
depunerilor (electrofiltre uscate sau u- SOGR EMATIC este destinat, in special, Separatoru l cu $icane tip MUNTERS
mede); - geometria sistemelor de elec- separarii cetii acide produse, de exem - EUROFORM (SOGREMATIC) este reco-
tr ozi (fig .7.5. 14). . p lu, la fabricarea acidului sulfuric (fig. mandat la retinerea picaturilor dupa tra-
Tipuri constructive 7.5. 16); este recomandat $i in industria tarea umeda a gazelor $i a fumulu i.
de prelucrare a petrolului , la fabricarea Poate fi utilizat in chimie, petrochimie,
- Electrofiltrul vertical uscat are doua
cam ere de separare ce functi oneaza, in zincului , la tratarea minereurilor. Este fabricarea zaharului, industria hartiei,
paralel, pentru tratarea unor deb ite mari un electrofi ltru vertical, cu electrozii de centrale termice. Poate fi montat direct
de gaze. La partea inferioara se afla depunere tubu lari $i cu elec trozii de · in spalatoru l de gaze (pentru c urent ver-
buncarele de colectare a prafului. emisie dispu$i coaxial, bine intin$i. tical) sau dupa spalator (vertical sau
Electrozii de emisie sunt rac ordati la o orizontal). Exista $i un tip special de

00
sursa de inalta tensiune cu polaritate separator care se poate manta direct in
negati va, iar cei de depunere sun t stro- capatu l CO$ului de evacuare a gazelor
pi\i continuu, antrenand astfel particu- (fig. 7.5. 17). $ icanele pot fi executate din
-<>--0---0- lele ce sunt evacuate la partea inferioa- diferite materiale: polipropilena, PVC,

-<>---<>---<>- 8 ra. Pentru a rezista la coroziune, tubu - otel inoxidabil etc. Pentru intretinere este
a 88
b c
' 250 mm diametru, cu o lungime de duze.
Fig. 7.5.14. Dispunerea electrozilor:
a - electrozi plani;
b - electrozi concentrici;
c - e/ectrozi in sistem mixt.
+ +
rile sunt realiza te din plumb de prevazut un sistem de pulverizare prin
5 ... 6 m . Carcasa aparatului poate fi din
fibre din stic la cu ra$ina poliesterica 7. 5.3.5 Separatoare umede
sau din metal cap tw;;it. Fenomenele care conduc la captarea
prafului in separatoarele uscate se in-
7.5.3.4 Separatoare inerJiale talnesc $i la separatoarele umede, ac-
Separatoarele funcponeaza pe princi- tiunea lor fiind intensificata de modifi -
carea proprietatilor prafului in prezen\a
umidita\ii : cresc tendin\a de aglomera-
re, adeziunea $i aderenta, se modifica
proprietatile electrice. Ca urmare a
fortelor de tensiune superfi ciala, parti -
' culele de praf pot fi absorbite pe su-
prafata picaturilor sau a peliculelor.
1
Aceste fenomene ridica efi cien\a sepa-
rarii umede fata de c ea uscata; deza-
vantajul i1 constituie un cost mai mare
de investitie $i exp loatare pentru trata-

a b + c :+ rea namolului produs.

Fig. 7.5.13. Dispunerea campurilor d e emisie-depunere:

a - campuri separate
de emisie $i depunere; b - acela$i camp de emisie $i depunere;
c - sis tem de depunere sup limentar.

--
1:;.
... •::
... ...... 1:;.
... ... 1:;.

1/

Fig. 7 .5.15. Electrofilt ru o rizontal:

- intrare aer; 2 - iesire aer; 3 - evacuare namol; 4 - electrozi; 5, 6 - cadru;
7 - registru de pulveri zare. Fig. 7.5.16. Electrofiltru urned WEP .
 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

Prezen\a lic hi dului face posib ila $i ! pulberi hidrofile, caz in care se utili zea- rile formate ciocnesc picaturile de praf
tratarea chimica pentru epurare_a gaze- j za in apa substan\e tensoactive ca de care sunt astfel re\inute. Pentru a ob \i-
lor nocive con\inute in efluen\i. In acest ' exemplu : sulfona\i de petrol, solu\ii a- ne o eficienta ridi cata trebuie ca dia-
caz se urmareste marirea suprafe\ei $i poase de inmuiat rapid C-50 etc . metrul pica turilor sa fie acelasi cu eel
a timpului de contact dintre aerul tratat al particulelor solide. Separarea din aer
$i lichid. Spalator Venturi de energie ridicata se face in aval de tubul Venturi, intr-un
tip HCA (SOGREMA TIC) c iclon sau intr-un separator cu $icane.
Saubere cu autopulverizare - sunt in Disp ozitivul este recomandat pentru Datorita vitezelor foarte mari necesa-
prezent foarte mult utilizate, fii nd simple, praf foarte fin . cu particule corosive, in- re pentru atomizarea lichidului pentru
compacte $i c u performan\e ridicate. flamabile, solubile sau abrazive, in mod re\inerea particulelor foarte fine, pi er-
Aerul intra, lateral, intr-o camera cu special, din domeniile: incinerare, chi- derea de sarcina este foarte mare (de
apa $i trece prin doua fante laterale, mie (ingra$aminte), uscare. ordinul mii Pa).
plasate la nivelul apei (fig. 7.5. 18). Da- in principiu, un spalator Venturi este Spalatorul tip HCA poate ti rea lizat
torita vitezei mari in fante , pelicula de alcatuit dintr-un ajutaj convergent - di- din diverse materiale: o\el, metale no-
apa se sparge in picaturi fine. Ames- vergent. In zona strangulata, unde se bile, materiale plastice. Debitele de aer
tecul trece printr-un spa\iu profilat in realizeaza viteze apropiate de cele ale . variaza de la 1000 la 200000 m 3/ h. Ga-
care are loc un proces de ciclonare, in sunetului , se injecteaza un lichid care tul reglabil permite adaptarea la condi -

cad in bazin. lnainte de evacuarea ae- i

l
urma caruia picaturil e cu praful re\inut este astfel pulverizat foarte fin. Picatu - \ii de func\ionare variabile.
Dimensiunile constructive si pierde-
rului este prevazut un separator cu $i- 1 rea de sarcina sunt date in figurile
cane. Namolul format in bazin este eva- 7. 5. 19 $i 7.5.20.
cuat c u un dispozitiv cu racle\i . Un exemplu de aplicarea a spalato-
Gradul de separare d ep inde de dia- ' rului Venturi i1 reprezinta recuperarea

+-~
· :2 '\-
metrul d al parti culei $i este aproxima- particulelor valoroase. in figura 7 .5. 21
tiv 95 % pentru d = 1,5 µm $i 99,9 % este data schema procedeului de recu-
pentru d = 6 µm. perare a oxidului de niche! aflat in ga-
\ ' I
Astfel de aparate se utilizeaza pentru zele produse la fabricarea catalizatori -
'
epurarea aerului evacuat din turnatorii ,
industria metalurgica, a materialelor de
'
--·-
....
/

4
lor. Cuptorul multietajat de combustie
a de$eurilor este urmat de o camera
construc\ii , pentru epurarea de aerosoli postcombustie $i de un cazan recupe-
acizi, pentru diverse procese din indus- rator. Gazele evacuate au o temperatu -
tria chimica. ra de 200 °C iar praful produs este
Este recomandat , in special, pentru foarte fin: 80 % din masa o reprezinta
particul ele sub 1 µm , restul de 20 %
au diametrul de 1... 2 µm . Fine\ea pra-
fului impune mai multe trepte de sepa-
rare. Prezen\a impurita\ilor solubile in
apa a condus la alegerea unui spalator
Venturi avand, in amonte, un multici-
5 cl on si, in aval, un ciclon.

Spatator tubular tip «O»

(SOGREMA TIC)
Fig. 7.5.18. Scrubar cu Acest aparat combina efectul unui tub
autopulverizare:
- intrare aer cu praf ; 2 - intrare in
ventilator (aer curat); 3 - profile
Fig. 7.5.17. Ansamblu de separator p entru ciclonare; 4 - separator
cu ~icane. pica turi ; 5 - bazin lichid.
~~~~~~~~~~

Debit sat Deb. Masa

'"'.S
Tip la intr.
A B c D E
lichid Polies- O!el
0
Ca
U)

[m3/h] Dimensiuni [mm] [m3/h ter [kg] [kg] Q)

u
HCA 160 1000 160 260 300 300 1600 1,5 22 7 Q) 99,50
HCA 225 2000 225 350 400 350 1750 3 27 9 ID
u 99,00
HCA 300 4000 300 400 450 400 1900 6 42 13 ID
Ci
HCA 400 7000 400 500 550 450 2350 11 67 36 98,00
HCA 500 10000 500 600 650 500 2900 15 15 1 54
HCA 600 15000 600 700 750 550 3300 25 207 73
195,00
HCA 750 25000 750 850 1000 650 4150 40 330 140
HCA 950 40000 950 1050 1200 850 4950 60 635 205 90,00
HCA 1200 60000 1200 1400 1450 1000 6250 90 995 320
I
I HCA 1500 85000 1500 1700 1750 11 50 7300 130 1690 572
HCA 1650 11 5000 1650 1850 1950 1250 8500 175 ?285 775 80,00
I
·-- HCA
HCA
1900 155000
2200 210000
1900
2200
2100
2400
2200
2500
1350
1500
9950
11000
235
3 15
3950 1400
4780 1700
0,5 2 5
Diametrul particulelor [µ m]
Fig. 7.5.20. Eficienta spalatorului
Fig . 7.5.19. Spalator tip Venturi - SOGREMATIC. Ve11turi.
 I. lnstalatii
. de ventil are si. cl imatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor

Venturi de energie scazuta cu impactul 7.6. Camere de pulverizare sunt pu\in utiliza te. in ultima vreme au
pe suprafata unei bai cu lichid de aparut $i camere mari compacte.
spalare. Ive o forma cilindro-conica, cu 7.6.1. Probleme generale - de pulveri zare in interiorul -carora
intrare radiala (fig. 7.5.22) Gazele de apa este pulverizata prin intermediul
epurat tree printr-un orificiu periferic $i Camerele de pulverizare sun! schim- unor duze in curentul de aer. Aceste ca-
sunt ejectate cu viteza ridicata in directie batoare de caldura in care aerul sup us mere sunt cele mai des folosite deoa-
verticala, dupa ce au trecu t deasupra tratarii este pus in contac t direct cu rece sunt mai suple, mai U$oare $i ne-
unei bai cu lichid plasata dedesubt $i la apa $i unde are un lac un schi mb de cesi ta spa \ii de amplasare mai reduse.
mica distanta de conul de ejectie. in caldura $i masa.
acest fel, pelicula de lichid este sparta in Apa de tratare este introdusa in came-
numeroase picaturi fin e care re\in re prin pulverizare mecanica sau pne-
particulele din aer. inainte de evacuare umatica; in camere pot avea lac diverse
in atm osfera, gazul trece printr -un procese de tratare a aerului (§ 4.2).
separator de picaturi de tip centrifugal, Camerele de tratare cu apa se clasi-
cu palete, pentru a impiedica eliminarea fica in doua categorii :
lor in exterior. Mentinerea nivelului din ; - cu corpuri de ump lutura in interi orul
baie la inal\imea necesara se realizeaza carora se gase$1e un strat cu material
prin prevederea unui deversor reglabil de umplutura cu suprafa\a de schimb
echipat cu un sistem de garda hidraulica de caldura mare (inele Raschig, $ei
$i de egalizare a presiunii. Berl , inele Pall , mici cil indri din material
in figura 7.5.23 este data varia\ia efi - plastic etc. ) pe care apa de tratare se 3
cien\ei de separare in functie de dia- scurge realizand o pelicula cu care
metrul partic ulei $i pierd erea de aerul schimba caldura $i masa.
sarc ina. in tabelul 7.5.7 sunt cuprinse Viteza aerului in aceste camere este 9
datele tehnice pentru ca teva tipuri de de 0,6 ... 1,2 m/s $i consumul specific
separatoare tubulare tip «D». de apa este redus. Camerele au insa
suprafe\e mari $i necesita spa\ii mari 6
pentru amplasare, motiv pentru care
8

Fig . 7.5.22. Spalator tubular tip " D":

1 - intrare gaz; 2 - ie$ire gaz;
3 - evacuare namol; 4 - pulveri zare;
5 - separator; 6 - pompa de
recirculare; 7 - con trolul ventilului;
8 - c uva decantare; 9 - intrare apa.

99,95 :(ii'
<n 99 ..90 <I)

9 e::. 99.80
ro
E
"""i:ic 99,50
c
'5
«i
<I) 99,00 ;§?.
Cl> ro
"O 98,00 c:·
ro Cl>
Cl>
95,00 -.::;
ID
"O ~
Fig. 7.5.21. Sistem de rec uperare a parti culelor pe ca le umeda: ID 90,00
0:::
A - a/imen tare de$euri; B - zgura; C - gaze de ardere; 0 - abur de presiune
joasa ; E - abur de presiune inalta ; F, G - evacuare noroi; H - aer c urat; I - 80.00
0,5 2 5
ap a de alimentare;
Dia m etrul [µm]
1 - camera de combusti e; 2 - post - combustie; 3 - schimbator de caldura;
4 - multiciclon; 5 - by - pass; 6 - spalator Venturi de energie inalta; 7 - ciclon; Fig. 7.5.23. Eficienta spalatorului
8 - ventilator; 9 - CO$; 10 - pompa de recirculare; 11 - dispozitiv cu fl otor. t ubular tip "D".

Tabelul 7.5.7. Date tehnice pentru spalatoare tubulare tip ,,D"

Debit maxim Dimensiuni [mm]
Tipul aparatului Diametru - D
la evacuare [m3/hl inaltime - H 0 intrare qaze 0 evacuare gaze
4 12810 1219 3124 484 838
4,5 162 10 1372 3378 534 940
5 20020 1524 3683 6 10 1042
5,5 24220 1676 3962 660 1144
6 28820 1829 4242 7 11 1245
10 73230 3048 6502 11 94 2057
13 123860 3962 8 179 1549 2692
15 180 140 4572 9373 1778 3 100
-
17 23 1380 5182 105 14 2024 3508
19 289030 5792 11 635 i 2264 i 3920
 ·-----·· ~

Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor I. lnstalatii de ventilare ~i climatizare

7.6.2. Elementele com ponente
ale unei camere de pul verizare
Camera de pulverizare (fig _ 7.6_ 1) are
in componenta sa urmatoarele elemen-
te realiza te din diferite materiale: corpul
din metal sau material plastic (la came-
rele cu sec(iunea mica) sau din beton,
pentru camerele cu sectiunea transver-
sala mai mare de 4 m 2 ; bazinul de apa
din acelasi material ca si corpul came-
rei; registre de pulverizare din teava din
otel zincat sau material plastic pe care
sunt amplasate duzele de pulverizare_
Duzele pot fi centrifugate (din metal
sau plastic), cu canale spiralate sau de
5oc (fig . 7_6.2 a, b, c, d, e)_ Debitele de
apa ale pulverizatoarelor sunt indicate
in figura 7 _6_2 f, g ; separatoarele de pi-
ca turi de intrare sunt utilizate pentru
uniformizarea curentului de aer in ca-
mera, si la ie5ire din camera de pulve- (cele mai folosite)_
rizare pentru retinerea picaturilor antre- Cele verticale (fig. 7 _6_ 3) se constru-
nate in curentul de aer; filtrul de apa, iesc in 2 trepte; ele au o utilizare foarte
realizat din plasa de sarma de alama, redusa.
material plastic sau otel inoxidabil are Camerele de pulverizare orizontale
rolul de a retine impurita(ile din apa fo- se construiesc, de asemenea, in 1 sau
losita in procesul de pulverizare . 2 trepte (fig. 7.6.4a, b), cele mai des
Robinetul cu plutitor este uti lizat folosite fiind cele cu o singura treapta.
pentru completarea apei consumata in Camerele de pulverizare in 2 trepte
procesul de pulverizare; pompa de cir- [ (fig . 7 _6.4a) sunt prevazute cu 2 re-
culatie este montata pe perete bazinu- l' gistre, in contracurent, in fiecare treap-
lui (sunt camere de pulverizare care au ta de pulverizare, si permit racirea ae-
si 2 pompe de circulatie montate pe rului la 0 temperatura finala mai sca-
peretele bazinului , cate una pentru 1 zuta decal cea care s-ar obtine cu o
fiecare registru de pulverizare). \ camera intr-o singura treapt~, la ace-
lasi consum de apa_ Apa rece este pul-
7.6.3. Tipuri constructive 1
veriza ta, in prima faza, in treapta a do-
de camere de pulverizare ua, dupa care este pulverizata, integral,
in treapta intai . Apa utiliza ta in pro-
1
Camerele de pulverizare se constru- cesul de pulverizare este evacuata la
iesc in varianta verticala sau orizontala canalizare sau folosita pentru alte sco-
puri (racirea acoperi5urilor, a conden -
satoarelor masinilor frigorifice sau pen-
tru irigat)_ Pompele de circulatie ale ce-
lor doua trepte au acelasi debit; acest
tip de camera poate fi folosit eficient in
situa(ia in care se dispune de apa de
la puturi de adancime. Datorita dimen-
8 siunilor mari utilizarea acesteia a deve-
19 nit o raritate _
Camerele de pulverizare intr-o treapta
(fig. 7 .6.4b) au 1, 2 sau 3 registre de pul-
verizare, aplasate in echicurent, contra-
curent sau mixt, lungimea camerei fiind
- 13
l
I dependenta de numarul si modut de
amplasare a acestora_
- - - - t-1+-l+HI- 4
7.6.4. Calculul termic de alegere
a camerelor de pulverizare

Camerele de pulverizare pot fi utiliza-

11 a Utilizarea camerelor de pulveri zare
Fig. 7 .6 -1 . Camera de pulverizare.
Elemente componente:
a - sec /iune longitudinala;
b - sectiune transversala;
10 - bazin; 2 - perete lateral fa(a;
3 - u5a de control/vi zitare; 4 - perete
lateral spate; 5 - capac; 6 - lampa
etan5a; 7 - separator de picaturi
intrare; 8 - separator de picaturi
ie5ire; 9 - cadru de pulverizare;
10 - pulveri zator; 11 - instala!ie de
racordare a pompei; 12 - robinet cu
cep; 13 - stut pentru manometru;
14 - sorb; 15 - robin et cu plutitor;
16 - slut preaplin ; 17 - slut golire;
15 14
18 - intrare aer; 19 - iesire aer tratat.
te pentru procese de rac ire cu uscare
sau/si pentru procese de umidificare
adiabatica, metodele de dimensionare
fiind specifice fi ecarui proces in parte.
pentru procese de rac ire cu uscare
este, in ultima perioada de timp , mull
mai redusa deoarece acest proces
este mai greu controlabil si reglarea lui
este mai dificila, procesul fiind realizat
de tot mai multi producatori de apara -
tura de climatizare cu baterii de racire.
Camerele de pulverizare sunt folosi -
te, in prezent, pentru procese de umi-
dificare adiabatica, iar metodologia de
calcul sau alegere a acestora este spe-
ci fica fi ecaru i produca tor in parte. Se
prezinta calculul termic pentru regimul
de pulverizare politropica si umidificare
adiabatica deoarece sunt in functiune
multe agregate de tratare care utilizea -
za aceste tipuri de procese_
Exista multe metode de alegere a
camerelor de pulverizare_ Fiecare me-
to da se bazeaza pe camere de pulve-
rizare testate in anumite conditii_
Metoda germana de dimensionare
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor

Rasch - Wittorf se utilizeaza pentru

camere de pulverizare cu o lungime
m
I = 2 m ; viteza aerulu i in camera de tra-
tare v = 2,5 m/s $i presiunea apei ina-
intea duzelor de pulveri zare p = 2 bar .
M etoda reda mai fidel procesele reale
care au loc in camerele de tratare, evo- a
w c

lutia aerului fiind prezentata in figura

~ --- &j-
7.6.5.
- in procesul de racire c u uscare, ae-
rul evolueaza pe curba AC . b
Modificarea starii aerului se produce, e
mai intii.i, pe directi a care rezultii. din 135
d=2mm /
unirea punctului de stare a aerului A cu
d ~ 1 20
te ~p eratura initiala a apei B 1 $i apoi pe ~ 1 05 \ /
do
directia entalpiei care trece prin punctul ~~-~-~-~~ [ mm ] g- 90 / ~
corespunzator temp eraturii finale a
400 + -- 1----1--+--l---l 5,0 ~ 75 / _f--7
aerului in procesul politropic B. 350 3 60 / ./
l,.-/ d= 1,5mm
- La procesul de umidificare adiaba- :.0 _,,,,.,.... ......
300 4,0 0 45
tica (evolutia AD) modificarea starii ae-
~ 250 4,0
30
rului se produce in lungul dreptei de
~ 200 t"---1C--tr"'--+----:;-I""----::>- 3' 5 15
entalpie co nstanta, h = con stant, la o cu 175 1--:lp-<'--t--:;.-4----:;~~ 3,0 1
temperatura a apei de pulverizare ce Q)
1,5 2, 0 2,5 3,0 3,5
D
se determina la intersectia c urbei de 150 Pierderea de sarcina
saturatie <p = 1 cu entalpia starii initiale ~ 125 i n pulverizator [bar]
D
Q)
a aerului A. 0 100 g
90 Fig. 7.6.2. Pulverizatoare de apa:
Calculul parametrilor finali ai aerului
80
se face pe baza relatiei: a - centrifugale meta/ice;
70
!::.. tf!::..ta = 1 - e-mk (7.6 .1) b - idem - din plastic; c - cu canale
60
in care: spiralate; d - de $OC; e - de $OC pentru
50
- !::.. t = tin1!Jal aer - t final aer = ( tA - ta) in 1,5 2 2,5 3 4 stropirea separatoarelor; f - debite specifice
procesul AB1, (ta - tc) in procesul BC1 Pierderea de sarcina de apa pentru pulveriza toarele meta/ice;
in pulverizator [bar] g - debite specifice de apa pentru
$i (lA - to) in procesul AD1;
- !::..ta = tini/ial aer - tapa in procesul pulverizatoarele din material plastic.
ideal, (tA - to1) in procesul AB 1, (ta - tc1)
Fig. 7.6.4. Camere de pulverizare
in procesul BCr $i (tA-to1) in procesul orizontale:
AD 1; m = coeficient de pulverizare,
a - 2 trepte; b - 1 treapta;
[kg apa/kg aer tratat]; - cu 1 registru in echicurent;
- k = constanta a camerei de 2 - idem, in contracuren t; 3 - cu 2
pulverizare, k = 0, 5 ... 0,7, pentru cf> registre in echicurent; 4 - idem, cu
procesele de racire c u uscare $i registru in echicurent $i 1 in
k = 2 ... 3, pentru procesele de umidifi- contracurent; 5 - idem, in contracurent;
care adiabatica. - 6 - cu 3 registre.
Relatia este nomografiata in figura
a
150 1200 150 1200 250
7.6.6.
Pentru determ inarea param etri lor ae- , _ ,.. _,
rului $i apei se procedeaza in felul ur-
m ator: se alege un coefici ent de pulve-
rizare m $i se determina pentru acesta, ·----
, _ ,.
-;
.,._ ,
4

r:::t> r:::t>

a 2 5

Fig. 7.6 .3. Camere de pulverizare

verticale: 150 600 1200 150 1200 600 250
.,._,
a - 1 treapta; b - 2 trepte;
... - -·
-·-·
~ --
- corpul camerei; 2 - bazin; .,._ ,
3 - registru de pulverizare; 4 - duza
~
... ,_
<- -·
,_,.. .,._ ,
r:::t>
-·-·
~ --

·-·-
d e pulverizare; 5 - separator de ~ --... ,_,.. .,._ ,
picaturi de intrare; 6 - separator de ~
.,._,
picaturi de ie$ire; P - pompa; 3 6
b
AC - aer tratat.
 ----
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

te2 = te 1 + (13.haerlmc,.) [ C] ta = fA - 0,4 ·(tA - ta 1) = 21,2 °C

0
din figura 7 .6.6, o valoare 13. UMa pentru (7 .6.5)
procesul AB (folosind domeniul cuprins in ipoteza ca procesul de umidificare - La intersec \ia dreptei
intre 0,5 si 0,7 din nomograma 7 .6.6) si adiabatica are loc in camera de pulve- he = 51 ,2 kJ/kg cu q> = 1 se determi-
cu ajutorul acestei marimi se determi- , rizare, atat vara cat si iarna, tempera- na C1 cu tc 1 = 18 °C.
na valoarea temperaturii finale a aerului ' tura apei este egala cu temperatura Utilizand aceasi nomog-ama (kin do-
te; ' dupa termometrul urned al punctului meniul 2... 3) se determina tiVMa = 0,9;
ta = IA - (ti UM a)·(tA - ta 1) { °C ] (7 .6.2) A, iar temp eratura finala a aerului to. se rezulta:
Cu ajutorul acesteia se determina determina cu o rela\ie similara relatiei tc = ta - 0,9·(te - tc 1) = 18,3 °C
punc tul 8, apoi punctul C1, la intersec- 7 .6.3, adaptata procesului A - 01 . - Temperatura finala a apei, ta 2 se
tia entalpiei he cu curba de saturatie determina cu rela\ia 7.6.5, te 2 = 8 +
<p = 1. Pentru coeficientul de pulveriza - Exemplul de calcul 1 + (64 ,8 - 51,2)/0 ,9-4, 186 = 12,4 °C .
re m, ales , se determina raportul Un debit de aer, L = 8000 kg/ h, de
13. UMa corespunzator procesului adia- stare A cu parametrii IA = 28 °C; 7_6.5. Accesoriile camerelor
batic BC (folosind domeniul k = 2 . .. 3), <pA = 60 %, este racit si uscat cu aju- de pulverizare
iar cu aceasta valoare si cu temperatu- torul apei avand ta; = ta 1 = 8 °C. Se
rile ta, tc 1 se determina temperatura tc. cere sa se determine parametrii finali ai • Pompa de apa este utilizata pentru
tc = ta - (13.UMa)·(ta - tc1) [ °C ] (7 .6.3) apei si ai aerului in procesul politropic vehic ularea apei de pulverizare si se
incalzirea apei de pulverizare se va de racire si uscare utilizand metoda alege cunoscand debitul de apa Ga,
d etermina cu relatia: Rasch - Witorf. determinat pentru situa\ia de vara si
L-13.haer = Ga·Ca·Mapa (7 .6.4) presiunea necesara, calculata cu rela-
in care: L - debitul de aer [kg/s]; Rezo/vare \ia:
13.haer = hA - ha; 13. tapa = ta2 - ta1 - Se une5te punctul A cu punctul 81, Hnec = pa + Hg + Hp [bar] (7 .6.6)
unde: aflat la intersec\ia lui te 1 cu <p = 1. in care: pa - presiunea apei la duzele
- ta2 .ta 1 sunt temperaturile finala si - Se alege un coeficient de pulveri- de pulverizare; Hg - diferen\a geodezi-
ini\iala ale apei ; zare m = 0,9 kg apa/kg aer. ca intre nivelul apei din bazinul camerei
- Ca = 4, 186 kJ/kg·K, caldura specifica Pentru procesul politropic, se deter- de pulverizare si pulverizatorul eel mai
a apei; mina (cu nomograma din fig. 7.6.6, cu de sus plasat; Hp - pierderea de sarci-
- Ga = L·m, [kg/s]. k in domeniul 0,5 ... 0,7) Ina pe condocta de aspira\ie si refulare
Temperatura finala a apei se deter- t:i. UMa = 0,4 • rezultand: , a pompei de circulatie.
mina cu rela\ia: --------------~ l Pompele utilizate pentru camerele de
pulverizare, sunt produse de firmele
,_ _ _ __,___.__ __.'-- SOmm
h _,_;,,..__ _ _+-50mm GRUNDFOS, WILO, SALMSON etc.
I • Filtrul de apa este de forma cilin-
d
1 drica cu diametrul d = 200 ... 300 mm
A
(fig. 7.6 .7). Suprafa\a de filtrare se de-
I termina cu relatia :
I_ Sr = Galq1 .[m2] (7.6.7)
Fig. 7.6.7. Amplasarea filtrului ! 1n care:
de apa in bazin: : - Ga - debit4I de apa de pulverizare
- filtru . : [kg/s];

40
-

II h
~

x / fiJ
Fig . 7.6_5 Evolufia aerului in procesul
de racire cu uscare ?i de umidificare 20
adiabatica (metoda Rasch- Wittorf): 7
1 - proces ideal; 2 - proces real. 100

30

Coeficient de pulveriza re m
Fig . 7.6 _6. Nomograma de alegere a
raportului tl tf-1ta :
1 - umidificare; 2 - racire si incalzire.
b
Fig. 7.6.8. Preaplin:
a - de tip sifonat; b - de tip p alnie;
1 - conduc ta preaplin; 2 - conducta
de aeri sire; 3 - capac; 4 - materi al de
etansare; 5 - conducta scurgere
6 - c im ent sclivi sit; 7 - b eton
a
8 - hidroizola\ie; 9 - beton ;
I - nivel maxim; II nivel min im; h = 320 mm , pulverizare politropica ;
h = 350 mm, pulverizare adiabatica.
 I. lnsta latii de ventil are si climatizare
' '
q1 debitul specific al filtrului
[kg apaJm2·s];
- pentru pulverizare bruta se utili -
zeaza p lasa de sarma de alama, plastic
sau inox cu ochiuri de 1,25 x 1,25 mm
si debite specifice de q1 "2 4 .. .8 [kg/m 2 s]
- p entru pulverizare fin a se foloseste
filtrul din plasa de sarma din alama,
plastic sau inox _c u ochiuri de:
0,5 x 0,5 mm si cu debite specifice de
q1 "2 4 ...4,5 kg/m 2 ·s.
Lungimea I a filtrului se stab ileste
cunoscand suprafata de filtrare si dia-
metrul d al filtrului.
Deb itul de apa luat in calcul este eel
de vara , in cazul in care se utilizeaza
apa tratata intr-o instalatie (de racire,
de deionizare etc .), sau eel de iarna, in
cazul in care vara se utilizeaza apa de
mare adancim si iarna se recircula apa
din bazin.
• Bazinul de apa preia apa rezultata
din pulverizare si are o adancime in
functie de diametrul fi ltrului:
hb = d + 200 mm
Amplasarea filtrului de apa in bazin
este indicata in figura 7.6.7, in b azin
urmand a mai ti amplasate: preaplinul,
racordul de golire si robinetul cu pluti-
tor {fig. 7.6 .8).
• Preaplinul asigura evacuarea sur-
plusului de apa din bazin in timpul
functionarii camerei de pulverizare.
Sectiunea preaplinului va fi aproxi-
mativ dubla fa\a de cea a conductei de
alimentare a registrelor de pulverizare
si poate fi de tip sifonat sau tip palnie
(fig . 7.6.8a, b).
Preaplinul de tip sifonat trebuie pre-
vazut cu 0 conducta de legatura cu ex-
teriorul camerei pentru a se evita
amorsarea sifonului si reducerea nive-
lului apei din bazin.
Preaplinul de tip palnie poate juca
rolul racordului de golire. in acest caz
imbinarea dintre corpu l bazinului si
preaplin trebuie sa fie etansa pentru a
se evita golirea bazinului in timpul
func tionarii.
• Racordul de golire se utilizeaza pen-
tru evacuarea apei din bazin pentru re-
para\ii sau intre\inere curenta. El trebuie
prevazut cu robinet de golire in cazul in
care bazinul are preaplin de tip sifonat.
• Robinetul cu plutitor are rolul de a
completa apa preluata de aer in proce-
sul de umidificare sau al eventualelor
scapari . Debitul de apa necesar se va
calcu la cu rela\ia:
G ad= L(XR - XP) [g/s] (7.6.8)
unde:
L este debitul de aer vehic ulat [kg/s];
- XR XP _ con\inutul de vapori pentru
starile ini\iala si finala, in procesul de
umidificare adiabatica [g/kg] .
• Registrul de pulverizare distribu ie
apa la duzele de pulverizare si se rea-
lizeaza astfel incat jeturil e de apa pul-
Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor
verizata sa se intretaie in partea lor camerei. Pentru camerele cu doua re-
finala. gistre de pulveri zare se monteaza o
Pentru camerele mici se amp laseaza singura usa de vizitare, intre registre, iar
un distribuitor principal , orizontal, jos pentru cele cu trei registre, doua usi.
sau sus, iar la camerele cu dimensiuni pentru a avea acces la toate registrele .
mari (cu H > 2m) se monteaza un sin -
gur distribuitor, amplasat cen tral. 7.7. Guri de aer
Dimensionarea registrelor se face cu
ajutorul nomogramei de dimensionare 7.7.1.Probleme generale
a conductelor de apa rece din o\el sau
material plastic, iar amplasarea duzelor lntroducerea si evacuarea aerului
de pulverizare se face astfel ca distan- • in/ din incaperil e ventilate se face prin
\ele dintre duze, pe verticala si orizon- ; intermediul gurilor de aer. Gurile de in-
tala, sa fi e aproximativ egale. '. troducere sunt elemente terminale ale
• Separatoarele de picaturi de intrare circuitului de introducere a aerului prin
au rolul de a uniformiza curentul de care aerul patrunde in incaperi. Gurile
aer, iar cele de iesire, de a re\ine pica - de evacuare sunt elemente prin care
turile de apa . Ele sunt alese in func\i e aerul din incaperi intra in circuitul de
de tipul de proces care are loc in ca- evacuare sau prin care este eliminat in
mera de pulverizare si sunt redate in fi - exterior. Daca circula\ia aerului, in sis-
gura 7.6.9. temul de introducere/evacuare, se face
• Usa de vizitare permite accesul in mecanic, pentru gurile de aer se folo-
camera de tratare pentru a efectua re- sesc si termenii de guri de refulare, res-
paratii si pentru intre\inerea curenta a pectiv, aspira\ie. Dispozitivele plasate
50 50 50
0
tO
N
0
N
N
tI)
tI)
tI)
tI)
tI)
tI) b
0
' (')
(')
tI)
tI)
Fig. 7.6.9. Separatoare de picaturi:
a - separa tor de pica turi la in trare,
~ = 7, 1;
tI)
tI)
b - separator de picaturi la ie$ire
pentru pulverizare politropica,
~ = 10,4;
; c - separator de picaturi la ie$ire
p entru pulverizare adiabatica,
~ = 12,5.
c
158 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare
 L lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor

intre incaperi aflate la presiuni diferite, intrare. Unele firm e constructoare au Pentru utilizarea acestor produse, in
pentru a realiza circula\ia controlata a adoptat o fabrica \ie modulara pentru prospecte, sunt date, pe langa descrie-
aerului, se numesc guri de tran sfer. fiecare element care indepline!;)te o rea tipurilor in fabrica\i e, nomograme
Tipul, forma, dimensiunile $i pozi\ia in anumita fun ctiun e (ex.: de reglare , de de alegere $i o serie de precizari referi-
incapere a gurilor de aer sunt determi- preluare etc.) ceea ce permite o alege- toare la condi\iile de utilizare ale aces-
nante pentru procesul de ventilare. Se re adaptata situa\iei concrete. tora (eventual , posibili ta\i de extrapo-
asigura astfel o circula\ie dirijata care Din punct de vedere al fun ctiei in sis- lare sau corec\ii ale marimilor determi -
permite aerului tratat sa ajunga in zona tem, unele tipuri de guri sunt folosite in nate grafic). De asemenea, se pot folosi
ce trebuie ventilata. Exista doua moduri mod tradi \ion al pentru introducere, relatiile de calcul ale mi$carii in jeturile
de a reali za ventilarea incaperilor prin : pentru caracteri sti cile pe care le impri - de aer (pentru gurile de introducere) $i
- in locuirea aerului viciat cu aer tra - ma jetului de aer. Un exemplu ii con - ale mi$carii poten\iale la aspira\ie
tat, introdus pe toata suprafa\a unui stituie anemostatele care asigura o (pentru gurile de evacuare) - (§ 9.5).
perete al incaperii, cu evacuare pe pe- atenuare foarte rapida a vitezei aerului Firmele de prestigiu pun la dispozi\ie
retele opus (circula\ie tip piston); in incapere datorita unui unghi mare de catalogul de produse inclus pe suport
- amestec dintre aerul introdus $i impra$tiere a jetului sau lipirii lui de informatic (dischete, CD) cu un pro-
aerul viciat din incapere, in care caz plafon. Nu exista insa interdic\ii pentru gram de calcul pen tru alegerea com-
aerul este introdus $i evacuat concen- ca aceste guri sa fi e utilizate $i la eva- ponentelor .
trat, folosind gurile de aer. cuare. lnvers insa, gurile de evacuare
in afara de cele doua, se poate con - avand o construc\ie mai simpla, pot sa Guri de aer tipizate
sidera modul de ventilare «prin depla- nu fie indicate pentru introducere. Tn \ara se fabrica o seri e de guri de
sare,, ce realizeaza o curgere orizonta- Produsele comercializate de diferite aer pentru introducere $i evacuare
la de tip piston numai i n zona inferioara firme specializate in echipamente de in- (IAICA Alexandria) ale caror dimensiuni
a incaperilor. calzire $i ventilare sunt foarte variate. sunt tipizate. Caracteri sticile lor au fost
Eficien\a procesului de ventilare $i
eficien\a evacuarii poluan\ilor (§ 9.5.5) L
depind, in mod hotarator, de felul in E F
care s-au ales $i pozi\ionat gurile de
aer, de unde rezulta atat implica\ii de
ordin func\ional cat $i de ordin econo-
mic. Daca sunt alese necorespunzator,
gurile de ventilare de introducere pot
deveni surse de inconfort termic sau
de zgomot.
Fii nd plasate in incapere, guri le de I a
aer trebuie sa raspunda, in plus, unor
cerin\e de ordin estetic dorindu-se o TKA $0 ltJA ltJ B ltJC E F L G H
integrare armonioasa a lor in arhitectu - 80 79 192 230 260 3 14 80 394 205 140
ra incaperii. Este, de asemenea, nece- 100 99 192 230 260 3 14 95 409 225 150
125 124 288 326 356 453 95 548 250 162
sar sa prezinte rezisten\a mecanica a- 160 159 384 422 452 549 128 677 285 180
decvata pozi\iei de montare in in- 200 199 480 5 18 548 645 128 773 325 200
capere :;;i sa poata fi intre\inute pe- 250 249 572 604 640 74 1 185 926 375 225
riodic .
150 TKA 80 100 125 160 200 250 TKA 80 100 125 160 200 250
7.7.2. Tipuri constructive; '
\
J
caracteristici geometrice \
I
I I 1500 1500
100
\
' I
100 0
~i tehnico-funcfionale \ 1 I
1500
80 1!ill 1500
70
1.5 Ill I I 1 IC cu
a..
1000 1000
Exista o mare diversitate de guri de cu 60 -::::;. :so0
aer concepute astfel incat sa raspunda
e:.. 50
' I ~ Cll
1000 1000 1000
c - ~w E . LpA
cerin\elor tehnicofunc \ionale, estetice, E 40 \
I I
'<
'-.;:.
- a..
Cl)

1 l I 500 500 45
economice $i de fiabi litate ale instala\i - Cl)
Q~

ilor de ventilare $i climatizare.

.,., 30
a.. \
-- - ~ in ...;
<l

~2
-
in tabelul 7.7.1 sun! cuprinse princi-
I b<;
palele tipuri, clasificate, in principal, du- 20 I I/ I I
.4~
pa carac terul spatial al mi$c3rii Dife-
·' J 1

<~1
\ I
I
ritele detalii constructive pot diferen\ia I I
fiecare tip in parte, prin modificarea tur-
- - --
II I
10
bulentei ini\iale a jetului de aer format 10 20 30 40 50 100 200 300 500
(§ 9.5), a caracteristicilor estetice $i me- q v[l/S]
b
canice, a modului de racordare la in- 40 50 100 200 300 500 1000 1800
stala\ie, a posibilitatilor de reglare etc. • 3
q vfm /h]
Ceea ce diferen\iaza, de obicei, guri-
Fig. 7.7.1. Guri de refulare tip TKA - HALTON :
le de introducere de cele de evacuare
a - caracteristici dimensionale;
este prevederea, in cazul celor de in-
b - diagrame de alegere pentru refularea pe patru directii.
troducere, a unor elemente de dirijare
Ex. qv = 48 1/s; pt. tipu l TKA 125 rezulta x 0,2 de 1,7 m;
a jetu lui, de reglare a debitului, eventu -
!:ip s = 30 Pa (minimum) $i 500 Pa (maximum) $i
al, de preluare a aerului din canal $i de
L pA = 28 dB(A) minimum, respectiv 47 dB(A) - maximum.
uniformizare a curgerii in sec\iunea de
 -··· ~

Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

E ridicate exp erim ental (Laboratorul Fa-

0 0 125 .. .200
'Ii cultatii de lnstalatii - UTCB) dupa o
metodologie internationala. Performan-
. tele stabilite sunt comparabile cu cele
0
cry
N
0
cry
cry
i ale produselor prezentate de firme de
0 prestigiu _
0
Caracteristicile aeraulice care permit
100 B l{)
N calculul gurilor de aer sunt urmatoarele:
0 sectiunea efectiva So = µ ·r·S1,
c
L unde: µ - coeficient de contractie, r - co-
eficient de sectiune libera, Si - sectiune
L+14 totala (calculata cu dimensiuni de ga-
barit);
- constanta caracteristica a gurii de
<1>0250 refulare K;
Nr. de B H Nr. de B H - viteza efectiva vo = USo, unde L - de-
0 ~ !ante fante
co bitul de aer refulat sau evacuat printr-
N 0 -
-e-
- - - - 1-
0
co
1 50 74 6 240 264
2 88 112 7 278 J02 o gura de aer _
0
"' 3 126 150 8 316 340 in tabelul 7.7.2 (anexa 7.2) sunt date
0 4 164 188 9 354 378
ll-LLI - 5 202 226 10 392 416 tipodimensiunile $i caracteristicile func-
250 B 0 tionale ale gurilor tipizate de IPCT. Mo-
l{)
N
Nr. de !ante dul lor de calcul pentru alegere sau
435
0 L
1___4 5__ _10 c E
verificare este dat la §.9-5.
a 300 1x125 - 195 -
600 1x1 25 1x200 1951228 -
900 1x160 2x200 228 460" Guri de aer pentru sisteme de pre-
1200 1x200 2x200 228 615 siune inalta (HALTON)
1500 1x200 2x250 228/285 765 Gurile de introducere folosite in sis-
1800 1x200 2x250 228/285 920
temele de climatizare de presiune inal-
ta au o constructie speciala_ Ele trebu-
Fig. 7.7.2. Fante de refulare tip TPL: iesa asigure, in plus fata de functiile o-
a - dimensiuni caracteristice; bi$nUite, destinderea aerului $i, in aces-
b - detaliu de grila; te conditii, limitarea nivelului de zgomot,
c - diagrame de alegere. ceea ce necesita o executie deosebita.
Exemplu: qv = 50 l/s, se alege tipul in figurile 7_7_ 1 $i 7_7_2 sunt prezen-
TPL 900 $i rezulta xo.2 de 7 ,5 m; tate doua tipuri de guri (produse de fir-
/>.ps = 14 Pa (minimum) $i ma HALTON) pentru sisteme de pre-
n
LI
r.__ 180 Pa (maximum) $i siune inalta_ Difuzorul de plafon poate
LpA = 25 dB(A) (minimum, respectiv 38 fi utilizat pentru refulare pe 1, 2, 3 sau
D D
L dB(A) maximum). 4 directii_ Din diagrame se citesc, pen-
L+20 I tru un debit de aer qv $i un tip cons-
L+56 tructiv, pierderea de sarcina !>.ps, bata-
b ia jetului xo.2 (distanta de gura de refu-
LpA [dB{A)] 30 3540 45
5 - 10 fante lare la care viteza aerului devine egala
Lip 5 [Pa] 500 1000
cu o valoare data - in acest caz
OJ L'> Ps [Pa]

LiPs [Pa] 50 100 200: 500 1000

2 - 4 !ante
1 fanta
0,2 mis - $i nivelul de zgomot LpA)- in
func\ie de deschiderea clapetei de re-
glare pierderea de sarcina $i nivelul de
Nr_ de !ante i 2 34 56 810
150 /
zgomot variaza intre o limita minima $i
100 I I
" v una maxima.
L-4 !ante
I " A= 1x160 Fantele prezentate in figura 7-7.2
11 / I /
50
I
. I
5... 10 !ante sunt forma te dintr-un corp cu rol de
"
~

-- 2x200 distribu\ie $i atenuare a zgomotului $i o

~x r • /
grila deta$abila_ Lamelele interioare ale

EJ 30
20
i'
+'>_,.I >-:.-
~

_I
~ /
i grilei au o pozitie reglabila care modifi-
ca directia de curgere a jetului (fig.
7_7_3)_ Numarul de deschideri ale unei
cu 10 grile tip fanta depinde de dimensiunile
~ constructive _ Marimile indicate in dia-
(/) I
Q_ 5 gramele de alegere sunt cele indicate
<I la gurile tip TKA
3 I I I
I
2 Plafoniere TROX (sau similare)
5 50 100 200 300 500 Pentru a exemplifica diversitatea vari-
qv[lls ]
antelor constructive, rilecand de la ace-
20 30 50 100 200 300 500 1000 1800 la$i produs de bazci, se prezinta o gura
de introducere la plafon fabricata de
firma TROX. Suprafr ta de introducere in
incapere este aco!Jerita cu tabla per-
 l. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor

forata (fig. 7.7.4) Prin actionarea unu i
dispozitiv interior (fig. 7.7 .5) se poate
obtine o refulare pe 1, 2, 3 sau 4 directii
(produsul standard). Pentru reglare, uni-
formizare si preluare se pot folosi diferi -
te accesorii (fig. 7.7 .6) de tip lamele ra-
diale (tipul C), grila cu clapeta (tipul Z),
grila simpla (tipul D) sau lamele axiale
(tipul C i).
Racordarea la tubulatura de ventilare
se face printr-un tronson flexibil a$a
cum se arata in figura 7.7.7 . sau prin
Fig. 7.7.3. Curgerea aerului
la fantele TPL:
cutie de racordare. Accesoriile sunt
alese in fun c\i e de tipul tubulaturii : cu
sec\iune dreptunghiulara (fig. 7.7 .7a)
sau circulara (canal spiralat - fi g 7.7.7b).
Guri de retulare in zona de lucru
Pentru refularea aerului in zona de
lucru se pot realiza guri prevazute in
pardoseala, in contratrepte, lateral pe
pereti . pe stalpi etc. in general, preve-
derea unor astfel de guri impune con-
ditii deosebite de curatenie pentru ca
praful sa nu fi e antrenat de curentul de
aer, in zona de lucru . De asemenea , se
poate utiliza refularea prin pupitre sau
prin scaune (fig . 7.7.8).
Daca nu se cer conditii deosebite de
estetica, mai ales in incaperil e de pro-
duc\ie, se pot utiliza guri cilindrice sim-
ple, cu peretele lateral din tabla perfo-
rata. Pentru birouri , magazine exista
vari ante cu o fini sare deosebita.
lndiferent de varianta constructiva,
sec\iunea libera a acestor guri de refu -
lare trebuie stabilita astfel incat, la dis-
tantele minime la care se pot afla oa-
menii , vitezele sa fie in limitele admise
de confort.
Dispozitive de retulare prin scaune
Astfel de dispozitive se utilizeaza in
incaperi aglomerate, ventilate dupa
schema "jos-sus ". Aerul se poate intro-
duce prin piciorul sau spatarul scaunu-
lui. Aerul trebuie introdus cu viteza mi-
ca astfel incat sa nu produca senza\ia
de curent. Din acest punct de vedere,
varianta cu condu cta perforata (fi g.
7.7.8a) este mai dezavantajoasa, din
cauza pericolului de apari\ie a "efectu -
lui de glezna", care limiteaza viteza ad-
mi sa la O, 1...0, 15 m/s. Datorita insa su-
prafe\ei efective de introducere relativ
mari , debitul de aer poate sa ajunga
pana la 60 m3/h·scaun.
Guri de refulare semicilindrice (HAL-
TON, SCHAKO etc)
Acest tip de gura asigura o distribu -
\ie uniforma a aerului, pe intreaga su-
prafata lateral a perforata (fig . 7.7 .9a).
Debitele de aer introduse pot ajunge
la 1500 ...2000 l/s. Pentru verificarea vi-
tezei aerului la o anumita distan\a x, de
suprafa\a de refulare, sunt date diagra-
me pentru fi ecare tip constructiv (fi g.
7.7.9b). Se recomanda insa ca diferen-
\a de temperatura intre aerul introdus si
aerul incaperii sa fie de ordinul a 0,5 .. .6
°C. Este preferabil sa se prevada mai
multe guri mici decat pu\ine $i cu
suprafe\e mari de introducere.
Pentru controlul zgomotului si pentru
stabilirea pierderilor de sarcina, se dau
nomogramele din fig. 7.7.9c. Calculul
nivelului de zgomot se face prin stabi-
lirea nivelului LpA din nomograma, la
care se adauga un factor de corectie
Kok, in func tie de frecventa f a zgomo-
tului .
Racordarea la o tubulatura flexibila
se face foarte simplu , prin colier.

Fig. 7.7.4. Plafoniera TROX

Tip Z
30

w"
t1F11~5
Tip C 1
!IT
Fig. 7.7.6. Accesorii pentru plafonierele TROX.

~l~ · ~ ®:l"'
2 2a 3 4
. - . '
. ·. ...,.,., s:s: /

A d d, a Tip dis- Z
[mm] [mm] [mm] [mm] pozitiv [mm]
300 15 1 148 83 C,,Z.D -
400 202 198 98 C"Z,D Tip Z ' · -l': .
500 253 248 11 3 C,Z,D 58
600 303 298 126 C,Z,D 71 a b c
625 303 298 133 C,Z,D 71
a b Fig. 7.7.8. Refularea aerului
ig. 7.7.5. Plafoniera TROX - dimensiuni prin scaune:
1 - corp; 2 - gratar tabla perfora ta; Fig. 7.7.7. Racordarea la canal a - prin piciorul scaunului;
3 - dispozitiv de directi onare ; a plafonierelor: b - p e la partea superioara a
4 - prindere; 5 - traversa . Tipurile de a - grila cu clapeta; p iciorului scaunului;
dispozitive sun! cele din fig. 7.7 .6. b - grila cu lame/e radiate. c - prin spatarul scaunului.
 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

Guri de refulare plate sau semicilin -
drice.
Guri le plate prezentate de firma
FLAKTS (Suedia) difera de cele semici-
lindrice prin crearea, in partea superi -
oara, a unei zone de recirculare (fig .
7.7. 10). in acest scop se mare$te pier-
derea de sarcina, in zona inferioara ,
prin introducerea unei grile. in figura
7.7. 11 sunt prezentate posibilitatile de
racordare ale gurilor semici lindrice care
prezinta un soclu in partea inferioara.
Plafoane perforate
Se prevad, mai ales, in incaperi joase
care necesita debite specifice mari de
aer pentru ventilare. Pentru a obtine o
mi$care controlata a aerului, tara a fra-
na efectul de ejectie, se recom anda ca
suprafetele campuri lor perforate Sp sa
altern eze cu cele ale campurilor neper-
forate Sn. Se accepta perforarea intre-
gii suprafete a plafonului daca aerul se
introduce cu o temperatura aproximativ
egala cu cea a incaperii sau mai mare.
Panourile perforate se pot executa in :
varianta plafon gros (Oldo> 1) sau plafon I
subtire (8/do:<S; 1); /5 - grosimea panoului ;
do - diametrul unei perforatii . Pentru in-
troducerea aerului , intre plafonul inca- 1
perii $i panourile perforate, se realizea- '
za un spatiu de aer numit camera de !
presiune.
in figura 7.7. 12 se dau ca teva detali i
de realizare construc tiva a plafoanelor
perforate. Pentru li mitarea transferu lui c u accesorii de vizi tare, reglare $i
de caldura, camera de presiune se izo- masurare a debitelor d e aer.
leaza la partea superioara. Materialele utilizate trebuie sa aiba
urmatoarele calitati: sa aiba suprafata
7.8. Canale de aer. Accesorii I lisa, sa nu atraga praful , sa fie U$Gr de
: curatat, nehigroscopice, incombustibi -
Canalele de aer servesc la vehicula- 1 le, rezistente la corosiune $i uscare.
rea aerului ca tre incaperile ventilate
·sau climatizate (aer refulat) $i dinspre 7 .8.1. Materiale folosite
acestea spre central ele de ventilare la realizarea canalelor
(aer evacuat). Reteaua de canale este
un element important al unui sistem de Canale din tabla din otel, neagra,
ventilare, din punct de vedere atat al grundui ta sau zincata repr ezinta
costului cat $i functional. Canalele tre- materialul eel mai utilizat. Sectiunea
buie sa
Se incadreze U$Or in arhitectu - canalelor de tabla poate ti rectangulara
ra cladirii, tron soanele din retea sa fie, , (patrata, dreptunghiulara) (tab . 7.8. 1)
pe cat posibil, scurte $i drepte, dotate · circu lara sa u platovala (tab . 7.8.2).
imbinarea longitudinala a tablelor se
I
Fig. 7.7.11. Racordarea gurilor
semicilindrice:
Fig. 7.7.10. Guri plate pentru 1 - racord; 2 - tip DEH (A,B);
montare pe canal din zidarie. 3 - soclu; 4 - tip DEH(A).

D I DI .I c LVB 315
I I 0,5
'-..;.
I I I ' . " I I I
"' ""
_J
l 0,3 ~
~00 1/s "-
, 600
"
v~

120
LVB
" "I "I ....

J
_J r-.. ['.... 100
Ul 200 Ifs ,,
:to.2'
E
;,
r-..
I'-
!"-""
I'..
',I'-

"'
50
,_ ,_ 4,
~

- /

~"'
§J
> ' ro 30 -
H
I I'- Q:. ~

,__
~ c - /

.- -17
/
9.f.:
.....
!< - - - ·
""" '\... "' 20
n.
·~

,
-
,
a 0, 1 """ l"-1"-
<J 2
/ /
/
;/ I

~
0,5 x [m) 2 3 5 10
,,
LVB 400 5 / /
0,5 200 300 500 1000 2000
'
f-f- "'< 700 Ifs
I I

qv[l/s]
..._I I

LVB A 8 c D H L I'... I '

1000 2000 3000 5000 7000
315
400
1495
1495
400
500
24
33
3 14 385
490
1535
1535 0,3 ~~ sod 11;--....., I
I q., [m' / h)
500 1985 630 39
399
499 6 10 2025 Ul
I 1'l I ' .....
630 1985 800 45 629 765 2025
t t'- 300 Ifs"-·~ I
I
;"..
J 0,2 f',
.....
I
'
I

'
" ! "
ig. 7.7.9 . Gura se micilindrica HALTON: " ...... 1'..,I "
I '
- forma cons truc tiva; b - diagrame de !I \ .... '..... ' ...... c
legere; c - factorul de corec tie. I
0,1
0,5
I
i I ' ......
x [m] 2
'i"['....
3 4
i

b
 I. lnstala!ii de ventil are ~i cl imatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor

face prin fal\uri, mai rar prin sudura (fig. utilizeaza, frecvent, in industria chimi- folosite in cazul transportului medii lor
7.8. 1); ridigizarea se face prin nervurare, ca, industria alimentara etc. c u agresivi tate chimica deosebita. Sunt
c u cornier sau tabla profilata (fig. 7.8.2). Canalele din zidarie (rostuita sau ten- scumpe !;>i pun unele probleme de
Canalele circulare d e lungime mare cuita) utilizate, de obicei, pentru tron - reglare !;>i etan!;>eitate.
sunt formate prin spira lare (spiroma t), soane scurte in instala\ii de ventilare !;>i Canalele din materiale plastice se
racordarea facandu-se prin mansoane climatizare (canale de priza, evacuari, c onfec \i oneaza din policlorura de vinil ,
de cuplare, sudare sau flan!;>e din o\el distribu \ie etc.). poliuretan !;>i polietilena. Pot fi de form a
c ornier. imbinarea tron soanelor de ca- Canalele din materiale ceramice sunt circulara sau rec tan gulara. imbinarea
nal se face conform fi gurii 7 .8.3.
Re\elele de canale se monteaza in
,,plasa" (unele langa allele) sustinute
prin coliere, platbanda sau cornier.
::t Sp Sn
-- _l - - 1 __ !_ - - - - - - - -
Grosimea tablei, in fun c\ie de marimea ·
sec\iunii canalului, este data de tabelul
7.8 .3, pentru sec\iuni rectangulare !;>i, in
a I
tabelul 7.8. 4, pentru sec \iu ni c irc ulare.
in func\i e de mediul fluid transportat,
!---- - - - - - - - - - - - - _,_
tabla neagra poate fi tratata sau inlo-
c uita cu tabla zincata sau din inox.
Distan\a I dintre doua punc te de :~
sus\inere a canalelor de aer este data
in tabelul 7 .8.5.
Canalele din tabla din aluminiu au
modul de formare, imbinare, sus\in ere
$i dimensiuni identice cu cele din tabla Vo
din o\el. Sunt U!;>oare, neatacabile de S 0 =suma tuturor perfora\iilor
multe fluide, nu produc scanteieri . Se

b Fig. 7 .7.12. Detalii de realizare

Fig. 7.8.1. Falturi folosite pentru a plafoanelor perforate.
realizarea canalelor din t abla:
a - imbinari de coif; b - imbinari
in camp . Tabelul 7.8 .2. Dimensiunile nominate ale c analelor platovale [mm ]
Diametrul H
canalului
Tabelul 7.8 .1. Dimensiuni nominate ale circ ular
canalelor rectangulare - STAS 9960 din care 63 80 100 125 160 200 250 315 400 500 630 800 1000 125011600
se ob!ine

r
b sectiunea
Latura b sau h ~ B
' platovala
10 0
150 (1 60)
200 1~ ~ 100
125
121 11 2
160 151 140 B
250 Observa/ii: 160 206 195 180 ,.....CO ::.
300
400
- Dimensiuni le din
paranteza su nt
200
250
257 243 223
321 301 279 ·-(----•-hn-)J_ ~
500 tolerate; 31 5 403 38 1 352
600 (650) - Se recomanda 400 514 486 448
800 ca raportul laturil or 500 643 605 557
1000 sa nu depa!;>easca 630 I
805 761 704
1200 (1 250) 1:3; in situa\ii 800 1028 971 897
1400 justificate prin 1000 I 1285 1211 111 4
1600 proiectare, raportul 1250 I 1603 1507 1393
1800 laturil or poate fi 1600 2056 1942 17951
2000 1:4. 2000 I I ,2570 ,242812228
 T
Capitolul 7: Elemente componente ale instala~iilor I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

se p oate face prin sudura , fl an$e sau
mufe. Ma teri alele plastice au o mare
rezistenta la actiunea chimica a multor
gaze. vapori sau fluide. Se folosesc ca-
nale din materiale plastice in indu stria
chimica. farmaceutica, in evacuarea
aerului viciat din industria prelucratoare
a metalelor, la laboratoare etc .
Principalul inconvenient i1 reprezinta
limitarea (fig . 7.8.4) temperaturii de lu-
cru a m ediilor transportate la 60-70 °C.
De ase menea. sunt relativ scumpe $i
foarte fragile la frig.
Canale flexibile
Utilizate de mai mull limp in instala-
\iile de evacuare, ele sunt, in prezent,
din ce in ce mai mult folosite in insta-
la\iil e de ventilare $i climatizare . Dia- cu tuburile metalice;
metrele lor ating 400 mm $i sunt utili- - tuburi din fibre din sticla. cu trame
zate pentru racordarea la reteaua de $i fir metalic in spirala, cu folie din ma-
canale a diferitelor aparate $i pentru terial plastic $i acoperite cu fibra din
derivatii. Exista numeroase modele ca- ' sticla. Sunt foarte U$oare.
1 re difera prin materiale, flexibilitate, izo- Toate aceste tuburi sunt livrabile in
la\ie termica etc. lungimi, de regula, de 10 m sau in role,
Se disting: astfel incat utilizarea lor pe $antier sa
- tuburi metalice, realizate din pangli- fie U$Oara. Racordarea intre ele sau cu
ca din aluminiu, din hartie speciala, din aparatele se efectueaza cu ajutorul co-
material plastic, rulate in spirala, anu- lierelor.
mite modele sunt multistrat (hartie - Canalele rezistente la foe sunt reali-
material plastic - hartie); zate din materiale ignifuge (fig. 7 .8.5)
- tuburi spirale din cauciuc cu inser- utilizate in medii cu pericol de
\ie de fir metalic; sunt lise la interior, incendiu sau in retele care traverseaza
dar grele; aces te medii .
- tuburi din material plastic, identice
7.8.2. Elemente componente
~i mod de alcatuire

I~
a canalelor de aer

Re\eaua de canale de aer poate fi de

a presiune joasa (viteza 6 ... 12 mis $i pre-
b siunea pana la 1000 Pa) $i de presiune

500
Fig. 7.8.2. Rigidizarea ro-
a.. 200
canalelor din tabla: ~
~
a - nervurare; l" 100 ,,,....
·v; F=::::
r- l3 .....r-.::.. -...: ::-...... !'...
--
b - rigidizare cu cornier; ~'
II 0
:§
50
-:::- ;:: ....... "'"--- ...._
c c - rigidizare cu tabla
profilata.
Q)
"O 20
~
~ ~ ~ "\ '
~
-J
.......
"\ ~ 5
~
'- '-.,,_
-~ 10
E I'"' \
::::i \
5
"' \ I 4 \

l----r----41 ~ ~
\ \ 3t r4,.. . - - 5 2
I\
\l
\
1
-60 -20 0 204060 100 140 180
Temperatura in [°C]
Fig. 7.8.4. Limita de stabilitate
a materialelor plastice in functie
de temperatura (dupa E. Mickel):
1 - polietilena cu densitate mare;
2 - polietilena cu densitate mica;
3 - polistirol rezistent la lovituri;
4 - polistirol;
d e 5 - stirol - acrilnitrat (amestec
c
polimerizat);
6 - poliamida;
7 - polipropilena.

T
g
~
Fig. 7.8.3. imbinarea tronsoanelor de canale din tabla ~i materiale plastice;
A - detalii la pozitiile a ... j 4
a - imbinare prin flan$fl din cornier: \
1 - peretele canalului; 2 - flan $a din otel cornier; 3 - $Urub cu piuli\a de \
2
strangere; 4 - garnitura de etan$are din carton sau cauciuc ; Fig. 7.8.5. Canal de aer rezistent la
5 - nit (sau sudura prin puncte la tabla neagra cu grosime peste 1 mm); foe (dupa firma HASENFRATZ):
b - imbinare prin flan$fl $i bercluirea canalului; c - imbinarea cu $ine in forma 1 - fal\ intermediar; 2 - ca$erare cu
de C: d - idem, cu sine UC; e - idem . cu sine UT; f - idem, cu $ine U duble fol ie din aluminiu; 3 - placa din siliciu
fixa te de ca nal prin nituire si $ine C; g - idem, cu flan sa profilata si sina T; - calcar RG 750; 4 - placa din silic iu
h - idem , c u flansa tensiona ta; i - idem . c u flansa pro filata $i sina C; calcar RG 250; 5 - imbinare din fal\
j - imbinarea canalelor din ma teriale plas tice. intermediar.
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instalatiilor

( ~· a Ill
a
i!IH 1 inalta (viteze cuprin se intre 15 ... 25 sau

· chiar 30 m/s :;;i presiuni intre 1000 $i

3000 Pa). Va fi astfel conceputa incat
: sa-$i poata indeplini rolurile functionale
!?i anume asigurarea:
· debitelor de aer necesare la fiecare
ramificatie;

~a
- posibilitatilor de reglare a instalatiei ;
· - realizarii unei instalatii economice ,
silentioase.
Principalele elemente componen te ale
b retelei de canale cu sectiune rectan-
c d
gulara sunt: tronsoane drepte avand
canal sectiunea (axb); difuzoare $i /sau confu -
zoare care realizeaza treceri de la o
sectiune (axb) la alta sectiune (a 1xb 1),
marirea (la difuzoare) sau miC$Orarea (la
confuzoare) sectiunii putandu-se face
simetric sau asimetric, intr-unul sau
doua planuri, in functie de posibilitatile
de incadrare a canalelor in arhitectura
cladirii; curbe (coturi) cu pastrarea con-
stanta a sectiunii; curbe (coturi) cu ma-
rirea sau miq;orarea sectiunii; ramificatii
normale (prin divizarea sectiunii totale a
canalului principal in sectiuni propor-
tionale cu debitele vehiculate) sau in T.
Canalele cu sectiune circulara, avan-
tajoasa sub aspect economic, sunt fo-
losite cu precadere la instalatiile de
e ventilare industriala, la sistemele de cli -
matizare de presiune inalta, la sisteme-
0 0 v v
le de transport pneumatic. Ca elemen-
tiO ( te componen te sunt: tronsoanele drep-
te, difuzoarele, confuzoarele $i coturile.
iO (

I
Acestea sunt execuatate din segmen-
~
•I
te, avand o raza de curbura $i un unghi
iO i (

a = 90 °. Ramificatiile se racordeaza la
,o
iO tubulatura sub unghiuri f3 = 15°, 30°,
v u u
45° sau apropiate.

Fig. 7.8.6. Accesoriile canalelor de aer:

a - clapeta tara maneta; b - clapeta cu maneta; c - jaluzele paralele;
d - ja/uzele opuse; e - capac de vizitare; f - $ibar; 9 - clapeta antifoc: Tabelul 7.8.4. Dimensiuni de canale
91 - canal circular; 92 - canal dreptun9hiular; 93 - montare ori<rontala; circulare din tabla din otel zincata
94 - montare verticala. (EURO VENT 213 ~i STAS 9660)
· Diametrul interior [mm]
Tabelul 7.8.3. Grosimi minime ale tablei pentru canale rectangulare [mm] Grosimea
Reco- Comple- tab lei
Dimensiunea mai mare Tabla faltuita Tabla sudata mandat men tar [mm]
fm ml 1000 Pa* 2500 Pa 2500 Pa 6300 Pa 63 71 0,5
100 ... 250 0,6 0,7 1,5 1,5 80 90 0,5
260 ... 550 0,6 0,7 1,5 2,0 100 11 2 0,5
560 .. . 1000 0,8 0,9 1,5 2,0 125 140 0,5
1000 ...2000 1,0 1,1 2,0 3,0 160 - 0,5
2100 .. .4000 1,1 1,2 3,0 4,0 - 180 0,6
4000 ... 8000 - - 4,0 5,0 200 224 0,6
I*) Suprapresiunea sau subpresiunea din canal. 250 280 0,6
3 15 I 355 0,6
400 450 0,8
Tabel 7.8.5 Distanta I dintre doua puncte de sustinere (dupa Normativul 1-5) 500 !
560
--· 0,8 ---
Perimetrul canalului P Masa canalului G in Distanta max. de sustinere I 630 . 0,8
[m] fN/ml [kg/ m] [m] - 710 1,0
p < 2 150 15 6 800 900 1,0
2 < P< 3 300 30 4 1000 11 20 1,0
-
3 < p < 6 600 60 2 1250 - 1,2
6 > p 600 60 1 1600 2000 1,2
 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstalatii de ventilare ~i climatizare

7.8.3. Accesoriile canalelor
de aer
Retelele de canale con\in o serie de
accesorii , (fig. 7.8.6), necesare la con-
trolul :;;i masurarea debitului :;;i presiunii
aerului, la cura\irea canalelor, precum
:;;i pentru schimbarea directiei curentu-
lui de aer. pentru inchiderea unor tron-
soane de canal in caz de incendiu,
pentru reglarea debitelor de aer pe di-
verse trasee.
Locu l :;;i tipul acestor accesorii se
precizeaza prin proiect :;;i trebuie exe-
cutate conform acestuia pentru a pu-
tea realiza reglarea instalatiei, precum
:;;i pentru interven\ii ulterioare .
Pentru evacuarea aerului in exterior
din incaperile ventila te sau climatizate
se folosesc dispozitivele prezentate in
figura 7.8.7.

Tabelul 7.8.6. DistanJa I dintre doua puncte de susJinere (dupa Normativul 1-5)
Perimetrul canalului P Masa canalului G in ; Distanta max. de sustinere
[ml [N/ ml [kq/ml i [ml
P<2 150 15 i 6
2 < Q <3 300 30 I 4
3 < p <6 600 I 60 I
I 2
6 > p 600 60 i 1

·- -·
I
I , I
_ _J_ -f- l--_;_
i i i b
....
I
I

I I I
: I j I
--- r -...,-- 1-

LlJ c e

Fig. 7.8.7. Oispozitive de evacuare a aerului i n exterior:

a, b - caciuli de ventilare; c - deflector; d - duza de supraincalzire a jetului
evacua t in exterior; e - jaluzele de suprapresiune.
 Anexa 7.1 Tabelul 7.5.1. Recomandarl de alegere a separatoarelor de praf >-<
(].)
roM"' "13 :J >C1l
·.;::::. E ffi
Procesul
C1l .......
.... OJ
-c~
(].) ·- SI
c
0
u
u
c
0

·u
:J
(.) .!:::!
a> Qi
.0 ~
c
u0
·-
lS
-0

E
Q)
c
0
u0
(].) ·-
....
.0 :J
....
:i -c
....
C1l
(/)

:J
(.)
~ 5
(].) -
c. C1l ....
Qj Cll
(].)
:J

:J
~
(].)
(.) ffi
c
Observatii
::::i
!a.
Ql

tehn ologic (.) .2 "O -.;:::: :i :J . a. E :J Q.)

0 0 := ~ ·e.
(.) (].)
c0 .,_
:i :i .... a. :i :J (j) > :i
E E
~
(.) 0
~
0: :E (].) (].) u.. .0
() ~ (})-
:i u::: :!2 - 0.
c. Cll C'D
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 <
C'D
Mlnerlt --
::::i
:::!'.
Prep arare >4 2 ... 25 xx xx x -------
Macinare, cernere >12 8 ... 25 xx xx x prezinta perico/ de incend iu ..,
Q.)

C'D
Uscatoare cuptoare >4 2 ... 25 x xx xx x • ti)

Tuneluri de racire 4 ... 7 >25 x x -- - -·- -- - n

Despratuirea lncaperilor > 12 >8 xx xx la concentra tii mari sunt necesare filtre de lnalta efic ie nta
Prelucr&I oroduse ch/mice I 3Q.)
Preparare, transport ,
....
;::::;·
amestec, ambalare >4 >2 x xx xx x xx pentru gazele fi erbint i se recomanda scruberele ---- ..,
Q.)

Macinare >7 >2 x xx xx xx se oot folos i cicloane oentru treaota I-a de desoratuire C'D

Cuptoare , uscatoare ,
tuneluri de rac ire > 12 >8 x xx xx x se pot fo losi c ic loane pentru treapta I-a de desprafu ire
Cantarire, cernere <7 2 ... 25 x x xx x ("')
Q.)
Mori de cereale ----------- -- "Cl
Preparare, descarcar e, transport, ;:::;:
0
cantarire, depozitare <4 8 ... 25 x x xx c:
Uscatoare <4 25 xx ·- -- -·--
Operatii de obtine"3 a fainii 4 ... 7 2... 25
'
xx sunt incluse asp iratiile locale la valturi , site , "m
dispoziti ve de transport --- C'D
Mori de furaje, amestecatoare 4 ... 7 8 ... 25 xx x sunt incluse dispozitivele de umplere , tra nsport 3

-
C'D
si ambalare ::::i
Tu neluri de racire 4 .. .7 8 ... 25 x xx C'D
Desprafuire buncare <4 2... 25 x xx n
0
Turnatorii 3
Curatire , sab lare >4 2 ... 25 xx x la sablare Iara curent de aer "Cl
0
se rea li zeaza concentratii mari de praf :::I
Site vibra toare
Gratare de dezbatere carcasate
Idem, cu hote laterale
Pre!2arare nisi!2
4 .. .7
4 .. .7
<4
7 ... 12
8 ... 25
2 ... 8
2 ... 8
2 ... 25
xx
xx
xx
xx
x
x
x
pot apare temperaturi si umiditati ridicate

aoar si oarticule de benton ita ~i carbune

-·- ----· ----
---

--
-
C'D
:::I
ct>
Q.)

ct>
-·-------------
Tobe de curatire >12 >8 xx x se real izeaza concentratii foarte mari la porn ire ·-
:::I
!a.
Cuptoare electrice <4 <2 xx multicic/onu l conduce la emisiuni de praf de 1.. . 1,5 kg / t Q.)

fonta-scruberul Venturi se fo lose5te la capacitati mari. Q.)

-~.
Se obtin concentratii de 50-500 mg/ m 3N;
cu filtre , concentratia este 50 mg/ m3N ---- ..,0
Cubilouri 4 ... 7 N xx x xx ----- ----
Cuptoare de top ire
metale neferoase <2 xx
 Anexa 7.1 Tabelul 7.5.1. Recomandari de alegere a separatoare lor de praf - continuare -
QJ
ro Fl ·u
·-cu·
.b
. .E. . c
c
0 B~
\.... ·c
c
0 c
0 Ci> '\: ~
:::i
.b
c
>(\)
~
:::i :::i
u ro
~
Procesul c~
Ol
.Q :'Q QJ QJ
(3 \J
(3 .D :::i QJ ~ QJ ("")
:::i
~
:~ ~ c
0.. ...... :::i
QJ · - (.) .D ~ 0 ...
:::i -c (.) ai ro Observa\ii Q)
.b ~
(.)
teh nolo gic (.) .2 \J
c :J
o-
0 ""'
:; :J
~
:J
0..
(.) 0
:; :::i 0
a:
(.)
Ul >
QJ
:::i E o.. E
E = :::i
"'O
;::;:
~ ai LL .D
0 ~

2
0..
3 4
2
5
cn-::i
6
ro
2

7 8 9
LL

10
322
11 12 13
-
0
c:
....i
Prelucrare cauciuc
!!!
Melanjoare 4 .. .7 I 2 ... 8 x xx concentratii mari la incarcare 11)
Malaxoare cauciuc <4 I 2 ... 8 xx x prin prevederea unor CO$Uri de evacuare 3
11)

Manipulare ta lc ·· - - - u-t- I
4 .. .7 , 2 ..._g_s j I I x I I x
se poate renun\a la separator ________
refolosirea talcului im une alegerea tipului de separatO!_ _ _
....=
11)

$1efuir e, polizare 4 .. . 7 8 ...25TXX r- prezinta per icol de incendiu C"l

0
Materlale plastice _ _ _ _ 3
Producere p iese
Debavurare $i $1efuire
I .71 ~--1 I
4 ..
<4 2 ... 25 X
X XX X
X X
materiale le s~nt foarte diferite, pot_apare procese toxice
se utilizeaza doua trepte de separare
"'C
0
=
11)
Prelucrare lemn
Fieras.traie______ _ -14 ... 7 I IxxT XX - -- XX trebuie separate a$chiile $i tala$ul.
=
....
11)
Q)
redomina articulele cu d > 25 µm I 11)
.__$1efuire ---- _ 4 ... 7 2 .. .8 - - X - XX XX sunt necesare , de obicei , doua tr~de separare
Rinde luire >12 XX XX XX sunt necesare, de obicei , doua trepte de separare =
....
(I)
Q)
Ceramlca
Q)
Preparare , transport, cantarire , prezinta dificultati de separare praful de la cuptoarele de ~=,
amestecare , formare <4 I 2 ... 8 x x xx x uscare, de la cernere si praful de material refractar
Cura\ire-slefuire >7 x x xx se produce praf foarte fin in concentratii mari ...
0

Centrale termlce
I Ard_~reaGir~uneluipegratare
Focare cu al1mentatoare
l <4 j2~~t I I
XX I I I 1· I I Ise recomanda un separator la fiecare focar · .. ----------,

_ j __4 .. .7 1 >2 I I XX
XX J__ I I L I I I Ipentru
-=
JJU!omate de _ca!J?_une ___ se recomansja un separator la fiecare focar
• (I)
Arderea carbunelui praf / > 12 2 ... 8 / / protectia zonelor locu ite se recomanda
Q)
filtre electrice in treapta a II-a
Q)
Arderea lemnu lui N I >25 I X xx ":!",
ingnrt$am lnte ch imice c..
lnsacu ire, cernere >7 I >2 xx pulberile sunt , de ob icei, reutilizate, 11)

se fo losesc doua trepte de separare <

11)
Uscatoare, tune luri de racire > 12 I >2 xx datorita agresi vitatii prafulu i sunt necesare mater iale speciale
pentru separatoare
=
::t.

Re~ i riiente
de reactie pentru NH 3 <7 12 ... 25 x ...
Q)

11)
Prelucrare n ,~tale • (I)

_$1efu ire <4 2 .. .25 XX x C"l

,_£,gli~are <'L_ .8 ... 25 xx _ cicloanele pot fi inser iate cu filtre in treap.!_9__§_11-a de separare
3
\ f-'reluc[ari metalice
Lustru ire ---·
Pre lucrare fonta
-----
<4
<4
4 .. .7
2 ... 8 XX
XX
X X
-
X
cicloanele pot fi inseriate cu filtre in treapta a II-a de separare

praful are dispersie mare;

-...
Q)

N.
Q)
11)
contine a$chi i si particule de grafit.

4
 Anexa 7.1 Tabelul 7.5.1. Recomandari de alegere a separatoarelor de praf - continuare - ......
QJ

-
ro Fl ·c:;
:.::- E
~ Oi
c
0
:i
U •N
ffi c
0 c .__ ro
:J •CO
_p
c
.__
:i :i ~
=
(/)

Procesul c~
c
0 u
·c:;
Ci>·~ -uu
·c:; ai
0
u0
Cl) 'C:
_!) :i
Vl
:i
QJ (ii QJ
a. .__ .__
u ro
c I ll
~
tehno logic QJ :i u u :e:i
.D .2:
:i :i :.:: E u
:i _...,
.__ c u ai ro
E a. E
:i
.b
:i
N Observa} ii Ill
U -
C
o ro
2 0 b a.
Cf) .8
:; :i 0
a: Cf)
QJ
> :i
:E ai E =
LL .D
:i "=:!',
~ ~ 32 2
(_) 0. :i
ro u:: Cl.
ro
2 3 4 .5 6 7 8 9 10 11 12 13 <
Slderurgie, metalurgie
Melanjor de fonta
Convert1zor
17.. .12 1 >8 I
>7 <2
j XX I j j I
x
I
x
I
x
I I trebu ie separate part iculele de gr afit -=
ro

I ll
....
ro
Repararea lingourilor • (/)

cu flacara oxiacetilenica xx predomina particule foarte mici , sub 1 µm (")

Preparare >7 ,2 ... 25 x xx fil tre le se recomanda pentru praful de calcar
3
Sortare cocs
~!@!Le de la benz i
._§lte re_fuz si preparare
>7 >2
7 ... 12 2 ... 25
>12 2 ... 25
x
xx
xx
x Qazele evacuate au umiditate mare
apar probleme de corosiune
apar probleme de corosiune
__

_rn _ __ _ __
-....
Ql

N
Ql

Cuptoare lnalte >12 xx se utilizeaza si camere de depunere In tre~-~---- ro

Laminare la cald <4 2 ... 8 x xx
Ciment
Cu toare rotative - - > 12 <8 I I I I I I X I I - - - -- --- ------------ - - - n
fv_'.lori______ _ >7 <2 5 X I I I I I XX I I I Se pot utili za doua trepte de sep_§I__~----------------- - Ill
"C
Racirea cl incherului <7 >2 XX XX ;::;:
0
1ncarcare I <7 I >2 I XX I XX c:
Zahar -...I
Cantarire , ambalare <4 12 ... 25 x xx xx la rec irc ularea aerului In l ncaperile cli matizate
m
r-c::- se folosesc filtre de 1nalta eficienta ___ ro
Granulator I 4 ... 7 12 ... 25 1 I I X I X I XX I I I I I 1a recircu larea aerulu i in incaperile climatizate 3
ro
Diverse
t.car_d_e_ b_u_m_b_a_c_ / <4 / 8 .. .25 /XX I I I I I I X I I
se folosesc fi ltre de 1nalta eficienta

Ifiltrele se folosesc 1n treapta a II-a -~=~=

-=
ro
(")
0
Finisare acumulatoare 3
cu plac i din plu mb <4 12 ... 25 xx xx "C
0
Fabrici de hartie 4 ... 12 8 ... 25 1 x x x x la taierea hartiei apar probleme de go lire a bun._9arel'2r de f2.C~ =
._l\_eroso li ac izi
Slefu ire piei
<7 2 ... 8
4 ... 7 <25 I X
X - utilizare frecventa ; XX - utilizare obisnuita.
xx xx
x
x
x
apar probleme de p~otectie anticorosiva _____
-
ro
=
ro
Ill
ro
=
!!!.
Ill
Q)
-=-.
0
....
 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor . de ventilare si. climatizare
I . lnstalatii

Anexa 7.2 T a b e lul 7.2.2. Caract erist icile g uri lor de aer tipizate d e IPCT

Tipul gurii de aer Debite reco-

Schi\a Tipo-dimensiuni St{m1 K, µ, r, l) ~. 2)
mandate [m3th]

~ALl
200 O,Q35 150 ... 750

plane 300 0,065 200 ... 1750 K = 1,5 1,5

400 0, 11 300 ... 3000

Anemostate circulare
0 200 0,025 100 ... 1000
300 0,065 200 ... 2250

spa\iale
r Fi 350 0,090 500 ... 1500
K= 1 1,5

~§>
400 0, 115 600 ... 1750
450 0, 150 800 ... 2500
)
500 0, 180 1000 ... 3000

Anemostate banda
l'i. J<
~

~J ~
L
200-2000
pas de 200
- 1500 ... 3500 - -

0,017 100 ... 300

-~
200
cu refulare 250 0,026 150 ... 450
pe 2 300 0,Q38 200 ... 600 K = 2,9 1,5
direc\ii 0,052 300 ... 900
LI
+s 350
400 0,068 400 ... 1200

6 20'J 0,013 100 ... 250

Anemostate patrate
p lane pe
2, 3 !;>i 4 direc\ii
I

I
./ / / 1:. \\.
I.I

*-
··:
' T'
k

I
c"
pe 3 "'"""'""/D"-
direc\ii
1
+
250
300
350
0,02 1
0,03 1
0,041
150 .. .400
200 ... 500
300 ... 600
Kl = 2,5

Kii = 3,5
1, 15

400 0,053 400 ... 800

I

[Ill]
T 0,016 100 ... 300
200
250 0,026 150 .. .400
c" "'"""•-
pe 4 -- 300 0,037 200 ... 700 K = 2,5 1,05
direc\ii 350 0,05 300 ... 900
i 400 0,066 350 ... 1100
200 x 100 0,013 < 250
200 x 200 0,026 < 475

:: :~::::·· mm!trt~:.: ·L 200 x 300 0,043 < 775

J
K = 3,25
300 x 300 0,064 < 1150

-h ,
Grile de refulare 300 x 400 0,089 < 1600
µ = 0,93 1,00
300 x 500 0, 133 < 2400
ooifocmiw"
400 x 400 0, 118 < 2150
:;;i dirijare r = 0,85
400 x 500 0, 148 < 2675
400 x 600 0, 177 < 3200
400 x 800 0,236 < 4250
200 x 100 0,007
200 x 200 0,01 56
200 x 300 0,0234

~ I~
300 x 300 0,042

Grile de aspira \ie t! II I I I I I 300 x 400

300 x 500
0,056
0,089
0,58

400 x 400 0,075

400 x 500 0,096
400 x 600 0, 12
400 x 800 0,0163
1
) Pentru K, µ, r vezi § 7.7 .2
2
l Coeficientul de rezistenta locala
I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor

Anexa 7.2 Tabel 7.2.2. Caracteristicile gurilor de aer tipizate de IPCT - continu are -

. Debite reco-
Tipul gurii de aer Schi1a Tipo -dimensiuni So(m4 3
K, µ, r ~
mandate [m /h]

200 x 200 0,01

Ii; H <+>••r 300 x 300 0,023
Panouri perforate
2, 1

L.
bxh
pentru aspiratie
t ~
t'""" 400 x 400 0,04 1
-.........._ .
----- 500 x 500 0,067

=2,7
~
> 500
~
(h) K
W di'PO,i-
tiv de refu - 50, 75, 100, 125 µ =0,975 3,0
I f L- 100
<4500
are IX L
r =0,65
Fanta de refulare

~ ~o
> 500 K =2,3
rn di'Poh-
tiv de refu - L-100 • 50, 75, 100, 125 µ = 0,975 3,2
lare mobil L < 4500
r = 0,65
a - preluarea $i uniformi -
~{{{ r:=.i a
200 x 100
zarea jetului 280 x 160
t t tt t
320 x 200
b - preluarea, uniformi- ~-C:cllct¢· 1 b
400 x 240
K =5,0
~
u
(I)
a.
zarea $i dirijarea jetului t t t t t 480 x 280
8
Guri de refulare 480 x 320 > 200 a.
µ =0,93 j:.
pe canal

c - preluarea $i ~-(-(('·er ¢i c
560 x 320
560 x 400
< 3500

r =0,85
(I)

A
ll]]
;;
reglarea jetului ttttt (I)

(L

~
d
600 x 400
d - preluarea, dirijarea

$i reglarea jetului
JUU
. -
;
II - 50 % j- Y 300 x 80 200 x 120
pe 2 direc- 0
0
~
300 x 120 200 x 200 K =5,0
\ii debite
II
300 x 160 200 x 240 300 .. . 1500 µ =0,93
-50%
50% 300 x 200 200 x 320 r =0,85

lx ~
u
(I)
a.
Guri de refulare pe
-JUU 8
2 $i 3 direc\ii LI..

·~-
-
--- J
-
j:.

~
A
=5,3 ll]]

pe 3 direc\ii
0
oy
<O
N
- 33% -33%
-y
300 x 60
300 x 80
260 x 80
260 x 100
K ;;
<11
()._

debite 0 300 ... 1500 µ = 0,93

~
300 x 120 260 x 140
egale 300 x 160 260 x 200
a
~
-34% r =0,85
T

.
1x
-
I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '

Capitolul 8
Aparate de ventilare si climatizare
'

~~...
~~·
~1~:

~1'
-.£t~~
:r:rv,.:
""' J~\.'J1.-.·-T_••. 1i•t
~t.
~ ~ r'! ~-~_,;tt:tl-k'.Jli~
~~~-~ !:!i:~~;; tl-U~tfi,
·:·..~ -~~~-~H1!~i~t·
:; , .i 1mh1n~~·t~·
· oi.:.--r~-· 1W ~

,. :;=;:ll;\~\l~\
.• . '
.: "'.•-n. • • _,,.,,
. ; 'J.
.,
~- ~- :~~r; : ;~ .. -:.
~··
 Capitolul 7: Elemente componente ale instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

Anexa 7.2 Tabelul 7.2.2. Caracteristicile gurilor de aer tipizate de IPCT - continuare -

Debite reco-
Tipul gurii de aer Schi\a Tipo-dimensiuni Sdm2J 3
K, µ, r ~
mandate [m /h]
300
= =
y y 300 x 120 200 x 80
11 ....- -25% -25'X K = 5,3
0
pe 3 direc\ii 0
'<l" 300 x 200 200 x 120 300 ... 1500 µ = 0,93
debite de
II -50%
2x25%+50% r = 0,85
300 x 280 200 x 160

!x
300
= =
Q)

0
Q)
0.
a ~y
300 x 60 320 x 80 K =5,3 fl
a
'<l"
(')~ - 40% - 40o/c Y.. 300 x 60 320 x 120 300 ... 1500 µ = 0,93 Ci
Guri de refulare pe 300 x 80 320 x 160 r = 0,85 J:.
a ~
2 ~i 3 direc\ii CXl -20%
Fl
ix ~
>
Q)
pe 3 direc\ii debite 2x40%+20%
0..

400

QJ~
= =

K = 5,3
0
N ~ 33% - 33o/c L 400 x 80 320 x 120
0 (')
0
If)
400 x 120 320 x 120
300 ... 3000 µ = 0,93
c 400 x 120 320 x 160
/x <;?. - 34% 400 x 160 320 x 200
r =0,85
ix
pe 3 direc\ii debite egale (dimensiune mare)

4
Gura de - K=6
refulare
160° :\: \ < 50

*
100 .. .3000 µ = 1,0 2,3
trapezoidala < 100
reglabila g I T r = 1,0
I I
 174 Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare I. lnstalatii de ventilare si• climatizare
•

Aparatele de ventilare si climatizare
sun t elemente ale instalatiilor de venti-
lare si climatizare care asigura micro-
climatul necesar al incaperilor. Ele con -
tin
. o combinatie . de elemente construe-
tive care asigura tratarea termodina -
mica a aerului (/ - incalzire; R - racire;
Um - umidificare; Us - uscare) precum
si functiuni netermodinamice (F - ,I
filtrare; V -vehiculare).
lncalzirea aerului se face cu un me- I
diu incalzitor: apa calda, apa fierbinte, 1
abur, energie electrica. Pentru racire se 1
utilizeaza un agent frigorific (apa rece
sau racita. freon). La acestea se adau-
pentru incaperi mai pretentioase (fig . varianta de perete (fig. 8. 1.2) sau de
8.1.1b) sau cu aer amestecat, priza de plafon (fig. 8. 1.3). La aerotermul de
aer proaspat putand ti amplasata in plafon, ventilatorului (axial sau radial) i
peretele exterior (fig. 8.1.1c) sau peste se ataseaza o piesa de refulare tron -
acoperis (fig. 8.1.1d). conica fixa, cu dirijare spre pardoseala
Aeroterme cu recuperator sau o piesa speciala, rotitoare pentru
de caldura i a acoperi o suprafata mai mare din
Pentru recuperarea caldurii din aerul : incaperea deservita. Aerotermele au
evacuat se intercaleaza cate un clapete de reglare astfel ca pot func-
i schimbator de caldura cu placi de tip ! tiona numai cu aer interior (recirculare
aer-aer (pentru a se evita pericolul de I totala), numai cu aer exterior sau cu
inghet). Aerotermele se executa in I aer amestecat.
1
~--~----------------------------~
I 5 1 2 3 4 6
\ l

ga generatoarele de aer cald in care _J +

I
+
aerul este incalzit prin arderea unui °'
°' O= °'
combustibil (lichid, gaz sau solid).
°' °'
Clasificarea aparatelor poate ti facu- °' °'
ta dupa mai multe criterii . Dupa functi- 1 °'I I °'I
unea aparatelor acestea sunt: a b
- de ventilare si incalzire;
7 8 10
- generatoare de aer cald;
- de ventilare;
- de ventilare de evacuare; y I
I
- +
I
11
;
- de racire si climatizare; / I
/ I i; ;
•
- pentru umidificarea aerului;
9
I
/ I
- pentru uscarea aerului. / I
; +
•
/I i; \
Carcasele aparatelor trebuie sa asi- 13 '
I I
gure o anumita etanseitate, respectiv,
•
debitul de aer fals trebuie sa se inca- '
-
dreze in anumite limite. In tabelele 8. 1 , \ I
si 8.2 sunt indicate pierderile admisibile i; ;

de aer pentru centralele de aer, dupa

Eurovent, respectiv, debitul admis de
•• aer fals pentru aparate dupa VDI .
8.1. AP.arate de ventilare
?i lncalzire. Aeroterme
Aeroterme de perete
Se construiesc dupa modelul aratat
in figura 8.1 .1. lntr-o carcasa metalica
se gasesc: un ventilator axial (mai rar
radial) si o baterie de incalzire prin care
circula un agen t t ermic (apa calda, apa
fi erbinte, abur). Aerotermul este preva-
zu t cu jaluzele reglabile pentru dirijarea
jetului de aer ca ld. Sunt construit e sa
functioneze numai cu aer recirculat (fig.
8. 1.1a) fara filtru sau cu filtru de praf
c d
Fig. 8.1.1. Aeroterm de perete:
1 - carcasa; 2 - ventilator; 3 - baterie de incalzire; 4 - jaluzele reglabile;
5 - grila de aspirare; 6 - filtru de praf; 7 - jaluzele fixe contra ploii; 8 - plasa
de sarma; 9 - jaluzele opuse (reglabile manual sau automat); 10 - camera de
amestec; 11 - canal de aspiratie de pe acoperis; 12 - caciula de ventilare;
13 - aer exterior; 14 - aer interior.
Tabelul 8.1. Debit maxim de aer fals pentru centralele de ventilare
(dupa Eurovent)
Grupa Debitul de aer al instalatiei
•
Debitul maxim de aer fals
L - m 3/s LAF
A 0,25 ... 0,5 0,025 m 3/ s
B 0,50 ... 6,0 0,05 L
c 6,0 ... 10,0 0,30 m 3 /s
D > 10,0 0,03 L

Tabelul 8.2. Debitul de aer tals admis pentru aparate (dupa VDI 3803)
Cifra de Debitul de aer fal s admis raportat la suprafata carcasei
Clasa de
evaluare Aparate m 3/s· m 2 , la o oresiune totala a ventilatorului Pa de:
etanse itate Ci •
•
400 Pa 800 Pa 1600 Pa 3200 Pa
G I 1... 2 fara cerinte deosebite 3 15· 10 3 5 61·10·3 10 0·10·3 180·10·3
' ' ' 3 '
G II 2 ... 3 cu cerinte
•
normale 1•60· 10· 3 2 ' 80· 10 3 5 •0-10- 8,0· 10·3
G Ill 3 ... 4 cu cerin te mari 080·10· 3 1 40· 10"3 2 s-10-3 4 s-10-3
• • ' '
Criterii: Cifra Ci • 1 2 3 ! 4
Debitul de aer m3/h < 10000 10000 .. .50000 >50000
Presiunea totala Pa < 1000 1000 ... 2000 >2000 1i nelimitat •••
Trepte de tratare termodinamica·· I l+R I' l+R+Um I
l+R+Um+Us
Nr. anual de ore de fun c ti onare h/an < 1500 1500 ... 3000 3000 ... 60GO 6000 ... 8760
• Cifra de evaluare pentru alegerea clasei de etanseitate
•• I - incalzire; R - racire; Un1 - umidificare; Us - uscare
••• Cerinte deosebit de ridi cate fara limitarea debitului si presiunii (ex. camere curate, spitale etc.)
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare

8.2. Generatoare de aer cald le se construiesc in doua variante: 8.3. Aparate de ventilare
pentru locuinte 1 - verticale, pentru montare pe pardo-
seala, destinate cladirilor fara subsol, Dulapuri de ventilare
Reprezinta genul de aparate care amp lasate intr-o incapere din parter; Con\in intr-o singura carcasa metali-
cunoa$te o larga utilizare pe con tin en- 2 - ori zontale pentru fi xare sub plafon. ca, ventilatorul , bateria de incalzire $i
tul american . Pentru incalzirea aerului Schemele de princ ipiu ale unor astfel filtrul ; sunt livrate ca aparate complete,
se utilizeaza un combustibil lichid sau de aparate sunt aratate in figurile 8.2 . 1 urmand a fi racordate la instala\ie. Ele
gazos. Generatorul consta dintr-o car- $i 8.2.2. Aparatele moderne sunt con- se executa $i sunt testate in fabrici
casa in care se gasesc un ven tilator struite $i cu recuperatoare de caldura specializate. Dulapurile su nt prevazute
antrenat d e un motor electric, un filtru (fig. 8.2.2 la partea superioara). cu U$i sau panouri pentru vizitare. in
lavabil , sc himbatorul de caldura $i alte Suprafa\a de incalzire se executa din dulap trebuie sa se gaseasca $i apara-
elemente de reglare $i buna fun ctiona- fonta sau o\el (eel mai adesea). Forma tele de actionare $i reglare. Marimea
re a aparatului. incalzirea aerului se : este cilindrica sau sub forma de buzu- aparatelor este corespunzatoare debi-
face pana la temperaturi de 55 ... 75 °C. '. nare. Pentru a se impiedica corodarea tului de aer vehiculat, acesta putand
Aparatul are, la partea superioara sau · se recurge la tratarea corespunzatoare ajunge sau chiar depa$i 100.000 m3/h.
lateral (in func\ie de tipul construc tiv), o a suprafe\ei sau se utilizeaza o\el ino- in func\ie de amplasarea elementelor
flan$a de racordare la tubulatura de xidabil. Carcasa aparatului se termo - : comp onente pot aparea diferite
distribu\ie in intreaga locuin\a. Aparate- izoleaza la interior. i variante de aparate de ventilare (fig.
8.3.1).
Dulapurile sunt construite $i montate
de regula, vertical (fig. 8.3. 1a, b,c,d),
dar pot fi concepute $i pentru montare
orizontala (fig. 8.3.1e). Dulapul poate fi
prevazut la partea superioara cu o cu-
7 ' tie de distribu\ie cu refulare pe 1,2,3,4
9
direc\ii sau cu flan$3 pentru racordarea
8
la tubulatura. Amplasarea poate fi

<:>-
4 5
Fig. 8.1.3. Aeroterm de plafon
cu recuperator de caldura: 8
- recuperator de caldura;
2 - clapete de reglare; 3 - baterie de Fig. 8.2.1. Generator de aer cald cu
incalzire; 4 - ventilator de introducere combustibil lichid:
5 - cap de refulare; 1 - racord aer recirculat; 2 - racord
6 - dispozitiv de aspirare aer exterior; aer cald; 3 - filtru de praf; 5
1
7 - ventilator de evacuare; 8 - grila 4 - ventilator; 5 - arzator;
de aspirare; 9 - clapeta de 6 - schimbator de caldura gaze de 2
inchidere; 1O - grila de recircul are; ardere - aer; 7 - CO$ de furn ;
11 - filtru de praf; 12 - acop eri$. 8 - carcasa metalica. -+ 12

t
6
4 3
I I 8
2

~
/ - 10
o-.(

~ 0 14 7 11

°" 9

w~
I
11
I.
5
Ill~
-<::::::r 6
Fig. 8.2.2. Generator de aer cald cu
combustibil gazos:
1 - carcasa metalica; 2 - ventilator
pentru aer cald; 3 - ventilator pentru
recuperator; 4 - recuperator de
caldura cu placi $i filtru de praf;
15
5 - filtru de praf; 6 - schimbator de
Fig. 8.1 .2. Aeroterm de perete cu recuperator de caldura: caldura gaze de ardere-aer;
- recuperator de caldura; 2 - jaluze le reglabile; 3 - baterie de incalzire; 7 - arzator de gaze; 8 - racord aer
4 - ven tilator pentru introducere; 5 - ventilator pentru evacuare; 6 - grila recirculat; 9 - racord aer cald;
aspirare; 7 - grila rec irculare ; 8 - priza de aer; 9 - jaluzele de suprapresiu ne; 10 - racord aer proaspat; 11 - racord
10 - jaluzele opuse; 11 - filtru de praf; 12 - aer exterior; 13 - aer evacuat; gaze; 12 - racord gaze de ardere;
14 - aer cald; 15 - aspirare; 16 - recirculare. 13 - racord refulare.
176 Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare

facL1ta in incaperea deservita sau intr-o recuperarea caldurii din aerul evacuat pardoseala sau la plafon.
incapere anexa. Dulapul poate fi preva- in exterior. Aparatele de ventilare au functiunea
zu t cu recirculare totala (cu aspiratia Aparate modulate de a ventila $i incalzi spatiul deservit. in
pe o parte sau mai multe parti) sau cu Cantin, in fapt, acelea$i elemente figura 8.3.1 sunt prezentate principalele
am estec, functionand cu aer proaspat (ventilator, filtru de praf, baterie de in- scheme de alcatuire a dulapurilor de
(exterior) $i recirculat (interior). in acest calzire, recuperator de caldura, camera ventilare, atat pentru montare pe par-
ultim caz trebuie sa se prevada clapete de amestec) ca $i dulapurile de venti- doseala (fig. 8.3.1a, b, C, d) cat $i va-
de reglare $i inchidere pe circuitul ex- lare. Nu toate aparatele modulate con- rianta orizontala (de agatare) de montare
terior, ca masura de protectie a bateri- tin $i caseta de comanda. Deosebirea sub plafon (fig. 8.3.1 e). Aparatele mai
ei de incalzire, iarna (la fun ctionarea cu consta in faptul ca fi ecare element al noi sunt prevazute $i cu recuperator de
apa cald3/fierbinte). Este de preferat aparatului (sau doua) se monteaza intr- ' caldura $i doua ventilatoare (fig. 8.3.2).
acest sistem pentru ca dulapul ocupa
loc puiin $i se monteaza cu U$Urinta. in
o caseta separata (modul). Modulele au
latimea $i inaltimea aceea$i pentru ace-
I 8.4. Aparate de ventilare
ultima vreme se utilizeaza tot mai mult ea$i tipodimensiune. Se monteaza pe de evacuare
1, Servesc la evacuarea aerului viciat din
----
-- ----
- ....."'<:"""-
I Ii 11 L
--- - - - -
- -- -
- -- -
- -1
- 11 0 incaperi $i se monteaza ca unitati in-
0 :~- =- =- =- =- ~ :O .
~
- - - - -
-
.
\1 1 I r_
-_- _
- -_
-_
-,J 11 -
dependente. In ultima vreme se folose$-
te varianta de aparat modulat (fig. 8.4. 1)
, +
2 in sensul ca aparatul se introduce intr-o

0 cutie fonoizolata, de regula. Ventilatorul

poate fi cuplat direct, refularea facandu-
se in sus (fig. 8.4.1b) sau orizontal (fig.
+
4 0 8.4. 1a) sau prin curele trapezoidale (fig.
8.4.1c ,d). Pentru debite foarte mici
3 ,.. ..... / ..... /' 1/ ..... /"- / ...._ 1
(L < 2.000 m3/h) se utilizeaza varianta
\
-, de modul plat (fi g. 8.4. 1e).
0" )\ "\ 0 \
J
\
I
/

& /"// ' "'_ _.. . ,. . . -,. ,.- . . . . . . . , / / /..::::,... . . . '\ 5 8.5. Ventilatoare de acoperi~
a b c
- -
----
-- --
- - - 11
Se folosesc eel mai adesea in fabrici
11
(J II
r
-
--- -
-
1 _ _ _ _ _ 11 .
- - -
11
- I
$i uzine cu degajari importante de cal-
dura. Pot fi folosite $i pentru evacuarea
aerului de la bucatarii, WC-uri etc. Mon-
tarea se face direct pe placa acope-
'' ri$ului; aerul de compensa\ie patrunde
prin ferestre, U$i, por\i sau goluri special
•
amenajate. In perioada rece (pentru a
+ preintampina aparitia curentilor reci)
este necesara introducerea controlata a
aerului, inclusiv, incalzirea acestuia. Ele-
mentele componente: carcasa metalica
(sau din materiale plastice) rezistenta la
I
8 corosiune, prevazuta cu clapeta de in-
chidere (de regula, din doua bucati)
d e pentru perioadele de nefunctionare 0m-
Fig. 8.3.1 . Dulapuri de ventilare - schema: piedica subracirea incaperilor in sezonul
a - baterie de incalzire (Bl) montata orizontal pe aspiratie; b - B l montata rece), ventilator axial (mai rar, radial) cu
•
orizontal pe refulare; c - Bl montata inclinat pe aspiratie; d - Bl montata motor de antrenare. In ultima vreme se
inclinat pe refulare; e - dulap montat orizontal; construiesc, in mod curen t, ventilatoare
1 - cu tie de refulare; 2 - ventilator; 3 - racord aer exterior; 4 - baterie de de acoperi$ care pot func\iona, fie la
incalzire (Bl); 5 - racord recirculare (gri la aspiratie) ; 6 - clapete de reglare; introducere, fie la evacuare.
7 - filtru ; 8 - racord fl ex ibil. Refularea aerului (cand functioneaza
la evacuare) se face vertical in sus sau
///// / ////////// // / / / / / / // lateral spre acoperi$. Un exemplu este
- - - .., , aratat in figura 8.5. 1.
I + _)( I/
I
I
Ca dezavantaje se pot semnala: de-
I' ,\( : ,
'
i! ,
, 1/
~ bitul de aer este constant ca urmare a
, /
I
I'\ -, '
\
' ".. I
cuplarii directe; nivelul de zgomot,
I . -.... I/ ' I
adesea ridicat. Se poate recurge la re-
,n
\
L
- -
- -
.- I
...._
/ '!/ /I '
/
[ 1
'- I I glarea tensiunii sau frecventei (la debi -
, \-.I
-' 2
I
I
' .
te mici este scumpa).
1 3
5 8.6. Ventilatoa~e de perete
Fig. 8.3.2. Dulap de ventilare orizontal, cu doua ventilatoare ~i de r-lafon
~ i recuperator de caldura:
1 - v:ntilator de introducere; 2 - ventilator de evacuare; 3 - recuparator Ventilatoarele de perete au aceea$i
de caldura; 4 - aer refulat; 5 - aer asp irat; 6 - aer evacuat; 7 - aer exteri or. ,

functiune ca S I venti latoarele de

 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare
acoperis, fiind utilizate, eel mai adesea ,
la evacuarea aerului (fig. 8.6.1).
Ventilatoarele de plafon (fig. 8.6.2) se
folosesc pentru realizarea unei mi$ci.iri
accentuate a aerului din incaperi, in
timpul verii.
8.7. Aparate de racire,
climatizare partiala
~i climat1zare
8.7.1. Probleme generale
Toate aparatele constau din carcase
metalice in care se gasesc elementele
componen te corespunza toare scopului
$i destinatiei acestora. Pot deservi una
sau mai multe incaperi . Aparatele de
racire se utilizeaza pentru racirea inca-
perilor vara. 0 reglare a umidita\ii rela-
tive nu este posibili.i, insa are toe o de-
zumidificare importanta cand agen tul
de ri.icire are temperaturi.i scazuta .
Aparatele se executa sub forma de
module sau monob loc.
Avantaje: pret de investitie relativ mai
mic datorita fabricarii in seri e mare $i in
mai multe tipodimensiuni; costuri de
instalare reduse deoarece nu necesiti.i
decat racord electric, racorduri pentru
agent termic $i evacuare condensat;
design placut astfel ca pot fi montate $i
in inci.iperi mobilate fara alte amenajari ;
facilita\i simple de transport cu posibil i-
tati de a fi mutate la parasirea imobilu-
lui; lipsa tubulaturii de ventilare sau re-
ducerea ac esteia in mare masura.
Se deosebesc urmatoarele tipuri de
aparate:
- dupa felul racirii: aparate cu ma$i na
frigorifica inglobata sau amplasata se-
parat (sistem split);
- dupa modul de tratare al aerului : apa-
rate de climatizare pentru tot an ul;
pentru iarna sau pentru vara, cu regla-
rea temperaturii $i umidita\ii;
- dupa felul racordurilor aerului: apara-
te de climatizare cu refularea directa a
1
aerului in incapere sau cu racordarea
la tubulatura de ventilare;
a b
d e
Fig. 8.4.1 . Aparate modulate de evacuare.
Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare
- dupa destinatie (scop): aparate de vara la iarna $i de la iarna la primi.ivara .
climat izare in scopuri de confor t, care Se poate conta pe incalzirea aerului in
treb uie sa asigure tot timpul anului o sezon ul rece pana la temperaturi
temperatura interioara de 20 ... 25 °C $i exterioare de 0 °C . La temperaturi
o umiditate relati vi.i de 40 ...50 %; apa- nega ti ve, vaporii de apa din aer
rate de climati zare in scop uri tehnolo- inghea\a intre aripioarele schimbatorului
gice care, in functie de cerintele de de caldura (vaporizator) obturand tre-
produc\ie, trebuie si.i asigure o anumi- cerea aerului.
ta climi.i; Func\ionarea aparatului (fig. 8. 7. 1):
- dupa marime $i tipul constructiv: agentul frigorific (freonul) vaporizeaza
aparate de climati zare de fereastri.i sau in bateria de racire 5 luand caldura de
de inci.ipere; dulapuri de climati zare; ' la aerul interior vehicula t de ven tilatorul
aparate de climati zare de tip caseti.i; 4, care se race$te de la t, la tr. Vapor ii
cen tral e de climatizare; aparate de cli- de freon sunt aspira\i de compresorul
matizare de acoperi$; aparate de cli- 1, comprima\i mecanic , proces in care
matizare pen tru locuin\e; cresc presiunea $i temperatura. $i .con-
- dupa tipul energi ei: aparate inci.ilzi te du$i in condensatorul 7, racit cu aer
electri c, cu gaze, sau cu combustibil li -
chid.
8.7.2. Aparate de fereastra
Au dimensiuni mici, avand ma$ina
frigorifici.i inglobati.i se folosesc la
ventilarea (in foarte mica masura) $i
racirea unei singure incaperi. Montarea
se face in ferea stra, in parapet sub
fereastra, intr-un perete exterior. intr-o
carcasa se gasesc: un compresor
ermeti c cu freon, doua ventilatoare, un
condensator racit cu aer exterior, un
vaporizator {bateria de racire), un tub
capilar $i echipamentul electric $i de
automatizare. Carcasa este fonoizolata
la interior . Forma $i aspectul au un
design placut. Se produc in mai multe
tipodimensiuni cu motoare electrice de
0,8 ... 3 kW avand sarcini de racire de
2... 8 kW. Racordarea elec tri ci.i este
monofazici.i. Debitul de aer vehicu lat
este de la 300 la 1000 m3/ h. Schema
unui aparat de fereastra este aratata in
figura 8.7. 1, iar vederea unui tip
construc tiv, in figura 8.7.2 . in prezent ,
se produc aparate care au inglobata o
rezisten\a electrica pentru incalzirea
aerului in sezonul rece. Exista, de
asemenea, aparate cu ciclu reversibil
putand astfel raci aerul vara , $i incalzi
aeru l, in sezoanele de trecere de la
c
 Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare . de ventilare si. climatizare
I. lnstalatii

exterior care se incalze$le de la te la tc. : + 2 unita\i interioare), multisplit (1 uni- amplasare a unui dual split sunt aratate
Vaporii de freon condenseaza cedand late exterioara 3 sau 4 unita\i interioa- in figura 8.7.4.
aerului de racire fluxul de caldura 01 re). in prezent, unitatea exterioara con- Unita\ile interioare imbraca 4 forme ,
egal cu sarcina de rac ire OR (caldura tine atatea compresoare cate unita\i in- dupa locul de amplasare (montare): de
absorbita din aerul interior) plus echi- terioare deserve$te. Posibilitatile de perete, de plafon, de tip caseta (pentru
valentul caloric al lucrului mecanic al r-- -- - - - - - - - -- - - - - -- - -- - - - - - -- - - - - ,
motorului electri c . Condensatul rezu ltat Fig. 8.7.1 . Aparat de fereastra:
este trecut printrun tub cap ilar, sufe- a - schema de principiu; b - vedere; 11 12
rind un proces de laminare, $i este
adus la parametrii (presiunea $i tempe-
ratura) la care pot vaporiza, din nou, in 3
bateria de racire (vaporizatorul ma$inii /5
I
fri gorifi ce), ciclul reluandu-se astfel din
nou. 0 mare parte din aparate sunt cu
ciclu termodinamic reversibil folosind
atat la racirea cat $i la incalzirea inca-
perilor. lnversarea ciclului termodina-
mic se face cu ajutorul unui ventil cu 4
cai (fig . 8.7.2).

8.7.3. Aparate de incapere b

Pot fi fi xe sau mobile $i se folosesc

fie numai la racirea incaperilor fie $i la
racirea $i incalzirea lor. Cele fixe sunt,
in majoritatea cazurilor, aparate de tip
split compuse dintr-o unitate interioara
(fig. 8.7 .3a) $i o unitate exterioara care a
se monteaza pe peretele exterior al in-
caperii (fig. 8.7.3b) sau se a$eaza pe un
plan$eu (fig. 8.7.3c). Unitatea interioara
(fig. 8.7.3a) este compusa dintr-o car-
1 - compresor; 2 - motor electric monofazat; 3 - ventilator pentru vehicularea
casa metalica 1 un ventilator silen\ios
aerului exterior; 4 - idem, pentru aerul interior; 5 - baterie de racire (vaporizator);
2, 0 baterie de racire (evaporatorul ma-
6 - tub capilar {duza , ventil laminare); 7 - condensator; 8 - jaluzele reglabile;
$inii frigorifice) 3, sub care se gase$l e o
9 - grila aspira\ie aer interior; 10 - grila aspira\ie - evacuare aer exterior (de ra-
tava pentru colectarea condensatului 4,
c ire); 11 - exterior; 12 - interior.
rezultat in urma procesului de racire $i
uscare a aerului, un filtru de praf lavabil
5, o grila de aspira\ie a aerului din in- - - - -.-
capere 6 $i 0 grila de refulare cu jalu-
zele reglabile 8 pentru modificarea di-
rec1iei jetului de aer. Unitatea exterioa-
ra con\ine un ventilator axial 11 care
asigura aerul pentru racirea condensa-
torului 10, compresorul 9, tubul capilar
13 $i grila de absorbtie a aerului de ra-
cire 12.
Aparatele minisplit (split , de la cu-
vantul englezesc cu semnifica\ia de se- ,
parare) se folosesc in variantele mono- a c,
sp lit ( 1 unitate exterioara + 1 unitate in-
terioara}, dual split (1 unitate exterioara

a b
Fig. 8.7.2. lnversarea circulatiei
agentului frigorific:
a - regim de racire; b - regim de
incalzire;
1 - compresor; 2 - ventil cu 4 cai .
c2
Fig . 8.7.3. Minisplit:
a - unitatea interioara; b - unitatea exterioara cu refulare la terala (schema - b 1
$i vedere - b2); c - idem, cu refulare in sus (schema - c 1 $i vedere - c2)
1 - carcasa aparatului ; 2 - ventilator avand curent transversal (tangen\ial);
3 - baterie de racire Oncalzire); 4 - lava pentru colectarea condensatului ;
5 - filtru de praf lavabil ; 6 - gri la absorb \ie; 7 - con ducte freon (lichid, vapori);
8 - grila cu jaluzele reglabile; 9 - compresor; 10 - condensator/evaporator;
11 - ventilator axial; 12 - gri la $i plasa de sarma; 13 - tub capilar.
 . de ventilare si. climatizare
I. lnstalatii Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare

m ontare in plafon fals), de montat in 8.7 .8b2). Sc hema de principiu a unui Se construiesc dulapuri de cl imatiza-
drep tul ferestrei. i n figura 8.7.5 sun l aparat de camera mobil este aratata in re cu ma$ina fri gorifica inglobata la
prezentate aceste ti puri de aparate iar fi gura 8.7 .8a. Aparatul are un racord care condensatorul este racit cu apa
in figura 8.7 .6 este aratat un multisplit flexibil 3 (<1> 150 mm) prin care se elimi- sau aer $i, mai rar, cu racire mixta (apa
c u 4 unitati interioare. na aeru l pentru rac irea condensatorulu i + aer). Unele dulapuri de c limati zare au
Tot ca aparate de incapere se utili- 2, aer ce se aspira din incapere cu incorporat $i un recuperator de caldura
zeaza ventiloconvec toarele care pot aju toru l ventilatoru lui 5. Aerul de com - c u placi tip aer-aer. Se construiesc, de
func\iona in regim de recirculare (fig. . pensa \ie poate fi introdus printr-o fe- asemenea , (din cauza di mensiunilor
8.7 .7a) sau cu aer amestecat (exteri or ' reastra sau se amenajeaza o priza spe- mari) du lapuri de climatizare fara ma$i-
+ interior) (fi g. 8.7.7b). ciala de aer proaspat pentru cca na frigorifica ~n sistem split). Dulapu l de
Aparalele mobi le se folosesc pentru 200 m 3/ h. Aparatu l are dimensiuni con - c limatizare poate refula aer liber in in-
puteri de racire mai mici (pana la venabile, circa 250 x (500 ... 100) x 600 caperea deservita sau poate fi racordat
2,5 kW). Pot fi de tip monobloc (fig. mm , iar greutatea este de 40-45 kg. la o retea de canale. Bateria de racire a
8.7.8b 1) sau cu condensatorul racit cu Aparatul pcate fi echipat $i cu o rezis- aparatului poate functiona cu apa racita
aer (c u aju torul unui ventilator axial) se- ten\a electrica de 2 kW $i cordon elec- sau p oa te fi c u detenta directa.
parat, montat in exterior, $i legat prin tri c normal pentru curent monofazic. , Schema de principiu a unui du lap de
tuburi flexibile de aparatul de baza {fig. ; climati zare cu ma$ina frigorifica in-
8.7.4. Aparate de climatizare globata este prezentata in figura 8.7.9.
E
E
de tip dulap Utilizarea cea mai larga o au du lapu -
ri le de climatizare par\iala care se im -
Aceste aparate au, intr-o carcasa de part in doua grup e dupa debitul de aer
forma unui dulap (de unde $i denumi- $i puterea de racire: dulap uri pentru
rea de dulapuri de c/imatizare), toate debite mici (L = 1000 ...3000m 3 / h) $i
elementele necesare tratarii aerului (ba- dulapuri pentru debite mari de aer
terie de incalzire, baterie de racire, du- (L = 4000 .. .40.000 m 3/ h) incalzirea
ze pentru umidificarea aeru lui), vehic u- aeru lui , la cele mici, se face electri c
lari i aerului precum $i echipamentul sau in pompa de caldura, iar la cele
electric si de automatizare. Ele se mari , la 'alegere: electri c, cu baterii de
i
produc pentru debite de aer mai mari, inca lzire fun c tion and c u apa ca l-
pana la circ a 40.000 m 3/ h. da/fi erbinte, abur sau combinat. Pentru

l
. - - - - - -- - - - - - - - - - , unele tipodimensiuni exista $i varianta
pompa de caldura.
E'!'.
in fi gura 8. 7.10 este prezentata

Sec\iunea A-B
Fig. 8.7.4. Amplasarea unui dual spli
(doua birouri alaturate):
1 - unitate interioara; 1a - unitate interi
oara de perete; 1b - unitate interioara d
plafon; 2 - unitate exterioara; 3 - conduc
te freon ; 4 - colectare condensat.
. ~w~l?.'­
sch ema de principiu a unui dulap de
c limatizare par\iala pentru debite mici
~
-.~ ·, =- . .---· (pentru U$Urin\a transportu lui $i posibi-
lita\il or de montare, dulapul se sectio-
neaza in 2 - 3 module), iar in fig ura
8.7 .11 posibi lita\ile de montare. Pentru
debite mari de aer, in figura 8.7 .12 este
aratata schema de principiu a unui du -
lap de climatizare, iar in figura 8.7. 13,
diferite le modalita\i d e amp lasare.
Fig. 8.7.6. Multisplit (cu patru unitat i
interioare).

··-
---
a

I
.I a b

Fig. 8.7.7. Ventiloconvectoare:

Fig. 8.7.5. Minisplit - unitate interio ara:
a - de p erete; b - de monta t in dreptul feres trei; c - de plafon ; d - de montat
in plafon fals.
a - numai cu aer recircula t; b - c u ae
ames teca t (exterior $i interior);
1 - carcasa fonoizolata; 2 - jaluzele re
glabile; 3 - baterie de racirefincalzire
4 - tava colec tare condensat; 5 - ven
ti lator; 6 - filtru de praf; 7 - clapeta re
glare; 8 - priza de aer proaspat.
 180 Capitolul 8: Aparate de ventilare si climatizare I. lnstalatii de ventilare ~i climatizare
• •

Acestora din urma, dupa caz, Ii se ada- casete independente prismatice avand binatie dorita. Pe langa altele, prezinta
uga o baterie de incalzire electrica sau 1 doua dimensiuni identice (latimea $i ava~tajul rnanipularii U$Oare, introduce-
cu apa calda (fierbinte), abur. I inaltimea), in fiecare gasindu -se unul, rii pe rand in centrala de ventilare pen-
Reglarea temperaturii , la aparatele doua sau . trei elernente, de exernplu, tru rnontare, transport $i a$ezare lesni-
.
mici, se face, de regula, in sistemul cu modul de filtrare, rnodul continand ba- c1oasa.
-
doua puncte. Un terrnostat, rnontat in terie de incazire $i baterie de racire sau · Carcasa rnodulelor se cornpune din
incapere sau in grila de aspiratie a ae- rnodul continand filtru + baterie de in- rarne profilate cu goluri, realizate din
rului din incapere porne$te sau opre$te , calzire + baterie de racire. Aparatele de alurniniu $i din elernente de colt de alu-
cornpresoru l cu ajutorul unui releu de ! clirnatizare se pot realiza in orice corn- rniniu pentru irnbinare. Atat unele, cat
temporizare. Pentru o reg lare rnai buna I
se poate monta, sup lirnentar, un regu-1 .-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- ---i
4 5 6
lat or (pentru puterea de racire) in cir cu- ! I I I 7
I
,
itul de racire, sau se prevad 2 sau 3 I
. , '' ,,I I
I
cornpresoare care prin intermediul unui 1 'A
I I /

1 3 '' '
'
/ '

· terrnostat in trepte cupleaza secvential '\ '

I-- ! '.:/
J(~
aceste cornpresoare. --- - --.
~

' , ~

'
'
' 1 :.- n ~

(/ ....._ '
8.7.5. Aparate de climatizare 0 >;
,
• ' •
' ' --- h' ----
modulate 2 '- - - - --<f- - - - ''
', "' -,
'
'
_ ........ __ L

- ___ J _ _ _ _ _ ' -
Aparatele modulate sunt alcatuite din 1
-
.::
3 • ~
,2
15 - 13
I ,/
/
- 14
4 <>--"
<>--
.,-
<>--
~ ....
t,. 777777777777
5- -1--1- a
_
_,, ...... ......
,.- I( \ I 1--- 1

6--+-£====='====:!::===>-t-115
7 -1-- -1-

10 ~

tI b2
Fig. 8 .7.8. Aparat mobil pentru racirea aerului:
13
a - schema aparatului; b 1 - vederea aparatului monobloc; b2 - vederea
aparatului cu condensator independent;
1 - compresor; 2 - condensator; 3 - racord flexibil; 4 - tub capilar;
5 - ventilator pentru aerul de racire a condensatorul; 6 - motor electric;
12 _ I.--=:.+-
' ------ 16 7 - ventilator; 8 - baterie de racire; 9 - jaluzele reglabile; 10 - grila pentru
- - - 1
recircularea aerului interior; 11 - grila pentru evacuarea aerului (racire
condensator); 12 - tava colectare $i scurgere condensat; 13 - rec1p1ent
Fig. 8.7.9. Dulap de climatizare - colectarea condensatului; 14 - U$ita pentru golirea recipientului de condensat;
reprezentare schematica: 15 - carcasa aparatului.
1 - carcasa fonoizolata prevazuta cu
panouri dernontabile; 2 - jaluzele 3 4 5
1 2
. .~_ , r--~'-2~1-:::::="====i==f=~ll
reglabile; 3 - cutie de distributie cu 1
/
r - - - - -
refulare pe 1, 2, 3 directii sau cutie I
de racordare la tubulatura; 4 - baterie 'a
'
de incalzire·, 5 - ven tilator·' 6 - /

distribuitor de abur; 7 - baterie de \,

\
racire (vaporizator); 8 - filtru de praf;
9 - lava colectare condensat si ~ - r ; IL___ LI--'==== ~L--=~----_,
racord _evacuare; 10 - grila de.
asp1rat 1e aer recirculat (racord
tubulatura); 11 - racord priza aer;
"'°
1/"1

Fig . 8.7.10. Du lap de climatizare partiala, modulat pentru debite mici de aer:
7
"
6

12 - cornpresor; 13 - ventil de (L = 1000 ... 3000 m3/ h; QR = 7,0 ... 16,0 kW; 01 = 5,0 . . 15,0 kW):
laminare; 14 - condensator racit c u 1 - modul amestec; 2 - modul filtrare; 3 - modul racire; 4 - modu l ventilator
apa; 15 - racord abur; 16 - racord cu/fara baterie electrica (5); 6 - tava co lectare cond ensat pentru montare
apa racire. orizontala; 7 - idem, pentru montare verticala.
 L lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare

si celelalte, sunt construite cu goluri Tipul Grosi- Coeficientul Atenuarea partea de deservire a aparatului sunt
pentru a se indeparta pun\ile termi ce si mea global de medie de prevazute usi CU balamale (sarni er) Si
a se evita formarea condensatului . Par- transfer termic zgomot dispoziti ve de bl ocare. La cerere, car-
tile lateral e sunt alcatui te din pere\i mm k Wl m 2 K dB casele pot fi complet dem ontab ile.
dubli din tabla zi ncata intre care se I 20 1,25 25 Aproape toate firm ele executa apa-
gaseste o termoizola\ie incombu stib ila II 40 0,65 38 ratele m o du late in do ua variante:
(de regula, vata din sticla) c u grosimea Tipuri le de profil e utilizate de aceeasi a - de tip plat (fig . 8. 7.15) si b - nor-
de 20, 30 sau 40 mm. firma sunt prezentate in fi gura 8.7. 14. male (fig. 8. 7.16).
Firma ROSENBER G (Germania), de Etan5area este realiza ta prin garni turi Modu lele, la randul lor, sunt realizate
exe mp lu, fo loseste 2 tipuri de izolare: din cauciuc , de asemenea, pofilate. Pe pe tipodimensiuni in fu ncti e de debi tul
de aer. Viteza de circula\ie in sec \iunea
Mon tare
transversala (perp endic ulara pe direc\ia
Vertical Vertica l
cu refulare Ori zontal i c urentului de aer) se alege in limitele
cu refulare

..
in SUS in jos i 2,5 ... 3,5 mis astfel ca un m odul poate
: fi fo losit la mai multe debite. Se reco-

~ m. .
- Ve ntilator

~
- Baterie electrica i manda, din moti ve de zgomot , utiliza-
- Fil tru i rea domeniului de viteze 2,5 ...3,0 mis.
Aparatele de c limatizarelclimatizare

.. T
! par\iala pot fi asezate pe un rand sau

~
- Ventilator ' etajate. Modalita\ile de combinare sunt

~
<I> - Baterie electrica ! multiple. in figura 8.7 .17 sunt aratate
:5 - Batcrie de racire
u
0
2
.
simpla
- Filtru ~ .... ca teva posib il itati de aparate modulate
de ventilare si climatizare par\iala, iar in
><U
c<I>
c
0
~
. T
figura 8.7.18 sunt prezentate aparatele
de climatizare partiala combi nate cu
Q_
- Ven tilator

~ m[W . .
E

~
0 - Baterie electrica
0 - Baterie de racire
dubla

~
- Fi ltru

~ T
Fig. 8.7.11 . Posibilitafi de rnontare a dulapurilor modulate rnici.

.JJ::::t:::~
I

Fig. 8.7.12. Dulap de clirnatizare parfiala, rnodulat, pentru debite mari de aer:
(L = 4000 ... 40.000 m3/h; OR = 20 ... 180 kW ; 0 1 = 30 ... 300 kW - apa
caldalabur , OE = 10 .. . 75 kW - electric)
1 - m odul baterie racire si fi ltru ; 2 - mo dul ventilator; 3 - modul bater ie de
incalzire c u apa caldalabur m ontat in pozi\ia 3a/3b ; 4 - m odul baterie electrica
(varian ta).

0
d
Fig . 8.7.14. Profile pentru realizarea
0 scheletului aparatelor modulate:
a - profil de colt. izolare termica,
/5 = 20 mm; b - profit T, /5 = 20 mm;
c - profil de colt. izolare term ica,
Fig . 8.7.13. Modalitati de realizare a dulapurilor mari. 15 = 40 mm; d - profit T, /5 = 40 mm.
 Capitolul 8: Aparate de ventilare
modulul d e evacuare. Daca la oricare
din sc hemele p rezentate in fi gura
8.7.17 si 8 .7 .18 se adauga un compar-
timent pentru umidificare (in ultima vre-
me se utilizeaza tot mai frecvent umi-
dificarea izotermica prin injectare de
abur) se ob\in aparate de climatizare.
in tigura 8.7 .19 este prezentat un
exemplu d e aparat de clim atizare
pentru introducere $i evacuare, c u ate-
nuatoare de zgomot pe refulare si as-
pira\ie, grupul de evacuare fiind montat
deasupra celui de introducere. in
tigurile 8.7 .20 $i 8.7.21 sunt aratate
aparate modulate de c limatizare par\i -
ala pentru montare in interior , respec-
tiv, pentru amplasare in exteri or. in fi g.
8 .7 .22 este prezentat un aparat de
a baterie cu detenta directa (cu freon).
Fig. 8.7.15. Aparate modulate
de tip plat:
a - firma WOLF; b - firma
ROSENBERG.
Fig. 8.7.16. Aparate modulate
(ROSENBERG):
a - pen tru debite medii; b - p entru
debite mari.
~i climatizare l. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare
climati zare par\iala cu capacele de vi- prevazute sa reziste ani indelunga \i la
zitare scoase . intemperii . Ele nu necesita spa\ii inchi-
Pentru a se putea stabili dimensiunile se pentru amplasare (centrale de ven-
aproximative ale agregatelor modulate, tilare) de aceea sunt intalnite $i sub de-
in tabelul 8.7.1 sunt redate caracteri s- numirea de centrale de climatizare de
ticile tehnice ale aparatelor de climati - acoperi $. Ca $i aparatele modulate, ele
i
zare par\iala (grupurile de introducere) con \in toate elementele necesare tra ta-
de tip AIRBOX produse de tirma RO- i rii complexe a aerului (baterii de incal-
SENBERG - Germania. Pe baza aces- zire, ~aterii de racire), filtrarii $i vehicu-
tor dimensiuni se pot determina si di - 1 larii . In plus, au incorporate masina
mensiunile de gab arit ale centralelor de j (ma$inile) fri gorifice $i tabloul de co-
l
ventilare in care se amplaseaza apara- manda si automati zare. Se executa
tele de climatizare. I pentru debite de aer medii $i mari
I
lntercalarea recuperatoarelor de cal- (L ~ 50.000 m3/h) si puteri de inciilzire si
dura in aparatele de climati zare de in- I rac_;ire corespunzatoare (QI OR ~ 300 kW).
troducere si evacuare genereaza o se- l lncalzirea aerului se face pe cale
'
rie de variante constructive a$3 cum se electrica, folosind gaze, sau prin porn-
arata in tigura 8.7 .23 . I pa de caldura. Agregatele se executa
in schemele prezentate, dupa bateria cu/ fara recuperatoare de caldura.
de incalzire se poate intercala $i o ba- \ Schema de principiu a unui .aparat de
teri e de racire pentru a se asigura atat climatizare de acoperis. cu un ventilator
incalzirea cat $i rac irea incaperilor de- fara recuperator de ciildura, la care
servite. Bateria de racire poate fi ali- circula\ia aerului in plan este sub forma
mentata cu apa racita sau poate ti o unui U, este aratata in figura 8.7.24.
Racordurile de refulare $i de evacua-
I re pot fi laterale (8a, 9a) sau la partea
8.7.6. Centrale de climatizare 1 inferioara a aparatului (8b, 9b). Priza de
de acoperi~ aer (7) poate ti montata pe aparat sau
pe canalul de aspira\ie. Priza de aer se
Se realizeaza ca unita\i independen- poate regla pentru un debit de aer de
te, complet finisate, in fabrici, destinate 10, 15 $i 25 % . Aparatele (cu excep\ia
amplasarii pe acoperi$urile cladirilor, celor mici) se executa cu 2 c ircuite
/
'
a
, 34 ,
fi .~fil ~ gJ00 'rs& ~m ~Rl=i,
c
0
Fig. 8.7.17. Aparate de ventilare ~i climatizare parfiala - grup introducere:
a - cu aer exterior; b - cu aer ames tecat; c - cu incalzire + racire pentru aer
exterior; d - idem . c u aer amesteca t.
c
Fig . 8.7.18. Aparate de ventilare ~i climatizare partiala gruri introducere +
evacuare:
a - grupurile mon ta te in linie, c u incalzirea aerului; b - idem, c u incalzirea $i
racirea aerului; c - grup urile suprap use, c u incalzirea aerului; d - idem, cu
incalzirea $i racirea aerului.
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare

Tabelul 8.7.1. Aparate modulate de climatizare partiala

· - · - - - - - - - -- - - - - - - ---
Aparat de introducere (ROSENBERG - Germania) compus din:
Stu t elastic - 1; Ventilator - 2; Baterie racire, pana la 6 randuri de !evi - 3; Baterie incalzire, pana la 3 randuri de \evi - 4;
Filtru tip buzunar - 5; Camera de amestec - 6; Clapeta c u jaluzele opuse - 7;
DA = Direct cuplat;

'mJ.ID Q~:
KA = Cuplare prin curele;
I Aparate plate 2 34 '[]
II lzola\ie 20 mm
I - :,
Ill lzola\ie 40 mm
I
Ven- Debitul de aer Nu mar Modulul cu Filtru La\ime x
Lungime Greutate
Tipul ti la - [m3/h] de mo- lungimea cea de inal\ime
tor w = 2,5 mis w = 3.0 mis dule mai mare [mm] praf [mm] [mm] [k g]
67 1500 - 670 x 358 26 10 162
I DA 3 1270 EU3-7
80 1800 - 800 x 358 2870 222

50 - DA
KA
1270
-
- 1270
EU3-7 500
2270
2570
158
167
EU3-5 2440 230
DA
1500 EU5-9 2670 240
67 >--- 3200 3800 670
1270 EU3-5 2790 252
KA
1500 EU5-9 3020 262
1270 EU3-5 2570 360
DA
3 1500 EU5-9 2800 372
80 - 4650 5600
1270 EU3-5
800
2790 347
KA
1500 EU5-9 3020 359
1270 EU4+4 2790 469
II DA
1500 EU5-9 3020 484
100 - 8000 9600
1270 EU3+4
1020
3040 521
KA
EU5-9 3270 536
1500
EU3+4 3190 583
DA
4 1020 EU5-9 3380 607
1271100 ....__ 10000 12000 1270 x 1020
3 1500 EU3+4 3440 654
KA
4 1270 EU5-9 3630 678
3 1500 EU3+4 3440 710
DA
4 1270 EU5-9 3630 740
127 - 13300 16000
3 EU3+4
1270
3670 793
KA 1500
4 EU5-9 3860 820
1340 EU3+4 2560 334
DA
1640 EU5-9 2860 354
73 >--- 3200 3800 730
1530 EU3+4 2870 363
KA
1640 EU5-9 3 170 383
1340 EU3+4 2560 424
DA
1640 EU5-9 2860 449
107/73 - 5200 6200 1070 x 730
1530 EU3+4 2870 477
KA
1640 EU5-9 3170 502
· 1530 EU3+4 2870 592
DA
1640 EU5-9 614
Ill 107 >--- 8000 9600 2 1070 3170
EU3+4 657
KA 1830
EU5-9 3470 689
1680 EU3+4 3 170 740
DA
1790 EU 5-9 778
1351 107 >--- 10000 12000 1340 x 1070 3470
EU3+4 832
KA
EU5-9 3770 869
1980
EU3+4 3660 922
DA
EU5-9 946
135 - 13300 16000 1340 38 10
EU3~4 1035
KA 2130
EU5-9 3960 1059
 -
Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

Tabelul 8.7.1. Aparate modulate de climatizare partiala - continuare -

Ven- Debitul de aer Nu mar Modulul cu Filtru La\ime x
Lungime Greutate
Tipul ti l a- [m :Yh] de mo- lungimea de inaltime
tor w = 2,5 mis w = 3.0 mis dule cea mai mare praf [mm] [mm] [kg]
EU3+4 3660 1135
DA 1980
1651135 - KA
16700 20000
2130
EU5-9
EU3+4
1645 x 1340 38 10
1159
1212
EU5-9 3960 1236
EU3+4 4268 1390
DA 2 2436
...___ EU5-9 442 1 1416
165 21000 25000 1645
EU3+4 4578 1536
KA
EU5-9 4731 1562
2746
EU3+4 4578 1654
2001165 25000 30000 1955 x 1645
EU5-9 4731 1680
EU3+4 5418 .22 10
Ill 200 30000 36000 2280 1955
EU5-9 2240
5568
EU3+4 2595
2251200 35000 42000 2430 2260 x 1955
EU5-9 5718 2625
EU3+4 5708 2990
225 KA 41000 49000 2260
EU5-9 5858 3020
3 2570
EU3+4 5708 3210
2501225 47000 56000 2570 x 2260
EU5-9 5858 3240
EU3+4
250 54000 64000 2570 3810
EU5-9
2920 65 15
EU3+4
2851250 60000 72000 2875 x 2570 4080
EU5-9

independente de racire $i incalzire, 8.7 .27 este redata sectiunea printr-un

existand 2, 4 sau 6 compresoare.
Unele firme produc aparatele de
climatizare de acoperi$ sub forma unor
paralelipipede alungite, cu circula\ia
aerului in linie, aparatele avand in
componen\a recuperatoare de
caldura, (fig. 8.7.25a) altele tara (fig.
8.7 .25b). De remarcat faptul ca apara-
tele cu recuperator de caldura necesita
doua ventilatoare, unul de introducere
$i unul de evacuare. Toate aparatele
de acoperi$ con\in tab loul de
alimentare cu energie electrica $i de
reglare automata. in figura 8.7 .26 este
aratata vederea unui aparat de
acoperi$ de tip YORK iar in figura
aparat de acoperi$ al firmei ATE.
8.7.7. Aparate de climatizare
pentru locuinte
Sunt destinate locuin\elor unifamiliale.
Sunt alcatuite dintr-o carcasa metalica
in care se gasesc: un arzator cu gaze Fig . 8.7.20. Aparate de
sau combustibil lichid, un schimbator ventilare/climatizare
de caldura gaze de ardere-aer pentru pentru montare in interior -
incalzirea aerului refulat in incaperi, o L = 500 - 200.000 mJfh (WOLF).
ma$ina frigorifica pentru racirea aerului,
unul sau doua ventilatoare, un filtru de
praf lavabil, o instala\ie de reglare auto-
mata. Aparatele mai preten\ioase au $i
un umidificator al aerului iarna.

Fig. 8.7.21. Aparat de

ventilare/climatizare
pentru montare in exterior (WOLF).

0
AP

Fig. 8.7.19. Aparat de climatizare modulat, etajat:

- racord elastic; 2 - filtru de praf; 3 - recuperator de caldura; 4 - jaluzele
reglabil e; 5 - baterie de incalzire; 6 - baterie de racire; 7 - separator de
picaturi ; 8 - umidificator cu abur; 9 - ventilator; 10 - atenuator de zgomot Fig. 8.7.22. Aparat de climatizare
AA - aer aspirat; AE - aer evac uat; AP - aer proaspat; AR - aer refulat. partiala (KESSLE ~ TECH - Elvetia).
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare

i n fi gura 8. 7. 28 este data schema este completata cu ajutorul unui robi - randu-i, se raCe$le adiabati c. Fiecare
unui apara t c u un ventilator. net cu plutitor aflat pe conduc ta de 1 kg apa evaporata necesita practi c
Ventilatorul reful eaza aerul fie prin apa rece (7). 0 ,75 kW caldura. in afara aparatelor de
bateri a de inca lzire, fi e prin bateri a de Aparatul este prevazut si c u un filtru um idifi care c u ultrasunete nu este
rac ire. Dirijarea aerului se face cu aju - lavabil 4. posibila inlaturarea formarii pica turilor,
torul unei c lapete de reglare ac \ionata Aparatul din fi gura 8.8.2b folose$te o astfel ca aparatele trebuie prevazute
manual sau automat c u a jutorul unui banda groasa de material tex til care c u preaplin $i teava de evacuare.
term os tat m ontat in camera reprezen- trece printr-un bazin c u apa. Evapora- Apara tele de acest fel se c onstruiesc,
tativa. in fi gura 8.7.29 este indica ta rea apei se face pe seama caldurii fur - de asemenea , de tip mobi l sau fi xe.
schema unui aparat cu doua ventila- nizate d e o rezisten\a electrica. Debitul in figura 8. 8.3 sunt aratate schema
toare, unul pentru circ uitul de aer cald, de vapori de apa al acestor aparate de princ ipiu $i vederea unui aparat de
al do ilea pentru c ircuitul de aer rece . ' este redus, c irca 1 ... 2 l/ h. umidificare de tip industrial cu debite
Termostatul comanda secven\ial circu- de vapori de apa i ntre 6 $i 50 kg/ h.
itul de incalzire, respectiv , de racire. 8.8.2. Aparate cu pulverizare Aparatul se compune dintr-o c uva de
Aparatul de c limati zare se monteaza in form a rotunda 1, in care se rote$te un
pivni\a sau intr-o i ncapere anexa iar Apa este pul veriza ta cu ajutorul unor disc 2, cu viteza foarte mare (3000 roVmin).
ma$ina frigorifi ca (compresor, conden- duze sau prin rotirea cu viteza mare a Pe disc pic ura apa adusa prin dis-
sator, venti la tor, tub capilar) in exterior, unor discuri umezite $i se transforma in pozitivul de alimentare 4. Sub disc se
racirea condensatorului facandu-se c u picaturi foarte fine (c irca 5 pm) care se , afla o placa rotunda c u din\i de$i, de
aer atmosferi c. evapora instantaneu in aer care, la · di mensiuni mici 3. Apa proiectata de

8.7.8. Aparate de climatizare

multizonale

in cazul unor c ladiri cu mai multe zo-

ne, cu varia\ii diferite ale sarcin ilor de
racire $i incalzire se prevede un singur
aparat la care se racordeaza toate ra-
murile ce d eservesc zonele in care a
lost imparti ta cladirea. Ventilatorul re-
fuleaza aeru l aspirat d in incaperi intr-o
camera de presiune echipata cu baterii
de incalzire $i racire (fig. 8.7 .30).
Fiecare zona este deservita de un
canal de introducere care preia aer
cald $i, respec tiv, rece, in propor\ii di-
ferite, cu a jutorul clapetelor de reglare
automatiza te. Fiecarei zone ii este fur-
niza t aer cu temperatura diferita. Nu-
marul de zone este variabi l putand
ajunge la 10 - 15 iar debitul de aer pa-
na la 150.000 m 3 /h (§ 5.3.3.).

8.8. Aparate pentru

umidificarea aerului
8.8.1. Aparate cu evaporare

Sunt , in cele mai frec vente si tua\ii ,

ap ara te mob ile sau tr ansportabi le dar RC
$i fi xe c u racord la re\eaua de apa.
Evaporarea apei se face p e seama
cald urii luate d e la aeru l incaperii.
Can tita \i m ai mari de vapori de apa se
ob!in prin m arir ea suprafe\ei de eva-
porare sau prin incalzirea apei. in figu -
ra 8.8. 1. este prezenta t un aparat care
folose$l e un disc ri glat 2 c ufun da t, pe
1
jum atate, intr-o c uva c u apa 3, care
es te rotit c u viteza mare cu ajutorul
unui motor elec tri c. Aeru l preia pica tu -
i ile foarte fin e care se evap ora pe
seama calduri i aerului antrenat de
acela$i di sc.
Alt aparat (fig . 8.8.2a) utilizeaza in-
ca lzirea $i agitarea apei, iar aerul este Fig. 8.7.23. Exe mple de aparate c u intercalarea unu i rec uperator
vehic ulat for \at la suprafa\a apei cu de caldura cu placi d in alumi n iu :
aju torul unui ventilator. Apa evaporata RC - recuperator de caldura.
 Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

disc, pe dinti, riCO$eaza $i se sparge in

picaturi foarte fine, evaporandu-se.
Alt aparat, tot pentru industrie, este
aratat in figura 8.8.4.
El este recomandat pentru incaperi
cu inaltime mica $i volume medii. Este
construit pe principiul aparatului ante-
rior. Debitut de vapori de apa este
3 ... 12 kg/h. Pe acela$i principiu, dar
avand $i un ventilator axial pentru ve- a
hicutarea aerului, este construit apara-
tul indicat in figura 8.8.5.
Aparatul proiecteaza jetul de aer, in- 2
carcat cu vapori, orizontal. Se preteaza
la incaperi inalte $i cu votum mare de
aer. Debitul de vapori este cuprins intre
6 $i 50 kg/h. Dimensiunile aproximative
sunt 500-550-H = 700 mm.

8.8.3. Aparate cu abur

in cazul fotosirii acestor aparate se in-

troduce direct abur, fie in tubulatura de
b
ventitare, fie in incaperi. in functie de
destinatia incaperii, calitatile aburului
sunt diferite. Pentru incaperi civile, cu-
Fig. 8.7.24. Aparat de climatizare de acoperi~ (YORK) - schema
rate, aburul trebuie sa fie saturat uscat,
de principiu (secfiune orizontala):
fara urme de rugina, utei, miros. in acest
a - secfiune - vedere ABCD; b - plan; c - variante de racordare;
caz, aburut se produce in generatoare
L - debit de aer total; Le - debit de aer pentru riicirea condensatorului;
speciale prevazute cu electrozi sau cu
Lp - debit de aer proaspiit; LR - debit de aer recirculat;
termoplonjoare. Din punct de vedere
- carcasa termoizotata; 2 - baterie de incatzire electrica; · 3 - tablou de
igienic, este mai bun procedeut cu abur
comanda $i reglare; 4 - ventilator (introducere $i evacuare); 5 - baterie de
decal eel cu camere de pulverizare. Din
racire (vaporizator); 6 - fittru de praf; 7 - priza de aer proaspat (10; 15; 25 %);
punct de vedere at consumului de
Ba - racord aspiratie (lateral); 8b - idem. (in jos); 9a - racord refulare (lateral);
energie, sistemut cu abur este mai
9b - idem (in jos); 10 - compresor; 11 - condensator; 12 - ventilator axial
dezavantajos, fiind mai scump.
(racire condensator); 13 - plasa de protectie.
Un exemplu de aparat este aratat in
figura 8.8.6.
Aburut este produs intr-un cilindru cu 12 9
ajutorut unor electrozi. Apa folosita
este cea de la retea, asigurand con-
ductivitatea etectrica intre electrozi.
Prin evaporare, sarurite din apa se de-
pun ta partea inferioara a cilindrutui
fiind necesara curatirea, din cand in
cand. Aparatut trebuie racordat la re-
teaua de apa rece, la canalizare $i la
reteaua etectrica. Exista doua categorii
'C/-
de aparate: mici, cu debite de abur de 14
1 ... 2 kg/h, racordate ta reteaua mono-
fazica, $i aparate mari, cu debite de
4 ... 90 kg/h, cu consumuri de energi e
electrica de 3 .. .70 kW. Reglarea debi-
tului de abur se face cu ajutorul higro-
~1 ~~~ [/1f'.J J l
fbo ~JLlll,:J~ ,,_J~, -~
~ ~~­
statelor intr-o treapta, in doua trepte
sau continuu. 0 0
Pentru anumite categorii de cladiri ; L b LR
indu striale (mobila, zootehnie etc.) abu- i
rul nu trebuie sa intruneasca proprieta\i Fig. 8.7.25. Centrala de acoperi? AAON - SUA - schema de principiu:
(calitati) deosebite, caz in care, el poa- a - aparat cu recuperator de ciildurii $i 2 ventilatoare;
te fi pretuat $i dintr-o retea de abur b - aparat cu un s ingur ventilator;
tehnotogic (in cazut in care exista). L - debit total de aer; LR - debit de aer recirculat; Lp - debit de aer proaspat.
Un exemplu de aparat care se racor- 1 - carcasa metalica termoizolata; 2 - baterie de reincalzire; 3 - baterie de
deaza ta o re\ea de abur este aratat in racire(vaporizator); 4 - fittru de praf; 5 - jaluzele opuse; 6 - recuperator de
figura 8.8.7 . caldura (incatzire/racire); 7 - filtru de praf; 8 - ventilator de evacuare;
Aburul este obligat sa treaca. mai 9 - ventilator de introducere; 10 - compresor; 11 - condensator;
intai, printr-un filtru de impuritati , dupa 12 - ventilator axial; 13 - traductor de furn; 14 - refulare; 15 - aspira\ie;
care curge printr-o manta ce 16 - aer roas at; 17 - aer evacuat.
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare

inconjoara distribuitoru l, impiedicand
condensarea aburului in distribuitor, $i
patrunde in camera de uscare unde se
separa condensatul format pana aici.
Accesul mai departe este permis de un
dispozitiv d e reglare ac \ionat electric
sau pneumatic care asigura intrarea
Fig. 8.7.26. Centrala de climatizare
de acoperi? (YORK) - vedere.
ab uru lui in distribuitor . Oistribuitoru l se
poate monta liber in incapere sau in tu -
bulatura de ventilare.
8.9. Aparate pentru uscarea
aerului
Se utilizeaza pentru reducerea con\i-
nutu lui de umiditate al aeru lui din inca-
9 - racirea aerului care este inso\ita de
2 3
5
peri , conduca nd concomitent $i la mic-
$orarea umidita\ii relative a aerului. i$i
gasesc utilizarea la toate incaperile un-
de umiditatea relativa a aerului trebuie
men\inuta permanent sub o anumita
valoare, de exemplu 40 %, in sezonul
cald. in sezonul rece, acest lucru se
realizeaza fara folosirea acestor apara-
te deoarece con\inutu l de umid itate al
aerului exterior este redus (x s 4 g/kg
aer uscat).
Uscarea aerului se poate realiza pe
doua cai:
condensarea unei par\i a vaporilor de
apa;
- adsorb\ia $i absorb\ia vaporilor de
apa din aer prin folosirea de materiale
adsorbante sau higroscopice.
8.9.1 . Aparate
cu ma~ina frigorifica

Racirea $i uscarea aerului se pot fa-

12
Fig . 8.7.27. Centrala de climatizare
de acoperi? (ATE) :
1 - tablou de comanda $i reglare;
2 - acoperis rezistent la intemperii;
3 - bateria de incalzire; 4 - profilele
carcasei; 5 - carcasa dubla; 6 - rama
de baza din o\el; 7 - sectorul de
racire; 8 - ventilatorul de evacuare;
9 - camera de amestec; 1O - zona
de filtrare; 11 - baterie de racire
(vapori za tor); 12 - venti lator de
1 lavabil.
refu lare .
\ 10
Fig. 8.7.28. Aparat de climatizare
pentru locuinfe, cu un ventilator:
1 - carcasa metalica; 2 - generator
de aer cald; 3 - baterie de racire
cu detenta directa; 4 - tava pentru
colectarea condensatului; 5 - clapeta
de reglare; 6 - ventilator; 7 - racord
la tubu latura de introducere;
8 - racord rec ircu lare aer;
9 - umidificator; 10 - fil tru de praf
ce cu ajutorul unui aparat mob il, in
care se gase$te o ma$ina frigorifica
(fig. 8.9. 1.). Aerul incaperii este absor-
bit cu ajutorul unui ventilator 6 $i o-
b ligat sa treaca prin vaporizatoru l ma-
$inii frigorifice 5, unde se rac e$te $i se
usuca (fig. 8.9.1b). inseriat c u vaporiza -
torul este conden satorul 5, care ridica
temperatura aerului racit. Oupa mai
multe cicluri, umiditatea relativa scade

CA FP VI

.\J
Fig. 8.7.29. Aparat de climatizare
pentru locuinfe, cu doua
ventilatoare.

4
I I .--'~~~~----'<~~.,_.--. ,

I '' Aer
1
t ,,
I
I
I
I
,,
,,
,--· ·- , :0
I I

N ~
~ ~ [!] fil]
"'" ('")
('") N 2
"'roc" ro
c
ro
c
ro
c
0 0 0 0
N N N N

Fig. 8.7.30. lnstalafie de climatizare multizonala: Fig. 8.8.1. Umidificator de evaporare

FP - filtru de praf; VI .VE - ventilator de introducere/evac uare; Bl, BR - baterie cu disc invartitor:
inca lzire/racire; CA - camera de amestec; CR 1.. .4 - clapete de reglare; 1 - carcasa; 2 - disc; 3 - c uva cu
CP - camera de presiune; T1 .. .4 - termostat de zona. apa; 4 - tabla de dirijare.
 --------
Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

de la cp; la cpr . Pornirea si oprirea apa- ! 8.10. Apa rate pentru figura 8. 10. 1 pot fi livrate $i cu genera-
ratului se face cu ajutorul unui higro- reducerea mirosului toare de ioni negativi carora Ii se atri -
stat. Sub ma$ina frigorifica se gase$te buie ac\juni benefice asupra cortexului.
un rezervor (12 ... 16 I) care se gole$te Reducerea mirosului care apare in
la anumite intervale. Daca aparatul incaperi cu diverse destinatii (camera
este fix, se poate realiza o legatura de racire pentru alimente, depozite de
sifonata la canalizare. Oupa un timp, pe$te, toalete etc.) se poate face prin
are loc o anum ita incalzire deoarece fo losirea sau producerea ozonului, gaz
sarcina termica a condensatorului este puternic reducator al mirosului. Produ-
mai mare ca a vaporizatorului. Dezumi- cerea ozonului se poate face prin des-
dificarea realizata in functie de mari- carcari electrice . Un asemenea aparat
- ~~im:;1~ . ;: '~ . .-·;".;~~
mea aparatului este de 0,2 ... 3 l/h. este prezentat in figura 8.10.1 a. ~,_,, ..... - ~~
El are actiune asupra mirosurilor de
8.9.2. Aparate cu substante
adsorbante sau higroscopice
orice fel $i asupra fumului de tigara (fig .
8.10. 1b). Se gase$te sub forma unor
°"~ ~;l~·l: .~:~· ::~i]lr:
aparate portabile (in 2 .. .4 tipodimensiu- Fig. 8.8.4. Aparat industrial pentru
Aparatul (fig. 8.9.2) contine un rotor cu ni) cu debite de aer de 300 ... 1800 m 3/h. umidificarea aerului (HYGROMATIK).
corpuri adsorbante alcatuit dintr-un nu- Puterea absorbita este 2 ...3 kW. Apara-
mar mare de capilare axiale in care se tele produc ozon cu o concentratie sub
gase$te clorura de litiu. La strabaterea 50 % din concentratia admisibila
rotorului, vaporii de apa (o parte) sunt (yao-n = 0, 1...0,2 mg/m3 (0,05 ...0, 1 ppm)
retinuti de clorura de litiu. Cand rotorul , pentru om. Mirosurile obi$nuite ale inca-
ajunge in zona de regenerare a apa- perilor incep sa fie indepartate la 0
ratului, vaporii de apa sunt eliberati da- concentratie a ozonului de
torita aerului incalzit cu bateria 4. Rotorul 0,01 ... 0,02 mg/m3 . Concentra\iile ozonului
are o turatie de 7 rot/min. Debitele de peste 0, 1 ppm produc reactii neplacute
aer pot ajunge pana la 100000 m 3 /h. asupra ochilor $i mucoaselor. Aparatele
trebuie folosite cu grija pentru ca nu se
poate controla concentratia decat prin
miros.
Unele din aparatele prezentate in Fig . 8.8.5. Aparat industrial pentru
umidificarea aerului cu refulare
orizontala prin ventilator axial.
-......--- 3

12 7

a b
Fig . 8.8.2. Aparate de umid ificare cu evaporare:
a - c u suprafata libera; b - cu material imbibat cu apa;
- carcasa m etalica; 2 - grila de absorb\ie; 3 - grila refulare; 4 - filtru de praf;
5 - ven tilator; 6 - turbulator; 7 - racord apa rece; 8 - rezistenta electrica;
9 - golire; 10 - termostat; 11 - material poros; 12 - preap lin.

/t
3
Fig. 8.8.6. Generator de abur
CONDAIR - Elvetia - schema
a de principiu
Fig. 8.8.3. Umidificator industrial (HYGROMATIK): - abur; 2 - rezervor umplere;
a - schema; b - vedere; 3 - apa rece; 4 - furtun condensat;
- cuva; 2 - taler rotitor; 3 - p1 .~-: a cu dinti de riCO$are ; 4 - \eava de 5 - furtun abur; 6 - electrozi;
alimentare; 5 - motor electric; 6 - picioare de sustinere. 7 - ventil magnetic; 8 - evacuare.
 I. lnstal'a~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 8: Aparate de ventilare ~i climatizare

10
I
.._ --13
-1A
11

-+ 0 0 0 0 OD
Seqiunea A-8 , I
--js 12

s
Fig. 8.8.7. Aparat de umidificare cu abur pentru montare
In canal de aer (ARMSTRONG):
- manta; 2 - distribuitor; 3 - camera de reevaporare; 4 - protectie de pornire
5 - aparat de condensare; 6 - dispozitiv de reglare; 7 - ventil de reglare
8 - tabla ricosare; 9 - camere de uscare a aburului; 10 - filtru de impuritati
11 - manta de incalzire cu abur a distribuitorului; 12 - d istribuitor cu orificii
13 - intrare abur. Fig. 8.9.2. Aparat pentru uscarea
aerului folosind materiale desicante
(MUNTERS) :
1 - roata cu materiale desicante;
2 - ventilator; 3 - filtru de praf;
8 4 - baterie de incalzire electrica;
I h 5 - aer pentru regenerare;

tiQ I Qti ti 6 - aer uscat.

t,
9

10

x
a b
Fig. 8.9.1. Aparat mobil pentru uscarea aerului :
a - schema aparatului; b - procesu/ In diagrama h - x
- carcasa aparatului ; 2 - grila aspiratie; 3 - baterie de racire (vaporizator);
4 - venti l de laminare; 5 - condensator/baterie de incalzire; 6 - ventilator;
7 - compresor; 8 - grila de refulare; 9 - usa acces; 10 - recipient colectare
condensat; cp1 - umiditate re lativa initiala; 'fJf - idem, finala.

3
I
actiune

11
~

12

10-4 10-3 0,0 1 0, 1 10 100

Dimensiunea particulelor [µm]

b
a
Fig. 8.10.1. Aparat pentru reducerea mirosului (YORK):
a - schema aparatului; b - eficienfa aparatu/ui
- carcasa metalica; 2 - grila aspiratie; 3 - redresor; 4 - prefiltru; 5 - treapta
ionizare; 6 - treapta depunere; 7 - postfiltru; 8 - aparat pentru ionizarea
aeru lui; 9 - ventilator; 10 - grila de refulare; 11 - domeniul filtrului electric;
12 - furn de tigara.
I. lnstalatii de .ventilare si climatizare
' '

Capitolul g
Calculul si dimensionarea instalatiilor
' '
de ventilare si climatizare
'
 192 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare

9.1. Sarcina
. .... termica
- .. - 0 deg - degajarile .d e ca ldura de la - O;v - flu xurile term ice patrunse prin
a une1 1ncaper1 sursele interi oare (oameni, iluminat, elementele de delimitare de la incape-
calc ulatoare, ma!;>1n1 sau utilaje rile vecine [W].
9.1.1. Sarcina termica actionate electric sau alte surse calde) Deoarece dega jarile de caldura de la
(de racire) de vara [W] . sursele interi oare au. in general, o in-
tensitate constanta, sarcina termica de
Sarcina termica de vara a unei inca- 9.1.1.1 Aporturi de caldura vara, conform relatiei 9. 1. 1, este maxi-
p eri, denumita !;>i sarcina de racire, de- Sub aspect fenom enologic !;>i al ma cand aporturile de caldura sunt
termina in majoritatea instalatiilor de structurii rela\iilor de calcul, aporturile maxime. Pentru obtinerea unei valori
ventilare !;>i climatizare marimea debitu - ' de caldura din exterior se exprima sub exacte, se recomanda calcularea vari-
lui de aer. Aceasta se obtine prin efec- forma: atiei zi lnice a fluxurilor termi ce (sau pe
tuarea unui bilant termic care in forma O ap = OPE + 0 FE + 0 1v [W] (9. 1.2) perioada fun c\ionarii instalatiei) tinand
cea mai generala se poate scri e: unde: cont de orientarea elementelor de con -
Ov = Oap + 0 deg [WJ (9. 1.1) - O PE sunt aporturile de caldura din stru c\ii, de defazarea !;>i amortizarea cu
unde: [ exterior prin elemente inert iale (pereti, care ele ajung in interiorul incaperii , lu -
- Oap sunt aporturile de caldura din 1 plan!;>ee) [W] ; andu -se in final valoarea maxima insu-
exterior prin elem ente inertiale (pereti, I - 0 FE - aporturi de caldura patrunse mata.
terase), neinef1iale (ferestre, luminatoa- prin elem ente nei nertiale (ferestre,
re) !;>i de la incaperile vecine [W); luminatoare) [WJ; • Aporturi prin elemente inertiale
Conform STAS 6648/ 1 - fluxul termic
Tabelul 9.1.1. Valorile coeficientului de absorbtie A oentru diverse materiale
patrun s prin elemente inef1iale (pereti,
Denumirea materialului A Alae plan!;>ee, terase) se calculeaza cu
!;>i calitatea suorafetei m 2• K·'••.vy
relatia:
A. Materiale O PE = S · q [W] (9. 1.3)
Aluminiu oolizat 0,04 ... 0,06 0,0028 ... 0,003 ,42
. unde:
Aluminiu oxidat 0,11 ... 0,19 0,0063 .. .0,0108 - S este suprafata elementului de
-
Alama r:iolizata 0 ,032 ... 0 ,035 0,001 ,82 ... 0,002 constructii [m 2];
- -
•'•
Crom 0,08 ... 0,26 . .
0,00457 .. . 0,00148 - q - fluxul termic unitar, defazat $i
Cositor stralucitor--- 0,064 0,00365 amortizat [W/ m 2] exprimat prin rela\ia :
' Cuoru oolizat 0,02 0,0014
- I q = kf.tsm - t) + (1j1tts - tsm) [W! m2J (9.1 .4)
Cuoru oxidat 0,47 . .. 0 ,55 . 0,0268 ... 0,0314
- unde:
Fonta strun ii ta 0 ,50 .. .0,70 0,0286 ... 0,040 - k este coeficientul global de tran-
Fonta cu asperitati 0 ,95 ---
0,0543 sfer de caldura [W/ m 2 K];
Fonta oxidata 0,65 ... 0,78 -
0,0371 ... 0,044 - t; - temperatura aerului interior vara,
Niche! polizat - - · 0,045 ... 0,087 0,0025 ... 0,00497 conform § 2. 4.2.2 [°C];
-
Niche! oxidat 0 , 11 0 ,0063 - a; - coeficientul de tran sfer de
Otel oolizat 0,57 ... 0,56 0,0297 ... 0,032 caldura superficial la interior, considerat
Otel cu aso eritati 0,94 ... 0,97 -- c - -
0,0537 ... 0,055 5,8 W/ m2 K la trecerea caldurii de SUS in
Otel •
oxidat -
0,82 0,0468 · -- jos $i. respectiv, 8 W/ m 2 K pentru pereti
Plumb oxidat 0 .28 ... 0,63 0,016 ... 0,036 sau la trecerea caldurii de jos in sus;
Tabla zincata noua 0,23 0,0131 - l1 - coeficientul de amortizare a
- ·-
Tabla zincata oxidata 0 ,278 0,0159 fluxului termic patruns in incapere;
Zinc oolizat 0,045 ... 0,053 0,0029 ... 0,003 - ts - temperatura echivalenta de cal-
B. Materiale _de construcpi - -- - --- . .. cul a aerului exterior, calculata cu rela-
Ardezie -
0,93 0,053 1 ti a:
Azbociment
-- - -- .
0,93 0,0531 ----
Caramida c u asJJeritati 0 ,80 0,0457
Cuart 0,93 1,0
-0,0531
l
·-
-· . --- . .
-·- -- - · - - --·- - C3
Cauciuc 0,8 ... 0,92 0,0457 .. . 0,0525 0,9
- · - --
Carto n bituminat terase-- 0,91 0,052 0,8 - - ~ -·
- . . ----- - ·-
. ~
Caramida -- 0,93 0,053 1 '
0,7 .,.. 'Cl
Email a lb 0,90 . 0,0514
. . - --- . -- ·- - - - -- L ~

Ghips 0,80__ 0,0457 0,6 - -·

,
.

- - - , ,/
Geamuri duble 0, 12 - - - . 0,0068 0,5
.
--
~-
. ---- . - .
IT
Geamuri s imp le 0,06 0 ,0034 0,4
Hartie 0 ,8 .. .0,9 0,0457 ... 0,0514
- 0,3
I
Lemn de constructii . -- ·-
0,8 ... 0,9 0,0457
-
.. . 0,0514
- -- .
-··
02
Lac_negru .
-
0,8 ... 0,95 0,0457 .. . 0,0543 · o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Marmura 0,94 0,0537 S {m 2 ]
~
- - - -- - ·-
Nearu de furn - - 0,93 ... 0,98 . .. 0 ,0531 ... 0,056 ---
Fig. 9.1.1. Nomograma pentru
-
Piatra- de calcar - - - - - - - 0,95. - 0,0542 -
- - - - - . · - - - -·
coeficientul C3 (care fine seama
Plac i ceramice
- - -
0 ,95 -- -- 0,054 2
- ~ ti c l a neteda , gr()asa . 0,93 ... 0,94 - 0,0531 ... 0,0537 de suprafaJa cercevelelor):
. . --·- --- - 1 - ferestre metalice· 2 - ferestre
Stuc - - - ---
0 ,93 0,0531 - -
simple; c uplate din ·emn; 3 - ferestre
.
Sam o ta - - -·- -- ---
.
0 ,59 · - - -- -- 0,0337
-.. . ··--
duble din lemn;
-- Ter1 c uiala,. - m ortar
- .

Vop se le d e_a luminiu

. -
----
-

---
0,91. .
0 ,2 . .. 0,35 --
- ---
-
0,052
0,0114 ... 0,020
---- -~----
----
-
pentru vi trine CJ = 1; pentru u!;>i de
Vopsele de ulei 0 ,8 .. . 0,9 0 ,0457 .. .0,0514 balcoane cu geam CJ = 0,5.
- - -------
 l. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor

A
(,cc fe+ - / [oCj (9 . 1.5)
Cle
unde:
- te este temperatura aerului exteri or
la ora de ca lcul, conform § 2.4 .1.2;
- A - coeficientul de absorb\ie a ra -
diatiei solare, con form tabelului 9_1_1;
- <Xe - coeficient de tra nsfer de cal -
dura superficial la exteri or, avand va -
loarea 17,5 W/ m2K ;
- I - intensitatea radi a\i ei solare la ora
de calcul $i pentru ori entarea conside-
rata, con form §2 .4 . 1.2.2.;
- Ism - temperatura echivalen ta medi-
e a aerul ui exterior. ca lc ulata cu relatia:
u; -
Or = S FE- k FE t,) [W] (9.1 .9) ferestrei in fun ctie de tipul ecranului $i
in care: locu l sau de amplasare c onform
- 01 este fluxul termi c cauzat de ra- tabelului 9. 1-2;
diatia solara directa $i difuza; - CJ - raportul dintre suprafata sticlei
- Or - fluxul termi c datorat diferen\ei $i suprafa\a totala a ferestrei , conform
de temperatura ; nomogramei din figura 9.1.1;
- c 1 - coefi cient de calitate, in func- - m - coeficientul de acu mulare a
\ie de tipul ferestrei :;;i carac teristi cile fluxului termic radiant in elementele de
sticlei, con form tabelu lui 9. 1.2; , delimitare interioara a incaperii , in
- c2 - coeficient de ecranare a I fun c\ie de coefic ientul mediu de
/

(9 . 1.6)
I
N1
unde: 1

- tem este temperatura medie a ~ ~

I+-

aerului exterior, conform 2.4. 1.2.;

- Im - intensitatea medie a radia\iei
solare pentru orientarea de calcul con- -
J::
form § 2.4. 1.2.
Fluxurile termice rezultate sunt cau-
za te de temperatura aerului exterior $i -- 4
radi a\ia solara la orele de calcul. Cum / 0 y
ele se resimt in interi or dupa un inter- I
val de timp, de £ ore , apare necesita-
tea calcu larii acestui defazaj. in vede-
rea stabilirii sarcin ii termice maxime in
orele de functionare a instala\iei de
ventilare sau climati zare, valorile calcu -
late ale fluxurilor se permuta cu E ore. 1

Aporturi prin elemente vitrate

B
(ferestre, luminatoare)
Conform STAS 6648/ 1 fluxul termi c cos Y= AB = ~ -+AC= ~
AC AC cosY
patruns prin ferestre se calcu leaza c u
rela\ia : . CD h h tgi
lg 1= AC= .A.C -+ = 5 2 cosY
OFE = 01 +Or [W] (9 .1.7)
unde: hu=h-h 1=c' 2 s 2 -h 1 bu=s ,tgY=' 1s 1
0 1= c1c2c 3m (S,/omaxa r-a2 + SFEldmax)[W]
(9.1.8) Fig. 9.1 .2 Determinarea suprafefei umbrite a unei ferestre.
-
Tabelul 9.1 .2. Valorile coeficientului de calitate c1 ~i ale coeficientului de ecranare a ferestrelor c 2
Tipul sticlei Tipul :;;i alcatuirea ferestrei Ct Locul de montare Tipul dispozitivului de ecrane c2
Obi:;;nuita simpla, geam ob i ~;muit (8 $ 5 mm) 1,00 La exterior
simpla, geam gros 0,94
dubla, geamuri obi:;;nuite 0,90 jaluzele din aluminiu 0, 15
dubla, ambele oeamuri oroase 0,80 jaluzele din lemn 0,20
Absorbanta simpla, cu coeficient de absorbtie 49-56 % 0,73 intre geamuri jaluzele metalice 0,50
dubla, eel exterior absorbant (49-56 %), 0,52 rulori - culoare deschisa 0,50
eel interior obi$nuit
idem, eel interior gros 0,50 rulouri - culoare semiinchisa 0,60
rulouri - culoare inchisa 0,70
Reflectanta simpla, cu pelicula de oxid metalic la exterior 0,60 La interior jaluzele - culoare deschisa 0,60
dubla, geamul exterior reflectant, 0,50 jaluzele - culoare semiinchisa 0,70
eel interi or obi:;;nu it
idem , cu filtru reflectant din metal nobil 0,40 jaluzele - culoare inchisa 0, 80
draperi i - cu loare deschisa 0,55
cu suprafe\e nervurate (modele in relief - 0,40 draperii - culoare inchisa 0,70
Caramizi goale profilit etc _)
din sticla idem, plus insertie de fi bre 0,30 rulouri - culoare deschisa 0,50
(100 x 100 mm) cu suprafe\e netede 0,60 rul ouri - culoare semiinchisa 0,70
Iara culoare idem :;;i inser\ii de fibre 0,40 rulouri - culoare inchisa 0,85
-
 194 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

asimilare termi ca Srnca == L: (s1·S1)/(L:·S,), latim ea si. respec tiv, lnal\imea tJmbrei i Relatia 9 .1.1 0 are sens fi zic numai
conform tab elului 9.1.3 pentru ferestre la planul ferestrei (m] . Marimile bu si hu I pentru cazurile H > hu ' 8 > bu;
neprotejate sau protejate la exterior $i, pot fi calculate cu relatiile: I SFE - suprafata ferestrei ( a golului In
respectiv, tabelului 9. 1.4 pentru ferestre j bu == c1's1 [m] (9.1. 11 ) I zidarie) [m 2]; 1max - intensitatea maxima
protejate la interior. I
hu == c2's2 - h i [m] (9. 1. 12) ! a radiatiei soPare directe pentru orien -
S, - suprafata lnsorita a ferestrei, · unde: : tarea de calcul [W/m 2] (§ 2.4. 1.2); 1:;ax
care .In conformitate cu figura 9.1.2, se - s 1, s2 este latimea elementului de \ - intensitatea maxima a radiatiei solare
poate calcula cu re la\ia: •
' umbrire In plan orizor1tal si , respecti v, : difuze (§ 2. 4.1.2); a1 - factor de corec-
1
Si == (H - hu)·(B - bu) [m 2] (9.1 . 10) ! vertical (fig. 9. 1.2); tie in func\ie de starea atmosferei (§
-1n care: - c1', c2' - coeficien\i, In functie de 2 .2.3); a2 - factor de corec\ie in func\ie
- B si H latim ea si, respectiv, lnal- ! unghiul de inal\ime solara si azimut de altitudin e (§ 2.2.3);
tim ea • tere strei rm 1 si bu si hu su nt I solar. conform tabelului 9.1.5. kFE == 1/ RFE". RFE - rezistenta termica
globala a ferestrei, conform ST AS
1907/ 1 [m 2·K/W]; t; - temperatura
' Q
•••
• 1
•
I aerului interior [°C]; t's - temperatura
1
echivalenta de calcul a aerului exterior
care \ine seama de lncalzirea geamului,
datorita absorbtiei unei cote par\i din
radiatia solara, calculata cu o rela\ie de
POD
0
.'' , forma 9. 1.5. Pentru ferestre duble se
. calculeaza cu rela\ia:
,
I 11111111 Ill I I I II I II II I 111I111111 II I Ill 11111 I I . 2A(A - 1)
• ts== t. + a., I [oCj (9. 1.13)

• '
•
• ' unde:
• - A este coeficientul de absorb\ie al
• •' • geamului conform tabelului 9.1 .1;
•
lncapere climatizata V, _] ( - I - radiatia solara globala pentru

•
//1 i orientarea de calc ul conform § 2.4. 1.2.
OBS: Pentru ferestrele din lemn,
simple sau duble, cu geamuri din stic la
·..
•
•
obi5nuita se considera t•s = fe; pentru
~~ --- ----------- --~~
ferestre metalice simple si geamuri din
:.- Fig. 9.1.3. Schita de calcul pentru pod neventilat.
obisnuita ts' < te + 1O; pentru fe- I sticla
~-----------------------------~ : restre metalice duble si geamuri din

.. Tabelul 9.1 .3. Valorile coeficientului de acumulare m pentru ferestre neprotejate sau protejate la exterior
. •..
Smed Ori- Ora zilei (i:)
~

~ en- .
- N

E ta- 4 I 5 6 I 7 ' 8 9 [ 10 11 i 12 13 14 i! 15 I 16 ! 17 ! 18 ! 19 : 20 ' 21 22

...._ . I I I I I l I . I
s- re I I I ! I I . ' ' ! l , .
N 0,25 0,31 0,39 0,47 l 0,54 ' 0,59 I 0,62 ! 0,65 0,69 I 0,71 I
I 0,12 0,71 ' 0,68 ' 0,66 i 0,64 . 0,60 0,54 0,46 : ~ 0, 37
NE 0,16 : 0,2 1 0,28 0,37 ! 0,43 __9.47 0,4 7 0,44 [ 0,40 I 0,37 0,34 . 0,31 ! 0,29 ; 0,25 1 0,23 I 0,20 0,18 . 0,16 0,14
E 0, 16 i 0,20 0,27 . 0,35 0,44 0, 50 0, 53 I 0,52 0,48 • 0,42 0,37 i 0,32 I 0,28 0,24 ! 0,21 i 0, 19 . 0, 16 0, 14 0, 13
> 10,5 SE 0, 14-+f,
18 0,23 ! 0,30 i 0,39 6~47 I 0, 5~_..Q,_S.() I 0,56 . 0,53 0,48 ! 0,4 1 0,35 I 0,30 I 0,25 0,2 1 0, 17 ~1 5._ i 0, 13
s 0.11 0. 12
sv 0 .11 I 0. 11 o.1 ;L 0.15 1
Q,_11 0, 20 0,24 I 0.29 o,35 _ 0,43 t- o.'!.~_J.::Q.55 1 o,57 1
o,56 o,52 , o,45 1
o.37 , o.3o 0.2~
v 0.11 : 0, 12
NV 0, 11 • 0, 12 0, 14 • 0, 16 . 0, 18 ~ 0,20 I i l i
0,22 ! 0,25 0,26 : 0_,_30 0,33 0,37 0,42 . 0,45 : 0,48 : 0,47 :_0,42 . 0,~5 !__ Q,28
Oriz. 0, 15 , 0, 17 0,21 · 0,26 0,33 ~ 0,41 1 0,48 , 0,56 I 0,61 , 0,65 I 0,66 I 0,65 : 0,59 0,55 . 0,48 i 0,40 . 0,33 0,27 0, 21._
N : 0,31 I 0,42 : 0.52 0.59 ! 0,63 I 0,66 ; 0,70 I 0,74 0,77 I 0,76 I 0,74 i 0,70 . 0,68 • 0,65 . 0,60 0,51 0,40 0.30
NE 0, !6 f 0,25 _Q, 3}_~_0_,_43 ; 0,5Q_I 0,53 ! 0,50 0,45 0,40 l 0,36 )__0,33 ~ n0,30 I 0,27 :_Q,2_3 ~Q.2 1 l_9,_18- 0,_!5 - 0.1:3 ~ Q,29~
E 0,16 i 0,22 0,32 I 0,42 I 0,5 1 ! 0,57 0,59 I 0,55 0,48 0.41 , 0,35 ; 0,29 i 0,25 ! 0,22 I 0,19 ; 0,1 6 . 0,13 0,11 0,09
1,5 ... SE 0,13 : 0,18 0,26T 0,35 1 0,45 1 0,55 I 0,61 0,63 ! 0,6 1_. i Q,56 . 0,48 . 0,40 0,32 ! 0,26 I 0,22 I : 0,18 . 0,14_9, 11 0,09
10,5 s 0,08 • 0, 13 0, 13 : 0, 18 . 0,25 i 0,33 I 0,43 : 0,52 • 0,59 0,64 . 0,63 ' 0,58 i 0,50 • 0,41 I 0,32 0,25 i 0, 19 0, 15 0, 11
SV 0,08 0,09 , 0, 11 0, 13 0, 17 , 0,21 I 0,25 • 0,32 :0, 41 0,49 ' 0,57 : 0,62 :-- 0,63 0,59 i 0,53 0,44 ' 0,34 0,25 _Q,_ 18
·-v--· 0,08 , 0.10: -0,11 0,1·3 . 0, 15 ; 0,17 : 0.21 · 0,25 10,29 o,36 1 o,44 . o,51 o,56 o.59 : o,56 -o.4·9 0,36 o.30 0.22
NV 0,09 l g! 11 I 0, 13 0, 15 __Q_,}7.. ,+ 9._:20_1 0,23 : Q,?6 !I 0 , 2~-- 0,33 ; 0,36 O,'!} _ Q,47__ 0, ~? __0,53 0,49 0,48 0!3 1 0,23_
Oriz 0, 12 i 0, 15 I 0,2 1 1 0,36 0,37 • 0,46 1 0,55 i 0,63 0,69 0,72 1 0,72 0,68 • 0,62 0,54 0,45 0,36 0,28 0,2 1 0, 16
N 0, 22 . 0,3 1 I 0,48 ; 0, 59 0,65 • 0,68 I 0,70 . O,J_?_~ 0,80 0,82 0,80 0,75_!.__0,7 1__ Q_.6~L 0 , 66 0,59 0,47 0,33 0,2 1
NE 0, 17 0,27 : 0,40 0,52 0,59 0,58 I 0,53 . 0,47 · 0,41 0,35 0,32 0,28 0,25 . 0,2 1 : 0, 18 0, 15 0, 13 _ Q,09_ 0,_07
E · o.16 .. . o.25 :
o,28 ·
1--- ~~-~-~--~-~~--~---~-~-----
a:so--0,6 1 . 0,66 i 0,64 0,58 . 0,43 0,39 . o.3 1 0,26 0,22 0,19 I o·.15 - 0,13 0,10 0,08 0,06
<4,5 ~E - 0, 12 1 0, 19 i 0,29 0,4 1 0,54 .'... 0,6!_ _Q_E9 __Q.JQ ~ 0,64 0,56 0,'!1L _ 0,36 _ 0_, 28__ _Q.22 .Q,.!_8 0, 14 0, 10 0,07_ 0.!.06
S 0,06 0,09 I 0,13 0,19 0,28 ' 0,38 · 0,50 0,61 • 0,69 0,71 · 0,68 0,60 0,49 0,38 · 0,27 0,19 0,14 0,10 0,07
-sv · ··a.os , 0,01 · 0.1 o 0, 13· 0-.11- 0. 21- ; 0,-28 - o.36 o,46 o.57 o,66 - o, 10-. o,69 · o,63 o,52 o,4o 0,28 - 0.1·9 .o! 13
v 0,06 . 0,08 : 0,10 0,12 0.1 4' - 0-. 16 ; 0,21 0,26 . ·o:3_1_ o,40 0,49 o.5 7 - o,65 - 0~67-- 0,60 0,49 0,35 0,24 _0_,_16 _
1--- 1- - ' - - - - ' - - - - - ' - - - - ' - - - - ' - - - ' - - - ' - - - ' - - - - ' - - - - ··- --- -
NV 0.07 . 0, 10 ; 0, 12
- - - - - ----- -- --
0, 15 0, 18 --0,21
- - -- ---
: 0, 24- -0,28
--- -- - ----- - - -.
~
. 0,3 1 -- -~ -
0,35 0,39 0,46 0,54 -------
- - - - - · - - -------·
0,59 0,58
-
0,51 0,38
- - - ----
0,26 0,_ 15 -

Oriz . 0, 10 · 0, 15 : 0,2 1 0,31 0,40 : 0,53 0,63 · 0,72 : 0,77 0,79 0,72 0,72 0,68 0,62 0, 41 0,30 0,22 0,15 0,11
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

sticla obi$n uita ls.5o le + 15. Pentru am- rela\ia: conform rela\iei 9. 1.19;
be le caz uri de ferestre metalice, va lori - 0 1v = Sµ 1k p1 (tin1 - t,) + T)L\Ov [W](9. 1. 15) - T/ - coefi cientul de amortizare a fl u-
le Is. > le sunt va labile pe perioada de in care: xu lui termic datorat peretelui desparti-
stralucire a soarelui pentru orientarea - l1m este temperatura medie a ae- tor dintre incaperea cl imatizata si cea
de calcul, in rest Is·= le. rului din incap erea alaturata, determi - invecina ta.
nata c u relatia 9. 1.6;
Aporturi de la incaperi vecine - c\Ov - fluxul termic variabil patruns Cazuri particulare
Se deosebesc doua situa\ii: din incap erea alaturata, ca lc ul at - Aporluri de caldura prin poduri
- Cazu l curent al incaperil or vec ine
neventilate cu un grad mic de vitrare
(care sunt slab sau normal insorite),
cand flu xul termic patrun s din aceste
incaperi in incaperea climati zata este
considerat constant; se calculeaza in
regim sta\i onar cu relatia:
Q, = I:Sp,kp~L, - t,) = I:Sp;k pdla [W]
(9.1 . 14)
in care:
- L.Sp; este suprafa\a pere\ilor inte-
riori ce desparte incaperea climatizata
de incaperile vecine [m 2];
- k p; - coefi cientul global de tran sfer
d e caldura al pere\ilor interi or i
incapere climatizata
[W/ m 2 K];
t. a
- I, - temperatura aerului din incape- I • i

rea climatizata [0 C] ;
- ta - temperatura aerului din incape-
rea invecinata (0 C] .
Apr ox im ativ , pentru diferenta de
temperatura tit.a se folosesc valoril e din Fig . 9.1 .4. Schita de calcul pentru pod ventilat.
tabelul 9.1.6.
in cazul in care incaperile alaturate Tabelul 9.1 .6. Valori Ma
au o suprafata de vitrare mare $i sunt
Orientarea peretelui exterior al incaperii vecine I NV, N, NE I E I SE, S, SV I V
supuse unui efect de sera, flu xul termic
patrun s in incapere se calculeaza cu
Ma (0 C] 2
I I3 J
4 I5
Tabelul 9.1.4. Valorile coeficientului de acumulare m pentru ferestre protejate la interior
Smcd Ori - Ora zilei
~ en-
'E 7 9 I 10 ~ 12 13 14 15 16 17 18 '
19
...... ta-
4 5
I
6
!
8
i
11
I I I' I I i 20
21 I 22
:s: re I !
I i I I
II
N I
0.14 0,45 0,66 I 0,60 I 0,60 0,67 0,73 . 0,77 0,80 0,80 i o.79 0.74 o,?o 0,70 I 0,79 0,60 0,30 0,251 0,20 I
NE 0,08 0,30 0,53 0,64 i 0,63 0,56 o,43 I o,38 0,36 o,33 I o,3 1 0,29 : 0,25 0, 22 ! o, 18 I o, 13 I 0, 10 0,08 0,07
E 0,08 0,25 0,46 ! 0,69 I 0,68 0,69 0,64 i 0,52 0,36 0,33 ' 0,30 0,26 I 0,23 0,20 i 0, 16 I 0, 12 0,09 0,08 0,07
> 10,5 SE I l
0,08 0, 17 . 0,32 0,48 I 0,60 0,70 ' 0,73 ! 0,71 0,65 0,49 I 0,36 0,32 ! 0,27 0,22 I 0, 18 ! 0, 14 ! 0,09 '. 0,08 0,07
s 0.06 : o,og I o, 13 i o, 11 ! 0, 28 0,33 o,56 I 0,67 0.72 I 0,73 0,67 o,47 I 0.43 0,3 1 ' 0,25 I 0,18 0, 12 0, 10 0,08
sv 0,06 I 0,08 · 0, 11 0. 14 ' 0,11 0,20 0,23 . 0,35 0,50 I 0,63 ' 0,71 i 0,74 · 0,7 1 0,62 ; 0,48 I 0,32 : 0,20 0, 16 0, 13
0, 11 I 0, 13 I 0, 16 0,18 0,2 1 I 0,23 0,25 0,4 1 i 0,55 0,66 I 0,7 1 I 0,7 1 ; 0,59 i 0,4 1 ! 0,23 10, 18 0, 14
- v 0,06 0,08
NV 0,06 i 0,09 0, 13 0, 16 0,19 0,22 0,25 ' 0,27 0,28 0,30 ' 0,35 ! o,51 I 0,63 o,69 I o,64 0,46 l 0,23 0, 19 ' 0, 15
- . Oriz. 0,08 0, 13 0,22 o,33 I o,44 0,55 0,65 I 0,73 0,78 0,78 I 0,75 0,69 : 0,58 0,49 I 0,33 I 0,26 ! O, 18 I o, 15 0, 12
N 0,12 0,45 0,57 I 0,6 1 : 0,63 0,70 o, 75 I 0.79 I o,83 0,83 I 0,8 1 0.76 I o,69 0,10 ; 0.76 o,6 1 0. 28 · 0.22 0,16
-
!'-.l .t. 0,09 0,34 i 0,56 i 0,68 1 ·0.67 0,59 0,45 I 0,38 0,36 0,33 ' 0,3 1 0, 28 I 0,25 0,2 1 0, 17 l 0, 12 0,08 0,07 0,05
E 0,08 0,26 ! 0,48 1 0,65_! 0,72 0,73 0,67 ! 0,54 0,37 0,32 I 0,29 0, 25 I 0.2 1-. O,IB ~ O, 14 I 0, 10 0,07 0,06 0,05
1,5 ... SE __Q,QZ_ o, 11 0.29 o, 51 I o,64 0,74 0,78 . 0,74 0,65 0,50 ' 0,36 0,3 1 I 0,25] 0,2 1 o, 16 o, 12 I 0,08 0,06 0,05
10,5 s I I
0,04 - 0.09 o, 12 o. 11 ! 0,29 0,35 i 0,59 : 0,70 0,77 0,77 I 0,70 0,49 L0,43 i_ 0 ,2~ 0,35 I 0, 16 : 0, 10 I 0,08 0,06
sv 0,04 0,07 0,10 I 0,13 : 0, 17 0,20 0, 24 I 0,37 : 0,53 I 0,67 ! 0,76 I 0,78 I 0,74 ! 0,64 0,48 0,3 1 0, 19 0, 14 0, 10
i I
v 0,04 0,07 0,10 I 0,13 I 0,15 0,18 0,2 1 i 0,23 0,26 0,43 . 0,58 I 0,70 i 0.75 j 0,74 ! 0,62 0,41 i 0,2 1 i 0,16 0, 12
-NV - 0,05 o, 11 l 0. 12 I o. 16 : 0.16 1 0.22 I 0,25 : 0,28 i 0,30 o,3 1 I 0,37 i 0,53 I 0,66 0,73 ' 0,67 0,47 i 0,27 1 0, 17 0, 13
Oriz. 0,05 0, 12 I 0,2 1 ! 0,38 i 0,45 I 0,58 0,69 ' 0,78 0,82 0,83 0,79 I 0,7 1 I 0,60 ' 0,4B 0,35 ; 0,23 0,15 ' 0, 12 i 0,09
N 0, 12 : 0,3 1 I 0,70 ; 0,35 I 0,66 ' 0,72 : 0,77 : 0,82 I _Q,85 ! 0,86 ; 0,83 I 0,76 : 0,69 0,70 ; 0,80 : 0,6 1 i 0,26 0,13 1 0,21
i
NE 0,09 I 0,34 0,59 0,73 I 0,24 I 0,63 0,46 0,39 1 0,36 0,32 0,32 i 0,27 I 0,23 o, 19 I o, 15 1 o, 11 0,07 0,05 : 0,07
E 0,08 Jl,28 ! Q,_4_:1_.~,78 ; 0,78 : 0,7Q I 0,56 0,37 . 0,31 0,27 ! 0,23 ' 0,19 i 0, 16 ' 0, 12 . 0, 10 ' 0,05 ' 0,04 : 0,06
< 4.~ SE __0,06 ! i
0,26 : 0,35 I 0,54 , 0,63 0,79 I 0,82 - 0,78 I 0,67 : 0,50 0,36 0,29 0__, 23_J 0 '-18 : 0, 14 ; 0,09 I 0,05 I 0,04 ' Q,06
s o.o3 : o.o7 : 0.12 . 0, 11 ~.I o,38 1 o.63 : 0.75 L o.82 . 0.8 1 . o,73 , o.5o _o.~ ~ o .~ __Q, 19 ; o.J~~~QI
sv 0,03 i 0,06 ' 0,09 ! QJ.3 i 0, 17 . 0,2 1 I 0,25 . 0,39 ! 0,56 I 0,70 I 0,80 i 0,83 : 0,77 0,66 _ 0,48 : 0,29 I 0, 15 : 0, 10 . 0, 13
v 0,03 f 0,05 0,09 0, 12 1 0, 15 1 0, 17 I 0,2 1 ! 0,24 0,27 ; 0,45 0,6 1 0, 73 : 0,80 0,78 0,64 0,4 1 ! 0, 19 ! 0, 13 ! 0, 16 t
NV o,04' 0,08 1 o. 12 o. 15 I o. 19 Q,23- ;o.25 -o.291
o,3 1 1 o,32 o,39 i o.56 1 o.69 T o.77 - 0.10 · 0.48 1 o.21 1 o, 14 1 o. 15
Oriz. 0,05 : 0, 11 0,22 ; 0-;35- 0,48 f Q,62 l 0,74 0,82 i 0,87 I 0,86 . 0,8 1 ! 0,72 ·Q,~0.4i~ 0,33 0,20 ' 0, 12 : 0, 10 : 0, 11
1

--
 .. .. . ......, . .. ,

Tabelul 9.1.5. Valorlle coeflcientllor c;, c2 pentru determlnarea suprafetelor umbrite ale ferestrei ...co
0)
Ora de calcul
Orient . Lun il e · -- 13 · ! -- 7 - ·-5 - --9 ·-- 1o 111 12- T 13 ·- 14 - , 15-· 16 17 18 n
Q,)

N IV; VIII 7,11 / 1,00 - - - ' - I - - - - - - - 7,11 / 1,00 IV; VIII

"C
....0-·
V; VII 4,01 / 1,04 i 14,3/6,76 --- :- - ·-:_ ---·-.- --·- - - - - - - - - !. - -:---- -···- - . ·- - --- - --· -· 14,3/6:713 --4~0-1 / 1,04 - ·- V; VII N --
c
VI . 3,27/1, 03 J_S,i4/4,25 _- --· ··- - l -- -=--- I - -- - -:. . · - - --· - 8, 1 414~25 3,27/ 1,03 - -- -·01-- -l.C.
n
NE IV; VIII 0,75/0, 18 1, 11 / 0,51 1,66/ 1,08 3,08/ 2,62 28,64/31,8 - - INTERIOR - IV; VIII -c:
Q,)
( ")

V; VII 0,60/0,29 0,87f0,611,23/ 1:i4 2,05/2:35 -5,67/S,2l - - ~, - ---_ - -V~ Vil-- -c:
-~ EXT~IOR
-
VI 0,53/0,34 0,78/0,6S i- 1,1ii 1,12 1:60-/2,-10 · -4-,01 /B,40 , . ... -· - - : : ---- _--- -- - VI NV
-·
·(/)

3- ·
----- -- ---·- · · --- - - ---- -- - -· -· ·· - - - ·-· ---- ... - -- . --- - - I 1 I ___ __ _ _ 1 Q.

IX - 1,43/0,33 2,36/0,97 5,67 /3,37 - - - : : : ~, s2 -'0- - IX _

.- X - . - -- - - - - 3, 73/0~sg ->-28~63f 10,9 - - - -- -t---= : •: b, :• ~- ~'-'-'
.<: ~,,
/I1: ----=--·-- ·x-·--· Cl)
:::I

-0 ·
(I)

E IV; VIII 0,014/0, 14 0,05/0,34 0,25/0,57 0,51 /0,91 1 0,93/ 1,52 2, (l5/3, 14 - .. . =4: = u .c - IV; VIII :::I
..,
Q,)
- - ·--. -- - - ~--- ·-· · - -- . -- -t---------- - --- · - -- I ·- - - - -------
(t)
V; VII 0,25/0,25 0,07/0,47 0, 12/0,71 0,34/ 1,09 0,70/ 1,75 1,60/3, 55 - :c - V; VII Q,)
--
VI
- - - - - - ----· .
0,30/0,34
·- - - - -- ·------- ······--
0, 12/0,52 0,05/0,75
- -- --
0,23/ 1, 14
- - ·- - -·
0,60/ 1,79
-· -- ·· ~ -

1,4 3/3,76 -
- ---
EXTER IOR
f-- - -·- - -·- --- -
•
-- ---· -
VI
- . '-·- -
V
-·
:::I
-- - - - - - - ------··· ...... ·- - - - · -- --- -- - - - - -- - ....
(I)

-
~-
Q,)
IX - 0,18/0, 19 1 0,40/0,4 1 0,70/0,71 1,24/ 1,24 2,50/ 2,70 - _ _ _ _ ~ - IX
·- . . . . - .. - ·-•--· --· · --- --··-· -· ·- ,- B ~ .....-·
Q,)

x - - o,5810,27 o,9310, 52 1,5410,98 3,2712, 13 I - - x --·

0..,
S-E IV; VIII 1,32/0,23 i 0,90/0,46 0,60/0,64 0,32/0,85 0,03/ 1, 11 I 0,34/ 1,46 1,00/ 1, 12 2,90/4,25 - - - - I - IV; VIII
V; v"1I -~66/o , 49 f1".15/o.-71- 0,78/0,89 0,4911.°1-5 0, 18/~ 45 -0:23/1,93 1,00/ 1,06 . 4,33/ 8,40 - ·_ - ... . -- - --=· --r - - 0; VI I- --
VI 1,88/0,63
-· .

1,28/0,84 0,90/ 1,01

--- · -~- ---- - -· -·

0,62/ 1,31
. --- -- ~

0,25/ 1,59
1------ ·--·- - - - - - - - -

0, 18/ 2, 18 1,00/ 1,48

·---- ·-- -~

5,57/1 2,6
_ __ __ _ ,. .

-
. ··· ··---··-

-
·- · ·· ···- - - 1--- ·· ---- - - ~-·· · ·· ···- --- -~ - ------ - - - -

VI SV
--
'
:::I
....
(I)

---
Q,)
Q,)

'
--·
·
c.
S IV; VII I - f 19,08/6,54 4,01 / 2,29 [ 1,96/ 1,08 1,07/ 1,64 0,49/ 1,53 -/ 1,48 0,49/ 1,53 1,07/ 1,64 1,96/ 1,80 4,01 /2,29 19,08/ - - IV; VIII Cl)

<
v; v11 - · ·- l - - -_--· -8 , 14/5 , 8012~9013, 17 1 ~43i2 ,5o 0,6212,22 --·-:.12.14 0,64/ 2,2i4 1,43/2,50 2,90/3, 17 8, 14/5,80 - - -_-- - - ---·---v;v~--- Cl)

- v1 · ·--- -- ~ · 19.08/14~401 3,371~27· --1~6613,02 1 ,66/3~02

....-·
:::I

.. - -- ----- r- -- -- -· - - - -
J_
~ - ----
-
--· ·· - - -· ---
o,7012."61·-- -12,47 · o,7012,61
-
3."7374,27 19.08/14!10- - 1-----··_----·----vl-
- -
s -..,
Q,)
(t)
-· _5!7/1,0= -~· 47/~,0 2 1 , 43/~01_ 0,81 / 1,00 -~·38/ 1,04
1
IX .... _ -. -/ 1,00 0,38/ 1,04 0,81 / 1,00 1,43/1,01 2,47/ 1,02 5,67/ 1,09 - _ __ __ 1~---i • (I)
-·
x - - 1,73/ 2,46 1,07 /0,56 0,65/0,63 0,30/0,65 -/0,57 0,30/0,65 0,65/0,63 1,07/0,56 1,73/2,46 - - x --3·
(")

18
. .
17
..... '
16 I 15
_. I. __ - --·· . .. ···-·-
14
-----··--···-
13 12
~----··· -· -
11 10
__ ...... 1
I
··- -
9
·- _
8
. - · . . . .• •
7
- -· -· - .
6
. . ..
.
Lun 1l e
.
Orie nt. ....-·
Q,)

N
Ora de calcul ..,
Q,)
Cl)
Observa\ie: Orientarile In stanga se citesc cu orele de calcul de sus, iar cele din dreapta cu orele de jos; la numarator este valoarea c;, iar la num itor c2
 I. lnstalatii de ventilare si' climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor
'

neventilate sau plafoane false 6472/3 [W/ m2 K); unde:

Confor111 relatiilor din figura 9. 1.3,
aportul de caldura 0, patruns in inca-
pere din pod, se calculeaza c u relatia:
0 = qS = Sjk(tpm - /,) + a,11.3/p] [W]
(9.1.16)
in care:
- k - coeficientul global de transfer al
plan$eului de separa\je pod - incapere
climatizata [W/ m2K];
- t, - temperatura aerului din incape-
rea climatizata [QC];
- 11 - coeficientul de amortizare a flu -
xului termic la trecerea prin plafonul de
separa\ie;
- a, - cocficientul de schimb superfi -
cial de ca ldura la interior [W/ m 2 K] ;
- /pm - temperatura medie a aerului
din pod, calculata cu relatia:
I
Sk /, I- LS k 1 1f sm1
tpm =--~1 -- -
1 in incaperea climatizata se calculeaza
Sk + 2,S,k,
unde:
- j - reprezinta numarul elementelor
de delimitare exterioara ale podului;
- L'it = Ip - fpm - varia\ia de tempera-
tura a aerului din pod in jurul valorii
medii, care se calculeaza cu rela\ia:
Q.
<lip=-,-- [K] (9.1.18)
- n - numarul elementelor delimita-
toare ale podului. inclusiv plan$eul
despar\itor intre pod $i incaperea cli-
matizata;
- lsj, fsm1 - au semnifica\iile anterioare
$i se calculeaza cu rela\iile 9. 1.5 $i
9.1.6.
Oefazarea totala cu care fluxurile ter-
mice ajung in interior se calculeaza si
se ia in considerare defazarea elemen-
telor d elimitatoare exterioare, a aerului
din po d $i a plan$eului despar\itor.
- Aporturi de caldura prin poduri
ventilate
Pe baza rela\iilor din figura 9. 1.4 se
constata ca vehicularea permanenta a
unui debit de aer L face sa se instau-
reze. in pod, o temperatura tp variabila
cu solicitarea termica exterioara.
Aportul de caldura patruns din pod
[QC] (9. 1.17)
cu rela\ia:
Q = Sk-(tp - t,) [WJ (9. 1.2 1)
in care, temperatura aerului din pod
are expresia:
_ Sk t, + Lcpt, + I,S,[k,t=, + a,n,(t,,- 1,m,)]
~ -------~-----~-~-
Sk+ Lcp+ 2,S,k,
[QC]
!
- L este debitul de aer vehiculat [kg/s];
- Cp - caldura specifica a aerului
[kJ/kg·K].
Defazarea totala c u care fluxurile ter-
mice ajung in interior se determina in
acela$i mod ca eel anterior.
- Aporturi de caldura in incaperi
ventilate in sistemul ,,jos-sus "
Pentru incaperi aglomerate din cla-
diri social-culturale, adm inistrative ,
pentru cladirile industriale cu inaltime
mare sau foarte mare ca $i pentru in-
caperi in care se produc degajari noci-
ve cu densitate mai mica decal a ae-
rului, se recomanda folosirea schemei
d e ventilare "jos-sus" (introducerea ae-
rului direct sau in apropierea zonei de
ocupare $i evacuarea la partea superi-
oara).
in aceasta situatie, nu toate degajari-
le $i aporturile de caldura din exterior
(valabil $i pentru alte degajari) influen-
\eaza sarcina termica ce trebuie luata in
considerare pentru respectarea condi\i-
ilor impuse pentru zona destinata acti -
vita\ii umane sau a unor procese tehno-
logice.
(9. 1.22)

2,B,,S"
' 3
unde: Ov este partea variabila a
aportului termic patruns in pod, care
se calculeaza cu rela\ia:
Ov = .!:) Sr11ra.-(ls1 - lsmj) [W] (9.1.19)
Bn - coeficien\ii de asimilare term ica
........-4
ai suprafe\elor, care se calculeaza cu
rela\ia:
1/3 I 2/3 I
(9. 1.20) ~1

in care:
Fig. 9.1 .5. Schita de calcul al aporturilor de caldura
- a; ~ 5,8 W/ m2·K;
in cazul incaperilor ventilate "jos-sus" :
- Sn - coeficientul de asimilare
- camera de presiune; 2 - zona de $edere; 3 - aer evacuat;
termica al materialului, conform STAS
4 - aer introdus.
Tabelul 9.1.7. Valori pentru
co eficientul 'P

-
ti • 1 emperatur a aernlu1
mtenor
Orient. N NE, NV ! E SE, SV S .... 20 ·c
! 0.75 o,85 !0,95
--1
-
t::::=- ~ 3 ? ~'~~
o .5'Ci".65 .____..
~

24
[:::::: -:::::: i-::::: ~
:;:::: ~ I:;::: ~ L--
t:::::== ~ ~ ' ?5
3
:::<
....- ----::: --::::: ----
::-::: 1--::: ::::::::: ::..-::: r---
c-
·>26
'27

v r::: y / ....--
/ / r::::: ::::::
/ 3

v ~ v v v ~ / --;;
/ v/ - t-- - -
v v v v:, v: v v
/
2 v v/ v/ v/ v
(<c=O. 1 35.!:..(Gr·Pr) ~ valab1la
/ 11 -.
v v /I v I rn
t--
2

It
/
v 11 1 I pentru (Gr Pr)m > 2 . HY

u-r
c
~ I I
a;
0
- - t-- - --
u 1 23 4 56789
in5111mea p 1Jfo nulu1 h Im!
10 I I
25 30 35 40
Fig. 9.1.6. Nomog rama pentru Temperatura superficiala 0 1QCJ
1
determinarea co efic ientului Fi g. 9.1.7. Nomograma pentru d eterminarea coeficientului de sc himb
d e abs orbtie a radiatiilor, r . de caldura prin convectie pent ru suprafete verticale.
9
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

a - Aporturi de ca /dura p rin ferestre cu rela\ia 9. 1.8; b - Aporturi de ca /dura pr in elem en-
Pen lru bilan\ul termic al zonei de - 'f' - coefi cient care \ine seama de te iner .tiale
oc upare se con sidera: factorul de forma fereastra-pardoseala $i b , - in cazul aporturilor de caldura
0

OFE = '¥ 01 [W] (9. 1.23) de absorb\ia radia\iei de catre vaporii de prin acoperi?uri-terasa sau plan?ee,
unde: apa $i bioxidul de carbon din aer. pentru pentru b ilan\ul zonei de ocupare (fi g.
- 0 1este flu xul termic cauzat de ra di - care se adopta valorile orientative din 9. 1.5) se considera:
a\ia solara, patruns prin ferestre. calculat ! tabelul 9. 1.7. Or' = (1 - Fg}·"ifr-pd ·Sq, [W] (9. 1.24)
unde:
- Eg - coefi cientu l de absorb\i e a ra-
ts - - - '
dia\iilor de ca tre vaporii de apa $i bio-
xidul de carbon din incapere in func(ie
de inal\imea stratului de aer strabatut,
conform nom ogramei din fi gura 9. 1.6;
- <Pr-pd - factorul de forma tavan-par-
1sn1
doseala conform figurii 19.3.3
- q, - fluxul termic un itar radiant pa-
truns in incapere [W/ m 2].
Exterior
a .= 17,5W/m K
2 Fluxul term ic un ilar radiant qr se de-
le= f(t) duce printr-un proce deu iterativ p le-
a b cand de la determinarea temperaturii
n n- t
interioare superfi ciale 8;, la ora cand se
2 1
realizeaza flu xul termic unitar q,,
alegand, preliminar pentru coefi c ientul
superfi cial de transfer termi c a; = 5,8
W/ m 2 -K, c u rela\ia:
8, =t, + !l [VC] (9. 1.25)
a.
Pe baza acestei temperaturi se recal-
c u leaza coe ficien\ii superfi cia li de
transfer term ic prin convec(ie a.c $i
radia\ie ar.
Interior Pentru suprafe \e ori zo ntale $i
c d ( Gr Pr)m > 2· 10 1 valabi l in domeniu l
ventilarii ac se calculeaza cu relatia:
Fig. 9.1 .8. Eleme nte pentru c alculul amortizarii ~ i defazarii i n diferite structuri :
a.c = 1,28·( 81 - t,)D.?5 [W/ m 2 K] (9.1 .26)
a - monostra t; b - multis trat; c - idem, c u s tra t de aer de grosime mica;
respectiv, pentru ar. c u relatia:
d - idem, cu s tra t de aer cu grosime mare.

0.42 1 i.,,}, ~ I - ff Ae~ '::~~ l

t1 ,"'A q a1=8 ~ l 34
I I v I
Uc= 17 ,5 32
IL ._y I /
""~1
0,40 r==+:~~£f!J~1id-,-c-c~2.-t---t-I- ~·7 tA=1)A
30 - .I\/
-"~
7
.._,
0,38 -- t
~
I

ti
~ -

28
~
id!
I r7
"'(j~ _J_
# -

0,36
o,34 - :.s>_, I 26 v
7
I/ I 'O I
0, 32 ~~
24 I / I '/ [7
0,30 110 -
•7 22 f - - ' - - ::. ./ I/ II I Xi I/
0 ,28 t=::t=::t=..L _j__j_---i°',
§ I I v Vv.i I/
0' 26 F-.:+-4=---=t=-=F::,.;i:::__:i::=-=t:>.,_ :2 20 f - -
-
w
,§_/ I/ ,v I/ /v 7 '--

0,24
0 ,22
...-,.---<
L---+--+-- "'<- --'-
C1l
QJ
18
~;I / I v /
v I/ la.A/ f7 T7

~ 0,20
~ 0 ' 18
1---1--l--'>.I.--+"--+--'\
<u 16
N
C1l
Qi 14
t:
!!! I/ / I /
v
v v [/ ·~
-~ 0, 16
i--<.!--1--1--'I

k - -l- - t -'-.1--t--'J
0
[J.
I I l/ I / /
/
/ v ay
12 v I/
'/ I /
er~
~ 0' 14 1- - + -- '"--+- -'i.--4--'
10
E
'v I I I/ I/ / / / I._

v I/
/

0' 12 ~-k.---1---1'.--! 0: / / /
v / /
./
:/ /
/ v 17
~
I v,I
=--+--.....,___,_ 8 v v v a~
0. 10
, / / ~ / ~~ / /
[,/-'

/
6 ......
~ ~ ·....; ~ v _.,/ v
0 .08 1.0.....-l--:X- -M.-Ck
I/ I/ [,./
!...---
[.....-" l "\
fa·~
Q' Q6 l---1--".. J -X V --"
4
/
___....
/
--- L--
~ 0 :;::.-:: ~ -::::.. i...-- L--' L-- :..--
Co-' L..---'-
0,041 - "\.-l--l-",-J-'...+-- "
0,02 1---1 - ->.-- I

0 L_L_L_J:::::,,_j__1::~::::::tf::::C:::t:..l..::::t::±::::~t::J:=:J
2i ~ r;....-
~ 1:8 l2 r::::-
c..- .___...
~ ~

i...-
L--

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
2 Coeficientul de asimilare a caldurii. s' N/m2 KJ
Coe ficientul de asimilare a caldurii, s[W/m Kj
Fi g. 9.1 .9. Coefi c ientul d e amo rtiza re, q, pe ntru pe reti Fig. 9. 1.10. Coeficientul de defaza re, E, pentru pereti
sim pli monostrat. s im pli mon ostrat.
---------
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

[ -
n \ \
-\ -- >-- -- -- >--
lhl
\ \ \
----
10 14 \ \ \
\

--- ---
I
- -
I

I
I I\
\
\
"" -- - 4 - ~

In I? \
I
\
\
\
~

S-
c.....-
- c-- - h

- ...--'
~ ~

\
_____ , 3

-- -
n n r.
'~
\....

x
" ~ ......
"-.
~

,..... ' 3
11 IH..-- ...... ' .......
"' ' ' '-4 :-.....[:::::,... .....2
A

::: ~

' r-.._
" r-.._
0.0,1 i:;"-!~l--+--l--ic~~
~~~
r..:...c
~.
-·~-~-~
-~-~-f-=-'
~
-~~-d-~-~-+"---=+-=--~--~-~~-~-a--....
-~
c::'! 3
~
nr r-;
' ....._1 ~

~
.....
..... :-..... ~
1

I ...- -
...... ~ ~

~
~
~

--
- --- -
In f ill ~,__:,>

-~

Ill I I/ I
--6.02-+--+---+--+~ 1~~ -~---t---+--+~;~-+--t--+-
:-+-~--+--~~- 1 8 1_
- I I l~ I

0--j-- 1-1- 2-1- 3- --4-t-i_,"> -+-->jv~ -f---~17 -+1-l8 - ~9-[Cnlj [cm]

In ? 1 Ill h 7 IH ,4 I l
Structura din gazbeton GBN 35 cu termoizola\ie Structura in 2 straturi pe baza de zidarie
"'
Fig. 9 .1.11. Coefici ent ii de amortizare, 11, ?i de defaza re, £ , Fig. 9.1.12. Coeficient ii de amortizare, f], ?i de defazare,
pentru structuri rnu ltistrat (GBN 35 cu term oizolafie: ) £, pentru structura multist rat (zidarie ?i termoizolafie):
Struc tura: 2 - straturi; 1 - zidarie din caramida ceramica cu goluri verti cale
1 - GBN 35 (8 = 12,5 c m) cu termoizolatie (o 1) fibroperlit; (o = 12,5 cm) cu termoizola!ie (01 ) fibroper lit; 2 - idem ,
2 - idem - stabilit; 3 - idem - turba; 4 - idem, izobeton cu stabi lit; 3 - idem, turba; 4 - idem , perlit.
tut vulcanic; 5 - idem , perlit. Observatie: termoizolatia se monteaza la interior.

Q';v = O,vh/ H
rill(~273)•-( t,+273)• perete [W] ;
- S , S" - suprafa\a care delimiteaza unde:
[W] (9. 1.33)

a. = .:.'.]l__J_ao 1oo zona de ocupa\ie de exterior, respec- - 0 1v - aporturile de caldura calculate

8. - t, tiv, de deasupra acestei zone; i c u rela!ia 9. 1.14;
[W/ m 2·KJ (9.1.27) - "ifip-pd - fac torul de forma perete - - h - inaltimea zonei de ocupatie [m];
cu: Co = 5,67 W/ m 2 K 4 ; A = 0,7; pardoseala conform figurii 19.3.4. - H - inal\imea incaperii [m] .
daca ac + a, ~ a; se reia calculul cu Determinarea flu xului termic radiant
valoarea a , obtinuta, pana cand este unitar se face analog punctului an teri or • Amortizarea ~i defazarea fl uxului
sati sfacuta egalitatea. Cu valoarea ac b 1, cu urmatoarele particularitati: termic
ob\inuta, se calculeaza flu xul convectiv ' - valoarea preliminara a lui Coeficientul de amortizare a osc ilati -
Qc = ac (81 - t,) [W/ m 2] (9.1 .28) ai = 8 W/ m2·K (suprafete verticale); ilor de temperatura reprezinta raportul
$i rezulta fluxu l radiant qr: - pentru coeficientu l de transfer ter- dintre oscila\ia temperaturii pe fata in -
q, = q - qc [W/ m 7 ] (9 .1.29) mic convectiv se utilizeaza re latia : ! terioara a elementului de constructie A;
bz - in cazul perefilor ex teriori (fig . ?. ( )v3 r"JI 2 K 1 ( 1 -i ) , $i osci latia exteri oara Ae adica:
9. 1.5) pentru portiunea care delimitea- oc= 0,1 35l G, P, m· L' m . 1 9 · ' · 2 77 = A; J Ae (9 .1.34) 0

za zona de ocupa \i e se considera: Calculul coeficientu lui de amortizare

O'PE = S'·q [W] (9.1 .30) a carei nomograma este in figura 9. 1.7. 77 $i, respecti v, de defazare £ se face
iar pentru por\iunea de deasupra c - Aporturi de caldura de la incape- c u ajutorul unor func!ii de variabila
acesteia: rile vecine complexa f3 , denumite $i fun c \ii de
Cl'PE = (1 - Eg) ijip-pd S"·qr [WJ (9 .1.3 1) i Se considera numai cele patrunse amortizare de forma :
in care: prin suprafa\a care delimiteaza zona de f3 = a+ ib (9 .1 .35)
- q - flu xul termic unitar patrun s prin ocupare: si anume: 1 ~
· - = v = modul = v a'+ b1 (/3)
I)

E= argumen t (/3) = arctg bl a (9. 1.36)

Con form STAS 6648/ 1, ca lcu lul
, acestor marimi este diferen\iat pe patru
categorii de elemente con stru c ti ve $i
an ume:
a - monostrat; b - compuse (multistrat);
c - stru cturi compuse cu un strat inter-
m ed iar de aer de grosime mica
(d1 < 5 .. .6 cm); d - struc turi compuse
c u str at intermediar de aer, de grosime
mare, cum se indica in figura 9. 1.8.
0.2 ~~-~-~-~~-~ Pentru o structura compu sa din n
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 straturi , va lorile totale ale amortizarii si,
2
Coeficientul de asimilare a caldurii , s [W/ m KJ respecti v, defazarii rezu lta astfe l:
Fig. 9.1 .13. Coeficient u l de am o rtizare In strat mare de aer
la trecerea fl ux ulu i de s us i n j os :
Vt = \ 11· \ I;>. .•• \ ~1 \ iHl= n
"'' v,
10=1
(9 .1 .37)
- exteri or; 2 - aer; 3 - interi or.
 200 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare
' '

. 11 + 1 I
zare sunt date in tabelul 9. 1.8, iar in 9.1.1.2 Degajari de caldura
ET = E1 + E2+ .... +E,, + En+l = LE, (9. 1.38) ! figurile 9.1.9 ... 9.1.16 sunt prezentate
i= l I • Degajari de caldura de la oameni
nomograme pentru determinarea coefi- Caldura cedata de organismul uman
in care ~·n+1 si En+ 1 reprezinta am or- c ientilor de amortizare, respectiv, defa- 1 se evalueaza cu relatia:
tizarea , respectiv, defazarea oscilatiilor zare pentru categoriile de stru cturi pre- II OoM = N· qoM [W] (9.1.39)
de temperatura la trecerea lor de la zentate in figura 9. 1.8. unde:
1
aerul exterior la fata exterioara a ele- - N este numarul de persoane;
mentuiui de construc tie •
considerat. - qot.1 - degajarea de caldura a unei I
Expresiile functiilor totale de amorti - I p ersoane [Wi pers] in functie de efortul
I I I
I ' ' I
w
I I I I
p.
0,9 l > 1, 1 -6'~
~. h'-."\
lle
', ~~',_)' ; . ;,; ~
1 ..
~

w -rr-
-0, 5 <!, .::E\. /_."'f./// -t /
'
•
, ·~

0,8 -U,J ' ' I . •

,_ , " 11 i ~

n.4 ~ I I llaer 2 "<

,,,o, 0
. . ~ v I' ll aer ..A'
'·
' ' '·,._ llev· '' ·'
/'
u.2 · :,._ ~)'
,/ _z;,-; I/ 1·,
0,7
~
'.2
- ~ Tl ;
'
3 1 ,•
'
2 I/ '· 3
. '·

"'<u
Q)
o,6
-0, 1
~
·-
~
N
L
'1 ·"'-" 1--+-+-+--l·:._·~-~+--_:-
~~~A----,
21~/fr/-----¥-j-J--f---+,fv--t--I
0
-
<(
E
0 5 o •o~
'
~ 1.s r-t--+--t- +-++--1,,-h I4f/ I AI ,;;"''-+ -+---f--,r/
I - -t-t-i
r--R d/1.. <0.05 m 2 K1,,
• - <v r/! -T--t~ ,
~
-s" , ·; 'ii'" / ..,~ l

0,4 ~ w'*' 111'1/ ,f/ 1 0: I (!;><' T-t- -r--i---i-,

f--t--+- +--!--N.JlV1'+
; ¥-,, , ~-;
...ro
QJ
0 1 2 3 49 10 11 12 13 5 6 7 8 14 15 16
N f---+--t- - f-- +t''-1-v-iJ"> .,Q: II ~y.~/--t--+--t--+--11-
Coeficientul de asimilare a caldurii, s [W/rn 2 K] ro
...... a~ ' t:/! .
v

QJ 10 _,, t--+---1- -t--+--t--i

• ~:-< ' I
0
Fig. 9.1.14. Coeficientul de amortizare in strat mare 1---t-- + --1- '
I
a·l++-V---i,,/
IJ I
-+-t-l+--1---t--t--i--+~H
I
J, rt:
de aer la trecerea fluxului de jos in sus sau orizontal: -a· - 1-1--cfl--t-- -lf-+--i--+·--if--c-t--t--t-1
'
•
1 - exterior; 2 - aer; 3 - interior . ~-r
I -·
1
-1--J .,c-"ti··'t-/-cH-l'~·b'-l
Q, /
1
/ ----,t---,'- f--t--i- +-+--+-+--IH
<v I
05 1---t· /1 . a·l.+ -f--lc--f-t---1~~-+--lr-t-·-t--+-i--t--r-1
2,5 I ' '"'d! ./ /
I I
re 1 r--
/

f'.7-=~/ /'/ _'. ·"·

/ r-+-1-11 - :.; J . /; /
'be;) /
.
,
' ' 7 2 .
.7)
.v I/
/
t//
- +- -t--+- 1- -+--+-+-
I r• .,. ./ v
.
' '
.
y/ /
•

,
2,0
t~~;>~:ij /
, - ,
f
3 ., I l
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
' /
I
'/ , I Coefic ientul de asimi lare a caidurii, s [W/ m ·K]
2

/
Y, I I
,
I Fig. 9.1.16. Coeficientul de defazare
/
I I I In strat mare de aer la trecerea fluxului

-
~

-"'
v"
1,5 ,
7J'I
J I I I de jos in sus sau orizontal:
1 - exteri or; 2 - aer; 3 - interior.
w.
ro
• I I I I-
Q)
L

"'
I . 11 I I I 400
-"'
N (>j

J
I o, · <v I I- I -c
<D
0
.
, o·.
• "_,
,
!:?
,/
350 450
'"'
"'0
- ··
I I
CJ, :17' -·~ 300
.
1 -. v
/

-- <f)
L
Q)
Q.
10 ' ....._ 400
<::>"'/ 0
I v

I
J _ _J
~-
Cs>./_ "'
0
<f)
L
r-.. • v -- L
~
Ol
~

""
o·
,
I {;.._:;I g;_ 250 - .. . v '"'
Q.

-- v , 320
~

, I • Qf!/ s
~
, ,
, , 2 '
, ~ - "'
(J)

o· "' I I I/ ·r: 200

:J .v ,
"O
~
-
. . • 0

- 240
"O
- Q.

/ --
/
I . \/
0,5 <v
I
'"'
u 150 1-- / 1 <.. <1l
>
Q}' '/ // / v <D
"O ~ v v-·
v <D
"O

v
~
R= d~)T>e
C\l Q oM L - - ,_,-
/ . /;/ 2' 100
.

.... ~ ' 4 I/ /
150
"'
Q)

v/ y/ /
'/( j L
ro \/ I/
' 'I / "O
/
\/
-... - I I> "'"'-
r
.i 'i
,
/
I u
Q)

50
/

-"
. v ~ ./
60
Ol
Q)

,
/ /
y
/ I I qo1 F-
'-- -
.~
-
~

-- - . - .... - I-"
'
qo o
~

0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 303234 36
0 1 2 3 5 6 4
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Ternperatura aerului interior [°CJ
Co eficientul de asirn ilare a ca ldurii . s [\IJ/ rrfK I
Fig. 9.1.17. Degajari de caldura ~i um id if ate de la oameni:
Fig. 9.1.15. Coeficientul de defazare in strat mare de 1 - munca grea; 2 - munca medie; 3 - munca u ~ oara; 4 -
aer la trecerea fluxului de sus in jos: rep aus; degajare totala de caldura;- ---degajare de
1 - ex terior; 2 - aer; 3 - interior. caldura latenta .
. -·
 . de ventilare si. climatizare
I. lnstalatii Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

fi zic depus $i temperatura aerului in- interioara, in nomograma din ligura b - in cazul altor genuri de ac tivitati
terior, conform figurii 9. 1. 17 (§ 2.3 .2). 9. 1.18. deca l in repaus, pentru incaperi vent i-
in nomog rama din figura 9. 1.17 se q1 = q - qp.,rcep [W] (9. 1.42) late du pa schema "jos-sus ", pentru b i-
indica dega jarea medie de caldura $i - circa 30% din caldura cedata de lan\ul termi c al zonei de oc upare, se
umi ditate a oamenilor in fun c tie de restul corpului (adica Iara parti cipa- considera numai caldura perceptibila
temperatura medi e a mediului ambiant rea capului , qcp, talpil or qµ, mainilor dega jata de oameni.
p entru patru ca tegorii de efort fizi c. $i antebratelor, qm) este transmisa Degajari de caldura de la iluminatul
Pentru o anumita perec he de c urbe condu ctiv suprafetelor de contact: artificial
c orespunza toare starii de efort depus, qrest = qc + q, - (qco + qp ~ qm) [W] Caldura degajata d e sursele de ilu-
din aceasta nom ograma, se c itesc cal- (9. 1.43) minat electri c se determina c u relatia
dura totala d ega jata qoM [Wi pers], cal- Cedarea to tala de caldura ca tre zona , Q,, = B·N [W] (9. 1.45)
dura latenta degajata q1[Wi pers] si ca- de ocupa\ie , in aces! caz , este: in care:
ntita tea de ca ldura perce ptibila O oM = NqoM· = N [qoM - (qcp + qp + - N este puterea instalata a surselor
q = GOM - q1. +q1+ 0 ,3 qrcst)] [W] (9. 1.44) de iluminat in fun c \i e de nivelul de
in cazul adoptarii schemei de venti- Pentru determin area efectiva a lui
lare "jos-sus " este necesara reca lcul a- qoM sunt necesare cateva precizari ~35~--.,----.,----,--=--.
rea degajarilor de la oameni, in sensul ! asupra marimil or care intra in relatiile a;
ca nu toata ca ldura degajata este pre- 9. 1.43 $i 9. 1.44: iD
lua ta de aer i n zona de oc upare. - pentru determinarea marimil or qc $i ~ 30>----+-~--l-+~~'-+-----l
0.
:J
in general, apar doua situa\ii : q, se folosesc ca valori pentru co- (/)

a - subi ec ti in repaus, in pozi\ia
a$ezat , caz in care dega jarile de
caldura ale diverselor par\i ale c orpului
nu parti cipa la bilan\ul termi c al zonei
de ocupatie $i anume:
- degajarile de caldura prin radia\ie
$i c onvec\ie ale capului.
'ii}
efic ientul de transfer termic con - ,
o= 25 ..--~~--Y-
vectiv, respectiv, prin radia\ie, valo-
0.
rile recomandate in § 2.3. 2; <1l
- pentru coeficientul de permeabilitate :;
ro 20·- --/ -+----<---+---•
termica a incaltamintei se considera Q;
valoarea medie A = 10,25 -Wl m 2 K ; 0.
E
- suprafe\ele de calcul ale corpului ~ 15f--_ _.___ __._ __.__ _ ~

Ocp = (ac + o:r)·(tcp - t;)·Scp [W] (9.1.40) omenesc sau ale unor por\iuni ale 10 15 20 25 30
- cedarea de caldura prin conduc\ie sale sunt date in tabelul 9.1.9. Temperatura ambianta ~ [ 0 C]
(spre pardoseala): \ - temperaturile superficiale ale cor- Fig. 9.1.18. Variafia temperaturii pielii
qp = A-Sp·(tp - tpd) [W] · (9 .1.41) ' pului imbracat (tc) sau ale diverse- in functie de temperatura mediului
c u ;\ - coefic ientul de transfer intre ' lor por\iuni ale sale: cap (tcp), talpi ambiant:
talpa piciorului $i suprafa\a pardoselii (tp), maini (tm), pentru starea de re- 1 - capul; 2 - pielea neac operita; 3 -
- cedarea de caldura latenta deter- paus se gasesc in nomograma din piciorul incaltat; 4 - mainile $i antrebra-
minata, in func\ie de temperatura figura 9.1.18 (dupa W. Frank). tele; 5 - cor ul imbracat.

Tabelul 9.1.8. Expresii ale funcliilor totale de amortizare

Tip structura Expresia func\iei totale de amortizare O:EB:\a)ii
s 1+ M '" , Pezol\TclrEB grafic'
/3r = 1+ (1 + i)M'- - eRsv. n fig.n:a 9.1.9
aeh 1+ M'
pa-:tru amrti TcJre
- monostra t (fi g. 9.1.8a) a. . sh(Rs.fi )+M'"ch( Rs.ff) [i n fig.n:a 9.1.10
M'" = M' =
-;:Ji• ch(Rs~i) + M'"sh(Rs·Ji ) prt:ru cEfa:zare.

- s,+ a.
/3r = eLRs-:, .~. Si+U, ....... Sd Un-•. a.,+ Un-fi
- multistra t, Iara strat intermediar s,+ U, s,+ U2 s,,+ Un a.,
de aer (fig. 9. 1.8b)
Un = SM~ Mn = idem poz. 1, M1" = - f t s i M~"~· M~ ,(n > n,)
S, I $,
--
(X;
- stru cturi compuse cu strat Sr+ -
/3r =e L,Rs-.1 __:[j_ s2+ Ui ..... s1- r+ U1-2 -(t -'-· U/ 1 R:Jcr ) s,.,+ u , ...
intermed iar de aer de grosime s, ~ u1 s2+ U2 s, 1+ U,_1 s,.i+ U,,,
mica; (Oacr 5 5 .. .6 cm);
j = stratul de aer (fig. 9. 1.8c) Sn+ U,,_, <Xe + Un.JI
......
Sn+ Un a,,
1) = lle·l ]aer 1)i
1)e, lli - amortizare in structura exterioara, respectiv interioara,
conform poz. 1 sau 2,
1) aer - amorti zarea produsa in stratul intermediar de aer,
- stru c turi compu se cu stra t conform fi gurilor 9. 1.13 sau 9.1. 14 dupa sensul fluxului
intermediar de aer de grosime termi c
mare (poduri , rabituri) £r = £e + £aer + Ci
(fi g. 9. 1.8d) Cc. £i - defazarea in struc tura exteri oara, respectiv interi oara,
cf. poz. 1 sa u 2,
faer - defazarea prod usa in stratul interm ediar de aer, conform
fi gurilor 9. 1. 15 sa u 9. 1.16 dupa sensu l flu xului termic
 202 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

ilu minare (W]; - B - coeficient care tine •

seama de Linde: NM - puterea instalata [W];
. partea de energie electrica transform a- '!'1 = 0,7 ... 0,9 - coe fi cient de utilizare a
Tabelul 9.1.9. Suprafetele de calcul
ta in caldura. p uterii instalate reprezentand raportul
ale corpului uman sau ale unor
Puterea electri ca instalata se deter- dintre puterea maxima necesara si
oortiuni ale sale
mina cu relatia: puterea instalata; '!'2 = 0,5 ... 0,8 - coe-
Partea de corp Supra fa ta
N = N;- A [W] (9 .1. 46) I ficien tul de incarcare reprezentand ra-
de calcul [m2] -1n care:
1,8 I portul dintre puterea medie necesara $i
- N; este puterea de racordare -1n ,I cea maxima; 'f'3 - 0,5 ... 1,0
pentru convectie
corp intreg functie de nivelul de iluminare; coeficientul de simultaneitate in cazul
1,7
- A - suprafata incaperii . fun c ti• o narii mai multor m as1•
n1;
oentru radiatie
Degajari de caldura de la ma~ini ~i '1'4 = 0, 1... 1,0 - coefi cient de preluare
caoul 0,052
aparate actionate electric a caldurii de catre aer ul interi or ' avand
mainile si
. antebratele
. 0, 15
Se determina cu relatia: i n vedere ca motoarele electrice pot fi
talpile picioarelor 0,034
OM= 'f' r 'f'? 'f'3· 'f 14· NM [W] (9. 1.47) racite cu aer, cu un flu id intermediar,
0
I /

r
.

con - .
V./
m
ro c'"'"'"
I v_ v
V/ +~,30 -v
q_ +C\a -
//
•

.
,.._
ill
"'' \ / - v
v

_,,,
' /'2:: ,./ q, + / //
-
q,
cO>W

+Q.:td /
- v /
. ·-
\ / / /
-
/
' / /-
h"' v -
- v
• -
/, / /
// /
- , • ~ ~

~
4 / •
-_, /
/

'
/, / ,· /
/
/
v
E
~
N
/j v / 0 '/ • / / \
s- ~
~rad ,0- ~ / • a

""'D
~

:J
'"'0 I/
/
/
/

/ ~
/,- v
q2
conv
#
/
/.
v /
/
n ~onv
'• '

><ll
~
I / //
•

' - - m ;:r, / ~
0
"'ro - Q)
_conv
/r,
/
'j; <D , , , 'D ro ,
u I'-
'I q 1· «! ..... I /
d
• / ~ q
<ll
"'
~
I I
•
•
<D
~

·-
<ll
<!)

<.!)
I. I /I ·-
<ll
<ll
CJ>
ill

<.!)
I /,
, '
7 1
' calde 0~1
ati u-a s1 IDfafetei
.
;
'
<ll
CJ> I Ternperattxa suoraietei calde. Oo !°Cl
•
<D
0
,
, I
' J
TemperallJ'a aerului intericr, t. = +27°C
- J ' • ' ' I

"' ""' " 1 1

,I~·
1 1 1
0
(')
Temperatura aerului intericr, t = + 15°C
conv-1 I I I I ' • '/ · conv
q 1-f =2,56(8f...=_'.;)\/0p -t ;
q1 =2,56(8P -~;2ij° Oµ -t, I I - T I I
•' ' - CO<lV- _ 4 -
I I l I I 2j ,· ' q2 - 3,. 00(8 t;)\f op- t , 2
(\/ '
I

I
.I
q
CO<lV

2 I
-=3,00(8 -t ) ij°A
I p I' p
-t
'
~- -
14
-- N
- '
, .I
-i
qI d =Cb(8
I
p- l.)
-
~
!;
' T~ I
q. d-=cb(8p -t, liiiimlli .
•a
0
8 Pf°CJ
I ' 16
C=5, E p [°C J
c 5 16
N
0
, , , I N
0 I
~ 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 320 ~20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 320

ig. 9.1.19. Degajarea de caldura de !a suprafete calde, t; = 15 °C Fig. 9.1.20. Degajarea de caldura de la suprafete calde, li = 27 °C.

.---~~--------------------------,
~
0
0 ~~~-~~-~~-~~~~~~-~~-~~ /

q conv +Q ,........-:. /
ro 2 , rad ./
,
,.._
<!)
conv
' \
'
./
~
/ - /

- q1 +Q rad / v/ /

~ / '/ /
I/
'
-
/

// /

/,V / -/ ·'
/--~_.,......_, _

-"' /, / /
v' /

t--+- t--t--+-,.fl// // - I
E
~
N / •
v
// I/,:;~\ ~.ad 2.. '/ / / ~ r _ _.

""'D
~

:J '"'0

"''u -"' - /V
/

•/
/ ·/
/
/
v /

-
qo
conv
•
conv

/J '/
Q) ro .
q,
D ,.._ // ~L
,ii/ I ' ' <ll
Q)
ll /
ill 1en1peratl!'a suorafetii calde.8pf°Cl
l-+---1+1Yll-IJ
/,' :7- TernpcratlJ'a sursei calde, OP 1°C\ /
~

·-
«! /1
1//,/, Ternpera~.ra aerului interior , t -~ +30"C
1
<ll
"' I •' Tcmperatl!'a aerului intericr, t; = +35°r
I '
1 ! I I 1 01
PI conv I I I I
1---t-111-J--P.c+ - r-- t-- .1re;---;- --'c----+-- Q)
1 - q,
con\'
I =2.56(8p -1, );/ er -t, 0 "' I c.i, =2 .56(8p -t,) \/op-t,
N
. µconv . I J - 'I 4 ' ' (")
2' cc1nv I I I I
I q2 - 3,00(SP t )\/Sp -t ___, ___, J q2 =3 ,00(0p - t ;) \fo p -t ,
'+-t--+--i~ qI ~1
' • I I
l-f +-1-' i
=cb(8p t )
I I \ 2
. '' q
N

- +, -
I/
--t---+---11---c =S, 16-~I
I '"
d
I I'
j
''-V'~

8pi °CJ
~,--<
'II ... ~1 •ad

...... . J, 10
=Cb(Bp · t )

8 [ oC J
"'a V
~~~-~~-~~-, ~~~~~~-~ -
I I I
N
0 l11Ll ' . '
~ 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 320 ~ 20 .JO 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 320

Fig. 9.1 .21. Degajarea de c aldura de la s uprafete Fig. 9.1.22 . Degajarea de caldura de la suprafete calde,
calde, t ; = 30 "C. t ; = 35 ''C.
~-----------~----------------~
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare
sau pot fi montate in exteri orul incape-
rii considerate_
Orientativ , se poa te considera produ-
,,
su l nIJl, = 0,12... 0, 16 uneori c hiar 0,25.
1: 1
Oegajari de caldura de la racirea
materialelor
a - in cazul can d nu se schimba sta-
rea d e agregare, se utilizeaza relatia:
0 = Ge (t;m - ltm) [k JJ (9 . 1.4 8)
unde:
- G este masa materialelor care se
racesc (kg];
- c - caldura specifica a materialului
[kJ/kg·K]:
- t,m, ftm - temperaturile ini\iala $i fi -
nala ale materia lului [QC].
b - in cazul in care se schimba
starea de agregare, caldura cedata
aeru lu i interior este:
0 = G[cr(t,,n - Ir) + i + Cs·(tr - l1m)] (kJ]
(9.1.49)
unde:
- c1, cs este caldura specifica a ma-
terialului (/ - stare lichida, s - stare so-
Iida) [kJ/kg ·KJ;
- i - ca ldura latenta de top i-
re/solidificare.
Caldura degajata nu este raportata la
unitatea d e schimb deoarece racirea
nu se face uniform . Este necesara c u-
noa$terea bine a procesului pentru a a-
pro xima corect fluxu l termic degajat
orar.
Un caz particular il reprezi nta dega-
jarile de caldura de la mancare:
Om= N g·c·(t1 - 12)·1/3,6 [W] (9. 1.50)
in care:
- N este numarul de portii servile;
- g - can titatea de mancare aferenta
unei portii [kg/h pers];
c - ca ldura specifica medie,
[kJ/kg·K](3 ,35·kJ/kg·K);
- t1 - temperatura la care se aduce
mancarea, cca + 70 QC; t2 - tempera-
tura la care se serveste mancarea,
circa 40QC .
Oegajari de caldura de la suprafete
cal de
Deter mi narea acestor fluxuri de cal-
dura, ceda te aerului interior, se face in
func \i e de datele cunoscute despre
sursa respectiva. in majoritatea cazuri -
lor se c unoa$te sau se poate determi -
na, prin m asuratori simple, temperatura
m ed ie a suprafetei calde, si tuatie care
permite determinarea separata a fluxu-
rilor termice convecti ve $i radiante.
Pentru convec tia libera turbul enta, in
care se situeaza acest schimb de ca l-
dura, (Gr· Pr)m > 10 7 , coe fi cientul de
transfer termic convecti v pentru supra-
fete verti ca le se exprima c u rela\ia
9. 1.26, iar pentru suprafe\e ori zon tale
c u rela\ia:
(fr= 1,1(8c - t,) 0 -25 (W/ m 2 K] (9. 1.5 1)
Coeficien tul de transfer termic radi -
L
Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor
an t a.r se determina cu relatia: - Gm este masa materia le lor introdu -
se in incapere [k g];
EC0 ( 8c + 273 )' - ( I,,, ~ 273 )•
- Cm - caldura sp ec ifi ca medie
100 100
a.,= -~---------~ [kJ/kg· KJ ;
- Im - temperatura la care sunt aduse
(9. 1.52) materi alele [0 C];
unde: - 'I' - coefi cientu l care exprima cola
parte consumata orar.
9. 1.2.2 Degajari de ca/dura
- t" - temperatura superficiala a fie- Sursele de degajare de caldura sunt,
carui element de delimitare a incaperii in general, acelea$i ca $i vara, ele se
de suprafata S;, ' recalculeaza iarna numai in masura in
- 8c - temperatura medie a suprafe\ei care depind de temperatura aerului in -
ca Ide; teri or. in multe incaperi ven ti la te sau
- £ - coeficien tul de em isie, = 0 ,9; climatizate exista $i instala \ii de incalzi -
- Co - coefic ientul de radia\ie al cor- re c u corpuri stati ce care asigura tem-
pului negru = 5,67 W/ m2K4 peratura de garda, la nefunctionarea
in figurile 9 . 1.19 ... 9. 1.22 sunt indica- instala\iei de ventilare sau climatizare.
te nomograme care permit determina- in acest caz, in cadrul degajarilor de
rea flu xurilor termice cedate de supra- caldura treb uie considerata si ce darea
fe\e _cal de verticale $i ori zontale pentru de caldura a corpuril or statice $i anu-
t, = 15; 27; 30 ;>i 35 QC. me:
Ocs = Op·M' I ti t (9. 1.57)
9.1.2. Sarcina termica in care:
(de incalzire) de iarna - Op sunt pierderil e de cal dura ale
incaperii, determinate c u rel atia 9.1.54;
Sarcina termica de iarna este data - ti t ' = lg - te $i M = l; - te
de relatia: unde:
0 ; = Osi - Ocons [W] (9.1.53) - t,, le este temperatura interioara $i,
unde: respectiv, exterioara de calcul;
- Os; sunt degajarile de caldura de la - lg - temperatura de garda, prevazu-
sursele interioare (W]; ta, cuprinsa, in general, in intervalul
- Ocons - consumurile de caldura [W] . 5 ... 10 QC.
9.1.2.1 Consumuri de caldura 9.2. Sarcina de umiditate
• Pierderi de caldura (vapori_ de_apa) a unei
Necesarul de caldura pentru incalzi- mcaperi
rea unei incaperi se calculeaza con-
form STAS 1907/ 1, 2. Pentru calcule 9.2.1. Degajari ~i consumuri
rapide se pot utiliza indici de incarcare de umiditate
termica a incaperii q [W/ m 3]. caz in
care pierderile de caldura: Sursele ce degaja vapori de apa sun!
Op = q· V [W] (9. 1.54) foarte d iverse in func\ie de destina\ia
unde V - este volumul incaperii [m3]. incaperilor $i de procesul tehno logic.
Pentru evaluarea fluxu lui vaporilor de
• Consumul de caldura pentru apa se utilizeaza relatii analitice sau
Tncalzirea aerului rece patruns prin date ob \inute prin diferite procedee:
U$i, porti sau goluri tehnologice cantarire, analiza c himica, bilan\uri in-
0 , = L cp Pc( l, - le)__'.!__ (kW] (9 . 1.55) tocm ite pentru diferite utilaje sau apa-
60 ra te (efectuate, de regula, de speciali$-
in care: tii tehno logi).
- L este debitul de aer patrun s
[m 3/s]; 9.2. 1. 1 Degajari de umiditate de la
- Gp - caldura specifica a aeru lui oameni
[kJ/kg·KJ; Fluxul de vapori eliminat prin respira-
- pe - densitatea aerului (kg/ m 3 ] ; \i e $i tran spira\ie depinde, in princ ipal,
- t; - temperatura aerului interior [QC]; de intensitatea muncii depuse $i de
- te - temperatura aerului exterior [QC] ; ' temperatura aerului interior. Pentru un
- n - durata de deschidere a U$ilor numar N de persoane prezente in tr-o
[min]. incapere, rezulta debitul de vapori de
apa degaja\i G:
Consumul de caldura pentru G = N ·go [k g/s] (9.2.1)
Tncalzirea materialelor reci aduse Tn unde: go este debitu l de vapori
incapere degajati de un om [k g/s·pers]. Se poate
0 "" = 'I' ·Gm ·cm ·(f, - 1m) 1/3,6 [W] determina grafic cu aju torul fi gurii 9. 1. 17
(9. 1.56) , utilizand curbele trasate cu linie in-
in care: trerupta $i scala din dreapta, in functie
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

de starea de efort :;;i temperatura inte-
rioara. Analitic, se determina in functie
de caldura latenta degajata qr.
go = 10· 3 q1 f hv {9.2.2)
unde hv este entalpia valorilor de apa
calculata pentru temperatura t =37 °C
[KJ/kg]:
hv = 2500 + 1,86! = 2570 [kJ/kg]
(9 .2.3)
Exemplul de ca/cul 1
Se calculeaza degajarea de umidita-
te de la N = 50 persoane, intr-o unita-
te de deservire; temperatura aerului
t; = 27 °C .
• Din fi gura 9. 1. 17 rezulta
go= 145 gth,pa-s = 1 45- 1 0~/3,6 kglh,pa-s=
= 40,28· 10· 6 kg/s pers.
(pentru munca u:;;oara) :;;i t; = 27 °C.
G = 40,28·10-6·50 = 2,014 ·10·3 kg/s =
= 7,25 kg/ h.
• Din aceea:;;i figura 9. 1.17 rezulta
q1 = 88 Wi pers. :;;i cu hv, conform
relatiei 9 .2.2.
go = 88· 10·3 /2570 = 34,26· 1o-6 kg/s.
G = 34,26·10·6·50 = 1,713·10·3 kg/s =
= 6, 17 kg/ h .
....·.
9.2.1.2 Degaj ari de umiditate
de la suprafe/e Jibere de apa
. Observafje: A:;;a cum rezu lta din
·' 9.2.1.2.1 Volume mari de apa
Este cazu l apei d in rec ipiente, rezer-
voare desch ise; deb itul de vapori
transferat intre apa :;;i aer se calculeaza
cu re latia lui Dalton:
G = SCv (ps - pv) 1,0 13/B [kg/s] (9.2.4)
unde:
bile:;;te in functie de temperatura masei gajare de umiditate); daca ps < Pv (caz
de apa ta (tab.9 .2.1). Daca apa nu are · in care temperatura superficiala a apei
sursa proprie de inca lzire/racire, este inferioara temperaturii punctului
temperatura superfic iala ts se poate de roua a aerului interior) vaporii de
stabili in functie de temperatura :;;i umi- 1 apa din aer condenseaza pe suprafata
ditatea re lativa a incaperilor {lab .9.2.2). apei (consum de umiditate).
Daca in procesu l tehnologic apa este • Se poate utiliza, de asemenea, re-
continuu sch imbata sau amestecata, ' latia aproximativa:
se considera ts = ta. G = SC'v (Xs - x) [kg/s] (9.2.6)
Presiun ile Ps :;;i pv se citesc din dia- unde:
grama h-x sau din tabele. - Xs este con\inutul de umiditate al
Coeficientul de evaporare Cv, in aerului saturat , corespunzator tempe-
functie de d irectia curenti lor de aer la i raturii ts [kg/kg];
suprafata apei :;;i de viteza v a acesto- ' - x - idem, pentru aerul din incapere
ra, este: [kg/kg] ;
• pentru curent paralel cu suprafa\a - C'v - coeficientul de evaporare
apei: referitor la x:
Cv = (4,77 + 3,625v) 10-6[kg!m2·s·mbar] C'v = (6,95 + 5,28v)1Q· 13 [kg/ m2·s]
(9.2.5) (9.2.7).
• pentru curent perpendicular pe su- Pentru calculul degajarilor de vapori
prafata apei; de apa de la un bazin, pentru o tem -
Cv = 2 (4,77 + 3,625v)- 1Q4kg/m2·s·mba-] peratura interioara t; = 20 ... 30 °C,
i
(9.2.5') :;;i <pi = 50 % temperatura apei
Relatia 9 .2.4 este nom ografiata in : ta = 22 ... 30 °c se utilizeaza graficul din
figura 9.2. 1 pentru calcule curente, figura 9.2.2 trasat pe baza relatiilor
pentru S = 1 m2, considerand viteza 9.2.6 :;;i 9.2.7. Cele doua grupe de
aerului de 0- 1 mis :;;i un curent paralel curbe sunt trasate pentru o viteza a
c u suprafata apei. Pentru un curent de / aerului de 0, 1 :;;i 1 m/s.
aer perpendic ular pe suprafata, debi-
tele de vapori citite se multiplica cu 2. Exemplul de ca/cul 2
Se calculeaza debitul de apa evapo-
re latia 9 .2.4, in situa\ia in care Ps > p v, rat de la suprafata unui rezervor,
apa se evapora :;;i fluxu l de vapori G cunoscand: temperatura la suprafata
este preluat de aeru l din incapere {de- i apei ts = 35°C , suprafata libera a apei
/

- S este suprafata libera a apei [m 2]; 2000-H-+-H-l-+++++++++-14-H-H~~l-+-+++++-'~~ftv,4-+-+-+-+++-+-t-+-t-f~-71'v4~~

- ps - presiunea de saturatie a vapo-
ri lor , la temperatura superficiala a t->--<-++-+-+-+-+-<-+-<H-1-l-~4-+-+-+++-+-+-+-+-l-I ~
/
> ~++-H-.J--1-H-b!"+V+· - K -1-ot-'l
~~·~'l-+-+-v<-t-++++-t-t-1~~
apei, ts [mbar]; I/ l:}> '.'.·()71-' V

- pv - presiunea partiala a vaporilor 1soo ...~H-l-+-~+-+-++++++-+-+-+-<-+-l-l-~/~~........................ ,.., - o~ ~1~Fl-+;1--<;-++-+-+-l

N
de apa d in incapere [mbar]; E
.<::
- 8 - presiunea barometrica [bar]; ......
Ol
/ v v
- Cv - coefic ientul de evaporare <3' 1000-H-H~->-,f-f~·H-·H--b+V-!4~-f~~i-V~·~-J<.~~c..-++++-t-f~-H+-+~-~-~++4~
v - v
[kg/m 2s·mbar] .
Daca apa din vas nu este amesteca-
ta, temperatura ei superficiala ts se sta -

QL
~+-f--i-+-i-+...;....+-H-H--!-;....+-H-++-i-+-i-+...;....+-H-H--!---!-l--i-H-l--1-H-+++++++-+~
C'\I (!) 0 -.::J'

28
(ps - pv) [mbar]
- - -- -- -- - - · ------ 33
40
___
37
, Fig . 9.2.1. Debitul d e um iditate (calculat c u rel afia 9 .2.4).
45
---------- 41
-- - - - - ·
50 ___
45 , Tabelul 9.2.2. Tem peratura s uprafefei apei i n bazine
fara s ursa proprie de caldura
- - -- -55
----- -----. 48 ·- (fl,[%- ] _________
~- !1 [OCJ 10 15 20 25 30
- - -60- 51 -~
:
65
- - - - - ·- · - - 54
-- 28,2__
20 9 14 18,5 23,4
1---- - - - ·
70 - - - - 58 --
75
- - - · - - - - ----- 63 - . 60
- - ·- ·- ...
9,5 14, ~ ---
19,4 _ _ . __.?_~.'.L _
__ J - 2_g,_2_ -
80 69 100 10 15 20 25 30
t---- - - - - - - ---·-----
85 75 Temperatura ts s-a calculal cu rela\ia: ts = t; - (t; - li)/8, unde t;, t;' reprezinta
--- --------
90 82 temperatura respectiv, temperatura dupa term ometrul urned al aerului din
95 90 incapere.
 J. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor

S = 1,2 m2, starea aerului interior:
f, = 18 °C, <p1 =50 %, viteza aerului pa-
ral ela cu suprafata apei, v = 1 mis, pre-
siunea barometrica B = 7 45 mm Hg.
Pentru ts=33 °C, gasim Ps=50,29 mbar,
Xs = 32,94· 10·3 kg/kg aer uscat (tab.3.3.4).
Pentru aerul interior de t, = 18 °C si
<pi = 50 %, corespund pv =10,3 mbar
(tab. 3.3.5) si x = 6,47 -10-3 kg/kg (tab.
3.3.2).
B = 745·1,33·10-3 = 0,991 bar
Se calculeaza coeficientul de evapo-
rare Cv (conform relatiei 9.2.5):
Cv = (4,77 + 3,625· 1)· 10·6 = 8,395· 10·6
kglm 2·s·mbar
Din relatia 9.2.4 rezulta:
G = 1,2·8,395· 1D"'i·(50,29 - 10,3)· 1,013/0,991
= 0,412· 10·3 kg/s = 1,483 kg!h
Din figura 9.2. 1, pentru Ps - pv =
= (50,29 - 10,3) mbar ~ 40 mbar rezulta
G = 1220 glh-m2.
Pentru S = 1,2 m2; G = 1,2· 1,22 =
= 1,46 kg/h
Sau, folosind relatiile 9.2.6 si 9.2.7:
C'v (6,95 + 5,28 · 1)· 10· 3
= 12,23· 10-3 kg!m 2·s
G = 1,2· 12,23·10·3·(32,94 - 6,47}·10-3 =
= 0,388· 10·3 kg/s = 1,4 kg/h
Din figura 9.2.2 rezulta:
G = 1150 g/h·m 2 iar pentru S = 1,2 m2
G = 1,15·1,2 = 1,38 kglh
• Un calc ul mai exact are la baza re -
latii le criteriale pentru transferul de ma-
sa. Debitul de vapori este :
G = S·/3v(Cs - Cv) [k g/s] (9.2 .8)
unde:
- Cs este concentratia de vapori la sa-
tura\ie, corespunzatoare temperaturii
superficiale a apei [kglm 3]; (cs = ps -
densitatea vaporilor satura\i);
- cv - idem, a vaporilor de apa din in-
capere [kg/m 3] (cv = pv - densitatea va-
porilor de apa);
- /3v - coeficient de transfer de masa;
- S - suprafa \a de evaporare [m 2];
- Pentru transfer de masa p in con-
vectie libera:
Pentru Re < 2· 104 ; Gr.Pr > 6·10 7 , /3v se
calculeaza cu relatia:
{Jv = Sh-011 (9.2 .9)
unde: Sh = 0,1386·(1 + 0,5 Aro.s).
- v - viteza aeru lui [mis];
- v - viscozi tatea cinematica a aerulu i
[m 21s];
- a -difuzivitatea termica [m 21s];
- 0 - coefic ient de difuzie [m 21s];
- p 1, p2 - densitatea aerulu i in inca-
pere $i, respectiv, la satura\ie cores-
punzatoare temperaturii superficia le a
apei. Coeficientul 0 se calc uleaza cu
relatia:
0 = 9,87·10-5·T 1·8 1m I B (9.2.12)
unde:
- Tm - temperatura medie a aerului [K];
- B - presiunea barometrica [P a].
Marimile u, a, 0, Pr, Sc se determina
pentru temperatura medie a aerului :
Im = (Is + f,)12 [C 0 ] (9.2.13)
Exemplu/ de ca/cul 3
Se calculeaza debitul de apa evapo- ,
rat de la suprafata unui rezervor de su- ,
prafata S = 1 m 2 , temperatura superfi-
ciala a apei ts = 37 °C. Aerul interior
are f; = 15 °C, cp; = 50 %, v = 1 mis,
B = 750 mmHg=99,75 kPa.
Se calculeaza temperatura medie a
aerului Im = (37 + 15)12 = 26 °C; lungi-
m ea caracteristica I = S 112 = 1 m.
Din tab elul 3.3.3 se citesc
p1 = 1,206 kglm3 (la t, = 15 C 0 $i
ip=50 %) $i p2 = 1,097 kgl m 3
(la Is =37 °C $i <p = 100 %).
Din tabelul 3.3.3 se citesc: Cs = p s =
= 43,9· 10· 3 kg!m3 (la 37 °C $i cp = 100 '
1 %) $i Cv = pv = 64· 1Q·3 kglm 3 (la 15° $i
cp= 50 %).
La Im = 26 °C $i presiune normala
(Ba= 1,0 132·105 Pa) Pr= 0,71 $i
Vo= 15,53· 10· 6 m 21s. La B = 105 Pa:
v = vo· 1,0132/B = 15,73·10·6 m 21s.
Coeficientul de difuzie calcu lat c u
relatia 9.2 .12 este:
0 = 9,87·10·5 (26 + 273) 1-8 11105 =
3500+-+-t-f-+--+-+--+--+--+---+-+-t-l---l-+--+--~-+--l--+---i--+-<-+-+--+--+--.t
3000 +--+-+-t--1--+-t--+--+--+--+-+-i," _ 5 o% = ::= rfti
,___,-+-+-+--+--1--- 1- - - - - v = 1 rn1s
= 2,99· 10 5 m21s.
Se ca lcul eaza criteriile:
Sc = vl O = 15,73· 10-612,99· 10·5=0,526
Re = vllu = 1·1115,73·10·6 = 6,36· 104
Ar= g!lv2·(p1 - p2)lp1 = 9,81·11/ 2·
. (1 ,206 - 1,097)11,206 = 0,887
Deoarece Re > 2· 104 $i Ar < Pr 113
(Pr 113 = 0,892).
Se utilizeaza relatia 9.2. 10:
Sh = 0 ,0398·[1 + 0,18(1 + 0,8870.5 ).
0 ,887°- 25 ]·(6,36· 104 ) 0·8·0,526 113 = 299.4
Se calculeaza {3v cu rela\ia 9.2. 11
{Jv = 299,4·2,99·10- 51/ = 8,95 10-3 mis.
Din 9.2.8 rezulta debitu l de vapori:
G = 1·8,95·10-3·(43,9 - 6,4) 10-3 =
= 0,336·10·3 kg/s = 1,2 1 kg/h
9.2.1 .2.2 Straturi subtiri de apa
Este cazul apei care sta\ioneaza pe
pardoseala sau in vase de inal\ime mi-
ca; considerand ca temperatura apei
devine egala cu temperatura dupa ter-
mometrul urned a aerului din incapere
t';, flu xul de vapori degajat de la supra-
fa\a apei este:
G = a..S(t. - t:)
[kgls] (9.2.14)
hv 1CJl
unde:
- ac este coeficient de convec\ie
[Wlm 2 ·K);
- S - suprafata de evaporare [m2];
- t, - temperatura aerului [0 C];
- hv - entalpia vapori lor [kJ/kg), cal-
cu lata cu rela\ia 9.2.3 pehtru t = t ';.
- Pentru calcule aproximative, se
poate considera ac = (0,6 ... 1.3)1/Af
pentru convec\ie libera $i
ac = 5·vo,81/ o. 2 pentru convec\ie fortata;
I = S 112 - lungimea caracteristica.
- Pentru un calcul mai apropiat de
fenomenul fizic , ac se determina din re-
la\iile criteriale:
=20°c -+--+---+-~l--7"-+-/--t
~ ti =· 2s c_ , · ·/ /
0

(Gr ·Sc)t/3
- Pentru tran sfer de masa in convec-
(9.2. 10)
i 2500 l ti
>--t--+-+--+--+--+--l--+--1--i>--t---+-i--i- !- f--i ---.--+-+-1 _,..!... /--v/'-1--+-+--i>---I
~6°C-7 7'"+/r+/- +--t--t

\ie for tata: ~ , I/ I/

~ 2000-::._---t-'::._-=,_+-_-::;_1-_~-::._-t_-::.,-+::_--++--~l--~---t_-::.,+_--++--~l---~--=11_-~--~---t_,:-_-+--'1:,v"-/_,f_':f_,..l-_j_--11---++~-++,-"'-vl~2j:;:
Pentru Re > 2·10 4 $i Ar ~ Pr 113, se uti-
(5
7
lizeaza relatia criteriala:
Sh = 0,0398 [ 1 + 0, 18·( 1 + Af0.5). .,,;--+--+-;~...-·_,',_..-
1500-+-+-+-->--t---+-+--i- -+--+---+--+-c c,-+-+-..,...._,/ C-,..,,.,
-+-+--+--1
1-1 -+--+---+--+--+-+-t-+-<- \~ /A--t--;/-t-/l-+-t-~---fv ~,T:::::::
---v--t--1-+-->-i
.Af0.25 ]-Re0·8·Sc113 (9.2. 11) I \ :.P::' , v '.r ::: l../'

S-au fo losit criteriile: I 1000

I-+-+----+
Sh = /3v ·110 - Sherwood; 1

Re = vllv - Reynolds;
Gr = gf31if-(p1 - p2) I p 1 -Grashof;
Pr = via - Prandtl;
Sc = vl O - Schmidt; 0 - I I I

Ar = gllv2·(p1 - p2) I p1 - Arhimede

unde: l S[oC) - ,.
- f = s 112 - lungimea caracteristica
Fig. 9.2.2. Debitul de umiditate (calculat cu rela!ia 9.2.6).
[m];
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

- in reg im de convec \ie libera, daca = 63,488· 102 Din tabelele 3.3.4 $i 3.3.5, Ps = 128,6 mbar
Re < 2· 10 4 $i Gr·Pr > 6· 107 : Gr Pr = 9,8·6 3/ (1 4,69·10-6 )2·(1 ,204 :;;i, resp ectiv, p v = 10,3 mbar.
Nu = 0,0337 (1 + 0,5Ar 0·5 ]·(Gr·Pr) 1' 3 - 1,191Y 1,204 ·0,702 = 74,35· 109 Din rela\ia 9.2. 19, Cv = (12,5 + 4, 17·
(9.2 .1 5) Se calculeaza Nu c u relatia 9.2 .1 5: 1)10-6 = 16,67· 10·6 kg/m 2·s·mbar $i din
- in regim de convec tie for\ata, pentru Nu= 0, 113-[1 + 0,5·6348,8-0. 5](74,35· 9.2.4, Gvs = 1,2· 16,67·10·6 (1 28 ,6 -
Re > 2· 10 4 :;;i Afl.B :o; Pr 113 · 109 ) i/3 = 478, 13 - 10,3)1,01 3/0,99 1 = 2,4 19· 10·3 k g/s
Nu = 0, 0337·[1 + 0, 18( 1 + Aro·s). De unde: = 8,7 k g/h.
Af-0.25] Rcfl .B. Pr1!3 (9.2.16) ac = Nu·)J! = 478, 13·2,63· 10· 2/ 6 = Din fi gura 9.3. 1, Kx = 28 %.
unde: Nu - ac Ill... - criteriul Nusselt cu , = 2,096 W/ m2·K Debitul total de degajare, conform
A. - coefic ient d e conduc tie termica a J Din relatia 9.2.3 rezulta: 9.2. 18 este:
aerului , stabilit la te mperatura med ie tm 1 h v = 2500 + 1,86· 14,6 = 2527 kJ/kg Gr= 0,28·2,4 19·10" 3 = 0,677· 10·3 kg/s
(re latia 9.2. 13), pentru Is = t ';. I Se calculeaza G c u rela\ia 9.2.14 : = 2,44 kg/ h.
Celelalte criterii se calc uleaza ca la Debitul de S 0 2 degajat, conform
G = 2, 096 36(18 - 14,6)
exemplul 2. rela\iei 9.2.20, pentru Kn = 0, 137 (tabel
2527- 103
9.3.2):
= 0,1·10-3 kg/s = 0,36 kg / h
Exemplu/ de ca /cul 4 Y = O, 137 ·0,677 -10-3 = 0,093· 10·3 kg/s
Se calculeaza debitul de umiditate = 0, 33 kg/h
ce se evapora de pe suprafa\a pardo- 9.2.1 .2.3 Scurgeri permanente de apa Deb itul de vapori de apa:
selii unei incap eri industriale c unos- in situa\i a unui debit Ga [k g/s], daca G = 0,677· 10-3 - 0,093· 10·3 =
cand: starea aerului interior t; = 18 °C , racirea apei in incapere se realizeaza = 0,584· 10-3 kg/s = 2, 1 kg/ h
<p; = 70 % , B = 750 mmHg, viteza ae- de la o temperatura ini\iala t1 la o tem-
ru lui in sec\iun ea tran sversala a inca - peratura fi nala t2, debitul de vapori G 9.2. 1.3 Degajari de umiditate
p erii , v = 0,0 1 m/s, suprafata apei este: de la suprafaJa apei in fierbere
S = 36 m2. G..,ca(t,- t,) • Daca fierberea se realizeaza prin
Din diagram a h-x se c ite:;;te G =- --'---'- [kg/s] (9.2. 17) in jec\i e de ab ur, debitul de vapori de-
t'; = 14,6 °C.
h.
gajat se considera egal cu consumul
Se calculeaza: tm = (14 ,6 + 18)/2 = unde: Ca - ca ldura specifica a apei; de abur .
= 16,3 °C; lung imea caracteri stica ca = 4, 186 kJ/kg·K; h v - se ca lculeaza • Pentru cazurile curente de fierbere
i=JS = J36 = 6 m. cu rela\ia 9.2.3, corespunza tor tempe- prin incalzirea apei cu o sursa oarecare
ra turii t = (f 1 + t2)/2. de caldura, se poate considera o de-
Din tabelul 3.3.3 se citesc gajare specifica de vapori 9v (pe
p 1 = 1,19 1 kg/ m 3 (la t;= 18 °C, 9.2.1.2.4 La suprafafa libera uni tate de suprafa\a de apa):
<fJi = 70 %) :;;i p2 = 1,204 (la t = 14, 6 °Ca solufiilor apoase gv = (1,1... 1,4) 10-2 kg/s·m2
$i <p = 100 % ). Debitul total de masa tra nsferat la Daca suprafa\a de evaporare este
La Im = 16,3 °C $i presiune suprafa\a solu\iilor apoase se determi - acoperita c u capac, valoarea de mai
nominala (Ba= 1,0 132· 105 Pa), na cu rela\ia: sus se m odifi ca cu un coefic ient
Pr = 0, 702; A. = 2,63 ·10·2 W/ m 2·K; Gr= Kx·Gvs [k g/s] (9.2. 18) c = 0, 1... 0,3, datorita cresterii presi unii
vo = 14,5· 10·5 m 2/s. La B = 10s Pa, unde: par\iale a vaporilor sub capac, ce fra-
V= Vo· 1,01 32/8 = 14,5· 106· 1,0 132 = - Kx este coefic ient de reducere a neaza evaporarea.
= 14,69·10·6 m 2/s . evaporarii so lu\iei. Pentru ca teva so-
Se calcu leaza criteri ile: lu\ii ap oase fo losite la baile industriale, 9.2. 1.4 Degajari de umiditate
Re = 0,01 ·6/ 14.69· 10·6 = 0,4· 104 1
valorile coefi cientu lui Kx, in proce nte, de la mancare
Ar = 9,8·6/(0,01 )2-( 1,204 - 1, 191)/1,204 =rezulta din fi gura 9.3. 1; Se evalueaza in cazul salilor de me-
- Gvs - debitu l de vap ori de la supra- se din cantine, restaurante, spitale etc.
fa\a solutiei, calc ulat c u rela\ia 9.2.4 in Considerand ca o cota parte a, din
care coefi c ientu l de evaporare Cv caldura totala dega jata de la mancare
90 pentru un c urent paralel c u supra fa\a Om [W]. se realizeaza sub forma de
' apei, de viteza v, este: caldura laten ta, debitul de vap ori de
80 Cv = (1 2,5 + 4,1 7v)·1 0-6[k g/ m2· s· mbar] apa degajati de la mancare G rezu lta:
G o.o ~~"'
(9.2. 19)
[k g/s] (9.2.2 1)
Debitu l de vapori de apa G se deter- 1v h .,
mina in func\ie de deb itul masic al no- unde hv se calculeaza cu relatia 9.2.3,
1
xei degajate, Y: · pentru t = 55 °C [kJ/kg].
1
1
G = Gr - Y :;;i Y = Kn· Gr [kg/s] Considerand, in medie, degajarea de
i
(9.2.20) caldura latenta, de la 0 por\ie de man-
unde Kn este coefic ient de parti cipa- care, de 8,7 W (pentru a = 0,5), rezulta
\ie a noxei avand va lori le din tabelul debitul de vapor i pentru o farfurie,
9.3. 1. gr = 3,34· 10·6 k g/s. Atunci, pentru N
farfurii (persoane), rezulta:
Exemplul de ca /cul 5 G = g1 ·N = 3, 34· 10-6 N [kg/s] (9.2.22)
Se calculeaza degajarea de vapori
40 50 60 70 80 de la o baterie de cuprare, cu tempe- 9.2. 1.5 Degaj ari de umiditate de la
- ~ t13 [°CJ ratura ta = 60 °C. Starea aeru lui din in- materiale care se usuca in incapere
capere este t, = 18 °C , <p1 = 50 % , viteza Considerand ca ur .1iditatea ini\iala :;;i
Fig . 9.3. 1. Variafia coefi cient ul uJ · aeru lui paralela cu suprafata apei v = finala a materi alul ui este cp 1, respectiv.
d e ev ap orare, K x, pentru diferite = 1 m/s, presiunea B = 7 45 mm Hg = <p? [kg apa/kg material usca t], debitul
so luti i: t s - t empe rat ura b aii =0,99 1 bar. Suprafa\a ba ii S = 1,2 m 2 . de vapori degajat G este:
~--(~ge n da i n fI9ura 9.3.2). Din tabelul 9.2. 1 rezul ta Is = 51 °C.
 J. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor

G - G <p. - To_ [kg/s] (9.2 .23) si nd rela\ia 9.2.23, daca se cunoa:;;te re/cedare de cal dura :;;i umiditate sunt
- '" 1 ~Cf>; umiditatea ini\iala <p 1 :;;i final a <(>2 a ma- simultane, ipotezele !acute pentru cal-
unde Gm este masa finala a materialu- terialului. in alte situa\ii, trebuie sa se c ulul dega jaril or/consumurilor de umi-
lui urned care i:;;i modifica umi ditatea in dispuna de date specifice care sa per- ditate trebuie sa fi e similare c u cele
incapere, in unitatea de timp [kg/s]. mita evaluarea consumulu i de vapori pentru calcu lul degajarilor/pierderil or
din incaperi . de caldura. Un exemplu ii constitue
9.2.1.6 Degajari de umiditate la arderea ca lculul in si tu a\ia unei scheme de
unor substanfe 9.2.2. Calculul sarcinii ven til are "jos-sus" prezentat in conti -
Debitul de vapori G produs prin ar- de umiditate a lncaperii nuare.
derea unui debit de substan\a combu- Preluarea degajarilor de umiditate in
stibila Ge [kg/s]. rezulta din rela\ia: Sarcina de umiditate de iarna cazul ventiliirii "jos - sus".
G = gv Ge [k g/s] (9.2.24) 1 :;;i de vara in cazul incaperilor aglomerate sau al
unde gv [k g/kg] este masa vaporilor Sarcina de umiditate a unei incaperi ' celor industri ale la care degajarile de
rezultata d ~ n arderea a 1 kg combus- reprezinta debitul de vapori de apa ce umiditate provin , in principal , de la oa-
tibi l. Valoril e gv p en tru ca teva sub - este preluat sau cedat aerului din inca- meni , in cazul ventilarii incaperilor dupa
stan\e co mbustibil e sunt urmatoarele: ' pere de catre aerul de ventilare. Astfel schema de principiu "jos-sus", aceste
- acetilena gv = 0,7 kg/kg definita, sarcina de umiditate nu inclu- I degajari nu vor fi luate in calcul pentru
- benzina - 1,4 kg/k g de debitul de vapori con tinuti in debitul ; bilan\ul zone i de activitate, dupa c um
- hidrogen - 9,0 kg/kg de aer introdus. , nu se include, in bilan\ul termi c, nic i
- gaz de apa - 0,61 kg/kg Sarcina de umiditate a incaperii Gv I caldura latenta - degajata. Explica\ia
- metan - 2,25 kg/kg rezulta din insumarea debitelor de va- : este data de faptul ca vaporii dega ja\i
- gaz de iluminat - 1;3 1 kg/kg pori degaja\i I: Gdeg :;;i a debitelor de ' de om prin respira\ie sau prin evapora-
(din huila). vapori absorbi\i (consuma\i) in incapere re de la suprafa\a pielii, realizeaza un
L Geans: jet cu o densitate mai mica decat a ae-
9.2.1.7 Degajari de umiditate Gv = L Gdeg - L Geans (9.2.25) rului din incapere dirijat spre zona su-
de la calcatu/ rufelor Degajaril e :;;i consumurile de umidita- perioara, astfel inca t nu se modifica bi-
Deb itele de umiditate se pot calcu la te se calculeaza conform § 9.2. 1, in lan\ul zonei inferioare.
considerand urmatoarele degajari spe- func\ie de sursele de umiditate si co- in incaperile industrial e cu degajari
cifi ce de vapori: respunzator starii aerului din incapere importante de caldura :;;i umiditate de
- la calcarea rufelor centrifugate - in situa\ia de calc ul (de obicei, in con - la diverse surse, procesul complex de
0,5 kg/kg rule uscate; di\ii de calc ul nominale de vara $i de transfer termi c pe verticala conduce la
- la calcarea hainelor :;;i covoarelor - iarna). Se obtin astfel sarcinil e nomina- stratificarea aerului interior. Pentru a
2,5 kg/k g material-uscat. le de vapori pentru fiecare situati e de efectua bilan\ul zonei de lucru , se fo -
calcul, diferite datorita condi\iilor interi - losesc coefi cien\ii de preluare a caldurii
9.2.1.B Alte degajari ?i consumuri oare si ipotezelor de calcul spec ifice. a :;;i umidita\ii {3. Valorile coeficien\ilor
de umiditate Cunoa:;;terea sarcinii de umiditate a = f3 sunt date in tabelul 9.2.3 in func-
in multe situa\ii , degajarile de umidi- este necesara pentru ca lcularea razei \ie de raza procesului de preluare a
tate trebuie stabilite pe cale experi - procesului de evolu\ie a aerului din in- caldurii :;;i umidita\ii din incapere [ , de
m entala, prin cantarire (exemplu: la us- capere :;;i pentru determinarea debitului raportul dintre inal\imea zonei de lucru
carea materi alelor, daca nu se c unosc de aer. Deoarece procesele de prelua- , :;;i inal\imea totala a halei hz/h, :;;i de
valorile umidita\ii <p1 :;;i <p2 impuse de
procesul tehnologic, la uscarea in con- Tabelul 9.2.3. Valorile coeficientilor a = ~ de preluare a caldurii,
tact cu suprafe\e calde etc). resoectiv umiditatii in zona de lucru
Debitele de vapori care se degaja de Directia procesului, E
la diferite ma:;;ini :;;i utilaje sau de la hz
- 555 I 622 714 833 1000 1250 I 1570 ! 2700 I 5000 I ·+no
conducte neetanse, depind de tip ul h
Propaqare ordonata (a = 0,075)
acestora, de gradul de uzura, de pro-
0, 1 0, 10 I 0,09 0,08 : 0.08 I 0,08 I 0.08 I 0,09 0, 12 ! 0, 19 0,40
cesu l tehno log ic. Astfel de date sunt
0,2 0,20 I o, 17 ; 0, 16 . 0, 15 I 0, 13 I0, 13 ! 0, 14 I 0, 18 I 0,24 I 0,42
furnizate d e documentatia de speciali-
tate penlru fiecare ram ura industriala.
0,3 0,30 ! 0,27 i 0.24 : 0.22 : 0. 20 i a. I
19 0.20 0.23 : o.30 : 0.48
,__Q_,~_ .. 0,40 i 0,35 0,34 I 0,29 I 0, 26 I 0,25 0.26 - I 0,27 I 0,35 I 0,53
Consumurile de umiditate sunt, de
0,5 o.5o I 0.44 0,42 0,38 I 0,34 I 0, 33 I 0,33 I 0,35 0,4 1 0,59
asemenea, dificil de evaluat. Ele pot
apare in situa\ia condensarii vaporilor
0,6 i
0,60 I o,56 ! 0,5 1 0,49 1 0,47 . 0,44 i 0,42 I 0,45 ~ 0,49 I 0,66
0,7 0,70 i 0,70 0,65 I 0,6 1 0,60 I 0,56 -i 0,55 I 0,54 I 0,62 I 0,74
de apa pe suprafe\ele reci ale materia -
lelor :;;i elemenlelor de constructii, sau
0,9 0,90 I 0,89 0,88 ' 0,86 ' 0,84 : 0,83 i 0,83
l
,__Q_,?_ . (),80 I 0,79 0,76 0,73 ~ 0,72 I 0,69 ! 0,68 0,68 I 0,73 0,82
0,8 1 0,83 ; 0,90
·~--=----

in diferite procese tehnologice in care

1,0 1,0 i 1,0 1,0 !I 1,0 I 1,0 I 1,0 I 1,0 1,0 I 1,0 1,0
se lucreaza cu substan \e higroscopice.
Propagare dezordonata (a = 1,0)
De obicei, deb itele de vapori ce co n-
0, 1 0,10 I 0, 15 ! 0,2 . 0,3 1 : 0,40 0,5 1 i 0,60 0,7 1 : 0,8 1 0,91
denseaza p e suprafe\e sunt negli jate in
0,2 0,20 0,26 0,24 0,41 i 0,49 o,58 I 0,66 0,76 0,83 0,9~
calcul. ~

0,3 0,30 I 0,37 0,43 0,50 0,56 I 0,64_'. 0,71 0 ,79 I 0,86 0,93
Absorb\ia vaporilor de apa in stratul de
0,4 0,40 I 0,44 0,53 0,57 ; 0,62 0,69 ' 0,76 ! 0,8 1 0,88 ------
0,94
zugraveala de pe pere\i depinde de
__Q2_ _ 0_,_?_()_ l 0,53 0, 59 i ·o,6~ ; o,7o I o,74 I 0,79 0,84 0, 90 0,95
porozitatea acestuia. Anumite materiale,
0,6 0,60 I o.64 0,67 0 ,72 1 0,76 ! 0, 80 i 0,83 0,88 0,9 1 0,96
ca de exemplu, vopselele gliceroftalice au
0,7 0,70 I 0,76 0,77 0,79 ! 0,83 0,85 ; 0,89 I 0,90 -- 0,94 __0,97 -
o capacitate de absorbtje nula.
0,85 ' 0,87 I 0,88 I 0,9Q 0,92
in cazu l unor material e ce absorb ~ -
0,80 : 0,83 0,94 0,96 - ~
1
,__Q_,L 0,90 I 0,91 0,92 - 0,93 0,94 II 0,95 0,96 _I 0,97 _ o.~L 0,99
umiditatea din aerul incaperii, consu- ! 1
1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 ! 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
mul de umidi tate se poate calcula fo lo-
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

caracterul de propagare, ordonata sau 9.3.1. Surse de degajari de gaze sistemului de conduc te [m3];
dezordonata. ~i vapori nocivi - M - masa moleculara [kg/kmol);
In acest caz, sarcina de umiditate a ! - T - temperatura gazelor sau vapo-
zonei de lucru se calculeaza cu rela\ia: Degajari de C02 de la oameni rilor [K] .
G,1 = f3 G (9.2.26) in orice incapere social-culturala , de Reactii chimice
unde G este d ebitul total de vapori locui t sau industriala se intalne$te pre- Cantitatea de gaze si vapori rezultata
de apa degaja\i in incapere. zenta om ului care, in procesul de expi- poate fi ca lc ulata cunoscand natura $i
ra\ie, degaja o anumita cantitate de can titatea de substante intrate in reac-
9.3. Bilanjurile de gaze, bioxid de carbon gco2. Degajarile de tia c himica. La aceste determinari tre-
vapori §I P..raf ~le unei C02 se calculeaza c u rela\ia: buie sa se \ina seama de faptul ca nu
mcapen Yco2 = N· gco2 [g/ h] (9 .3. 1) \ totdeauna se lucreaza cu substan\e
unde: chimice pure, c i "tehn ic pure", astfel
Efectele substan\elor nocive asupra - Yco2 este can titatea totala de C02 incat, in urma reac\i ilor, pot rezulta si
organismului omenesc depind de natu- dintr-o incapere ; alte substan \e care pot fi $i ele nocive.
ra $i concentratia lor in aeru l incaperii, - N - numarul de persoane; Degajari de vapori nocivi
precum $i de durata acestora. Unele - gco2 - degajare specifica de C02 in de pe suprafete deschise
s ubstante produc intoxicatii acute func\i e de varsta $i natura activitatii Sunt specifice, in general, procese lor
chiar la durate scurte de inhalare , allele desfa$urate [g/ h. pers] conform ta- de tratare termica de suprafata in solu -
produc intoxicatii cronice in cazu l pre- belului 9.3. 1. \ii chimice. Pentru solu\ii utilizate cu-
luarii lor lente d e catre organism . Alte Degajari de gaze $i vapori rent in tratamentele de suprafa\a a me-
substante sunt iritante, narcotice sa u de la utilaje $i conducte talelor (bai industriale) se determina flu-
numai rau mirositoare. In sf3r$it, unele De$i utilajele $i conductele se con- xul total de masa , Gr, care con\ine va-
substante. in amestec cu aerul , pot struiesc etan$e exista scapari prin ne- pori de apa $i substan\e chimice, con -
provoca explozii sau incendii. etan$eitatil e acestora care cresc odata form rela\iei:
in diferite sectii ale intreprinderilor in- c u gradul lor de uzura. Aceste scapari Gr = (Kx · Gv)/100 [kg/ m2 h] (9 .3.3)
dustriale diversitatea substan\elor noci- variaza in limite foarte largi (0 ... 12 % ) in care:
ve degajate imbraca o gama foarte lar- din volumul interior al utilajelor $i siste- - Kx este coe ficientul de evaporare
ga. in Normele generale de protectie a mului de conduc te. indicat in figura 9.3 .1;
muncii (N .G.P.M .) sunt date concentra- Presupunand ca sc aparile de gaze $i - Gv - cantitatea total a de vapori
•.
\iile maxime admisibile in aerul incape- vapori se supun acelora$i legi ca $i [kg/m 2·h).
rilor, pentru fiecare substanta in parte, curgerea prin orifi c ii mici in regim adi- Rela\ia 9.3.3 este reprezentata grafic
concentra\ii care, impreuna cu debitele abatic, acestea se pot determina cu re- in figura 9.3.2.
de substan\e degajate, stau la baza la\ia: · Struc tura noxelor $i participa\ia pro-
determinarii debitului de aer de ve ntila- centuala a acestora in fluxul to tal de-
re (tab. 2.3 .9). Y =ck v- f j [kg/h] (9 .3.2) gajat se face, de regula, prin analize
gaztitrimetrice, pe baza coeficientului
unde: de participatie Kn, avand valori indicate
- Y este debitul de substan\e sau va- in tabe lul 9.3.2, in care ts temperatura
13 pori [k g/h]; baii.
Legenda
o Baie -- - - c - coefic ient ce \ine seama de Fluxul de noxe degajat Yx se poate
]
decapare HCI
12 A. Baie decapare H SO presiunea gazelor sau vaporilor din determina cu relati a:
2 4
• Baie d egresare - interiorul utila jelor (c = 0, 12 ... 0,37)
11 <> Baie flu xare ·- - [kg/ m 2 h]
[(kg·kmol·K 112)/ m 3·h]; Yx = K,,·Gr (9.3.4)
f-

0 Baie varuire

1=
f-

'f'Baie cuprare - k - coefic ient de siguran ta ce \ine

10 x Baie fosfa lare seama de uzura utilajelor (k = 1... 2); Evaporarea de pe suprafete
9 - V - volumul interior al utilajului sau acoperite cu solventi, lacuri $i vopsele

8
I-

ti --1
,..._ -
Tabelul 9.3.1. Degajarile de C0 2
Procesul de evaporare este, in gene-
ral, complicat , deoarece canti tatea de
- ale oarnenilor vapori nu este constanta in limp. Pe
'Bf ~fa
.!:
7 t-- t----- --------~--
"'.€ J Varsta omului $i CO? masura ce aerul ambiant se incarca cu
vapori, presiunea par\iala a acestora in
,I
Ol
~ 6 caracterul muncii llh I ! h
)-x !l (
Adu Iti
amestec cu aerul creste si, in conse-
5 ,_ ~ 7 1- f - ----'- --· c in\a, canti tatea de vapori scade.
1 /!. 17 ~'] f-,..< - munca fi zica 45 : 68
in cazul solven tilor, care constitu ie
_{) ~_!:!nca usoara _E_t__;gi _
4 elem entele volatile ale lacurilor $i vop-
I v / I / >" - re aus 23 35
3
1/I~
¥ -0 /
,{'; , ?
Copii pana la 12 ani 12 18
selelor, procesul este $i mai complicat
,/ / ~ _,,,;v:; ~ : ;;; ~ din ca uza peliculei ce se formeaza pe
2
'/
/
}
;. 0 >,, /.
v v---
/.
·,, ~.;
v, ,
/ /

,__ .. Tabelul 9 .3.2 . Structura noxelor $i valorile coeficien ilor de oarticipatie Kn

/I ~./, ,, L' ~ •,, • - >-- f - -
Functiunea baii $i denumirea Compozi\ie ts Natura Kn
/J'.ir/l ~ 'i I
f- f- - ,_ conven\ionala a solutiei din baie de lucru roq noxe i [% ]
~ ')
0 D eca12_a r ~ _ C!:J_ ~_2_S04 H2S04; FeS04 __ - 65- - - -
S02 0,98. -
40 50 60 70 80 90 - ·
D ec~pa r e ~ _H C I H~£eC~2 ______ 40 - -
- -- HCI -- 3~
- -... t 8 1°C] D eg:~sa r e NaOH_;_..t-Jci.2C03 80 -
- --
,__ ____
-
Flu xare Z~C l_2~ Na3P0- 1 60 - -
Fig. 9.3.2. Fluxul de masa pentru - · ---- - - - - t------ - - - ~-·-
Varuire Na28 4Q7; N?2 g<~b___ 90 ---·----- - -
dife rite solutii apoase (v = 2 mis) - - -
ts - temperatura baii .
-----
C~I_ar e _ - -
Fosfatare
- - ---- - H2S04; _CuS04
Fosfat tip 3; H2S0-1 91i-
20/40 - ·S02
·---
S02
13,74_
0,40
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

suprafat a de evaporare. Pana la forma- catie romaneasca cat si straina, la di - rele cu arc electric pentru obtinerea
rea peliculei c.Jegajarea este vio lent<\ terit e regimuri de viteza (turatii), ofera o\elul ui, cantitatea de praf degajata in
dupa care este incetinita considerabil. date asupra compu 5ilor gazelor de con di\ii normal e de func \ionare este
Daca la cele de mai sus se adauga esapament. in tabelul 9.3 .3 sunt date cuprin sa intre 0,7 si 1,4 g!m3.
faptul ca solutiile folosite sunt am este- valorile de gaze esapate si componen-
c uri de lic hide care, in stare de vapori, \ii nocivi pentru motoarele cu benzina Observa/ii:
au presiuni par\iale diferite, determina- si Diesel. • Pen tru alte procese se evalueaza
rea p e cale teoretica a degajaril or d e debitul de aer in fun c\ie de catitatea de
vapori este dificila. Pentru ca lcul e 9.3.2. Surse ~ i degajari de praf materiale ce intra in procesul de pro-
rap ide, aproximative, se pot folosi no- ductie si care sunt surse de produce-
mograme de tipul celor din figurile Degajarile de prat din incaperile in- . rea prafului . De exemplu , pentru insta -
9 .3.3, 9.3.4 si 9.3.5. dustriale ridica probleme greu de rezol- , latiil e de dezbatere a miezului de for-
Degajari de gaze de la motoare cu vat, atat din punct de vedere al ac\iunii , mare de pe piesele turnate se considera
ardere intema nocive asupra oamenilor sau utilajelor. , circa 7000 ... 1000 m3/ h·m2 gratar.
Cantitatea de gaze degajate depinde cat si din punct de vedere al stabilirii ; in procesele de sudare 1 kg de elec-
de tipul m otorului , combustibilul folosit cantitatii dega jate in diferite procese . trozi degaja 20 g substan\e nocive
si tura\ie (viteza). Motoarele cu explozie de produc\i e. j (amestec de bioxid de mangan, com -
functionand cu benzina obisnuita elibe- Pentru procesele tehnologice care pusi ai azotului si praf fin).
reaza gaze in componenta carora ele- includ farami\area mecanica a corpuri- !
mentele cele mai periculoase sunt oxidul lor solide, prelucrarea suprafetelor cor- • in cazul cuptoarelor cu plumb topit
de carbon si acroleina. In cazul utilizarii purilor solide precum si acolo unde se sau al bailor cu p lumb se degaja aero-
benzinei etilate, gazele de esapament lucreaza cu materiale pulverulente, 1 soli de plumb prin formarea zgurii, da-

contin, pe langa cei doi constituien\i, si cantitatea de praf se poate determina ' torita capacita\ii de oxidare extrem de
oxid de plumb, extrem de periculos (va- numai prin metoda gravirnetrica. Prin j mari pe care o are plumbul la tempe-
loare admisibila de 0,004 mg/I). aceasta metoda se determina cantita- ; raturi ridicate in contact cu oxigenul
Pentru motoarele Diesel, gazele de tea totala de praf, cea depusa si cea I din aer. in timpul evacuarii zgurei prin
e5apament au constituien\i cu p ericu - care se gase5te in suspensie. Pentru I procesele actuale, cantitatea de aero-
lozitate maxima: acroleina (aldehida determinarea debitului de aer intere- . soli de plumb dega jata , inregistreaza
acrilica, acrilaldehida sau propenal) in ' seaza numai cea in suspensie. I valori intre 44,6 si 166 mg/ m3.
procent d e greutate 14 % si oxid de fn procesele cu reac\ii chimice (insta -
carbon 38 %. la\ii de ardere, ob\inerea materialelor • fn procesele de polizare a pieselor
Cercetari, pe o gama variata de mo- etc.) cantitatea de praf se poate evalua ' metalice, tinand seama de durata efec-
to are cu benzina $i Diesel atat de fabri - aproxirnativ, pornind de la ecua\ia re- tiva de lucru , cantitatea de praf emisa
' ac\iei chimice. De exernplu, la cuptoa- este 100 ... 250 g/h la debavurare si
~100
(l)

:§ 80
:::;;
==it !'.¥ / .6
h i&
~

IR :-
,_,.c;:. v 15
v
v-

;VV1 ~
~ 60 ~./- ""' 50 - _, ~
Fig . 9.3.5 Evaporarea
g. 40 I~ /x- -
111 I/ ...,~
n - - ..:- -
())
.- ::0 0., 0

----
1 'I v "'" c.- _,. \ \ I I solvent ilor d in lacuri
~ 40 ...... -r :::r- '11 I

~ ~~ 2 4
II v > 'lll L.
,_ / 3 1 ~ i vopsele
20 ftl(S ~:,.-
Q) 1-- (])
-~

ID I <ll 30 1, I -terebentina; 2, II - ben-

~
ID
0 '"""
O 20 40 60 80 1001 20140160 180
§
E
: :; 20
'/
1V "4
zina; 3 , Ill benzen ;
4, IV - benzina de lacuri (ci-
0::: Timpul [min]
(])
./
Fig, 9.3 .3. Evaporarea sol venfi lo r:
1 - etilace tat; 2- benzen; 3 - alcool
butilic tertiar (trimetilcarbinol);
D
© 10
~ 0
a::
v 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 la lacuri slabe).
frele arabe se refera la la-
curi grase, iar cele roman e

4 - tolu en; 5 - acetat de butil; Timpul !min]

6 - dietil carbonat; 7 - solvent nafta;
8 - acetat amil; 9 - apa; 10 - alcool
Tabelul 9 .3.3. Deb ite de gaze e~a p ate ~ i c o mpo nenti nocivi
butilic; 11 - alcool etilic; 12 - furfurol.
Denumirea parametrulu_i Tura\ia motorului [rot/min]
si unitatea de masura ~8 00 1100 T 1500 '"21o~ 2500~000
MOTOARE CU BENZINA
vitez~ de iesire [m/sL _ _ _ - ~ ~9. ~ - _ 12,7_ ~.2_17 , 8
debitul volumic fm3/hl 33,4 36 ,3 . 38, 4 . 5 1,8 66,7 72,6
~ bitul masic (kg/ h] __ ·- - 41 ,5 45,0 --~L!i__i_ 64,3 _ 8SQ_ _22, 1
concentratie acroleina fmg~ _ 10,0 10,2 10, 1 11,4 11,8 12, 1
debit _ma sic acroleina [ mgfl:l..l 334,6 386,7 . 387,3 590,7 779,9 878,8
_concen_t~ O [ rf!g/m 3] ___ 84,0 79,0 90,0 ~3_,0_ 100 , 0 -1.QLQ_
debit masic CO fmq/ hl 2811,""o- 2869 ,6 : 3452-:0 4819 ,0 6609 ,0 8800 ,0
MOTOARE DIESEL
Fig . 9.3.4. Eva porarea arnestecurilo r viteza de iesire [m/s] __ _ _ --2.?. _ 6, _1 - _s8_ 8,4 _9 ,L ~~
d e solvent i: ~itul volumic [m3L1:!1 _94,0 _ll_O,'.L'._ 122,9_ 1 5 1 .~ 1n g__ 189,8_
- - - --
1 - ace tat de etil 100%; 2 - alcool debit masic [kg/ hl 11 6,6 136,7 I 152,4 188,3 2 19,7 235,4
butilic 25% + acetat de etil 75%; soncentr~c_roleina_[r:!1_9/m 3]_ 8,0 15,0 35,0 . 50,0 46,0 35,0
3 - alcool butilic 50 % + acetat de etil debit_ masis; acroleina [m g/~] 752,2- 1654,Q I 4303,0759J.,Ol 973,Q 6644,Q
50 %; 4 - alcool butilic 75% 1- acetat concen trati e CO [m_g/m3] __ ~o .Q_ ,.._23,o_:.._5Q..& __ 74,o_ 45,o 30,6
de eti l 25 % ; 5 - alcool butilic 100 % . debit masic CO [mg/h] 1880,0 2537 ,0 6 147,0 11 238 ,0 7973,0 5695,0
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor . de ventilare si. climatizare
I. lnstalatii

25 ... 50 g/h la cura )ire - $1efuire. cunoscul} dupa un anumit interval de Yr = 0,75 g/m 3.
timp r: Conform rela!iei 9.4.4 rezulta :
9.4. Debitul de aer pentru Yt = (yr + Y/ L}·(1 - e-Lr.N) + y; eLtN
L=
4
- 5 33 m3 I s =
ventilarea sau climatizarea (9.4. 3) 1,5 - 0,75 '
lncaperilor - Este impusa prin norme concentra- = 19.200m3 / h
!ia fin ala , y1 $ Ya dnus1b11 si se cere debi-
9.4.1. Relafii generale de calcul tul de aer necesar, L:
L=-Y_ _ .!:'.'._ y, - y, (9 .4.4)
9.4.2. Debitul de aer pentru
Debit de aer: cantitatea orara de aer y, - y, r y, - y, incaperi climatizate
introdusa intr-o incapere, necesara
p e ntru men\inerea concentratiei unei Rela\ia 9.4.4 a fost obtinuta din 9.4.2 9.4.2. 1 Sistemul de ventilare "sus-jos",
noxe la o valoare data. in cazul m ai prin dezvoltarea in serie a term enului "sus-sus " sau "s us-jos/sus"
multor noxe se determina cate un debit i e LiN = 1 + L r!V. Considerand fun c \io- 1 Pentru incaperile climatizate debitul
I
d e aer pentru fiecare dintre acestea $i narea permanenta a instala\i ei, -r = "", \ de aer necesar rezulta , de regu la. din
se adopta eel mai mare debit rezultat 1 relatia debitului de aer devine: i conditia eliminarii simultane a caldurii
prin calcul. Fae excep\ie de la aceasta I L= - y- ; $i umiditatii in exces in perioada calda
9 5
regula cateva noxe, ce vor fi indicate y ,- y, ( .4 . ) I a anului. Rezolvarea are loc utilizand
ulterior, pentru care d ebitele se insu- diagrama h-x. Se inscrie in diagrama
m eaza. cu yr $ ya (y admisib il) h-x (fig . 9.4.1a) punctul de stare a
Ecuatia di feren\iala de bilan\ p entru Debitul de aer L, necesar diluarii di- aerului interior Iv, pe baza temperaturi i
o incapere de volum V: verselor nocivita\i se determina c u re- t; si a um idita\i i re lative <pi, adoptate pe
(Lyr + Y-Lr) dt = Vdy (9.4.1) la\iile indicate in tabelul 9.4 .1. considerente tehnologice sau de con-
in care: f ort.
- L este debitul de aer [m3/s); Exemplul de ca/cul 1 Se calcu leaza raza p roce sului,
- Y - degajari le nocive ale incaperii intr-o incapere cu V = 120 m3 se de- Ev = Ovl Gv, c u Ov - sarcina term ica de
[g/s]; gaja Y = 0,4 g/s C02. Concentra\ia ini- I
vara [kW] $i Gv - sarcina de umiditate
- V - volumul i ncaperii [m3]; \iala de C02 in aeru l incaperii, de vara [kg/s]. Prin punctu l Iv se duce
- r - timp ul [s]; y; = 1,0 g/ m 3- iar in aerul exterior, o paralela la Ev (direc\ia corecta se ob-
- yr, y - concentratiile noxei in aerul Yr = 0,75 g/ m 3 . \ine unind punc tul 0 °C cu valoarea Ev
introdus, respectiv , in aerul incaperii la Debit ul de aer pentru ventilare, inscrisa pe marginea diagramei) p ana
un moment dat [g/ m3]. L , = 0,20 m 3/s. Se cere concentratia intersecteaza temperatura te = t; - f\ t in
Ecua\ia 9.4 .1 integrata conduce la de C02 dupa 30 min. Aplicand rela\ia punctu l Cv. Diferen\a M se alege
rela\ia: 9.4.3 rezulta: 5 .. . 10°C pentru sistemele de ventilare
L(y,- y,)- Y - ff 'N
(9.4.2) 0,75 + y, =( ~:~)1 - e-0~30ro•1:-o) +
cu refu lare sus $i evacuare jos sau sus
$i 2 .. .3 °C pentru sistemele jos-sus.
L(y, - y,)- Y 1

: Din diagrama h - x se ci tesc marimi le

+ 1,0 -e o.2306n'120 = 2,66 g/m1
c u y;, y1 - concentratii le initiala, res- caracteristice ale punctelor Iv $i Cv
p ectiv, finala ale noxei in aeru l incaperii Exemplul de ca/cul 2 (h,, x,; he, xe). Debitul de aer necesar va
la momentul init ial, r = 0 $i final r. intr-o incapere in care se dega ja fi:
Rela\ia 9.4.2 poate fi uti!iza ta in doua Y = 4 g/s C02 se cere sa se determin e
L. =Q -,,- =Gv - - '!,g 's'
t~ I J (9.4.6)
scopuri: debitul de aer L pentru a nu se dep3$i h r- he X r Xe
- Se urmare$l e determinarea con- concen tra\ia admisibila, Ya = 1,5 g/ m3_
cen tratiei finale y1 (debitul de aer L fiind Concentratia C02 in aeru l exteri or, Recalcularea parametrilor aerului re-
fulat iarna. in mulle cazuri debitul de
Tabelul 9 .4.1. Re latia pentru determin area debitului de aer , aer, determinat pentru sezonul cald, se
Dega jare nociva men\ine acela$i $i pentru sezonul rece .
Caldura percep tibila +
Vapori de apa 1 Caldura + fGaze, vapori, praf Se cunosc , pe baza de calcul, sarcina
latenta
j v~~i de a12a I de incalzire Q,, sarcina de umiditate, G;
- (umidi tate)
O/ha- hr Gv/Xa-Xr i (Q+Gvhv)/(ha- hr) ~ Y/ya-yr $i debitul de aer L deter minat anteri or.
~----------------------------
Pe baza bilan\urilor rezulta parame trii
h aerului reful at iarna:

h ~----
he= h,- 9_,_. X e--- X 1 - ~ (9 .4.7)
I _
L ' L
rn t c·
t ' v "1 ' 1 0

·1 - -7T'-h t1 Punc tul C; rezulta la intersec \ia unei

~l ~/' J
C' / p ara lele la raza proces ului iarna
t c'
f '-. I
Ei = Q/G; c u unul din parametrii
'
' calc ula\ i, h, sau x,, a$a c um se arata in
· hc
figura 9.4.1b.
'·

L.~
Observatie: Q, poate fi pozitiv, zero
sau negativ $i, in consecinta, he ;; h ,.
x xI x Se va verifi ca daca le;::: 15 °C (pentru
a b a nu apare senza\ia de curent).
Fig. 9.4.1 . Dete r m inarea deb itului d e aer pentru incap e ri clim ati za te
Daca Laina *
Lvara, determinarea de -
bitului de aer se fa ce ca pentru situa\ia
i n sistemul "su s-jos":
de vara.
a - cazul de vara; b - cazul de iarna.
------~ - -------------------~
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

Exemplu/ de ca/cul 3 oameni 2,3 kW, de la PC 6 kW $i de la 0 G (9.4.8)

intr-o incapere de produc tie, sarci na corpurile de incalzire (care asigura o h 5 = he + - ; X 5 =X c+ -
L L
de rac ire Ov - 25 kW, iar cea de incalzire de garda de +5 °C) de 10,3
umiditate Gv = 11 ,25 kg'h = 0,0031 25 kg.ls. kW. Bilantul de umiditate, ce reprezinta Pentru incaperi c li matizate (in lipsa
Starea aerului interior este definita de degajaril e de umiditate de la oameni, altar precizari):
t, = 26 °C $i q>1 = 50 %. Temperatura este G =0,3 · 1Q-3 kg/s. Oz.t = a·O = (0,4 .. 0,5)·0 ;
aerului refulat tc 18 °C. Se cere Parametrii aerului refu lat, iarna Ci, in Gz.t = [JG= (0,4 ... 0,5)·G
debitu l de aer L condi\iile men\inerii debitului de aer in ca zul de iarna, in mo d curent , si-
Rezo/vare Ev 25/0,003 125 determinat din condi\ii de vara, vor fi : tua\i a se prezinta ca in fig. 9.4 .3.b, res-
= 8000 kJ/kg. Pe diagrama h-x se citesc pectiv , cand 0 de gaJfJn < O consumuri
h c= h,-!1.= 43,2 o,5 = 43 kJ / kg
parametrii punctu lui Iv : h, L 2,6 1 ( O pierderi). Daca 0 degaflri > O consumufl, ca-
= 53 kJ/kg , x; = 10,66 g/kg. Paralela la zul este identic c u eel de vara (fig.
Ev= 8000 prin Iv intersecteaza tc = 18 °C X c= X r- ~ = 8,25- 0, 3 =8, 13g/kg 9.4.3 a).
L 2.6 1
in Cv (fig. 9.4 .1 a) pentru care corespund:
he = 41,4 kJ/kg , Xe = 9,2 1 g/kg. Debitul • 9.4.2.2 Sistemul de ventilare "jos-sus " 9.4.2.3 incaperi termostatate (cu
de aer necesar, L: Situatia poate apare in cazu l salilor acela?i punct de roua vara ?i iarna)
L- 25 _ 0,003 125 _ aglom erate la care introducerea aerului Aceasta categorie de incaperi nece-
- 53 - 41,4 - (10,66 - 9,2 1)101 - se face direct in zona de $edere (con- sita aceia$i parametri ai aeru lui interi or
tratreapta, spatarul sau picioru l scau- vara si iarna Iv = /; (fig. 9.4 .4). Debitul
= 2, 155 kg /s= 7760 kg / h nului) sau a incaperilor industriale de de aer se determina pe baza metodo-
Exemplul de ca/cul 4 inal\ime mare la care introducerea ae- logiei indicate mai sus.
Se considera o sala , avand dimensi- rului se face in sau imediat in apropie-
unile 20x 15,4 m , cu destina\ia birou fi- rea zonei de lucru . Bilan\urile termice $i L =~ = ~
h- hc X r- Xc
nanciar -contabilitate, avand sarcina to- de umiditate se intocmesc separat
tala de racire Ov - 14,65 kW rezultata pentru zona de lucru :;;i separat pentru iar parametrii aerului refulat iarna:
din aporturi din exterior - 6 kW; dega- partea superioara. Debitul de aer se h e= h ; - Q;/L; Xe= Xi - G;/L , C U L de-
jari de la ocupanti - 2,3 kW, degajari de determina pe baza bilan\urilor pentru terminat pentru cazul de vara.
la PC - 6 kW $i de la ifuminat - 0,35 kW. zona de lucru : Pentru acela$i gen de acti vitate $i
Degajarile de umiditate de la oameni L = --9.!!_ = ~ aceea$i temperatura interioara, sarci na
Gv = 0,55 · 10-3 k g/s. h r- h e X r- X c de umiditate este constanta (Gv = G;)
Parametrii de stare ai aerului interior: iar parametrii aerului evacuat la partea
vara , Iv( /, = 26 °C $i <p = 50 % ); iarna, superioara Sv (fig . 9.4.3), pe baza
/; (t; = 22 °C $i <p = 50 % ). bilan\urilor globale:
Se determina debitul de aer necesar
pentru evacuarea caldurii $i um idita\ii h
in exces, schem a de ventilare fiind
sus-sus/sus-jos.
Rezolvare ti=26 °C
Debitul de aer se determina fo losind
diferen\a de temperatura M c, intre aerul
lc=2 1 °C
interior t, $i aerul refulat tc. Raza pro-
cesuiui 1::v = Ov!Gv = 14,65/0,55 ·· 10-3 =
= 26.600 kJ/kg. Se reprezinta punctu l
de stare al aerului interior Iv, in diagra-
ma h - x, prin care se duce o paralela
la Ev . in func \i e de schema de venti-
lare se alege o diferen\a de temperatu - x
ra M c. Se adopta M c= 5 K.
Starea aerului tratat Cv rezulta la in- Fig. 9.4.4 . Determinarea debitului
X· [g/kgj de aer pentru incaperi cu acela?i
tersec \ia izo termei le = 2 1 °C cu para-
lela la raza procesului dusa prin Iv. Pa- Fig. 9.4.2. Exemplul de calcul 4. punct de roua vara ?i iarna.
rame trii de stare pentru aerul refulat Cv
sun!: fc = 2 1 °C; Xe = 10,4 g/kg; h ~-----~--~ h c I
he= 47,4 kJ/kg {fi g. 9.4.2). i- - - - - - ' -..sv tc he
~'·'
Debitul de aer se determ ina cu una ts / '-0
din rela\iil e: x-
I 1 1 ---~y-;; Iv
<I , . i I\ <;! 00/0
- -'
o. 14,65 '· .t-1-..> ' ,,
\... Ii \\i
L =--"-' = 2,62 kg / s I C -~6,, ~ '- '-1'.l°"
h ,- h .- 53 - 47,4 v C' ts I)
_,,.
G, 0,55
L =--= = 2,62 kg ls
X,-- X c 10,5 - 10.29
Nivelul ratei de schimb de aer este
n = 6,55 h- 1 (pentru debitul de aer rezul-
x xC xI x
tat din condi\ia de evacuare a caldurii).
Aceea$i incapere are bilan\ul termic de
a b
Fig. 9.4 .3. Idem, in sistemul " jos-s us ":
iarna Q, = 0,6 kW avand in componenta:
a - cazul de vara: b - cazul d"'e'-1
"".a""'rn'-"a,,_,-. _ _ _ _ _ _ ____,
pierderile de caldura O p= 19,2 kW de la I
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor
de unde rezu lta x, - vara = x, - iarna,
a$a c um se observa din figura 9.4.4 .
9.4.3. Debitul de aer pentru
lncaperi ventilate mecanic
Spre deosebire de instalatiile de cli -
m atizare, instala\iiie de ventilare meca -
nica necesita d ebite di stin cte pentru
cele doua peri oade ale anului , rece $i
calda, acest lucru rezultand din dife-
ren\ele de temperatura dintre aerul in-
teri or $i eel reful at, in cele doua situa\ii .
Se cauta ca debitul de aer de vara sa
fi e un multiplu a l deb itului de aer pen-
tru iarna, respectiv, instala\ia de ven-
tilare sa fie alca tuita din mai multe uni-
tati identice.
Vara vor functiona, in condi\ii de
temperatura exterioara maxima, toate
unita\ile iar iarna, una dintre ele.
Debitul de aer vara pentru i ncaperi
cu degajari importante
de caldura perceptibila (sensibila)
Sarcina termica de racire este con -
stituita din degajari de caldura de la
suprafe\e calde, motoare etc. precum
$i din aporturile de ca ldura din exterior .
Degajarile de umiditate (vapori de
apa) sunt neimportante $i, in consecin-
\a, raza procesului are valori mari. in
aceste cazuri se limiteaza cre$terea
temperaturii aeru lui interior t,, fa\a de
temperatura aerului care se introduce
in incapere (ex terior) t; = te + ~t. in care
M ~ 5 °C. (fig. 9.4.5a)
Pe diagrama h - x se precizeaza
starea aerului introdus Ev, prin care se
duce o para lela la [ v = Ov!Gv care se
intersecteaza cu t,, determinand starea
aerului interior Iv.
[kg/s] (9 _4 _9 )
L=~=~
h, - he X ,- X e
Debitul de aer vara pentru incaperi
cu degajari importante de caldura
latenta
Sarc ina termica este determinata, in
cea mai mare parte, d e con tinulul de
h h
x xc
a
Fig. 9.4.5. Determinarea debitului de aer pentru incaperi ventilate mecanic , vara :
a - limitarea temperaturii; b - limitarea umidita(ii relative.
I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare
caldura al vaporil or de apa degaja\i in Debitul de aer iarna pentru incaperi
incapere. 0 parte din dega jarile $i cu bilant termic pozitiv
aporturile de caldura servesc la eva- Temperatura aerului refulat este infe-
porarea unei can tita\i de apa astfel ca rioara temperaturii aerului interior , fiind
temperatura aerului interior nu su fera necesara evacuarea caldurii din inca -
cre$teri importante. Raza procesului pere si in timpul iernii ( Q, = 0 degajjri -
are valori moderate, apropiindu-se ca - O consumun > 0). Este cazul incaperilor
direc\ie de izoterme. Se poate, deci, • inlerioare aglomerate, al incaperilor cu
intampla ca aerul refulat sa ajunga la degajari importante de caldura etc. Se
saturatie, tara ca temperatura lui sa su- procedeaza similar ca la punctul ante-
fere o cre$1ere de 5 °C. in aceste ca- ri or dupa care se calcul eaza debitul de
zuri se limiteaza, nu cre$terea tempe- aer c u relatia : o. G.
raturii , c i cre$lerea umidita\ii relative. . L = - -'- = - - '-
h r- hr Xr-Xr
Prin punctul Ev (fi g. 9.4.5b) se duce o
paralela la Ev care se intersecteaza cu Se verifica daca tr ;:: tr mm = + 15 °C,
q>adm, determin and starea aeru lu i refular ea c u o temperatura inferioara
interior Iv (q>adm se alege corespunzator creand se nza\ ia de c urent. Daca
procesului tehnologic sau recomanda- tr < tr min , se adopta ca temperatura de
rilor din Normele generale de protec\ie refulare tr "' tr mm ob\inandu -se punctul
a muncii NGPM). Deb itul de aer se de- R1 la intersectia cu Xe, prin care se
termina cu rela\ia 9 .4 .9. duce o paralela la £;. lntersec\ia aces-
teia c u izoterma t; determina noua sta-
Debitul de aer iarna pentru incaperi re a aerului interior, /'; (fig. 9.4.6b).
cu bilant termic negativ Debitul de aer necesar va fi :
Ventilarea incaperilor se face cu aer
exterior sau am estecat, dupa o incalzi-
L, = __g__ =__§__ > L
h,- i,, X11- Xr1
re prealabila a acestuia peste tempera-
tura aerului interior deoarece O cons umuri
(in special pierderile de caldura) sunt Exemplu/ de ca/cul 5
mai mari decat O r1egapn (Q, = 0 degaifJri - Cazul cand degajarea de caldura
- O consumuri < 0). Prin punctul /; (fig . perceptibila este preponderenta
9.4.6a) se duce o paralela la £; = Q/ G; Se con sidera un atelier de confec \ii
care se intersecteaza c u Xe in R; (starea c u dimensiunile Ix bx h = 48 x 18 x 5,4 m
aerului refulat in incapere). c u un numar de 250 lucratori . Aportu -
Debitul de aer se determina cu rile de caldura prin pere\i $i ferestre
rela tia: L =__g__ __g_ = O ap = 40,5 kW, degajaril e de caldura
de la oameni $i utilaje 0 d.eg = 37,5 kW,
h, - h, x, - x,
degajarile de umiditate de la oameni
Daca. din anumite motive, se limitea- G = 12,5 k g/h.
za maximal temperatura de refulare la De terminarea debitului de aer p entru
lr1 debitul de aer se va modifica. Prin ventilare
R 1 (determinat de intersectia Xe $i lR1) - Debitul de aer delerminal pe baza
se duce o paralela la aceea$i raza a numarului de schimburi orare pentru
procesului r, pana intersecteaza t, in astfel de incaperi fara degajari de po-
/ '; (noua stare a aerului interior). luan\i; se recomanda un numar orar de
Noul d ebi t de aer: schimburi n = 3 ... 6 tr 1
: L, = ___Q_ '"" _ Ci_ > L I L = n · V = (3 ... 6) · (4 8 · 18 · 5,4) =
h,, - flc, X,, - Xe I = 14 _000 .. .28.000 m 3! ti =
I 4,6 7 ..... 9,34 kg/s
- Determinarea debitului de aer pe
I baza debilului specific pentru munca u-
$Oara la post fix (manuala); se recoman-
i da un debit de aer de 0,014 m3/s pers=
· == 50 m 3 /h, pers.
L = 250 · 0,0 14 · 3600 = 12.600 m 3/ h=
= 4, 2 kg/s
Con\inu tul de umidilate in zona de
lucru:
G 3,47
X, -= Xe.-+- = 10,65 + - - =
L 4.2
~ 11,48 , 12 g/kg
- Determinarea debitului de aer dupa
xI x sarc ina de racire (fig. 9.4.5) presupu -
b nand o temperalura exterioara de cal-
cu l lcv = 29,2 °C $i x = 10,65 g/kg:
temperatura interioara treb uie sa fie
t; s l.cv ~ :i -= 34 °C, ceea ce din punc l
 L lnstalatii
. de ventilare si. climatizare
de ve dere al confortului este inaccep -
tab ila.
Se limiteaza temperatura interioara la
3 1 °C, iar p e baza gradientului de tem-
peratura (3. care pentru aceste tipuri de
incaperi este de 1 Ki m . se determin a
temperatura aerului evac uat t a:
ta = t, + C.h-{3 = 3 1 + 3,5. 1 = 34 ,5 °C
C.h - diferen j a dintre gurile de evacu-
are "$i planul zonei de lucru [m] .
Debitul d e aer necesar (folosind bi -
lan\ ul de caldura percep tibil a) va fi:
L = _Q_ = 62,5
Cr(J.Jt 1,2 1 (34,5 - 29,2)
= 9,8 m3 /s = 1 \76 kg / s =
= 35.400 m1 / h
adica n = 7,6 IT 1 (cp - caldura masica;
p - densitatea aerului).
Con\inutul de umidilal e in zona de
lucru este :
347
X,= 11,48+ - ' -= 11,78 < 12 g/kg
11,76
- Debitul de aer pentru men\inerea
concentra\iei admisibile de C02
Degajarea de C02 de la ocupan\i :
Yco2 = 250pers · 35 g/h pers = 8750 g/h
Debitul de aer necesar este:
L= Yco2 8750 :=
(y, - y,)co? ~5 - 0, 9
:= 14600 m3/h = 4,87 kg /s
in care Ya este concentrajia
admisibi la in incaperi in care omul se
afl a perman ent (lucru in doua
schimburi), iar y, - concentra\ia de C02
in aerul exterior (ora$ mare).
Con\inutul de umiditate in zona de
lucru
3 47
X, = 10,65+ · = 11,36 <12g/kg
4,87
Verificarea pentru situafia de iarna
Necesarul de caldura este acoperit
de o instal ati e de incalzire cu corpuri
de incalzire $i de degajarile de la oa-
m eni $i utilaje. Daca se admite pentru
starea aerului interior (fig. 9.4. 7):
f, = 20 °C si cpmax = 70 % (Xi = 10,2
g/kg) starea aerului refulat este:
h
x x
a b
Fig. 9.4.6. Determinarea debitului de aer pentru incaperi ventilate mecanic, iarna:
a - trefulare > lmtcr"ior; b - tretufarc < l111terior.
Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor
x, = Xi - G, I L (cu G, - degajarea de ta te G, = 60 kg/ h. Con\inutul de umidi-
umiditate iarna = 2,78 · 10·3 kg/s). tate al aerului refulat, pe ba za debitului
Pentru diferit e debite (L) se ob\ine X r. de aer determinat vara, este :
L = 14000 ... 28000 m 3/h, 60 103
x, = x _ Q = 10 2-
2 78 ' L ' 12,86 3600
X, = 10,2 · - 9,6... 9,8 g/kg
4,67 ... 9,34 = 8,9 g/ kg
L = 12600 m3/h, Starea aerului refulat este punctul
2 78 r 1
X, = 10, 2 - · = 9,5 g/ kg R = [X,nE,= Oi
4, 2
caruia ii corespunde o temperatura de
L = 35400 m3/h, refulare de 25 °C, in condi\iile in care
2,78 caldura degajata acopera pierderile de
X,= 10,2 - - - = 9,9 g/ kg
11,76 ; caldura. Reprezentand procesu l in dia-
grama h - x (fig. 9.4.7) se poate obser-
L = 14600 m 3/ h, va ca instalatia poate functi ona c u
2 78 amestec de 15 % .aer exterior asigu-
X, = 10,2 - · = 9,63 g/ kg
4,87 randu-se $i debitu l minim de aer
proaspat.
Folosind debitul de aer determinat
Exemplul de ca/cul 6 din condi\ii de vara $i pentru situa\ia
Cazul cand degajarea de caldura de iarna se poate ajunge uneori la si-
latenta este preponderenta tua\ii de inconfort, datorita vitezelor
Se considera o sectie cu degajari mari necorelate cu temperatura interi -
de umiditate de la utilaje, de ordinul a oara.
50 kg/h (calcat c u abur sau stropire), Pentru evitarea acestor situa\ii (se
deci Gtotal = 62,5kg/h = 17,36·10·3 kg/s mare$te) se dub leaza capacitatea de
Se limiteaza temperatura aeru lui preluare a umidita\ii de catre aerul re-
interior la Ii :::; 31 °c $i con\inutul de fulat, ceea ce inseamna reducerea cu
umiditate x < 12 g/ h. 50 % a debitului vehiculat (se poate
Starea aeru lui exterior: lev = 29 ,2 °C, realiza prin prevederea unui ventilator
Xe = 10,65 g/kg. Debitul de aer pentru cu doua trepte de turatie), raportu l de
m en\inerea aerului din zona de lucru in amestec aer interior/aer exterior sa fie
afara zonei de zapu$eala este: de 2/1, iar temperatura de refulare sa
L = ___§_ 62,5 creasca la + 28 °C.
x,- x. 10-3 (12- 10,65)-3600
Debitul de aer pentru diluarea
= 12,86 kg/s = 38600 m3 / h
gazelor, vaporilor, prafului
respectiv, n = 8,27 h· 1. Temperatura In cazul incaperilor industriale, in
de evacuare a aerului (la partea supe- special, au loc degajari simultane a mai
rioara a incaperii) rezulta: multor noxe. Pentru fi ecare noxa dega-
jata Y1 , Y2, ... Yn [g/s] sau [mg/s], se de-
- t
ta- ev + __Q_ -
-
292 40,5+37,5
, + -~-~
CpL 12,86 termina un debit de aer L 1, L2, ... Ln
[kg/s] cu ajutorul rela\iei cunoscute:
= 35,2°C
Verificare pentru situatia de iarna
L = -y- '- ;
y,, - y"
Se limiteaza umiditatea relativa la
<pmax :::; 70 % din condi\ia de evitare a
(9.4.10)
1 formarii condensatului . Starea aerului
interior se propune a fi t, = 20 °C $i
Xi = 10,2 g/kg, iar degajari le de umidi-
h
x . x.
e I I
Fig. 9.4.7. Exern p lu l d e calcul 5.
 Capitolul 9: Calculu l ~i dimensionarea instala~iilor I. lnstala~i i de ventilare ~i climatizare

i n care Ya 1, ya,,, ... ...Yan sunt concen -
tratiile adm isibile ale noxelor in aerul
i ncaperil or, iar y, 1, y,,,, .... y,n concentra-
tiil e acelora$i noxe in aerul exterior. Ca
debit al instalatiei se adopta debitul eel
m ai mare din seria debitelor L 1, L2, ... Ln.
in cazul in care in incapere se degaja
substante c u actiun e c umulat iva asu-
pra organismului, asa c um se prec izea-
za in norme (Norme generale de pro-
tectie a munc ii), debitele de aer rezul-
tate se insumeaza.
Debitul m inim de aer proaspat, Lp
Daca deb itul de aer L, rezultat pe
baza preluarii simultane a cal durii $i
umiditatii , este mai m are decat eel ne-
cesar diluarii celorlalte substante noci-
n = U V, [fT 1] (tab. 9.4. 5).
in tabelul 9 .4 .5 este ind icat numarul
orar de schimburi de aer pentru diver-
se incaperi pentru un c ubaj $i un grad
de ocupare normal, aceste valori pu-
tand fi fo losite ca indici de referin ta
pentru fazele preliminare de proiectare.
Pentru sal ile aglomerate se indica
debitul spec ific de aer proaspat :
20 m3/h persoana (fumatul interzis),
respecti v 30 m 3/ h (fumatul permi s).
9.4.4. Debitul de aer pentru
i ncaperi ventilate natural
Metod a de calcul uzuala
Debitul de aer, introdus din exterior
vara pe cale naturala, este prop orti onal
introducere , evacuare a aerului [m/s];
- t; - temperatura aeru lui interior (0 C];
- p;, pe, pa - densi tatea aerului
interi or, exterior evacuat [k g/m 3];
- po - densitatea aerului la 0 °C ;
- V - volumul incaperii [m3];
- n - numarul orar de schimburi de
aer , fh-1]:
- s1. ~2 - coefi cientu l de rezisten\a
locala pentru orificiul 1, 2;
- p 1, p2 - coefic ientul de debit pentru
orific iul 1, 2; L = nV/36 00 - debitul de
aer pentru ventilarea incaperii [m3/s].
Din conditia 6. PH 2'. 6.Pw , dupa unele
transformari , rezulta temperatura aeru -
lui interi or determinata pe considerente
hidraulice (de curgere):
2

ve (de ex. , C02 degajat de oameni in cu suma aporturi lor $i degajarilor de 111 =f +("-+"-2 )·273+ 1e_( nV )
' e "'' "' 2gH 3600µ A
incaperi) LP, diferenta dintre acestea caldura Ov ale incaperii $i invers pro-
LR, se va recircula: portional c u diferenta entalpiilor aerului (9.4.19)
LR= L - LP [kg/s] (9.4.1 1) evacuat ha, respectiv exterior he: Curgerea aerului considerand $i
cu l,,= Yeo, ; L = ___!d_ ~ Q, [k g/s] (9.4. 12) schimbul de caldura cu elementele de-
h,-he cp(t,- t.) limitatoare $i utilajele de produc tie
Ya- y, 0 parte din caldura patrunsa sau de-
in care: Temperatura aeru lui evacuat fa se gajata in interior este acumulata in ele-
- Y = N . Yco2 (N - numarul de determina c u una din relatiile: mentele delimitatoare, mobi lier, ma$ini
p ersoane din incapere; fa= fzl + /3 (H - hz1) (9.4.13} :;;i utilaje, materiale depozitate, impiedi-
- Yco2 - degajarea de bioxid de car- fa = le + (tzl - fe)l m (9.4. 14) candu-se astfel cre$terea rapida $i im-
bon a unei persoane (tab 9. 3.1); in care fzi :::: le + 5 (conform Normati - portanta a temperaturii aerului interior.
-ya - concentratia admisibila a C02 vului I -5) :;;i m c oefic ientul de preluare Pornindu-se de la ecuatia diferentiala a
in incapere in functie de durata de a caldurii perceptibile (tab .9.4.6). b ilantului termic al unei incaperi de
$edere (tab. 9 .4.2); productie se obtine expresia tempera -
- y, - concentratia C02 in aerul exte- Metoda grafo-analiticii turii aerului interior, pe considerente
rior (tab. 9.4. 3). Curgerea aerului fara schimb de term ice, sub forma:
Normele igienico- sanitare din diferite ca ldura c u elementele delimitatoare
tari prevad respectarea unui deb it spe- Mi$carea aerului se pro duce pe baza o.+cA,f nv Cp· p e+ I Aik1]
c ific de aer proasp at (exteri or) de 20 tirajului c reat, ca urmare a diferentelor tT -_ 3,6 _
f.,,+----~~----~- l
pana la 30 m3/h persoana. in prezent de temperatura, respectiv , de densitati ' nV c,..p,+ I Atk,+ I BA+_p_ MoA,cm
se fac cercetari intense in ve derea sta- a!e aerului exterior $i interi or conform l6 l6
bilirii debitului minim de aer proaspat rela\iei c unoscute:
p entru indepartarea mirosului in cladiri- (9.4 .20)
le c ivile, valorile vehic ulate fii nd de or- !. PH=gH (p.- p. ) = gp:J-/To t,-t. [Pa) in care:
dinul a 35 ... 37 m 3/ h persoana. Pentru T,.T. (9.4. 15) - t ;m =
fem , este temperatura medie a
temperaturi exteri oare in afara interva- mi$car e in so \ita de pi erdere de aerului interior respectiv exteri or [QC];
lului 0 ... 26 °C se admite reducerea de- sarcina, conform relati ei: - cAz - abaterea temperaturii exteri-
b itului specific de aer proaspa t (tab. oare de la valoarea medie [QC] ;
9.4.4), fara a cobori sub min imum (9.4 .1 6) - Gp - cald ura specifica a aerului
10 m3/ h pers. [kJ/kg·KJ ;
Pentru incaperi c u volum mare, pen- care p e baza ecuati ei de continuita-
tru deb itul de aer proaspa t , se mai pu- te:
Tabelu l 9.4 .3. Co ncentratia d e C02
ne conditia: Lp 2'. 0, 1 L. ' µ1 · A 7 ·W t·pc = µ 2 · A 2 · w2 ·pa = Yr [g/m 3 ) i n aerul exterio r
= (nV/3600) pe (9.4. 17)
0,5
Numarul orar de schimblli de aer, n se transforma (considerand p 1 = ;1 2 = Mediu rural
--- - .. -- --
Ora$e m ici 0,6
Estim area d ebitului de aer pentru = ,u; A 7 = A 2 = A; pe I pa = 1) in: 0,75
ventilarea incap erilor se poate face prin 2
Ora$e mari
fo losirea unor in d ic i raportati, fie la vo- LlPw =(s,+s2)Pe( nV ) (9 .4. 18) Tabe lul 9 .4.4. Reduceri adm ise ale
lu mul i ncaperii , fie la obiec tele sau uti- 2 3600;1 A
debitulu i de aer proaspat in fun ctie
lajele deservite aflate in incapere . Nu- in care: de te mperatura exterioara
m arul orar de sc hi mburi se define:;;te - A 1, A 2 sun t ar ia orificii lor de
Tem peratura Factorul de
ca rapor tul dintre d ebitul de aer nece- introd ucere, evacuare a aeru lui [m 2];
aerul ui ex terior diminuare a debi tul ui
sar L [m 3/ h] :;;i volumu l incaperii V [m3]: - w1, w2 - viteza aeru lui in orificiu l de
L _ jQC] de aer proaspa t
Tabel ul 9.4.2. Con centra ia admisibi la a [g/m 3 ] de C02 in aerul I nca -20 0,40
---- - - -·---
in care oa m~ n_ii se af l a_.pe r m<!n e_n!_( locuin~ 1,5 - 15 0 ,50 -- -- --
- -
p _er:i(r"u copii sa u b olnavi _ .. ________ ·- -· _ .1_,Q __ -10·--· 0,65 --
in car~ oamenii se _§fl a periodic (instituti i)__ _ -5 0,80
---~ J_5__ _ - ---- --
in care oameni i se afla un timp scurt (1 - 2 h) 3,0 > + 26 0 ,75
--------------------~-----·
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor

Tabe lul 9.4.5. Numarul orar de schi m buri de aer, n [h -1]

---- -- - . ---·------------ -- --------
Nr. Desti natia i ncaperii n Nr_ Destina\ia incaperii n
~

A. dupa Normativul I. 5 12. Du$uri (sali) - . 20 ... 30

1. Tea tre
----- 10 ... 15 13. Garaje 4 ___ 5
2. Magazine - m ici 4 ___ 5 14_ Garderobe - -------- ~6 -
-
- mijlocii 4 ... 8 15. Laboratoare: - sal i mici 8 ... 12
- universale 6 ... 8 - sali mari 6 ... 8
-- --
3. Cinematografe - sa la de spectacol 6 16. Magazine - mic i 6 ... 8
- cab ina de proiec\ie 3 __ _4 - mijlocii 4 ___ 5
4 _ Sali de dans - fu matul interzis 6 ... 8 - universale 4 ... 6
- fumatul permi s 12 ... 16 17_ Piscine - sala bazi nului - 10 m 3/ h,
5. Restaurante - fumatu l interzis 5 ___ 10 m2 suprafa\a apa 3 ___4
- fumatul p ermis 8 ... 12 sau vara: 150 ... 200 m 3/ h, du$
-6 - -----
Spi tale - balneofi zioterapie L6 iarn a: 75 ... 100 m3/h, du$
- sali de opera\ii 5 - sala dusurilor (maximum) 25 ... 30
- sali postoperatorii 6 ... 8 - camera de imbracare 8 ... 10
- sali sterli zare instrumente 8 ... 12 18. Sali de baie 5 ... 8
t-- - -- -
- saloane de bo lnavi 5 ... 8 19. Sali de mese 5 ... 10
- sali de a$teptare , vestiare 5 ... 8 20 . Sali de opera\ii 15 ... 20
- radiologie 5 ... 6 2 1. Sali de sport 2 ... 3
- -
- cabinete dentare 6 22. Sa li de $edin\e 6 ... 8
- laboratoare 3 .. .4 23. Spalatorii 10. .. 15
- dezinfectarea prealabila a rufari ei 5 .. .8 24. Sp itale - debitul de aer proaspat: m 3/ h ,m 2 inc; pere
- coridoare 5 a) Cu cerin\e deosebit de mari in privin\a
7. Spala torii mecanice - sali c u ma$ini de spalat 15 ... 25 lipsei germenilor patogeni
- sali cu ma$ini de calca t 10 ... 15 - sali de opera\ii 60
- calandre c u abur 10 ... 15 - incaperile anexe salilor de opera \ii 45
~8. Garaje - mici
10 ... 15 - saloane pentru bolnavi 45
- mari 6 .. .8 b) Cu ceri n\e ridicate in privin\a lipsei
9_ Buca tari i com erc iale (hoteluri, restaurante, germeni lor pa togeni
cantine, spitale, $Coli, cazarmi) - mic i 20 - sali de opera\ii 60
- mijlocii 15 - incaperi le anexe salilor de opera\i i 30
- m ari 10 - sali de opera\ii pentru urgen\e 45
----- - spalare vase 5 - sali pentru de$teptare 20
10. Bai pub lice - bai c u abur 4 - tratam ent intensiv (c hirurgie, interne) 30
- bai c u aer cald 4 - maternita\i 30
11:" BTbiio teci pub lice- depozite de car\i 3 - sta\ionar pentru prematuri 25
12. Centrale telefonice 5 ... 10 - sta\ionar pentru nou nascu\ i 25
---· -
13. Fumoare 8 ... 10 - stati onar pentru sugari 15
14_ W .C. - uri comune sau publice - pisoar 25 m 3/ h -
c) Cu cerin\e normale in privmia lipsei
- scaun WC 50 m 3 /h germen i!or pa togen i
B . Dupa Reckn agel - Sprenger - Schramek - saloane pentru bolnavi 10
1. Acumulatoare - incaperi joase 4 ... 6 - sali de zi 15
- incap eri inalte 3 ... 4 - corid oare 10
2. Ateliere. far~___!!l~rdarirea deoseb ita a aerul ui 3 ... 6 - incaperi pentru interven\ ii $i tratamente
-
3. Au le
18
--- 8 ... 10 - cabine de imbracare 60
4. ~_i9!lo tec_i_ __ 4 ... 5 - diagnostic Rontgen 18
5. Birouri 4 ... 8 - sali de terapie (prin radia\ie) 18
6. Bucatarii - inal\j mea [m] . - sali pentru interven\ii U$Oare 18
- loc uin\e, vil e, 2,5 - 3,5 15 ... 25 - sali de masaj 15
- restaurante, 3 - 4 20 ... 30 - sali de gimnastica 10
- hoteluri, cantine 4 - 6 15 ... 20 - sali de odihna 10
- Spi tale, cazarmi 3 - 4 20 ... 30 - grupul central de sterilizare 20
4 - 6 15 ... 20 - prosec tl:l_ra 30
> 6 10 ... 15 d) lncaperi c u aer contami nat
- die tetice, 3 - 4 5 ... 20 - sec\i a infec \i oasa 10
- rec i, 3 - 4 5 ...8 - incaperi pentru tratamen tul c u izo~_e_!____ 10
4 - 6 4 ... 6 e) W.C.-uri -- 15-
-
- camere pt. cop t 3 - 4 8 .. . 15 25. $coli 6 ... 8
4 - 6
- ---- - -
6 ... 8 26. Teatre - fumatul interzis 4 .. .6
- curatat zarzavat, spalator 4 - 6 5 ... 8 - fumatu l perm is 5 ... 8
7_ Can tine- - - - - - - ~- - - - - - - - -
- --- - - ---·-- 27. Trezorerii
---- 3 ... 6
-

8. Cab i_r:ie de vop_:; ~!__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ---- ---- ----

20 ...50 28. Vopsitorii chimice 5 ... 15
9. Calca torii mecanice ---
10. Cinematografecu - fu matul interzi s - - 84......12 6
29. W .C.-uri - publice pe strazi, in pie\e 10 ... 15
- in fabri c i 8 .. . 10
- fum atul permis 5 ... 8 - in institu\ii 5 ... 8
11 . iSecap-are (incaperif - 5~ - in locuin\e 4 ... 5
 216 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor I. lnstalatii de ventilare si
•
climatizare
•

- At - aria ferestrelor (luminatoarelor) [kJ/kg·K ]. L1rmatoarele date:

[m2]; Aerul care traver seaza incaperea suprafata pardoselii Ap = 15000 m 2; vo-
- k t - coeficientul global de transfer trebuie sa satisfaca relatiile •
9. 4.19 cat lumul V = 180.000 m 3 ; I: (At k~ =
termic al ferestrelor [W/ m 2-K]; si 9.4.20. Eliminarea lui t;, prin egalarea = 48,837 WIK; l: (BAc) = 93,936 WIK ;
- B = a; · s/(a; + s) coeficientul de celor doua relatii, . va furniza solutia . I 1/36-rpMoApcm = 1046,5 WIK;
asimilare a caldurii a elementului de unica pentru numarul orar de schim- : 1/3,6 Vcp·p; = 59274 WhlK;
construc tii [W/ m 2-K]; buri de aer n (respectiv pentru debitul I. Ov = 3104,651 W (pentru. ora 14 - 15);
- a; - coefi cientul terrr1ic de sc himb de aer) in conditiile unei suprafete date · cAz = 7 °C .: 'u = 0.65
.
superficial [W/ m2· K]; a orificiilor de introducere, respectiv,
- s - coeficientul de asimilare a de evacuare. Reprezentarea grafica a Rezolvare
c aldurii al materialului [W/ m 2·K] ; celor doua relatii, 9.4.19, 9.4.20, ofera te = tern + cAz - t;m + cAz ; t;('; =
- A c - suprata\a elementului de con- p entru n solutia unica data de intersec- =fi ; - tin1 = 7 + 18.700 · {n!A)2
stru ctii [ m 2]; tia celor doua curbe (fig . .9.4.8). Se considera pentru suprafata orifici-
- <p - coeficien tul de preluare a ilor de introducere si evacuare A valo-
caldurii [h· 11(tab . 9.4. 7); Exemplul de ca/cul 7 rile: 125, 250, 375, 500 m 2 . Valorile
- Mo - masa utilajelor mobilierului , 0 hala industriala amplasata in Bu - t;fI. sunt date in tabelu l 9 . 4 . 8 .
' • -- ' I
material elor depozitate 1n 1ncapere, I cure:;;ti, are dimensiunile: latimea, •

raporta ta la suprafata pardoselii I b = 120 m; lungimea a = 125 m; inal-

Tabelul 9.4.7. Coeficientul
[kg/m 2]. timea h = 12 m· distanta dintre axe le
2 ' •
. de preluare (cedare) a caldurii, <p
- Ap - suprafata pardoselii [m ]; orificiilor de introducere SI •
evacuare
- Cn1 - caldura Specifica a materiale- H = 10 m. Din planurile de arhitectura Mo 0 i 100 200 300 400 >500
lor, utilajelor. materialelor depozitate SI• pe baza stru cturilor folo site rezulta <p 1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5

Tabelul 9.4.6. Valorile coeficientului m de preluare a caldurii perceptibile in zona de lucru,

pentru unele sectii industriale
Destinatia incaoerii Caracteristica incaoerii :;;i utilajelor m
Hale de elaborare a metalelor
-
__ Sectii de cup to a~e _electrice . -
lncaperi inalte, luminatoare 0,5
-·
' Turnatorii ,convertizoare lncaoeri inalte, luminatoare 0,4
Uzine chimice
• -
Sali de pompe_~ i compresoare lncaperi joase 0,8
--
-· -
Uscatorii Idem 0,5
• -
Sec!ii de cuptoare rotative .lncaperi inalte, luminatoare -- - 0,5 .. .0,6
. - ----- -
Sectii de aparate lncaoeri de inaltime medie 0,6
-ln cape~ i de filtre -
Idem
-
0,5
- - - ..
lncaf)eri de sulfati 0,4
' • - Idem
lncaoeri oentru
- .-
reactor Idem ---
0,35
Hale de tooit sticla cu cuotoare Idem 0,6
Hale de laminare
S31i de m a$ir1i-unelte, deschideri 1 incaperi inalte 0.5
_ pentru uscare incetinita . - - . . -- . .. . -- -
Sali cu cuptoare de incalzire Idem ---· - 0,5
Sali de laminoare Idem 0,5 ... 0,6
Uzine de aluminiu
•
Hale de electroliza lnaltim e medie 0,7 ... 0 ,8
-- ·• --- - •
•

Hale de calcinare -
lncaperi inalte, luminatoare 0,5 ... 0 ,6
Hale de orelucrari mecanice
•
Turnatori e de fon ta cu regi m intermitent; transportor__!a turnatori e lnaltime medie -- 0,5
Amestecuri 0,4 ..
.. -- -- d e turnare; dezbata tor - . --- -- .. Idem
• - - .. --- -- . --

Tratamente terrr1ice . -- -
lnaltime mica - - - - 0,5
•
Atelier forj~ · · - - · - -
- -- - -
lnaltim e mare,---luminatoare .
--- ..
···-
0,4
Generatoare de gaz - - ~I doilea et_ aj -- - 0,6
Turriatorii de ()tel si _c upru , cuptoare electrice - - - lnal\im i mari -- 0,5
----
-- - - - - - -- -

Turnatorii de aluminiu Idem . 0 ,4

.. • -
Hale mecanice lnaltime
. medie si . mica . 0,7
lndustria alimentara
~ !3rutar i § fabri cii de paine .
-lnaltimi medii, luminatoare 0,6
-· · - - - ----- - ·- ·- -
lncaperi d e fiert .
lnaltime mica 0,6
Uzine de constructii de aparate -- -
Hale de asamblare si standuri de incercare j Tncaperi inalte 0 ,7 I
Uzine de abrazivi
•
--
Hale d e sinteri zare--- - --- . - .. ·-· ----
lnaltime medie -- -- -- - -
0 ,5 ----
-

Hale d e top ire a electrocorindonului s_i_c;_orind onului . - ..

Idem - 0 ,3
-- - --
Racire $i demontare cup toare Idem 0 ,5
-- -- - - - ~-- - --
Co m_Qa rtim e_n_t_~ e_ lec trotermi ce _ Idem 0,6
- - -- -- - - - - . ---··- ··-- . ---
-~·--
. -

_ Com12arti1neri te de rac ire Idem-- - - - - - - - - - -

0.6
-- --- - --- - ·- - . - -~---

.
Lab oratoare de turn are Idem 0 ,5
-
--· -
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

Valoril e 3293,3+396,48n
~t ' ~--------
' 56,64n t- 136,43+ Mo
sunt indicate in tabelul 9.4 .9.
Pe baza valorilor din tabelele 9.4.8 si
9.4.9 s-au construit curbele indica te in
figura 9 .4.8. Marimea masei de acumu-
lare Mo reprezinta o frana serioasa in
cre$!erea temperaturii aerului interior .
Din figura 9.4.8 se vede ca, pentru
Mo ?: 400 kg/ m 2. temperatura aerului
interi or este inferioara temperaturii ae-
rului exterior, L'i.te = 7 K. lntersec \ia a
doua c urbe corespondente indica , atat
numarul orar de schimburi de aer (de-
bi tul de aer), cat $i cre$1erea maxima a
temperaturii aerului interi or . (Ex.
A = 250 m2 $i Mo = 200 kg/ m2 rezulta
n = 2,5 h· 1 si M; = 8,9 K iar pentru
A -= 500 m 2 $i Mo = 200 kg/ m 2,
n = 4,5 h· 1 $i ti.t; = 8, 1 K).
Este de men\ionat ca pentru alte
temperaturi medii ale aerului exterior,
ordinul de marime al cre$1erii tempera - i
turii aerului interior M ; se pastreaza in
acelea$i limite de variati e.
a evacuarii poluanti lor (§ 9.5 .6). 0 ast-
fel de schema nu este posibi la deca l in
cazuri parti c ulare $i de aceea s-au ca-
utat solutii acceptabi le care sa acopere
majoritatea situa\iilor practice.
Pentru situati i cu degajari variabile
este foarte importan t de urmarit influ-
en\a acestora asupra circula\iei gene-
rate. De exemplu. intr-o sala de spec-
tacol , scaderea numarului de specta-
tori, plasarea tor intr-o anumita zona a
salii, modificarea temperaturii de refu -
lare (eventual a vitezei de refulare la
sisteme le cu debit variabil) schimba
complet aspectul mi$carii aerului interi -
or. 1n anumite situa\ii s-au proiectat
guri de introducere cu unghi de refu la-
re variabil, in func\ie de temperatura de
refulare dar exista o mare varitate de
solu\ii.
Din studiile efectuate au rezultat ca-
24
teva modal itati de rezolvare a proble-
melor de c irculatie a aerului interi or
pentru situatii tip : prezentate ~n figura
9 .5. 1.
9.5.2. Jeturi de aer
9.5.2. 1 C/asificarea jeturilor
Jeturile constituie o c lasa particulara
d e mi$cari , caracterizate printr- o serie
de proprietati distinctive dintre care
cele mai importante sunt:
- domeniul de mi$Care este foarte in-
1 gust in directia transversala curge-
rii fa\a de direc\ia longitudinala; de
aici rezulta o variatie rapida a vite -
zei in direc \i e transversala fa\a de
varia\ia longitudinala ;
- presiunea in jet este practic con-
stanta $i egala c u presiunea din
mediul inconjurator;

9.5. Calculul
~i dimensionarea gurilor
de aer
9.5.1. M i~carea aerului in ~ 14 .
incaperile ventilate ~

Fenomenul de ventilare consta in

aducerea aerului proaspat, tratat pen-
tru a avea calitatea necesara. in zona
de activitate, $i evacuarea nocivita\ilor
din incapere. Daca introducerea aerului
se face concentrat prin guri de aer. in
incapere au loc procese de amestec $i 4
de difuzie influen\ate de: natura, inten- 0 ~
sitatea $i modul de repartizare a sur- 2
selor de nocivita\i in incapere; - tem- ~::"s "-
peratura suprafetelor (inc lusiv a cor -
purilor de incalzire); - sistemul de in-
troducere si de evacuare a aerului; -
0
"' "'
0 2 4 6 8 10
geometria incaperii, inclusiv mobilierul.
Numarul orar de schimburi de acr,n [ti · j
Toate acestea conduc la o mi5care
generala a aeru lui interior imprimata, in Fig. 9.4.8 . Debitul de aer pentru i nca per i vent ilate natural.
sp ec ial, de jeturil e formate de aerul in-
trodu s care, prin procesul de induc\ie , Tabelul 9.4.8 . Valori le L'.tH; (exemp lu l de calcul 7)
antreneaza, ca aer secundar, aerul in-
carcat cu nocivi ta\i din incapere. Prin
n [h· 11 :o I 1 2 4 6 8 10
a legerea pozi\iei si tipului gurilor de aer ~~.,.......J_(_ _§_._2_ i _:!..18 ! 26,L_1 .-J2Q,L_'. 83. ~ J.n..__
se urmareste crearea unei mi$cari care A ,__2_5_ 7,~3-...,..1_8~,2_
0 _,...--_7_...,.i__ _,l__11~,_8_i 17,8 26,2 37
sa c uprinda intreaga incapere, sa favo-
[m 2] 375 I 7 I 7,1 I 7,5 ~._ 1 _ 111 &_;_J_52__ _ 20,3
ri zeze preluarea cat mai rapida, aproa-
f-- 500 -;- ·1 1
7,07 I 7,3 I 8,2 9.7 11,8 I 14,5
pe de locul de generare a nocivita\ilor Tabelul 9.4.9. Valo ri le L'.tT; (e xemplul de ca lcul 7)
ce trebuie evacuate. in incapere nu tre-
buie sa apara zone stagnante sau zone
MQ----'.'.lh') 0
1 I 2 i 4 I 6 8 I 10
de c irculatie sec undara in care aerul 0 24, 1
19, 1 I 16,3' 13,4 _]J,9 __ 11 ; 10,4
proaspat nu patrunde direc t. Cea mai SQ _ 17,7 ___ 15,2 ·-'- 13,7 l _ 1_1L ; _l_QJ!._ _1- 10,2 _1 __'}_,]_
favorabi la mi scare a aerului se reali- 100 13,9 12,6 11,7 ! 10,5 9,8 i 9 ,4 i 9
- ~QQ_ __ 9 ,8_ _ ~ _; 9, 1 8,6 __J _§25_1 8, 15 8
zea za prin introd ucerea sa uniform dis-
300 7,6 7,5 : 7,43 7,35 ' 7,3 7,25 ; 7,2
tribuita. prin pardoseala, '.;>i aspira\ia lui
uniforma, prin plafon. 1n aces! caz se 500 -~ ~ - 5,3 -=---
5,5__:__2,_56__ - s:-8- ! - 5.9~ __§_ _
o b\ine o efi cien\a maxima a ventilarii $i 1000 2,9 I 3,09 ! 3,27 3,58 3,84 4,07 4,26
 Capitolul 9: Calcul ul ~i dimensionarea instala~i i lor I. lnstala~ii de ventilare ~i cl imatizare

- distribu\ia adimensionala a viteze - \iunea for\elor arhim ed ice, in cazul je- Daca suprafetele limiteaza frontal
lor in sec \iune transversa la este turil or neizoterme, campul de viteze curgerea (la unghiuri fa\a de direc \i a je-
identica in lungul mi$carii. este modificat $i traiectoria este curba- tului mai mari de 45°), jeturi le sunt de
Aerul introdus prin gurile de ventilare ta (la jeturile orizontale sau oblice). impact.
are o astfel de mi$care incat pentru Daca raportul intre fortele arhimedice lnteractiunea dintre jeturi se ia in
determinarea parametrilor aerului din si impulsul initial este mic, influenta di- considerare daca distan\a dintre aces-
incapere (viteza , temperatura, concen- feren\ei de temperatura asupra dezvol- tea este d1 :<; 0,4 Xb.
tra\ie) se ap!ica legile rezultate din teo- tarii jetului poate fi neglijata; in acest
ria jeturilor . caz jetu l este cvasiizoterm (slab neizo- 9.5.2.2 Jeturi /ibere cvasiizoterme;
in functie cu dezvoltarea spatiala a term). relafii de ca /cul
mi5carii, jeturile pot fi: plane sau axial- Pentru incadrarea in diferite categorii Jeturile libere cvasiizoterme au o
simetrice (circulare sau radiale). Jeturile se calculeaza criteriul Arhimede (Ar) : structura asemanatoare celor izoterme
plane se realizeaza daca orificiul d e re- Ar = glo . .1to (fig. 9.5.3). Domeniul de miscare se
(9.5.3)
fulare este de forma unei fante, cu ra - v~ T, , caracterizeaza printr-un camp de vite-
portul laturilor mai mare de 10 : 1. Je- unde: ze si un camp de temperaturi (care nu -
turile circulare se formeaza in cazul ori- - T, este temperatura din incapere [K); ! influen \eaza pe eel al vitezelor).
ficiilor circulare sau dreptunghiulare cu - vo - viteza efectiva initiala a jetului; in lungul jetului exista o zona initiala
raport al laturilor de maximum 3 : 1. vo = USo; L - debitul de aer refu lat si 0 zona de baza; la limita zonei ini\i-
Jeturile radiale apar la utilizarea fante- printr-o gura de aer. ale, viteza in axa jetului este egala cu
!or radiale. Dupa valoarea absolu ta Ar se deose- viteza in sec\iunea de introducere
Dimensiunea caracteristica lo a jetu - besc: (vax = vo).
ri lor, utilizata in calculele adimensiona- Ar ::; 5-10-4 , jeturi cvasiizoterme; in tehn ica ventilarii se urmare5te uti-
le, este: 5-10-4 < Ar < 10-2, jeturi neizoterme; lizarea jeturilor in zona de baza in care
- pentru je turile plane, inaljim ea Ar = 0, jeturi izoterme. are loc amortizarea vitezei in lungul je-
efec tiva a fantei Bo;

(9.5. 1) 1
Pentru Ar ;:: 10·2 jeturile sunt puternic tului . Distributia de viteze intr-o sec \iu -
- pentru jeturile circulare, diametru l neizoterme si nu se recomanda a ti uti- ne tran sversala se face dupa o lege
sectiunii elective echivalente, , lizate in tehnica ventilarii.
- Dupa domeniul in care se dezvolta
1 miscarea, jeturile pot ti libere sau /imi-
adimensionala exponen\iala. in tabelele
9.5.3 si 9.5.4 sunt date rela\iile de
calcul pentru marimile ce caracterizea-
l
unde so = µ r sr, (9.5.2) I
tate spatial. Jeturile libere nu sunt influ- za jeturile libere circulare, respect iv'
in care: en \ate in dezvoltarea lor de prezenta plane. Constanta caracteristica a gurii
- µ este coeficientul de debit; unor suprafe\e sau a altar jeturi, cum de refulare K, determinata experimen-
- r - coeficientul sectiunii libere; se intampla in cazul jeturilor !imitate. tal, este data in tabelul 9.5.5.
- sr - sectiunea totala a gurii de refu - Daca suprafe\ele se intind in lungul in cazul jeturilor circu lare lipite,
lare. curgerii, la distante d ::; 0,2 Xb se dez- valoril e Vax si M ax calculate se amplifica
in tabelele 9.5 .1 si 9.5.2 sunt date volta jeturi lipite (jeturi de perete) (fig. cu un factor de corec\ie f = 1,4.
valori ale coefic ienjilor µ si r pentru di- 9.5 .2) (xb - bataia jetului, definita ca Daca fantele sunt amplasate in ime-
ferite guri de re fulare a aerului . distanta pana la care viteza jetului de- diata vecinatate a plafonului se for -
Dupa diferen\a de temperatura M o I vine neglijabila, 0,2 ... 0,5 m/s). meaza un semijet plan (fig. 9.5.3b) care
dintre je tu l d e temperatura to si aeru l Daca jeturile sunt introduse prin grile se calculeaza cu rela\iile corespun za-
i
din incapere t;, jeturile se clasifica in cu unghi de evazare a jaluzelelor toare jetului plan in care dimensiunea
izo terme (diferenta de temperatura f3 = 90°, jetul se lipe5te de perete carac teri stica Bo se inlocuie5te prin
1
Mo = 0) si neizoterme (Mo~ 0). Sub ac- · pentru d :<; 0,3 m.
Tabelul 9.5.1. Coefic ient ul de deb it
,__
~
/
-~ -r r rr r 1t 1-- ~

'~-
( ----~
µ, pentru guri de refu lare a aerul ui
- Tipul qurii de aer µ
(' (~

\
((
<
//
~

,/~ I
'
,~

JI
\
'· ,,/
Guri in capa t
_je con_ducta __ -
Guri pe doua
--
0,99 - ·

a b c _si trei dir~c t_ii__ - _ _Q,_95 - -

0,85
- Guri de canal
Guri dreptunghiulare
JI\\

~ "-"
11

~ "'
\\

cu margini rotunjite 0,82 ... 0,88

Gratare_J:Jerfo r a !~ - 0,74 .,:9_,82
Gratare cu jaluzele 0,66 ... 0,76
Deschideri circulare cu
margi0i_ ascutite____ 0,63
d e Fante 0,65 ... 0,8
__,. + - I__ Tabelul 9.5.2. Coeficient ul sectiunii
!\
- --
....___ --1

...._-=-.! - ...-
- .:-"1
- -.::_L___
libe re r, pentru di spozitivele
prevazute la guri le de aer
/~ t "',,,..- -
Tip ul dispozitivului r
Gratare Detzer, trafoare_ _Q,_~Q.2_
- - - ---- - - -
Jaluzele fi xe sa u ~ l a bil e 0, 7 ... 0,95
g
-Plase
-- - din sarma
- - - ·--- -0,65
- ... -0,9
-
Fig. 9.5.1 . Mi?carea aeru lui i n i ncape ri: Dispozitive de uniformi zare
--- _ §:...}?_,_ c - birouri; d, e - amfitea_tre; f. g - sa li de spectacol. la !ante 0.9 .. . 1,0
 . de ventilare si. climatizare
I. lnstalatii Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor

2 Bo. Astfel. distan\a adimensionala 2 (9.5.9)

v.,.r= < .+ v;- 2v,, v, sin8
x=x I 2Bo. . )213Ir( 11 43K) T
x" = acosO ( s1nO V --'---;;;:- T~ (9.5.8)
in cazul utiliLar ii fantelor rad iale (fig. Valoare Vax se calc uleaza cu rela\iile
9.5.4) viteza Vx, la distan\a x de axa gu- Ordonata punctului de minimum YM de jet cvasiizo term (tab. 9.5.3 $i 9.5.4),
rii de refulare. se calcu leaza cu rela\ia: se calculeaza din ecua\ii le traiectoriei, in care distan\a x se inlocuie$te cu
pentru x = XM (unde XM = XM 1 Do la e
s = x I cos (s se masoara pe direc \ia
2
v~m
1f_!_J}_
= 3.
x ( x - r) (9.5 .4) jetul circu lar, respecti v, XM I Bo la jetul de refulare, inclinata c u unghiul fa\a e
plan). de direc\ia ox).
unde: Viteza in axa jetu!ui , pentru jetul Viteza arhimedica va este in functie
- Vom este viteza medie raportata la neizoterm vaxr, rezu lta din compunerea de forma jetului:
sec\iunea de reful are; vitezei Vax pe direc\ia s si a vitezei ar- - circ ular, Va = 0,75 Ar vo s
(9.5.10)
- r - raza difuzorului. himedice va: - plan, Va = 0,87 Ar vo s (9.5.11}

9.5.2.3 J eturi libere neizoterme refulate i Tabelul 9.5.3. Re latii de c alcul pent ru jetu ri circula re c vasiizoter me
or izon tal sau oblic Marim ea ad imensionala Simbol Rela\ia de calcu l
in acest caz se calculeaza traiectoria
- x,
deformata a axei. i
I Lungimea zonei in i\iale X1=- 0,886K~L_
Se impune con ditia ca aceasta sa in- ! Oi To
tersecteze zona de lucru, astfel incat I Viteza in sec\iun ea transversala a jetului - v e-\57K'(•i xJ'
V=-
p arametrii jetului sa satisfaca cerin\ele la distan\a r de axa Vax
de contort termic (fig . 9.5.5a). Pentru x
- D 3,42:x; x =-
instala\ii de climatizare, situa \ia cea Diametrul jetului D =-
Do K Do
m ai dezavantajoasa este cea de vara,
cand refularea de aer rece poate con- 1,70
Unghiul de impr3$ti ere tg a
duce la senza\i a de curent. Pentru a K
impiedica acest lucru se adopta viteze
D,886K J i =
de refulare mici, ceea ce in perioada -
Vax =
Vax
- x Ta
de iarna (re ful are de aer cald) ridica Viteza axiala
Vo
problema efic ien\ei cedarii caldurii din = K ~fi
jet in zona de lucru, deoarece fortele x _!!!__
arhim edice curbeaza traiectoria in sus,
-
astfel incat jetul poate sa nu mai ajun- Viteza medie pe sec \iune Vm =-Vm 0,22v~x

ga in zona de lucru. Acest fapt impune

Vo
o verificare a traiectoriei $i pentru con- - L 2,26.:x J i
Deb itul masic de aer L =-
di\iile de iarna. Pentru instalatiile de Lo K To
ventilare meca nica ce realizeaza $i in- -
ca lzirea incaperii , calculu l se face pen-
tru aceasta situa\ie. Trebuie sa se ia in Diferen\a axiala de temperatura
L1ta x _ -lax- --
to- !,
f1
0,66·~/i x To
considerare ca trai ec toria jetului cald Observatii: - Rela\iile sunt valabile pentru zona de baza a jetului (x>x;}.
refu lat in jos are un punct minim M du - - Marimile cu indicele 0 se refera la sec\iunea de refulare.
p a care je tul deviaza in sus
(fig. 9.5.5b}.
d <:;; 0,2 Xb
Rela\iile de ca lcu l pentru traiectoria //l//ll/// +ll///llJl/1111 /l//////l.'//111111/Ul//ll/Jfll////l/lll \ /11///1////IJl///I' . 'II/Ill \
axei jetului sunt:
- jetul circular d ;:;; 0,3m v
max
- -
y = x lgO- - - -
o. 2s2Arx
3
IT:
/-:; (9.5.5)
KcoS38 1T,
- jetul p lan
- - o,35Arx
510
/T:
y = x tge - K( 8 ;;OS r ff, (9.5.6) / _,,

unde y = yllo; x = x!lo, iar este e

un ghiul de reful are.
Observa tie: Axele x -y $i unghiul S- e
au considerat ca in figura 9.5.5; criteriul
Ar se introduce cu valoarea algebrica. ~ = goo
Abscisa XM, a punctului de minimum /
/
al traiectori ei jeturilor calde (maximum
pentru jeturile reci refulate in sus), cal-
c ulata din ecuatiil e 9.5.5 $i 9.5. 6, este
in funqie de forma jetului:
- jetu l circular;

xM - Docos o Js inO hrnK ~To

V Ar
/T. (9.5.7} i
Fig. 9.5.2. Jeturi !imitate spatial.
- jetul p lan;
 220 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala1iilor I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare

Calculul practic se efectueaza prin 1 ...5 m/s) se verifica daca traiectoria calculeaza viteza axiala v3xT care se
incercari. Pentru un unghi de refu lare e
-
jetului intersecteaza plan ul de lucru . In compara cu viteza maxima admisa. De
si o viteza vo ( ce se alege in limitele acest caz, in punctul de intersectie se obicei, se cere, in plus, ca jetul sa intre
in zona de lucru intr-o anumita parte a
Tabelul 9.5.4. Relafii de calcul pentru jeturi plane cvasiizoterme
incaperii (intre 1/3 $i 2/3 din deschide-
M arimea adimensionala Simbol Relatia de calcul re, pe direc\ia de ac\iune a jetului). Se
-
X;= X; K2!.!_ recomanda in acest caz ca unghiul 8
Lungimea zonei initiale
a To cu care se incepe calculu! sa se stabi -
Viteza in sectiunea tr ansversala a jetului - v
leasca din rela\ia: tg 8 = H IXmin, pentru
V= el· \>7K';b!xt j jeturi reci $i tg 8 = H lxn1ax, pentru jeturi
la distan\a b de axa Vax
calde (H - inaltimea de amplasare a
- B 3,42 - -X= x axei gurii de refu lare fa\a de planul zo-
La\imea jetului B= 2 x;
a K a nei de lucru; Xn>in, Xmax - distanta mini-
1,70 ma, respectiv, maxima intre care jetul
Unghiul de impr3$liere tga treb uie sa intersecteze planul zonei de
- K2
lucru). incercarile se fac in continuare
-·-
- Vax K T; mic$orand unghiul e pentru jetul rece $i
Viteza axiala Vax= -
Vo ..JX To marindu-1 pentru jetul cald.
- ·-- ln cazul jeturilor calde, daca, in nici
- Vm o varianta de ca lcul , jetul nu se amor-
Viteza medie p e sec\iune Vrn = 0,4Vax
Vo ti zeaza pana la intersectia cu zona de
lucru, se pot pune alte condi\ii traiec-
. - L 1,41 .ft. T;
Debitul mas1c de aer L=- •
- tori ei. Astfel, se va urmari ca in punctul
Lo K To de minimum, jetul sa intersecteze zona
--- -- -------- -- ·-
- fax - t;
de lucru in por\iunea in care viteza este
Diferen\a axiala de temperatura .1 fax "' T; K
0,866 . -- egala cu viteza admisa de contort. Tra-
to- t; ..JX To iectoria axei jetului se afla deasupra
zonei de lucru , cu o distan\a d, la care
Observafii: - Rela\iile sunt valabile pentru zona de baza a jetului ( x> x;) viteza v din sec \iunea transversal§. este
- M arimile cu indicele 0 se refera la sectiunea de reful are cea dorita (fig. 9.5.6) .
••
Valoarea v se calculeaza din relatiile
'
• V = 0 ' 01 Vax de distributie a vitezei intr-o sectiune
' '
lim
transversala a jetului (pentru d = r, la
•
0.
"' I
I
- - - - -v - jeturi circulare $i d = b, la jeturi plane).
~- -· / / / 7~ / / /
~

0
-
I
- ~-

~ Exemplul de ca/cul 1
0 Date de calcul: pentru o incapere,
~
x X· ~ x debitul d e aer refulat prin fanta
'1 L = 14.500 m3/h; temperatura aerului

t'
x ~I refulat to = 22 °C, temperatura aerului
a b interior t; = 16 °C; inaltimea de ampla-
Fig. 9.S.3. Schema dezvoltarii jetului: 1 sare a fantei deasupra zonei de lucru
a - l /.b er 1zo
· term; b - 1·1p1·1 d e pere t e. ,j H = 3 m (fig. 9.5.. 7). .. . .
L..._.__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ , 1 Se calculeaza param etr11 1n axa ietu-
lui la intersectia acesteia cu planul zo-
' nei de lucru si vi teza in jet la o distan\a
E
j11zz Zit I W _ >0 0,4 t-----f-----t--+·'-· b = 0,3 m de axa, in sec\iunea trans-
versala.
~Q· <( 0 ~ h x
Vx Vo m ' > 0 2 t-------t---+- Se aleg: inal\imea fantei h = 0, 10 m,
'
f-<- -=--=
x--::_-_ +l - r -
1
,
t o L...._J__J~_l_.--L~L:::::4:::::~ lungimea fantei, I = 10 m r = 0,95;
1 2 5 10 20 50 100 200 11 = 0,85; K = 2,375 ; e = 30°.
--+ x/h Observatie: Construc tiv, I= 10 m se
realizeaza din 6 tronsoane, fiecare ali-
a b
mentat dintr- un distribuitor.
Fig. 9.5.4. Fante radiate:
Se urmareste ca jetul sa intersecteze
a - schema fantei; b - diagrama de ca/cul.
planul zonei de lucru la o distan\a pe
orizontala cuprinsa intre Xm in = 6 m $i
0 x x
X rn.ix = 7 m .
Se calculeaza:
H H - lungimea caracteri stica:
B o = h JL r = 0, 1·0,85·0,95 = 0,08 m;
- viteza efectiva de refulare:
y
- - -- --t-
v ax h LI L 14500
Vo= - - -- - - - - = 5 m/s
36008i I 3600 0,08 10
a b - criteriul Arhimede:
Fig. 9.5.5. Traiectoria jeturilor neizoterme:
a - r ece; b - cald.
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor

Ar = gBo. fo - t, = 9,8 10,08 . 20 - 16 = S =-

X-=~~ = 7, 2m; {I:. + 0,75 Arl:'._)
vil T, 5? 289 cos u 0, 866 V,,,r -_ Vo( 0,866KDo \I
y 1 To Do
= 0.65 10 3
s =~= 7•2 = 90 (95.13)
Bo 0,08
- ord onata traiectoriei in punctele de respectiv, pentru jeturi plane:
abscisa x1 = 6 m $i x2 = 6,5 m (cuprin- 1
- viteza ax iala in jetul cvasiizoterm , la
Se intre X m 1n $i X max ) ; distan\a s (tab. 9.5.4): v,,,, =v{ Kt jf +0,87Ar ~) (9.5.14)
v,, = 2.3~5 ,{f Vo= ~ i/ 289 5 =
- pentru x1 = 6 m; x1 = 6/ 0,08 = 75,
rezulta (relatia 9.5 .6):
VS I I 0 '° 90 295 I

y,= ~,tg0-0,35 Arr~ rJ'.J~ =

Relatiile 9.5.13 $i 9.5. 14 permit , fi e
= 1,24 m / s verificarea vitezei axiale Vaxr in zona de
K cosO l To - vi teza arhimed ica in acela$i punct: lucru ( VaxT < Vadmis), pentru y = H
Va = 0,87 · Ar · S· VO = 0,87 · 0,65 · ' (H - inaltimea de montare a gurilor de
1Q·3 · 90 · 5 = 0, 25 m/s; refulare deasupra planului zonei de lu-
0,35 0,6510-3 ( 75 }; 1289
= 75 0 577 - - - - - = - viteza axiala in jetul neizoterm : cru), fi e determinarea vitezei vo, astfel
' 2,375 0,866 1295 incat pentru inal\imea H , da ta, sa fie
v..,r =v v.:;, +v~ - 2va,Va S in 8 =
= 36,65 , indeplini ta condi\ia de contort referi -
= ~ 1.242 t-0,2!Y - 2 1,24 0,25 0,5 = toare la vi teza. Amortizarea diferentei
y 1 = 36,65 ·0,08=2,93 m < 3 m = 1,14 m/s de temperatura in 'axa jetului se calcu -
- pentru x2 = 6,5 m; x2
= 6,5/ 0,08= leaza c u relatii le din tabelele 9.5.3 $i
= 8 1,25 rezulta: - viteza medie pe sectiune: ' 9.5.4, inlocuind x = H.
- = 8 125 ·0577 0,35 0,65 10 3 Vm = 0,4 · VaxT = 0,4 · 1, 14 = 0,456 m/s
y2 ' ' 2,375 - viteza la distan\a b = 0,3 m de axa je- Jeturi calde

8 1, 25 )512
{ 0,866)
rag
295
= 38 6
'
' tului, in sectiunea transversala, in care
jetul intersecteaza planul zonei de lucru:
v = Vax exp[- 1,57 K 4 (b/s)2] =
Oatorita vi tezei arhimedice , de sens
contrar sensului de refulare, jetul pa-
trunde pana la o anumita distanta Ymax,
y2 = 38,6 · 0,08 = 3, 09 m > 3 m . = 1,14exp[- 1,57·2,375 4 (0,3/ 7,2)2] = ce se calculeaza din conditia Vax = Va .

f (;:r
Punc tele 1 (xi, y1) $i 2 (x2, y2) = 1,045 mis Rezulta pentru jeturi circulare:
(fig .9.5.7) se afla de o parte $i de alta
a planului zonei de lucru . 9.5.2.4 Jeturi neizoterme verticale y'"°' = 1,0870,( : (9.5.15)
Prin interpolare, se obtine abscisa refulate in jos
punctului d e intersectie a axei jetului Jeturi reci respectiv pentru jeturi p lane:
1
cu planul zonei de lucru:
X= Xi+ (X2- X1)(H - y,) _
Viteza in axa jetului VaxT, la distanta y
de gura de refu lare, este:
VaxT = Vax + Va (9.5.12)
Ymax= 1,18'\ ; ,
)213
( rJV3
T
(9.5. 16)

Y 2- Y1
Rezultand pentru jeturi circulare: Pentru ca jetul sa ajunga in zona de
= 6 + (6,5 - 6)(3 - 2,92) = 6 24 m lucru se pune conditia H < Y max.
3,09 - 2,93 '
- distan\a s, de amortizare a jetului: 9.5.2.5. Jeturi /imitate spaJial
I aer introdus
Oaca dezvo ltarea jeturil or este
x -=tu ~ 0 /? ~ I t •
a I ''~ J ...)\;_~\' ~Lt_ ~
~3 .. .4,5~H-~-~ ~~~cuat (!(---,;; ) ~J) I

';I \_. "

b
~ ~ +~--:::.. ~ 7 4. t . . " ~
C.:;, .-.. :::::~' \~fl f_j
\__:--
--
- - -- ~ . 1,5 ...2H H
J
- t,_ zl
Fig. 9.5.8. Circulatia aerului
la refulare orizontala, cu jet: Fig. 9.5.9. Circulatia aerului
y _L'__ --- -- --- a - cald; b - rece. la refulare verticala in sus.

Fig. 9.S.6. Traiectoria axei jetului 1,0

I \
~l
deasupra zonei de lucru.
0,8
\ 1,6 - j_
I
\2.3 \ -~ k'\t.
----- ~
x ·- ,,, -- 1..-le_
H
0,6 --- l/1-f
I?
t---.1'-
\
\ ~4
·- ~

'
y - .- '" " '
"..!E
0,4 "'-- \ \- ·-

y -- - ·"' ~ - "\ \
y ____ __ \."'.,_ 2
\: ~
\-f~
- ..
~
I
0, 2
;s::F:
~ ~
I'-
t: -·- -
-
--~----- J 0
4 6 8 10 ' 3 2 4 6 8 10 · 2 2 3
Ar -
Fig . 9.5.7. Traiectoria axei jetului -
exemplul de calcul 1. Fig. 9.5.10. Variatia distantei de eficienta a jetului cu numarul Ar.
 222 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

in1pied icata de elementele delimitatoa - ce taril e experimen tale pe rnachete au mostatelor din camp se intalnesc $i
re ale incaperii , ele nu mai respecta aratat ca amp lasarea guri lor de aspi - form eaza un jet vertical care coboara
legi le jeturilor libere . Tratarea analitica rati e nu influenteaza dezvoltarea jeturi - I spre zona de lucru, in timp ce jeturil e
este, practic, imposibil a deoarece lor de aer .
- anemostatelor de langa pereti coboara i
trebuie sa se ia in considerare foarte In figura 9.5.10 este reprezentata va - ~ lipindu -se de ace$tia. (fig. 9.5.11). Ale-
-
multe influente . In aceste cazuri se riatia lungimii de efi cien \a le, a unui jet 1 gerea anemostatelor trebuie sa se faca
urmareste .
determinarea distantei '
de plan refulat printr-o fanta de inaltime pentru si tuatia dezavantajoasa, a vite-
p atrundere a je turiior, denumita si , h = 0,0036 H, in fu ncti e de dimensiu- zei maxi me din zona de lucru. Amorti -
-
lungime de eficienta. In general, se nile incaperii $i de numarul Ar. 1 zarea vitezei axiale, la jeturile lipite, se

considera ca, in cazul refularii prin guri I calculeaza ca pentru jetul circ ular (tab .
sau fante amplasate sub plafon, ia 9.5.3. Alegerea anemostatelor 9.5.3). Varia\ia vitezei in jetul vertical,
nastere
'
o circu latie '
a aerului in care format intre doua anemostate, se de-
turbionul primar p atrund e pe o distanta Prin constructia sa , ane mostatul termin a, c u aproxima\ie, din nomogra-
de (3 ... .4,5) H, unde H este inaltirnea conduce la formarea unor jeturi cu ca- ma 9.5.12.
incaperii. Sensul c uren tului de aer rac teristici deosebite de alte guri de re- Detaliile constructive au o influenta
-
depinde de temperatura de refulare. In fulare: turbulenta ridica ta a curgerii, majora asupra dezvoltarii mi$c3rii, astfel
figura 9.5.8a este reprezentata c ir- unghi de impra$liere foarte mare $i incat fiecare tip de anemostat se alege
culatia intr-o incapere in cazul refularii amortizare rapida a vitezei, miC$Orarea, dupa o nomograma $i in functie de ca-
aerului cald, iar in figura 9.5.8b, in uneori pana la dispari\ie, a miezului racteristic ile stabilite exp erimental.
cazul aerului rece. central etc .
•
La refularea aerului cald in sus, tur - In majoritatea cazurilor, curentul de 9.5.3.1 Anemostate patrate :;i circulare
bionul primar patrunde pe o distanta aer introdus se lipe!:,) te de plafon ca ur- plane :;i spa/ia/e tipizate
mai mica, de ( 1,5 ... 2) H (fig. 9 .5. 9). Ger- mare a efectului Coanda. Jeturil e ane- Metoda de calcul are la baza sche-
s =h + I ma mi!:,)carii aerului, prezentata in figura
9.5.13.
I
-
An emostatel e se aleg in func\ie de
x I n,;n12 1
v vx
x VO so VO vs 1'
min/2
VO
,,.
s
0 Vo
·I·
arhitectura plafonului $i de debitele re-
comandate (anexa 7 .2 tab. 7. 7 .2). Vite-
-----
•·
•
/
/
'
' ::;:_
~ . ,
...
. --::;,., ---- . -~
.... . - .
:
-~

• -;<°"'
- ~ -~
---- . '>.
~,...
,..._ -~
'

""
za efec tiva de refulare vo se calculeaza
~ ~
--
•
/ '
/
r
. '
.
:
in functie
I
. de sectiur1ea
'
efectiva S o, sau
se de termina din nomograme pentru
.. ·I '
'

...I
s,
"
vv
/
l,r '
:I
.<::
-
tipul de anemostat $i dimensiunea
con siderate.
v '\

y
{ plan de lucru • lmpunand o viteza in zona de lucru,
,. ~
j{ ~ v z1, p entru inaltimea h ce rezulta din

~
vx = v, 1 • V s2~ vz1
v s2 .<:: pro iect, din nomograma 9.5.12 se de-
• termina viteza maxima din jet Vx, in
•
func \i e de care se stabile!:,)te bataia je-
Fig. 9.5.11. Mi~carea aerului introdus prin anemostate.
tului 5, (51 sau 52 pentru amplasarea in
camp, resp ectiv, marg inala a anemos-
5,0 tatului).
"' ' "' ~G "' ~ "' s "' " """ s ' 2[
"\

0 .'V'.I ' I'. ~ Valoril e din relatia:

4,0
"" "\
•

"\
·o K .,/S,vo
""" """
~""' I~ ""' °"" "' " ""' ""' " "' ' ·- - I"\.
"\,
--?.,1: · - 5 =-~~
v,
(9. 5. 17a)

3,0 °"" - - ' ~- ' • corespund montarii pe plafon (5p)

r--... 0' ~
"' '
.
~- 1"-
"' ""' "'"' ' --1-' "
' " " ' '
! (fig. 9.5. 13). Pentru mon tarea p e tubu -
~ i'

-•c
"' "' " '' " °"" "
' ' -
~

"\ '
-

" •
-
'
r...
latura:
St = s;) 1,5.
~
~ -""' ' I
" ', ~ Marim ea s determina distanta m1n1-

-
2,0
' ' ""' "' "'
. . .-"""
' . . . g= --"-
r--...
. '1 - """ '
'
~
ma de amp lasare a anemostat clor in
:J
' ' ' ' ' • '
'\. ' ' - camp (ln1in = 251) $i, respec tiv, di stanta

'
I"\.
"
:J
c
1,5
I'\.
' ' ,, -- de la anemosta t la perete, pentru am-
<U

"u' ~
/)
' '\.

"' ' ' - ' '\. ' '

'K "'
plasare marginala (s2 = h + ~-
" ' '
0. '\. '\. '\.
'
'
"\ '' r...
"
(1)
D - ' - - . Pentru repartizarea un iforma a ane-
-- ' "' ' ' ' ' I ' ' ' "'' ' ' "
I"\.
·nl - -- "' I mostatelor in plan, se pot lua distan \e
<U I"\.
-
' s rr1ai mari decal cele rezultate din no-
.

-
ro
c 1,0 -·
~ "' ~ "' ~ '"'-- ' 1' ' '
' ' mograme, punand conditia ca:
-"' 0,9 .... o
'
I"\. .
' .""
C f) ' Vz1 > 0, 1 m/s.
~~ - ~ .f "-
·-
'O
0,8 ,'j.l'-----
"' "' " " ~""
r... Presiunea to tala necesara in ~ tu\ul
.c
0,7 ~
""' "
""' I"'- I"- ' " ' ' " ' ' -.;;
' ' I"\.
anemostatului p1, pentru acoperirea
pierderii loca le de sarc ina si rea lizarea
0,6
0, 1
"' ""' ·'
['..._
0,2
I°"' "'"' I""\ 0,3
~

0 ,4 0,5 0,6 0 ,7 0,8

presiunii dinamice, se determ ina in
fun c ti e de viteza efer ~iva de refulare v0 ,
v21 [rr1/s I utilizand diagrame sa u rela\ia:
pv2
Fig. 9.5.12. Nomograma de calcul a vitezei la jetul format p, = (¢ 11)
2
° IPa] (9.5. 18)
intre doua anemostate. unde:
~---- -- -------
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare
- .; este coefi c ient de rezistenta
locala (tab. 7.7.2);
- p - densitatea aerului .
Exemplul de ca/cul 2 - anemostate
patrate plane
Date: debitul de aer pentru ventilarea pirare GA, la partea superioara.
incaperii , L = 15.000 m 31h; dimensiunile
incaperii conform fi gurii 9.5. 14; viteza , ta\a de zona de lucru este h = 2,8 m
admisa in zona de lucru v" = 0,3 mis. (fig. 9.5.15).
Rezo/vare
Se aleg 12 anem os tate patr ate portional cu direc\iil e de refulare, pen-
plane, avan d A = 400 mm .
- Debitul pe anemostat
15
L.;= '::. = 000 = 1250 rri'lh
n 12
- Viteza efectiva de refulare (Pentru '
So = 0,065 m 2 - tab . 7.7.2)
_ Li 1250 534 m sI
Vo - - - -
3600So 3600 0.65 ' L3 = 663 m 31h ;
- In no mograma din fi gura 9. 5.1 2
pentru h = 2,0 m $i VLI = 0 ,3 mis, re-
zulta vx = 0,9 mis. Pentru aceasta va-
loare rezulta bataia s = s1:
= K .J$,v0 1,5[cl.065 5,34 2.27 m
5 - pe 2 direc\ii A = 300 mm ; K2 = 2,9;
v, 0,9
Pentru amplasare in camp a ane-
m ostatelor $i montare pe plafon, aces-
tea conduc la o distanta minima intre
anemostate Imm = 2 s1 = 4,5 m .
Pentru a mplasarea marginala, se im-
pune ca viteza medie la perete sa fie
egala cu viteza maxima admisa in zona
de lucru :
Vx = Vx I 2 = Vzi = 0,3 mis rezultand
Vx = 0,6 mis.
Pentru aceasta valoare, ob\inem ba-
tai a s = s2 = 3,4 m $i, in c onsecinta,
distan\a dintre anemostat $i perete:
I = s 2 - h = 3,4 - 2, 1 = 1,3 m
Amplasand anemostatele pe planul
incaperii, la distan\ele I $i /min rezultate,
acestea nu acopera uniform suprafata
plafo nului (fig. 9 .5. 14). In lungul incape-
rii se ado pta distan\a /2 = 2,5 m de la
p ereti $i / 1 = 5 m intre anemostate:
- se determ ina viteza in zona de lu-
cru , pentru amplasarea in camp a ane-
m ostatelor; din relatia (9.5. 17a), pentru
s = Sp = /112 = 2,5 m, rezulta viteza
Vx = 0 ,80 mis, iar din figura 9.5. 12,
pentru aceasta valoare vx $i pentru
h = 2,0 m , se ob\ine VLJ = 0 ,26 mis.
Deoarece v z1 < 0 ,3 mis, se adopta
distan\a propusa intre anemostate / 1.
Similar , se verifica $i distantele /2.
- Presiunea totala necesara in racor-
d ul anem ostatului rezulta din rela\i a
s
9.5. 18, pentru = 0 ,5, vo = 5,34 mis $i
f' "' 1,2 k glm 3:
p, = (0,5+ 1) · ~
1 2 34 2
- 25 Pa
Exemplu/ de ca/cul 3 - anemostate
p a Irate p e 2, 3 ?i 4 direcJii
Se considera o por(iune dintr-o hala
industri ala cu caracteri stic ile geometri -
Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor
ce conform fi gurii 9. 5.15. Debitul de K4 = 2,5; So4 = 0,066 m 2 ; S4 = 1,1 5.
aer de ven tilare L = 8.400 m 31h. Vi teza efec ti va de refu lare va fi :
Pentru introd ucere se aleg anemos- - pentru anernostatele pe 2 direc \ii ,
tate patrate pe 2, 3 si 4 direc \ii , pozi\i- 44 2
Vo'= G = 32 mls
onate ca in fi gura, pentru ca , pe laturile , 3600So2 3600 0,038 '
halei, sa se poata amplasa guri de as- - pentru anemostatele pe 3 directii ,
663
Vo3 G = 3 5mls
I nal\imea de montare a anemostatelor 3600So3 3600 0,053 '
- pentru anemostatele pe 4 direc \ii,
v0" L.
884
3 7 mis
Se reparti zeaza debitu l de aer pro- 3600So. 3600 -0,066 '
Verificarea vitezei in zona de lucru v z1
tru o direc \ie, rezultand: se face diferit , in func\ie de jeturile care
interfereaza. Astfel:
L,=i_= 8400 = 22 1 m31 h
38 38 - In punctul M interfereaza jetul de
p lafon, emis de anemostatul pe 2 di -
Atun c i: - pentru anemostatele pe 2 rec \ii, c u jetul emis de anemostatul pe
direc\ii L2 = 44 2 m31h; ' 3 directii in direc ti a a II -a. Distantele x2
- pentru anemostatele pe 3 direc tii si x1J s~ determi~a din conditiile .ca vi -
1
i
i eza Vx in punc tul de interse~ \ie Sa fie
- pentru anemostatele pe 4 direc\ii , : aceea$i pentru cele doua anemostate
L4 = 884 m 31h; x
I $i x = X 2 + 13 = 6 m:
Conform debitelor recomandate (tab. : x2 = cx/(1+ c);
7.7.2) se aleg urmatoarele anemostate unde:
c u carac teristic ile: 3, 2 2, 9rc;:o38
I 0,64
2
So2 = 0,038 m ; s2 = 1,05; 3,5 3,5 -y 0,053
- peII 3 directii.
A = 400 mm; Ki = 2,5 rezulta:
KJ = 3,5; So3 = 0,053 m 2 ; SJ = 1, 1 X2 = 2,34 m $i X1J= 6 - X2 = 3,66 m
- pe patru direc \ii A = 400 mm ; Din relatia:
V, = VJ< .JS,
" ' ··''~ ······'
y
v~
8
a
Sectiunea B-B
~~:~ ~ ~ ---",,;;._,"'"-
Fig . 9.5.13. Dezvoltarea jetului de aer
la anemostate in funcfie de montare:
a - anemos ta t in pla fon fats; Fig. 9.5.14. Amplasarea
b - anemosta t p e canal. anemostatelor - exemplul de calcul 2.
.._3_._00__._.._ _ _6_.o_o___ ~r---!-·o_o_____•___ _6_.o_o___,..; ~ 3.oo
1 1
_,. ,
t t
- -~ --- ----fJ ·----
i i
T s J
Fig. 9.5.15. Amplasarea anemostatelor cu reful are
pe 2, 3 ~i 4 directii - exemplul de calcul 3.
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

pentru anemostatul cu latura A= 3Xl rrrn,
debitul L = 442 m31h $i x = 2,34 m, re-
zul ta vx = 0,77 mis.
Verifi carea vi tezei in zona de lucru se
face utilizand nom ograma 9.5. 12; pen -
tru h = 2,8 m $i Vx = 0,77 rezulta
Vzt = 0, 18 mis < Vadm
- in punctui N interfereaza jetui emis
de anemostatul pe 3 directii - in direc-
tia I cu eel emis de anemostatul pe 4
directi i.
Distanta xJ
$i X4 se determina din
conditiile ca viteza v in punctul de in -
tersectie sa fie aceea$i ~entru cele do-
ua anemostate $i x = x 3 + X4 = 4 m.
ex
x;=-
1+c
Vo:iK;fS:
unde
c = vo.J<J $,., =-
3, 5 2,5~0.053
= 085
3,7 · 2,5~0. 066
- in punc tul a situatia este asemana-
. . , I
toare cele1 din punc tul N, dar x = X 3 +
X4 = 6, 0 m. Atunci, pentru c = 0,85,
rezulta:
I
X3 = cx/( 1+c) = 0,85·611,85 = 2,75 m
. I
$1 X4 = 6 - X3 = 3,25 m .
Din calcul, pentru x = 2,75 m, rezu lta
Vx = 0,73 m/ s. Verifi carea vitezei in zo-
na de lucru se face folosind nomogra-
ma 9.5. 12; pentru h = 2,8 m $i
Vx = 0,73 mis rezulta Vzt = 0,23 < Vadm.
- in punc tele 0, P, R unde interferea-
za jeturile de acela$i tip, punctul de in-
tersectie se stab ile$1e la mijlocul dis-
tantei dintre anemostate.
Pentru punctul 0, pentru anemostat
pe 3 directii , cu latura A = 400 mm,
debitul L = 663 m 31h $i x = 3 m ,
directia 11, rezulta Vx = 0,94 mis iar din
nomograma 9.5. 12: pentru h = 2,8 m $i
Vx = 0,94 mis, rezulta v z1 = 0,22 mis <
.
Vadm.
viteza efec tiv<'i de refulare va se stab i-
le$l e, in func\i e de inal\imea h de am-
plasare deasupra zonei de lucru $i de
1
viteza admisa in zona de lucru v z1 (fig.
1 9.5. 16), folosind diagrama 9.5. 17.
Lungimea totala a benzilor de ane-
mosta te se calculeaza cu relatia
!: = U3600 110 bo [m] (9 .5.18)
unde L este debitul de aer [m 31h].
Pentru un numar de anemostate ales
n, rezulta lun gimea unui anemostat:
I = It I n [m] (9.5.19)
Se alege anemostatul eel mai apro-
piat din gama de tipodimen siuni care
se executa.
Pentru a verifica uniformitatea venti -
larii zonei de lucru se ia in con siderare
unghiul de impri:i$!iere a jetului de aer
a = 70 ° pentru anemostatele AUSG 1,
2 $i a = 65° pentru AUSG 3,4
(fig. 9.5. 17).
Pierderea locala de sarcina Z $i pre-

_ I . I
Pentru punctul P, pentru anemostat siunea totala, necesara in $1u\ul ane-
rezulta X3 = 1,84 m $1 X4 = 4 - X3=2,16 m . pe 4 direc\ii cu latura A = 400 mm, mostatului , Pt, rezulta din diagrama
Pentru anem ostatul cu latura debitul L = 884 m 3/h $i x = 3 m rezulta 9.5. 18.
A = 400 mm, debitul L = 663 m 3 /h $i Vx = 0,79 mis, iar din nomograma 9.5.12
x = 1,84 m, rezulta Vx = 1, 1 mis. pentru h = 2,8 m $i Vx = 0,79 mis, 9.5.4. Alegerea gurilor de refulare
Verificarea vitezei in zona de lucru se rezulta VzJ = 0, 18 mis < Vadm. Pentru
face utiliza nd nomograma 9.5. 12; punctul R, in acelea$i conditii, dar pentru in fun ctie de modul de amplasare a
pentru h = 2,8 m $i Vx = 1, 1 mis, x = 2 m rezulta vx = 1,2 mis, iar din grilelor fata de elementele delimitatoare
rezultand: nomograma 9.5. 12 pentru h = 2,8 m $i ale incaperii, de distan\a dintre ele, de
Vzt = 0,25 mis < Vadm Vx = 1,2 mis rezulta VzJ = 0,3 mis = Vadm. ori entarea jaluzelelor de dirijare preva-
zute in sectiunea de refulare, se poate
Nivel canal d e aer
9.5.3.2 Anemostate banda tipizate ob\ine o mare varietate de solutii pen-
Aces tea se produc cu latimea tru circulatia aerului in incaperi. Jeturile
v
bo = 200 mm (AUSG 1, 2) $i realizate sunt, de obicei, circulare, dar,
b o = 100 mm (AU SG 3, 4), numerele prin alipirea mai multor grile, se reali-
Plan de lucru
impare se refera la anemostate cu ra- zeaza, practic, fante de introducere, iar
ma pe intreg conturul anemostatului; jeturile vor avea carac teristicile unei
numerele pare - cu rama numai pe la- mi$C3ri p lane.
Fig. 9.5.16. Schema de caicui
tura longitudinala. Jeturile pot fi dirijate vertical, ori zon-
pentru anemostatele tip banda.
Pentru tipul de anemostat ales , tal sau oblic. Prin pozi tionarea jaluzele-
lor, astfel incat sa se ob\ina diferi te un-
ghiuri de divergenta (fig . 9.5.2), se ma -
re$l e gradu l de turbulen ta $i se reali-
zeaza o amortizare mai rap ida a vi te-
zei_ Pentru un ungh i de divergenta
f3 = 90 °, valorile vitezei $i diferen\ei de
temperatura in axa jetului Vax $i ti.bx.
calculate conform tabelului 9.5.3, se
inmul\esc cu un factor de corec \ie
so~--~--~-~~-~~-~
Z.P.
[P,J
40 1------+-~-t----t---l--'+------1

20 !--------+-

0, 1 0 ,2 0,3 0,4 0 ,5 0,6 0,7 0 ,8 0,9 0 , 1 0 ,2 0 ,3 0 ,4 0, 5 0 ,6 O,f 0 ,8

a v,1[m/s] b v, dm/s J
0 2 3 4 5
Fig. 9.5.17. Nomograme de calcul pentru anemostate banda tipizate : Fig. 9.5.18. Pierderea de sarcina
a - anemosta te AUSG 1 $i 2; b - anemosta te AUSG 3 $i 4. -~ anemo:;tatele banda tipizat~
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 9: Calculul ;;i dimensionarea instala!iilor

f1 = 0,7 . Vm = 0,22 va.xr = 0, 12 mi s . jaluzele etc.

in cri zul utilizarii unor gri le de plafon
c u jaluzele curb ate se obti n jeturi lipite.
asemanatoare celor reali zate de ane-
mostate . Jeturi lipite se ob\in si in ca -
zul pozi\ionarii grilelor pe perete in
aprop ierea plafonului . in acest caz, vi-
teza in axa jetului este mai mare decat
in cazu l jetului liber. Valorile Vax :;;i M ax.
calculate conform relati ilor din tabelul
9.5 .3 se amplifica cu fac torul de corec -
tie f:> = 1,4.
Exemplul de ca/cul 4 - grile tipizate
Date: debitul de aer pentru ventilare
Lr = 5000 m 3 / h; temperatura interi oara
t, = 25 °C, tempera tura de refulare
to= 17 °C.
Se aleg 12 grile pentru introducere
pozi\ionate ca in fi gura 9.5. 19.
Din tabe lul 9.5.5 rezulta K = 3,25.
Se considera bataia jetului Xb = I = I
= 4,5 m (jumatate din latim ea incaperii)
:;; i vi teza axiala, pentru x = X b , refulare este:
Vx = 0,5 mis
Din tabe lul 9.5.3, in care se inlocu-
ie:;;te So = Ldvo, rezulta viteza efectiva
de refulare:
v _ x 2v; _ 4,5' ·0,5' 3600 4•14 mis
o- K L 0
2 - 3,25'-4 17
Rezulta S o necesar:
4 17
s-0-- 3600-4.14
- 0 028 ni'
'
Din tabelul 7.7 .2 rezu lta grila tip
200x200 mm cu So = 0,026 m 2 :;;i
Do = 0,182 m .
- Devia\ia axei jetului de la orizontala
(caderea jetului, yM - fig . 9.5. 19). pentru
XM = x = 4,5 m. se calcu leaza din
rela\ia 9.5 .5 pentru 8 = 0
0,282Ar x 3 TT;;
YM = K . Q) ~ T, =
- 0,282 - 2,4 10- 3 ) 4,S3 / 290 -
- 3,25 0, 1 8:!~ 298 -
= 0.57 m
Rezulta ca jetul ajunge deasupra zo-
nei de lucru cu o vi teza medie mai mi -
ca decal viteza de contort.
- Diferen\a de temperatura in axa je-
tului la distanta x = 4,5 (tab. 9.5.3):
.1fax = 0,66K[k\fo _ {T, =
x fT;;
= 0663,250,1828 ~ 298 = 07°C
' 4,5 290 '
- Presiunea totala necesara pentru
Pr = (~+1)~ = (1+1) 1·2
52
·:.4
= 23,8 Pa
(conform tab . 7.7.2)
9.5.5. Calculul gurilor
de evacuare a aerului
La ventilarea generala a incaperilor distan\a x de gura de aspirare, se folo-
pentru aspirarea aerului, se folosesc se:;;te rela\ia (Bromlei):
guri cu sec\iune circulara sau rectan -
gulara sau fante prevazute pe colec-
toare de aer. Pentru mascarea deschi-
deri i, se prevad , ca :;;i in cazul gurilor
Amplasarea guri lor de evac uare se
face astfel incat sa se realizeze sche-
ma propusa de circula tie a aerului in
incapere.
Tipul si numarul de guri se aleg ur-
marind o amplasare uniforma sau con-
centrata in zonele in care exista posi-
bilitatea acum ularii nocivitati!or.
Sectiun ea tota la a unei guri de aer
S a, in func tie de debitul La [m 31h] asp i-
i rat, este:
S. = LJ (9.5.20)
3600vor
unde:
- vo este viteza aeru lui in sectiunea
libera [m/ s];
- r - coefi cientul sectiu nii libere (tab.
9.5.2).
Valorile vo. ce se recomanda tinand
seama de amortizarea rapida a vitezei
la gurile de aspira\ie, sunt relativ mari:
- in zonele ocupate de oameni, in apro-
pierea scaunelor vo = 2,0 ...2,5 mis, iar
mai departe de scaune 2,5 ... 3 mis;
- in afara zonelor ocupate vo : : : 3 mis.
Viteza vo este limitata superior in
func \ie de nivelul de zgomot admis in
; incaperi.
Pentru determinarea vitezei Vx la o
v, 1
Vo - 1+ K{ ! sa r (9.5.21)

- Se recalculeaza: vi teza efec tiva de de introducere, plase, gratare, trafoare,

introducere:
Tabelul 9.5.5. Valorile c onsta ntei caracter istice K,
Vo = Lo _ 417 - 4,45mls pentru guri de refulare a aerului
So 3600 0.026 Tipu! gurii de refu!are Viteza ~~~~l~_i , VO
viteza axiala la distan\a x = 4,5 m:
2 la 5 mis I 8 la 40 m is
v, = Vo K JS; = 4,4 5 3,25 0,026 = - Guri libere circu lare sau oatrate 5,7 7.0
x . 4,5 - Guri cu ialuzele, avand r = 0,4 4,7 5,7
= 0.52 m is - Gratare perforate , r = 0,03 ...0,05 3,0 3,7
r = 0, 1... 0,2 4,0 ;
I 4,9
- Se calculeaza va loarea criteriului
- Gratare cu jaluzele divergente:
Arhimede:
la 40° 2,9 3,5
Ar = gQ, . .Jfo = 9,8 0,18~ (8) = la 60° 2. 1 2,5
v~ T, 4,4.9 298 la 90° 1,7 2, 0
- - -- --
= 2,4 10 - Guri pe doua $i trei direc\ii _ _ _5,3
--
lntrucat jetu l este neizoterm, se
- Guri de refulare pe canal - - -- ~.o i
- Guri trapezoidale reqlabile 6,0 i
calcu leaza : --
- Grile ti Qiza te c u doua randuri de @luzele - - 3,25 --
• viteza arhimedica, la distanta
- Anemostate tipizate !
x = 4,5 m
- patrate plane 1,5
x
V,, =0,75 Ar - · Vu = - circulare plane 1,00 I
0, - circu lare spa\iale 1,00
4,5 - patrate pe 2 direc\i i 2,9 I
I
-= 0,75 ( 2,4 10 3 ) - - 4,45 = - patrate pe 3 direc\ii 2,5 directia I
0,182
3,5 directia II
= 0,198 ml s 3
_ _ _.:_Qatrate Qe 4 direc\ii 2,5 i
I
---
- Fante tipizate '
• viteza in axa jetu lui neizoterm, la
- cu :;;tut fi x 2,7
distanta x = 4,5 m:
----
- cu slut reglab il 2,3 --
- Alte tipuri de !an te 2,3 ... 2,7 !
• vite za medie pe sectiune: r - coeficientul sec \iunii libere
·-
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

unde Ko este un coefi cient care depin - cu un debit de aer mai redus $i condi!ii a schimbului de aer este raportul
de de dimensiunile ax b ale gurii (a - la- superioare de confort, la un cos t mai dintre constanta nominala de timp $i
tura mare): I red us. varsta medie a aerului din incapere:
Ko = 7,7 (a/b}°- 34 (9.5.22) , i = C, / Im = 2 1] (9.5.28)
Relatia 9.5. 21 permite verificarea vi - I lndicii privind randamentul Aceasta m arime corespunde terme-
tezei Vx la o anumita distanta. in sensul schimbului de aer nului de "ventilation efficiency" din nor-
inca drarii aceste ia in limitele cerute de Ace$ti indic i se bazeaza pe timpul ma americana ASHRAE 62. Deoarece
con fort. necesar aeru lui introdus de a ajunge varsta medie este jumatate din timpul
Se poate utiliza, de asemenea, dia- in diferite puncte ale incaperii venti - de schimbare a aeru lui, indicele de
grama din figura 9.5.20 ob\inuta prin late. Se determ ina astiel marimi punc - performanta este dublul randamentului
nomografierea relatiei 9.5.2 1, pe b aza tu ale sau medii pe incapere ce carac- schimbului de aer $i poate deci a junge
careia se poate stabili viteza v x la o terizeaza amestecul aerului interior: la valori de 200 % .
distanta adimensionala x/b de gura de - vechimea locala m edie a aeru lui intr- - indicele de inlocuire a aerului din in-
aspira\ie. un punct P, T1, reprezinta timpul me- capere:
Relatia 9.5.21 $i diagrama din fi gura diu necesar aerului pentru a ajunge E = c, I T1 (9.5.29)
9.5 .20 pot fi utilizate pentru stabilirea din gura de reful are in punctul res- Cazuri de referinta:
vitezei vo daca se aleg dimensiunile pectiv; se determina prin masuratori - pentru o curgere tip piston , deoarece
gurii $i se impune v x = Vadm. Atun ci, din care permit sa se calculeze: c, = Ts, 17 = 100 %
relatia 9.5.20, se poate determina de- _ ,(tC(t)dt - pentru amestec perfect, deoarece
bitul de aer pentru o gura de aer $i, in T,- .(; C(t)dt (9.5.23) c, = 2 Ts, 71 = 50 %.
final , se poate calcula numaru l necesar
de guri d e evacuare. unde C (t) este concentratia din punc- lndici de eficienta a evacuarii
tul P, variabila cu timpul. poluantului
9.5.6. Eficienta sistemelor - vechimea medie a aerului din incape- Ace$ti indici masoara mi$Carea $i di-
de ventilare re Tm (vechimea medie globala) este luarea poluan\ilor in volumul incaperilor.
m edia valorilor Tr. Definitiile eficien\ei de evacuare sunt
Eficienta ventilarii unei incaperi se • (9 .5.24) asemanatoare celor ale randamentului
apreciaza printr-o seri e de indici $i pa- Tm =J_J. r, schimbului de aer. Cei mai importanti
rametri care caracterizeaza 2 aspecte
v indici sunt:
ale procesului d e ventilare ; unde V - volumul incaperii; - constanta nominala de limp a polu-
- amestecul de aer interior cu aeru l in- - debit specific (numar de schimburi antului, care reprezinta timpul mediu
trodus prin in stala\ia de venti lare, de aer pe ora): necesar poluantului pentru a parcurge
- propagarea poluan\ilor din incaperi . n = UV (9.5. 25) , distan\a de la sursa la gurile de evacu -
I
Celor doua aspecte le core spund in- unde L - debitul de aer (proaspat) are; se determina ca raport intre masa
dici ai randamentului schimbului de [m 3/ h]; (sau volumul) poluantului, cand acesta
aer, respecti v, de eficienta a evac uarii - constanta nominala de limp: i
ar umple intreaga incapere mp, $i debi-
poluan\ilor. c, = 1/ n (9. 5.26) : tul masic (sau volumic) de poluant, Yp:
Eficien\a ventilarii se poate stabili - timpul de schimbare a aerului Ts re- rf: = mp I Yp (9 .5.30)
pentru o cladire, o incapere sau o zona prezinta timpu l necesar inloc uiri i - efi cacitatea evacuarii poluantului:
din incapere (de exemplu, zona de lu- complete a aeru lui din incapere cu t! = c, I mp (9 .5.31)
cru). lndic ii de eficienta se determina pe aer proaspat. Pentru venti larea de tip - randamentul evacuarii poluaniuiui:
machete sau la scara naturala, folosind piston c, = Ts, pentru amestec per- i
17 = ! I (1 +!) (9.5.32)
tehnica gazului trasor sau pot ti deter- feet se demonstreaza ca c, = 2 Ts; 1 - indicele de calitate loca la (intr-un
I
mina\i prin simulare, pe modele numeri- - eficienta (randamentul) schimbului de punct) reprezinta raportul dintre con-
ce ale mi$carii aeru lui, cuplata cu trans- aer este raportul dintre constanta
b
ferul de caldura. Aceste metode sunt nominala de limp $i timpul de schim -
costisitoare $i laborioase fara a permite bare a aerului: 1:85

extrapolarea rezultatelor; de aceea se 17 = 100c,/ Ts [% ] (9.5.27)

utilizeaza, in special, pentru insta la\ii Fiind o marime adimensionala, care
foarte importante, sau pentru situatii re- introduce timpul de schimbare a aeru -
petabile. Chiar in aceste condi\ii , studi - lui Ts ca marime carac teristi ca a inca-
ile realiza te arata capacitatea diferitelor p erii , efi cien\a sc himbului de aer poate
sisteme de a aduce aerul tratat in zona fi folosita pentru compararea diferitelor - 0.10
I 0,08
ocupata $i de a indeparta nocivita!ile solu(ii de ventilare;
produse. Se pot ob\ine astiel instala\ii - coeficientul (indice le) de performan\a 0,07
h 0 ,06
,,__,_,_,-t-r, " + t+trlI 0,05
s < ) ) • ... .. ,I 0 ,04

---- 1.- --

a
18 m
- ~t
_
' ' •_M><

- - - - - · - ae lucru -
b
Fig. 9.5.19. A mp lasarea grilelor de refu lare - exem pl u l de calc ul 4:
~
Planul
~~-~~~~~~-~,~·0.0 1 0
2 3

-5- ( ~)
4 5 6 7 8 9 10

Fig. 9.5.20. Nomog rama pentru

a - plan; b - secti une. calculul vitezei de aspirare.
- - - - -· - - -- - - ·-
 L lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

centratia poluantului la evacuare C., si tabl a cu sec \iun e rec tangulara. Princi - care duce la stabilirea preliminara a
concen trati a in punc tul considerat Cp, palele compon ente ale unei re\ele de tron soanelor re\e lei de canale (printr -un
in regim per manent (t = c-o). cana le rectangulare sun!: tronson circuland un debit constan t de
t·~ = C~=) I CP,0- 0 ) (9.5.33) - tronsoanele drepte avand sec\iunea aer cu o viteza constanta);. caracterul
- efi cienta evacuarii poluantului este o constan ta (axb) cu raportul laturi lor, de preliminar consta in aceea ca pot exis-
va loare med ie ce caracteri zeaza o zo- regula, alb :<O 3, alcatuite din module ta tron soane cu acelasi deb it de aer,
na sau o incapere; reprezinta raportul care nu depa$esc 2 m (1960 mm); dar c u viteze diferite;
din tr e concen tra\ia de echilibru (in re- - c urbe (coturi ) cu pastrarea con- - stabi lirea pe baza de viteze alese,
gim permanent) a poluantului la eva- stanta a sec\iunii avand raza medie de a sectiunii si dimensiuni lor (laturilor) pe
c uare $i concentratia medie din zona c urbura ( 1... 2)·d; d - latura dupa care fiecare tron son; pentru instala\iile de
sau din incapere. Cand amestecu l este se face curbura; venti lare $i clima tizare de presiune joa-
perfect, concen tra\ia poluantului este - curbe (coturi) cu sec\i une variabila sa vitezele recomandate sunt indicate
uniforma $i ega la cu cea de la evacu - cu recomandarea ca reducerea (mari- in tabelul 9.6 .1 .
are; in aces! caz , eficien\a este egala rea) de sec \iune sa se faca dupa o sin- Cunoscandu-se debitul $i viteza pe
c u 1. Pentru ventilarea tip pi ston, efi - gura latura $i raportul dintre sec\iunea un tronson ,,i" se determina sec\iunea
c ienta va fi ega la sau mai mare de 1, de ie$ire si intrarc sa nu fi e mai mare canalul ui:
in fun ct ie de pozitia sursei. Daca in in- de 1,5 ... 1,75; S, = L,/ Vi (m2) (9.6.1)
capere sunt zone stagnante sau zone - difuzoare si confuzoare care reali- in care:
in care curentul de aer este sc urtc ircu- zeaza trecerea de la sec\iunea (a x b) - L; este debitul de aer pe tr onsonul
itat, concen tra\i a med ie din incapere la sectiunea (a 1 x b 1), putandu-se face i [m 3/s];
cre$te, depa$ind valoarea de la evac u- simetri c sau asimetri c, intr-unul sau - v, - viteza aeru lui pe tronsonu l
are, atunc i efi caci tatea va ti cuprinsa doua planuri. La difuzoare se recoman - i [m/s).
intre 0 $i 1; da ca unghiul de deschidere sa nu de- Desenarea la scara a re\elei de cana-
- randamentul evacuarii poluantului este pa$easca 12 .. . 14° deoarece la unghiuri le, inclusiv precizarea tuturor pieselor
o varianta normata a eficientei de eva- 1 mai mari apare fenomenul de desprin- speciale (coturi, ram ifica\ii, schimbari
c uare a poluantului. Pentru un amestec dere a curentului de aer care accentu- de sec \iune, curbe de etaj etc.), se
perfect, randamentul va ti de 50 %; eaza marirea pierderii de sarcina loca- face pentru a vedea daca solu\ia se in -
pentru o ventilare tip piston randa- la, pe de o parte, iar difuzorul devine, ca dreaza in particu laritatile constructi -
men tul este cuprins intre 50 $i 100 %, pe de alta parte, o sursa de zgomot; ve ale incaperii $i obiectivului respec-
iar in caz de scurtcircuit se ob\in valori - ramifica\ii normale (bifurca\ii, trifur - tiv. Aceste precizari constructive sunt
mai mici de 50 %. ca\ii etc.) realizate prin divizarea sec\i - necesare pentru determinarea rez i ste n ~
lnteresu l practic al ind icatoril or pre- unii ini\iale in arii propor(ionale cu de- \elor locale .
zenta\i este acela ca arata importan\a bitele vehiculate, deci c u aceea$i vi te-
analizei distribu\iei aerului asupra crea- za in fi ecare din sec \iunile ini\iale. Exemplul de ca/cul 1
rii condi \iil or de contor t $i de puritate a ln tehnica curenta de proiectare, di- Se dimensioneaza re\eaua de canale
aerului interior. ln plus, trebuie amintit mensionarea canalelor de aer presupu- pentru o incapere climatizata unde in-
ca metodele curente de calc ul al debi - ne cunoa$terea urmatoarelor date: troducerea aerului se realizeaza prin
tului de aer sunt rezu ltate in ipoteza - numarul, dimensiunile, locurile de guri de refulare, fiecare avand debitul
unui amestec perfect, realizabila prac- amplasare $i debi tele gurilor de intro- de 800 m3/h. Configura\ia monofilara a
ti c la debite de ventilare mari. Pentru ducere $i evacuare; re\elei este cea din figura 9.6. 1.
economisirea energiei trebuie cautate - alcatuirea centralei de ventilare si lo- , - Pentru gurile de refulare, pe baza
solutii cu eficien\a ridi cata ce cores- cul ei de amplasare; ' aplicarii rela\iilor jeturilor de aer, rezulta
pund condi\ii lor de func\ionare a insta - - tipul , dimensiuni le, pozi\ia de monta- vi teza de 1,4 m/s, apreciind ca acestea
la\iei de ven tilare/climatizare din inca- I
re si locul de amplasare a prizei de au o sec\iune libera de 80 % , sec \i -
peri. Un exemp lu este ventilarea prin aer proaspat $i a gurii pentru evacu- : unea bruta SG este egala cu:
deplasare, ob\i nuta in incaperi mici, area aerului viciat in atmosfera. $; 800 0,2 ni'
prin introducerea aerul ui cu g uri de re- Dimensionarea propriu-zisa se poate - 3600 -1.4 0.8
fulare in zona de lucru. impar(i in doua faze distincte: Se aleg dimensiunile gurii de refulare
a - dimensionarea geometrica (con- 400x500 mm.
9.6. Calculul canalelor de aer stru ctiva) care are ca rezultat stabil irea - Pe tron sonul 1 (fig. 9.6. 1) de ali-
solu\iei finale; mentare a gurii se pastreaza dimensiu -
9.6.1. Dimensi onarea b - calc ulul pierderilor de sarcina in nea acesteia sa u se mic$oreaza cu
constructiva ~i t rasarea re\eaua de canale. ajutorul unui difuzor, crescand viteza la
2,5 m/s (fig. 9.6.2, detaliul A).
Dimensionarea geometrica
Re\eaua de canale de aer trebuie
Si = 800 0,0888 m2-;300 300 mm
astfel conceputa incat sa-$i poata in- (constructiva) 3600 2.5
deplini ro lurile sale $i anume: Aceasta presupune urmatoarele etape:
- asigurarea debitelor de aer necesare - stabilirea traseu lui canalelor, care , - ln cot se trece la o viteza mai mare,
la fiecare ram ifica\ie; se face tinandu-se seama de locul de 3,7 m/s . Men\inand la\imea canalu lui
- asigurarea posibilitatilor de reglare la amplasare a centralei de ventilare, de ' a = 300 mm, constanta, in vederea ra-
punerea in functiun e $i, ulterior, la stru ctura de rezisten\a si de posibilita- cordarii guril or urmatoare (fig . 9.6.2,
even tualele modificari ale instala\iei; til e construc tive $i arhitec turale ale in- detaliul B) se ob\ine:
- realizarea unei instalatii eficiente $i si- caperilor, de posibilitatile de pozare si s; = 800 - 0,06 m2 -; 300 200 mm
lentioase. ' mascare a tubulaturii. Ca urmare, se 3600·3,7
intocme$te configura\ia monofilara a ln continuare, pastrand viteze egale
Retele de canale rectangulare re\elei de canale (sch ema izometri ca); in ramifica\ii si adoptand vi teza cons-
ln majoritatea instala\iilor de ventila- - determinarea debitelor de aer ce se tanta , racordandu-se gurile G2 $i GJ se
re si cli matizare se folosesc canale din transporta pe fi ecare tron son de retea ajunge la o sectiune de cana l S1 de
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

300x600 mm (fig_ 9.6.2, detaliul C). de = dj; a, b - dimeniunile sectiunii ca-

~ ~ ) -v, p. =
2

- in cotul de iesire din tron sonul 3 se .1p= I"(A. -I + I nalului;

•~ 1 de ,2
mareste viteza la 5,5 mis (fig. 9.6.2, n
- L~ - suma rezistentelor locale pe
detaliul D), rezultand: = I(Rl +Z)i [Pa] (9 .6.2) un anumit tron son i;
i: l
. - v; - viteza medie pe tronsonul i
$; = 2400 -
3600 5,5 in care: ; [mis];
- A. este coeficient (adimensional) de 1 - p; - densitatea aerului la temperatu-
= 0,1212 m2 -> 200 600 mm
rezistenta; t ra medie, pe tronsonul i [kgl m3];
Mentinand mai departe inaltimea I - lungimea tronsonului de : - R - pierderea de sarcina liniara uni-
b = 600 mm si viteza constanta se ra- cana l [m) ; tara pe tronsonul respectiv [Palm];
cordeaza si ramurile ce alimenteaza - de - diametrul echivalent pentru , - Z - pierderea de sarcina locala pe
gurile G4 ... Gg obtinandu-se sectiun ea canale rectangulare calculat cu relati a un tronson i [Pa];
de 600x600 mm (tronsonul 5). Pe tron - de = 2ab I (a + b) sau din nomograme, - i - indicele tronsonului;
sonul 5' se mareste viteza la 8 mis, figura 9.6 .4 (pentru canale circulare - n - numarul de tronsoane.
rezultand:
7200
SS = = 0, 25 m2--7500 ·500 mm
3600 8
300x300
cu o reducere simetrica in doua pla- -==~---"'
800; 2,5
nuri (fig. 9.6.2, detaliul E).
- Pentru canalul prizei de aer se con-
sidera o viteza de 6 mis rezultand sec- 400x400 300x300
GR - - - -
tiunea acestuia: 800; 1.4 800; 2,5
7200
+ + ++
56 = = 0,33 ITT --7500 650 mm
3600-6
Detaliul A Detaliul B
- Pentru priza de aer, considerandu-
se o viteza v = 3,5 mis si un coefi cient 0 l'-
g (')
de sectiune libera de 75 %, rezulta su- x 0
0 0
prafata acesteia: 4.00 ':;;/ <D
·~------ ------..<
$,A 7200
3600·3,5 0,75
= 0,76 ITT - >650 11 50 mm

Retele de canale circulare

Canalele circulare, avantajoase din
punct de vedere economic, sunt folosi- Detaliul C
te cu precadere in instalatiile de venti-

~Lo ~1~
lare industriala, in sistemele de climati - 0 "'.
0 <fl
zare de presiune inalta si in sistemele ~ i:3 OD
O N
Oo
O N
de transpmt pneumatic. in figura 9.5.3
0
0N
0
"
N
<fl '°I'- 500 _ _ I'-

sunt prezentate cateva elemente geo-

metrice si constructive ale canalelor
circulare.
Dintre piesel e speciale-difuzoare,
confuzoare, ramificatii, coturi - ultimele
.______L __ 11 i
se executa mai greu deoarece se fac Detaliul D Detaliul E
din segmente_ Un astfel de cot este
carac terizat de o raza de curbura R si Fig. 9.6.2. Detalii din reteaua de canale (exemplul de calcul 1).
un unghi a .:; 90° deoarece ra mificatiile
se racordeaza la tubulatura sub un -
ghiuri fJ = 15; 30; 45; 60°.

9.6.2. Calculul pierderilor

de sarcina

Pentru un sis tem de canale de aer

de introducere sau evacuare, calcul ul
pierderilor de sarcina se face cu relati a:

Fig. 9.6.3. Elemente constructive pentru canale circulare.

Tabelul 9.6.1. Viteze recomandate

lnstalatii de contort lnstalatii de ventilare indu striala
[mis] [mis]
priza
I-'
de aer 2 .. .4 4 ... 6---~

canal_de aer:._ p!_s>a~pa t ------ - 4 ... 6 ---

- - --- . -
6 ... 8
Fig . 9.6.1 . Schema pentru exemplu l ~a nal pr~~p~----- - - - - 4 ... 8 8 .. . 12
--- - - - - -- - -- - - -

de calcul 1. ca nal sec undar 2 ... 5 5... 8

~------------- - - ~- -
- -
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

Picrderile de sarcina liniare sunt date si vi teza aerului in canal, raportul nalu l.
de rela tia: .\I /(I; - b). in care M - cresterea sau Tempera tur a fina la a aer ului se
scaderea de tempera tura pentru 10 m determi na cu re latia:
[P a] (9.6 .3)
l, = l, ±.1 ~ /
1
de canal neizolat, d in tabla, c u ra p ort ul (°C] (9.6. 10)
laturil or 2/ 1; t, - temperalura initiala a
Va lori le R pentru canale ne tede sunt aerului din canal: la - tempera tura ae- in care:
indicate in nomograma din fi gura 9.6.5. rului din incap erea prin care trece ca - - tr este tempera tura fi nala a aerului
Pen tru ca nale rugoase, pierderea de
sarc ina unitara este mai mare si se 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200
de termina fie c u ajutorul unor no mo- 1800 1800
v
gra me (fig . 9.6.6), fie cu rela\ia : -- %~/, /

"\ - \X>Str / v 1600

R . = R (k· v)o.?s [Palm] (9 .6 .4) 1600
v ,/'V~V /
unde: ff - pierderea de sarcina liniara ~t\'0<.: v v / v ~cf:> ,0~v
1400 1400
unitara pentru canale rugoase; R - p ier-
'>v v v ----
v
,, / / /
/f
derea de sarc ina liniara unitara p entru 'E
g_ 1200 ~ >-/ / v v v g0_2.,
- 1200
-~ -
/

canale netede; v - viteza de c irc ula\i e a ,,S,/ ~ v v v -....-- ......... e--

-
1
/

rh v
1 7001
aeru lui pe tronsonul resp ecti v; k - ru go- / /

-v --- --
,,,<:: / i--
zitatea absoluta.
Pi erd erea de sa rc ina locala se
-0 1000
c<l> .~ v/.
'5 ''i. ~ .,:? v
'",, v ~
v
-- /
_.....
v
v
i--

i--
,_..- f-r 600
50()1
1000

<ii 800 145 800

/,, ~ v IV...-

-- -
calculeaza cu rela\ia: > ) ~ ~
:cu 4 II

Z =L,-'-. st: .v-P

~ [P a ] (9.6.5) <l>
600
~ ~~ / ....-- i--
c- I 3<>n
600
~ ~ ~ c::- ......... i-- 300
i--
2
l

Pro b lem a se reduce la calculul sau

aprec ierea coe fi cientilor de rezisten\a
2
a;
E 400
Cll
;J ~ ':/ & ~
~ ;?J ~ ~ .........
:.--
- 200
251

150 - -
400

locala E, i n func \ie de care se determina 0 ~ ~ ~ I 100

--
200 200
pierderea de sarcina locala, datorata ~~ c~n~lul\ii ~ =! 50=
m odifi carii vitezei (ca marime si direc-
\i e) i n piesele speciale. Valoril e coefi ci-
0 ~
- 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200
Laturil
I I I I I

en\ilor de rezisten\a locala sunt indica- Latura canalului a sa u b - [mm]

te in fi gurile 9.6.7 (anexa 9. 1), 9.6.8
Fig . 9.6.4. Nomograma pentru determinarea diametrului echivalent,
si 9.6.9.
de, pentru canale dreptunghiulare.
9.6.3. Calculul racirii
sau incalzirii aerului 0,02 0 ,05 0,1 0,2 0,5 2 5 10m3/s
200
Cantitatea de caldura absorbita sau
cedata de un tronson de canal, in
func ti e de semnul diferen\ei d e tempe-
ra tura intre aerul vehic ulat si m ediul
prin care trece canalul , se determina
c u rela \ia:
Q = k A e= L c M [W] (9.6 .6) I
unde:
- L este debitul de aer [k g/s];
- c - caldura spec ifica masica a ae-
rului [k J/kg K];
- k - coefi c ient glob al de transmi-
sie [W/ m? K];
- A - suprafata laterala a canalului [m2J; c
- e- diferenta medie de tempera tura
>(1)
intre aerul din canal si aeru l ambiant ;
aceasta diferenta se apro ximeaza la un
.~c
:J
moment dat si se reia calc ulul daca •Cll
c
es timarea nu se adevereste exac ta [K ]; ·u
- 13. t - i ncalzirea sau racirea aerului [K] . OJ

Din aceasta rela\ie se poa te deduce "'

<l>
D
incalzirea sau racirea aerului : Cll
<l>

.1 1 - kAO [K] ID
(9.6.7) D
Le ID O. 2 t-t--++++---
1 0::
k= i5 [W/m ~ K] (9 .6.8)
1
+ - + --- o, 1 1=1=mt===:i=-i=:t=ti=t
(.'(, A. (.'(,.
v°J;
a, - 4,4 do :•; [W/m ?-KJ (9.6.9) 0, 05 1- !-+l-H--+---+--1-++-+-H

Calcu lul raciri i sau inca lzirii aerului i n 50 100 200 500 1000 5000 10000 50000
canale se poa le face si grafic cu aju to- Deb i\ul de acr L [m3/h]
rul nomogramei din fi g ura 9.6. 10, din Fig . 9.6.5. Nomograma pentru determin area pierderii
care se determ ina (in fun cti e de deb it ) de sarcina liniare unitare R.
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor . de ventilare si. climatizare
L lnstalatii

Debi tul de aer, [m3/h] la capa tul canalului ;

Rugozi tatea 3bsoluta, k [rnm]
- l'. t - ca derea sau cresl erea de tem -

so
40
30

g!400
500 HOO
300- 300
1s 10
400-
a
'.llln-

200
3
.><JV

200
1.s

200
1

~
t
200o0.02D~1To. 1
c::z h
A ~~)
I 0.2

I' I
I
I

·~
I o. sl I J I 1 I 2 I Isl~·/h
p eratura determinata pentru 10 m de
canal c u ajutorul nomogramei din fi gu-
2
-+--;~~· -
'

,,.ft
300-'--
~ 200 ~ 1()()..+-1''"
.- . i•'
.. ra 9 .6 . 10;
E 200 1- · " - ;:,
,.,_- :'-7 .,.<t' - I - lungimea canalului [m] .
,#
7
50
_ 100 10v- I I ·' ! I°" . . ..,,..;.·!-/,,
ca ::: 100 50 1 S°-:1 I ,)'j "-' "' r::._y:,_- J . • )
"'t Pentru canalele cu alt raport al laturi -
0.. 100 ' - ~ '-- 1-- '"-
0: -50
~
50
50
I
I
! -- I. 1-..7._:' . ~~ z ~.J:ll:
H I

.'.;" ~, !1,1 , '.k:i'•

l"j

,.-J- lor se ap !ica pen tru M o corectie c da-

50 - - . 20 "'.12 V ll! ,./:_., ~0:~ .:/ ta in tab elul 9 .6. 2.
ai
"'ro0 ~ 20
20
__.10 ~ iJJff~l""'4" !>'. '' ~ · 'fl.J;~ '.%1~ '(; /;',.
... .... ..;-1~ ...,; "<"
"" .Jo • "'
~'>J..-s--r.....,.
_,.._ . ..,. '
Pentru canalele vopsite se ap lica o
~' =ff'
corec\ie cv = 0,4 5, iar pentru canale
0
Ol
-' ~
,_ 1 n~
..., ~.,/ ~":'.· •.:.~-- • '::t. 'l:
7
2 ~10~ = 1n:: -- ,/ '
>J,'"r-- ·~~/
QJ
(ii
o~
- s
- s ;,
TY. I
'/-I.
' I i-.
Ii,·
..., '::>./ < I '·
'/"H..'l :Y·i · :1.:- 1-.
izolate se aplica urmatoarele corec\i i:
c • c1 = 0, 185 pentru o izolati e c u
ro
u 5
s-
2 - b/Yl. / y 7. ~m~ ,:~~ ~if -.,
~
f:!-.'l ~ ~- "!.· k1 = 1,52 W/ m2·K;
.'= 2
? 2 Co/ /'< lh I ·' /J ~~ ~ 1 1 4. /'I.] :J /_
• c2 = 0, 1 p entru o izola\ie cu
2 2 ~I Uli 1) 41-,1 · ~4· - '! I 1(//;01/ 1v
,, ,/I ;~(
QJ 2 ;., , '
c 1
:::>
"'
QJ
.._,
3 >------ -
- 1 ~ '-1
, :-~ 1 - 6.1 .; . '
.-
·.u,jr;
.. l.t"';

' ,.,
~ '~~
~ 'a: :::
k 2 = 0 ,73 W/ m2-K.
Pentru debite mari de aer (L > 20000 m3fh)
a. 1
" O '> v, S f...'77
' ~ -- '8 "- ·'-

<-YI/:·~~ Jr:f..};.
"
l / 1_•'f../.'
u, S se imparte debitul la 100 si se inmul\este
QJ
0,5 0.5 O,S
&~~~~rYv ' · (71" ~~
,1,, . ~N hf..lr.1 r ·s 'f :
'O
o, 5
~
~
ro
'- . diferenta de temperatura M cu 0, 1.
QJ ~ 0.2
iD 0,2 0. 2 0, 2 0. 2 0 .2-
cv ·~ · "
<:::> . .
."' i 7, i ·f-- - - ~s "·s '>v,~1-
~~ in cazul i n care canalul de aer tran-
~ 0,
2 "-0.2
C>j I ~ ~~ <§>; ~ I ~I sporta aer cald prin spa\ii reci se p oate
=0, 1 l -0 , 1
0 :;;o. 1¥1'. 1=f'°. 1 ca. 1- ~ f <§\ · 'O~,- ,;-~v produce condensarea vaporilor de apa
0, 1 ~0. 1= "5-== 2;
<:::>
?§'
in interioru l canalului. Acest fenomen se
so 100 500 1.000 ~ S.000 10.000 50000
Dcb1tul de acr [m'.'hl
poate produce si in situatia in care se
transporta aer rece prin spatii calde.
Fig. 9.6.6. Pierderea de sarcina p rin frecare pentru canale netede R
c ondensarea avand loc la ex teriorul ca-
~ i p entru canale rugoase R •.
nalului. Pentru a se evi ta condensarea.
10 canalele se izoleaza term ic grosimea
8 i necesara a izola\iei se determina cu re -
6 -
latia:
uJ' 4
><ll
c
A..,"'( £j£1 t,1 - 1)
0 <Zol =-;;
(9 .6. 11)

2! 2 -
"';::; in care:
~
QJ - 0 1zo1 este grosimea necesara a
'O
izolatiei [m] ;
- A1zo1 - coefi cientul de conductivitate
term ica a materialului izolant [W/ m·K] ;
- a - c oefic ient superficial de schimb
de caldura la fata la care are loc con-
densarea [W/ m2-K] ;
0,05 0, 1 0,2 0,4 0,6 0 ,8 1 2 4 6 8 10
- t. t - diferenta max ima de tempera-
Raportul vitezelor. w3 I w 1
tura dintre aerul din interiorul canalului
F ig. 9.6.8. Coeficientul de rezisten ta locala s. si sp a\iul in care acesta este amplasat
pe ntru ramificatii raportata la viteza w 1.
sau invers;
Ram ifica\ ie - - rrecere - ,\t:i - dif erenta de temperatura ad -
7 7 m isib ila intre temperatura aerului si
W2 w~ W1
tempera tura suprafetei cu care el vine
6 6 in con tact (tab. 9.6.4).
in cazul in care pericolul de conden-
M
5 µJo
5 sare este la fata interioara a canalulu i,
uJ• W3
'1'!. a se cJetermina c u rela\i a 9.6.9 sau cu
•Cll c
c 4 (I)
(ii
4
ajutorul nomogramei din f igura 9.6. 11 .
2 ·;;;
.<!' in cazul in care pericolul de conden-
N 3 ~ 3
~ (I) sare este la fata exterioara a p eretelui
(I) u impreunare
u ::; cana lului , pentru a se p ot folo si valori le
2 2
c
:::> c
.'<!
indica te de Seifert, reproduse in tab elul
.'<! .SJ 9.6.3 .
u Qi
~ 0 lzo la\ia canalelor de aer trebuie pro-
0 0 0 teja ta, pro tec \ia trebuind sa fie etansa
0
pentru a nu permite patrun derea vapo-
rilor de apa i n masa izolatiei.
2'--- _t__ _ __.__ Pen tru luarea in considerare a p ier-
2 - - -- - ' - _J__~

d erii de aer pe re\ea1 a de canale, in fi-

0 02 04 06 08 10 0 02 04 06 08 10
gura 9.6. 12 sunt imJica te pierderi le in
W 3/W ? w ?/w,
a b lu ncti e de procentul de p iese speciale
{dupa St. Ingber!).
Fig. 9.6.9. Coefic ientu l de r~zistenta loca la s.i n ?evi atii rap orta t la w 3.
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

9.7. Ventilare locala incapere; ti e de viteza de mi :;;care a aerului in -

- c2 - coefici ent de corec tic in fu nc - teri or (fig. 9.7.5).
9.7.1 . Calculul dispozitivelor
de aspirare locala ~ 0 ,5 r--:-.--.--,---.---~---...--~--
0 ,4 ~~"'k:--l--+--+------lf-----l---~--
Se urmareste numai alegerea sau 0,3 ~~~..!--"'-+"~
stabilirea dimensiunilor geometric e ale
dispozitivului de aspira\i e loca la :;;i cal-
c ulul deb itului de aer evacuat prin
acesta; problemele dimensionarii tubu-
laturii de evacu are si de asigurare a ti -
rajului se rezolva pe baza indicatiilor si
exemplelor de ca lcul generale (§. 9.6).· I
9.7.1. 1 Hate
Debitul de aer evacuat prin hote este: .
Lev = Avm [m 3/s] • (9.7. 1) :
unde:
1
- A este sec \iunea de aspira\ie a
200 300 500 1000 3000 5000 10000 20000 lm 3/h]
hotei sau o sec\iune de control [m 2]; 1
- Vm - viteza medie in sec\iunea res- :
0,03 0 ,05 0, 1 0 ,2 0,3 0 ,4 0,5 2 3 4
pectiva [mis]. '.
Viteza m edie in planul hotei Vm se I Debitul de aer
determina in func\ie de viteza in centrul • Fig. 9.6.10. Nomograma pentru determinarea caderii sau cre~terii
hotei vo sub form a: ,1 .___ _ ___ d_
e _te
_m -_
_ p_e_ra_t_u_ra_ in_c_
an_a_l_e_le_d
_e_a_e_r..:.(d_u~p:_a_C_A_R_R_l_E_R..:.)_
. _ _ _ __J
Vm = wit' (9.7. 2)
Tabelul 9.6.2. Valorile factorului de coreqie c
redata grafic in figura 9.7 .1, in func\ie I I
Raportul ! Canal I'
de unghiul de la varful hotei, 0:.
laturilor !rotund i
1/ 1 I 3/ 1 ' 4/ 1
i I 5/ 1 : 6/ 1. i 7/ 1 ; 8/ 1 I 9/ 1
I I
i 10/ 1
I
Viteza in centrul hotei vo se determi -
na din expresia: c I o,83 0,92 l 1,1 I 1, 18 ! 1,26 I 1,35 1,43 '. 1,5 ' 1,58 ' 1,65

v,r _ vr O,lx2 (9.7_ 3) Tabelul 9.6.3. Coeficientul superficial de schimb de caldura a,

~ - Vo X6 {y + 0,27) J R la ere i lani catre aerul in re aus W/ m2-K
in care viteza adimensionala vy/ v0 se Temperatura -·-- l_!miditatea relativa a aerului ambian~ [%]
determin a c u figura 9.7 .2 in axul hotei. iului ambiant [°C 601 65 . 70 I 75 --~ l ~ 90
Simbo luril e din rela\ia 9.7.3 au urma- -20 5,9 ~j 5,8 5~!) ,7__£._J _5,68 5 .~.!)2
toarele expresii :;;i semnifi ca\ii : - 10 6,26 1 6,2 1 ! 6, 11 6, 11 6,06 I 6,02 5,98 I 5,94
~ = x!do; X.o = xol de; y = ylde; I
H = Hi de (9.7.4)
t ----'-
0 6,65
+ 10 _ _ -i-.'...-
+=20=---- - f--'.-1
7,c52_1
.:::
6,59 6,53
7, ~_l,_02 I 6,95
6,48 : 6,43 · 6,38 6,34
6,89 6,83 6,78
6,30
§ 68
7,4~ I 7,38 , ! ,29 i ?. 25 • - 7, 19 _7,13 _Lz:0~_
l.§2.U-
unde: +30 7,98 l
7,90 7,83 I 7,76 ! 7,69 . 7,63 j 7,57 7,5 1
- x reprezinta abscisa particul ei din
pozitia cea mai defavorabila; Tabelul 9.6.4. Diferen a de temperatura admisibila Ma
- xo - semila\im ea hotei; emperatura aerului ai carcr __ _._ __ __ Umid ~tate a r e l ~ tiv a ~
- H - inal\imea hotei (fig. 9.7.4). vapa-i t condensa 0 C] _ 10 ' 20 l3o I 40 1 50 I 60--:-- J 70 9o T8CJ
Marimil e adimensionale se form eaza -25 I 9,o I 6,5 1 4,5 . 3.o I 1 .~ __Q.2_
I 1
utiliza nd diametrul ec hiva lent: - 15 17,o ~ 1 3.~? . 7,0 ~ 3,o 1_1,5 I o. 5
de = 2ab I (a+ b) (9 .7.5) - 10 17,5 13,0 10.0 1 7, 5 i 5,o 3,5 : 2. ol o. 5
unde a :;;i b sunt laturile ho tei. _ ___::-5'-- !?_§,_Q__1 1?.2_ L~..Q L!Q.2....~ ~.5~ 1 _sg__, o,5
Pentru determinarea vitezei vo din 0 27 ,0 J 19,0_ 14,5 11 ,0 I 9,0 . 6. 0 , 3,5 : 2,0 I 0,5
expresia 9.7.3, pe langa cunoa:;;terea 5 28 ,0 ' 20.0 : ~ .o .....!..l,5_ 9,5 6,o : 4,o I 2.5~
m arimil or indica te in figura 9.7 .3, este 10 29.o 21 . o_~J5~ '.....!.SQ_~?- 6.5 4".512.s_ o.6
1

necesara si stabilirea vitezei Vxy care se ___ 15" -- 30,5 . 22,0 L 1§ ,5 II 12,5 __!1_~ .t_§,5 : 4,5 2, 5 0,6
adopta in intervalul 0, 15 ... 0, 35 m/s, in 20 31,5 22.5 ' 17.o .13,0T 10.0 7.o 1 4,5 2.5 ~ r
fun c ti e de gradul de tox icitate al dega- 25 32,5 23 ,5 18R.l_1__3,5 10.0 , 7 5 . 5 o I 2 5 o 8
jarilor respecti ve. 30 34.o ~ ::_-·18 ~5 rH14-. o · 10,5 1 7:5 ; 5:013:0------0.S
___,__;3::..:5:__ . 35,0 ; 25,0 t-J.9.0 : 14,5 I 11 ,0 8,~l 3,0 I _Q ,8
9.7.1.2 AspiraJii unilaterale ;>i bilatera/e 40 36,5 : 26,5 _ 20,0 ~ 15,0 111 ,5 8,0 I 5,5 ! 3 f f i0
pentru bai industriale 45 37,5 _ 27,0 ?Q,5 I 15,5 . 12, 0 _t §.2....._5, 5 3,0 · 1,1
Debitu l de aer asp irat se determina -~-- 39 ,0 · 28 ,0 ' 2 1,0 I 16,0 12,0 9,0 , 6,0 3,0 i 1,1 1

cu re latia : _ _ _5"-'5'- 40 ,0 : 29,0 22 ,0 ' 17,0 ' 13,0 9,0 ' 6 5 i 3 5 i"12'
L = c 1 C;., La [m 3/s] (9.7.6) 60 4~30 ,0 ' 23,0 ~- 13.5T9TG.s- 4'0 - 1'3
unde: 65 43,o • 3 1.0 _~3.5 . 18.0114.o' 10.ci T7,Cli 4.011'.:3 -
- c 1 este coefi c ient de corec \i e in 10 __§,Q___, __32,0 24,5 i 19,0 ; 15,5 : 10,5 ' 7,0 4 :0~
fun c tie de pozi\ ia ba ii in incapere; 75 __§,_?J~ -~ ._Q__ . 19,5 l~ ~i1D.Sp~O' 4,0 11.5
c 1 = 1,0 - pentru bai amplasa te cu una ..§Q. _____ 47 ,0 : 34,0 __26_,0 _l 20.0 15,5 : 11 ,0 7,5 I 4,51 .6
din laturile mari langa un perete :;;i 90 50,0 I 36,0 ~ 27 ,2_ 2 1.5 ! 17.o I 12,0Ti3,0 : 5,0 1 1.8
1
c 1 = 1, 18 pentru amplasarea libera in 100 53,0 38,5 29,5 ' 23,0 · 18,0 I 13, 0 I 9,0 5,0 2,0
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor . de ventilare si. climatizare
I. lnstalatii

Viteza de mi$care a aerului interior
se considera in fun ctie de felul mi$ca-
rii : v, = 0,2 mis mi$care slaba; 0,5 mis
deplasare mecanica a pieselor in hala;
0,8 m/s mi$Care ascendenta a aerului
in imediata apropiere a bai lor.
Curbele din campul diagramelor co-
respund inal\imii totale a spectrelor,
masurate de la p artea inferioara a fan-
telor, adica:
1::, R1 = !iH + o ,5 e (9.7.7)
unde:
- t:, H = HIB, inal\imea relativa a spec-
trului de aspira\ie de deasupra baii ;
-e = e/B, inal\imea relativa a fantei;
- La - debitul teoretic ce trebuie aspi-
rat [m 3/s];
La = (L a!Ld) Ld (9.7 .8)
Raportul dintre debitul aspirat La $i
eel degajat de la suprafa\a baii Ld se
determina din figura 9.7.6a,b in func\ie
de inal\imea relativa a axu lui fantei fa-
ta de nivelul lichidului din baie (H/ B) $i
+ - - coefici e11tul a 1 [W/m
100 70 40 3020 10
I inal\ime_a relativa a spectrului de asp i- a = 2,05 (lo - 1;) 113 [W/ m?·K] (9.7 .1 2)
; ra\i e t:, H pentru care se recomanda ur- lb $i I; - temperaturile solu\iei din baie
· matoarele valori, in functie de natura baii: $i, respectiv , cea a aerului interi or.
1::,A = o,5 e-
foarte toxica (cianuri ,
crom); (0, 15 ... 0,5) B - cu miros patrun- Aspiratii unilaterale obi~;muite
zator; (0,2 ... 0,5) B - decapare. $i intoarse (fig. 6.2.3)
I Debitul ascendent de aer $i vapori, Pe baza cercetarilor experim entale
' degajat de la suprafa\a baii La se cal- debitu! de aer evacuat prin fantele
culeaza cu relatia: obi$n uite $i intoarse ale bailor industri-
Ld = 1-8-u [m3/s] (9.7 .9) ale se determina cu rela\ia:
unde I $i B sunt lungimea si, respectiv, ' L = c1 c2 ILs·(fb- 1;) 113 [m 3/ h] (9.7.13)
la\imea baii, iar u este vi teza conven\i- unde:
onala de degajare pentru care se pot - c1 este coeficient de corec\ie (daca
folosi valori : : inal\imea dintre suprafa\a lichidului din
, a - recomandate baie $i marginea inferioara a fantei H
. b - calculate: este mai mare de 80 mm), indicat in fi -
· u = 0, 155 Qcl13 [m/s] (9 .7. 10) gura 9.7 .7 a,b;
unde 0 d este fluxul convectiv de cal- - c2 - coeficient de corectie in func\ie
dura degajat de pe 1 m lungime de de viteza de mi$Care a aerului interior,
baie : diferen\a de temperatura M $i de
0 d = a 8-(fb - 1,)/ 1000 [kW] (9.7. 11) ' ina l\imea spectrului de aspira\ie h (fig.
unde a este coeficient de transfer 9.7.8).
termi c convectiv : Pentru inal\imea spectrului de aspira-
tie h se adopta urmatoarele valori:
·Kl h = 40 mm pentru bai foarte toxice cu
5 Vo/V m

2,0 ¥\ dega jari de acid azotic, anhidrida de

crom etc; h = 80 mm pentru bai cu
I
degajari toxice obi$nuite; h = 160 mm
I
pentru bai reci $i cu degajari de noxe
I in cantita\i mici $i mai pu\in toxice;
/
/ I = lungimea bai i [m]; Ls - debitul
~....../ specific de aer aspirat raportat la
1,0

0,9
\
2 3 4 6 8 10 2025
0,8
\
v0 [m/s] -
Fig . 9.6.11 . Nomograma pentru
0
0 50 100 0,7
\
determinarea coeficientului
Fig. 9.7.1. Viteza medie
an
0.6 \
superficial de caldura a .
in planul hotei Vm. 0,5 \
2000
/
,I

:/ 0.4
\\
/ ,I v I\
I/ / /
v 0,3

1000 -
v /
L<J. Q,.
Cj/ /
0.2
\
~ 800
:; 700
-~

'3\o ,
•/

v I/
f- 0, 1 ""' .... -.....___
.<,! 600 0 \ci
0
~~
{._
-ro ')" v 0 0 ,2 0 ,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6
Ui 500 0:..- ·~'..J~\o: ll
Kl ;,\oo\<>f- y/d c
~ 400
:J I/
/
v ~ ()()
·'<;:)
Fig . 9.7.2. Viteza adimensiona la in
<fl
<1l 300 · 7
v > --
axu l hotei Vy Iva.
0. /

ro "
0. / ,..._ ~ · ~-----------·---

c75 200 C' / / v'Q.

/ v
/
/ I/ / ,I
-
/
I/ v / v
v /
v
,I
v /
7
/ /
v

1.5 2 3 4 5 6 78910 15 20
3 3 3 3
0,3· 10 · 0,4 0,5 0,6 0 ,8 1-10 · 1,4 1,8 2· Hi 2.5 3 4·10 "
3
Pierderea de aer pe canal [m / m)
Fig. 9.6 .12. Pi erderil e de ae r ale canalelor prin falturile
?i flan?ele de imbinare (dupa St. lngbert) (va lab ila pen tru cana lele cu latura o ~-~~~-~~-~-~Y
sa u diametrul 5 500 mm): 0 0, 2 0.4 0,6 0,8 1,0 1,2
CD. - numai canale drepte; P.S. - numai p iese speciale; P.P .S. - proportia Fig. 9.7.3. Vc>riatia vitezei
de piese s peci a le. ____C) dimens ,on ale vy.
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

diferenta de temperatur a ~t. dintre
tem µcratura so lu\iei din baie si cea a
aerului interior , con form graficelor din
figura 9.7.7ab ; fo si /, - temperaturil e
sol utiilor din baie $i, respecti v, cea a
aerului interi or.
Pen tru diferentele de temperatura
mic i sau daca fo < t, se recomanda sa
se considere ~! = 10 °C.
Aspiratii bilaterale obi~;;nuite $i
intoarse
Debitul d e aer se determina tot cu
rela\ja 9.7. 13, insa m arimile respecti ve
se determina astfel:
- debitul spec ific L [m 3/h) rezulta din
fi gura 9.7.9a pentru aspira\ii marginale
echipate c u fante obi$nuite si d in fi gura
9.7.9b, in cazu l celor echipate cu fante
intoarse;
- coeficientul de corec \ie c1 pentru
inal\imi de amplasare a fantei fata de
nivelul solu\iei din baie H > 80 mm
sunt indicate in fi gurile care dau debitul
de aer Ls;
- coefi c ientul de corec \i e c2 in func -
tie de vi teza de mi$Care a aerului vc, de
diferen\a d e temperatura t.t, dintre cea
a lichidului din baie lb $i cea interioara
t, $i, respectiv, inal timea spectrului de '
aspira\ie h se determina din figura
9.7.10 a, b, C.
Debitul de aer aspirat se poate cal-
cu la dupa o alta metoda $i c u rel atia:
L = CJC2C3 /8-[(8(h-T, )/3· T.)·gBJ1 12 [m3/s)
(9.7 .14) i
cu: c1 coeficient care \ine seama de ;
gradul de nocivitate a degaji'lrilor pentru
care se recomanda urmatoarele valori :
c1 = 1: bai de acoper iri metalic e cu
electroli\i p e baza de c ianuri, fara incal-
zire (aramire, zincare, cadmiere, argin-
tare); pentru bai de zincare, cositorire,
degresare elec trolitica, oxidare c himica
a aluminiului etc ., toate cu incalzire;
pentru bai de decapare a pieselor me-
talice c u acid sulfuric sa u c lorhidri c , fa-
ra inca lzire;
c 1 = 1,2: bai de decapare a duralu -
miniului in acid azoti c, fara incalzire;
c 1 = 1,3: bai de decapare a pieselor Pentru bai amplasate langa un pere-
metalice in acid sulfuric sa u c lorhidric te $i cu aspira\ia la perete 0 = rr/2; pen-
si azoti c , c u incalzire; tru bai duble, din care una Iara asp ira-
c1 = 1,4: bai de oxidare c himica a re $i cu fanta de evacuare la mijloc,
electrolitului , c u inca lzire; e = n; pentru bai amplasa te liber
c 1 = 1,5: bai de acoperiri rnetali ce cu e = 3rr/2.
elec troliti pe baza de cianura, cu incal-
zire (aramire, zincare, cadmiere); 9.7.1.3 Calcu/ul aspirafiilor inelare
c1 = 1,7: bai de decapare a cuprulu i Oebitul de aer evacuat se calcu leaza
$i aliajelor sale intr-un amestec de acid cu rela\ia:
clorhidric sau in ac id azoti c concentrat, Lev= (La!Ld)Ld [m 3/ s] (9 .7. 17)
tara incalzire; Raportul dintre debitu l de aer aspirat
C1 = 2 bai de aramire CU incalzire; La $i debitu l dega jat convec ti v de la
c2 - coefi c ient in func\ie de raportul suprafata solu\iei Ld este indicat i n
laturilor: graficu l din figura 9.J.1 1 in func ti e de
- pentru aspiratii unilaterale inaltimea seectrului h $i de para metrul
c2 = (1 + 814 · ~2 (9.7.1 5) geometric H
- pentru asp ira\ii bilaterale inal\imea relati va a spectrului de no-
C2 = (1 + 8 /8 · ~2 (9.7.16) c ivita\i h = h/ O, unde 0 este diametrul
CJ - Constanta avand valori le: 0 ,35 - baii, se adopta in func\ie de natura $i
pentru aspira\ii marginale unilaterale; con\inutul de noxe, ca si de viteza de
0,5 - pentru aspira\ii bilaterale; mi$care a aerului interior. Pentru noxe
e- unghiul de aspira\ie libera , adica c u o concen tra\ie admisibila mai mica
unghiul la centru corespunzator arcu lui de 1 mg/I se recomanda h ::; 0 , iar pen -
de cerc care se poate descrie fara ob - tru concentra\ii mai mari se admite
stacole din centru l fantei de aspirare h = 0 ... 0, 15 m.
[radian]. in cazu l amp lasarii ingropate a fantei,
C2 C2
3.o~-~-~--~-~-~ 3,0 ~-~-~-~--.-----,
0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
v, [mis] v, [m/s )
a b
Fig. 9.7.5 . Determinarea coeficientului c 2:
a - aspirare uni/a/era/a; b - aspiratie bilaterala.
La La
LcJ Ld
7
7
\
\ \
~
-

~~]~
bai de decapare chimica cu anhidrida G
\ \ ~ - 6
cromica, c u incalzire; bai de decapare
a pieselor me tal ice in amestec de acid
\ \ - B::_-~
H=H/ B; L\H =~ H/B
~ \ \ - 8=-.. ~

sulfuric diluat , fara in calzire;

5 \
5 \ \ H=H/B;.'. H='.'I H/ B
\ \ -I
1\0,05 \ 6 H=0
A B 4 \ \
g \ \ ~ 4

\~
\
\ -

~1 /to
~. ~ o
" ""- ""- \ l'{' ~-eL

"'
3 .......__

~'
!'-...
3 ~)5 i'----.
a= 1,3 2 ,..0,20
I.....____
!'-....
........_
.........._

- --- --
.........._
......__ ~~
1---..... __ 0,
2 9120 "-l..
-- --
i'----.
r--

----- - - -
!'-...
:::t;1· Q I-........_ I'-- r--.. --- r-- '-0, 15 -i---
--- r--
-
11111 I~-- ,....._ t::0.22L ...._ f--

ro ~ ,.__--+-------+~ 0.3Q .....0,30- -~1 -

1
0 0,05 0, 10 0, 15 0,20 H
- '.:>_1; 1,Q_ • a 0 0,05 0, 10 0 , 15 0.20 H
b 1,8 b
Fig. 9.7.4. Hota: exempl ul Fig. 9.7.6. Raportul dintre debitul aspirat La, ?i debitul degajat Ld:
de calcul 1, dimensi unile in [m). a - aspirare uni/a /era/a; b - aspirare bi/aterala.
 T

Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor 1. lnstala!i i de ventil are ~i climatizare

m arim ea H2 este b ine sa se ia ca t mai termi c convec tiv: Aceasta viteza se determ ina cu re-
mare. a= 3,25 (t. ~ 1 14 (W/ m2·K) (9.7 .22) la\ia:
Para metrul geo metri c H se formeaza ."!. t = lb - t, [K] (9. 7.23) v = Na·ln(yo/ya) [mis] (9.7.26)
diferit , in fun cti e de parti cularitatile baii lb, t; - temperatura solutiei d in baie unde:
$i an ume pentru: $i. respectiv , cea a aerului interior; - yo este concentratia noxei respec-
- fante inelare amplasate la marginea I - inaltimea sectiunii considerate, dea- tive in interi orul ni$ei [m g/ m3];
superioara a baii (fig. 9.7. 12 a) supra nivelului lichi dului, care se consi- - ya - concen tra\ia admisibila a noxei
H = (H 1 + e/2 )10 (9 .7. 18) dera: ia d istanta de iucru a operatoruiui
- fante inelare ingropate (fig. 9 .7. 12b) I = H 1 + e + h (m) (9.7.24) [m g!m3];
H = [2 H2 + (H 1 + e)/2)/ 0 (9.7.19) pentru fanta amplasata la marginea su- - A - coefic ient de difu zie, pentru
Se recomanda H 1 = H 1/ D > 0,054 iar perioara care se folose$ te rela\ia:
H i ~ 2e. I = H1 + e + H2 + h [m] (9.7.25) A = 2,5·e113. d 113 [m 2·s) (9. 7.27)
Tnaltimea relativa a tantei = e!D se e
pentru fanta ingropata in care: e este energia ci netica spe-
adopta in intervalul 0,04 - 0, 16, cu obser- , cifica a incaperii respective (raportata
va\ia ca spre limita superioara se mare$te 9.7.2. Calculul ni ~elor la masa aerului din incapere) [m 2/ s3]. Tn
neuniform itatea campului de vi teze in eva luarea acestei energii se iau in con-
secjiunea de evacuare, motiv pentru care Prob lema care se pune in cazul unor siderare instalatiile de ventilare, de re-
se recomanda asigurarea a doua racor- astfel de dispozitive consta, pe baza ful are, curentii convectivi proveni\i de
duri, cum se indica in figura 6.2.2. schijei din figura 9.7 .13, in determin a- la surse le $i obiec tele calde sau pri n
Deb itul d e aer degajat convec ti v la rea vitezei necesare de trecere a aeru - d eplasarea oam enilor , ma$inil or $i
suprafata baii se determina c u relajia: lui prin seqiunea libera a ni$e i, astfel utilajelor; d - diametrul echivalent al
Ld = 0,04·( Q-A2· /) 113 [m 3/s) (9. 7 .20) inca t concentrajia noxelor degajate ca - deschiderii ni$ei sau carcasei (m) ; a -
unde: A este suprafa\a baii [m2]; re se propaga in contracurent fata de distanta pana la locul de munca eel
Q - fl uxul de caldura convectiv degajat: c urgerea aerului, sa nu dep3$easca in mai apropiat de frontul ni$ei [m) .
Q = a A :-. t [W) (9.7.2 1) dreptul operatorului concentra\ia admi-
unde a este coefi cient de transfer sibila.
Exemplul de ca/cul 1
I V I Se determina debitul de aer pentru o
2000 -ls
-1~3/h li1 f I

H=80 mm
~ o/~;t- 2000-Ls 1 I ~ >--- t-- ~s
I
'' I - 1m3/h1-+--t- -+--+---+,C) 1000 - 3
1m /h}
I__
'l7~~-~ >--f-~~-+----+-<-+-
- ~H = 80 mm
I> >---
11 ~1 -++-J ~~
I -~ - H=80 mm
I I ~>---
-
I 1-+--t--+--t--t--t---t~ ~~ f---
1500
JI -'JI>- v ~<i,<y-1-
I I
"<' >----

I I /1
/ t--f--t--+--+---+-<- -1-->-+/+-;r-
750 ,..=s.. 80 1 ~1 160 XlO
/I~!,.<'.
I / - - 000 1,0 1,4 1.9 ':!.1 / ~
I I t--+--+--+--t--+--< L _L / - v /,- (:>

~
>-- I
'"" ~·
1,0 1.2( 1.52
I // ii I -
/ / / °""k\J;- - l<XXl 1.0 1. 15 1.38 1.7 / /~ ~
/JI / / I ~- 1. 1 125 1 s v

'*
12'.JO 1.0 /
1000 l OOO r--t--+--t--t---t'--1~/-++-+/--A-1--1 v
I I I '/ / 500 / VK'
I /J / I I
./ / v A' I
v~
/
v / / / _/ /
J I/ ii v v,, /
v '(\"'
I II'J / / v / v i
I /1 I 250 ./ v v
500 I/ '.VV
oef. c 1-
/ JI I /
/~;~41
1 1
/ 80 120 160 2 00 /.V/, /
/H 80 120 160 200 /g v_.... v
v/, ~ / c 1 0 0 95 0 89 0.82 l--l--/-V"/-t--t-C-'--.1 1,0 0, 95 0,89 0,82
'· .__.....
// / I I I I I
[../ 0 250 500 750 1000 1250 1000 Blmm]
0 500
0 250 500 750 1000 1250 b B[rrnn] a
a Blmm]

I~~~
I I
Fig . 9.7.7. Coefic ientul de corectie c1 pentru aspi ra!i i uni latera le: - Ls
a - fanta obi$nuita; b - fanta in toarsa. 1000 - 1m3/hJ
_ H=80 mm_ ~ - ~
- -'<:', ,
110 / ,,'bC) ~~
/ "<' ..._');
750 / '.::;!' ..._'oC)
100 /
" v/
90
I
/ v
/ /
Jr;
_,<:i'i:_
80 / / v '<' .:-
500 I 1/ / v
~ 70
- I V/ / I/
60 ; / I/ ./
'.o / // / /
50 250
/ '/ /
/ .//, v
40
<l / '/ ./H 80 120 160 200
30 / //V
c, 1,0 0,9 0,8 0,7
///'..
20 '
I I
10 0 250 500 750 1000 1250
0 b Bl inm ]

Fig . 9.7.9. Debitul specific Ls,

pentru aspiratii marginale:
a - fan te obi$nuite; b - fante intoarse.
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor

hota amplasata deasupra unei surse cu Vm = vo = 0,55 mis Exemplul de ca/cul 2

dimensiunilc in plan as·b, = 1·1 ,5 m la - Debitul aspirat de hota es te: Se determina debitul de aer de la o
di stanta de 0,5 m deasupra acesteia, Lev =a b Vm = 1,3· 1,8·0,55 ~ 1.29 m31s = baie de degresare cu dim ensiunile
avand ro lul de preluare a degajarilor de = 4635 m 31h LB = 3· 1 m, in ipoteza ca este prevazu -
ca ldura $i umiditate. inaltimea hotei Pe baza datelor impuse (H = 0,7 m : ta cu aspiratii bilaterale, acestea avand
este 0,7 m (fig. 9.7.4 ). a = 60°) si a celor stabi lite pentru pla- inaltimile e = 5 $i respectiv 10 cm, axul
- Dimensiunile in plan ale hotei sunt: nul de aspiratie al hotei (a· b = 1,3· 1,8 m) lor de amplasare deasupra solutiei din
a = as + 2·0,3y = 1 + 2·0,3·0,5 = 1,3 m; rezulta celelalte dimensiuni constructi - baie fiind H = 10 $i respectiv 30 cm.
b = bs + 2· 0,3y = 1,5 + 2 0,3·0,5 = 1,8 m ve indicate in schita din fi gura 9.7.4, · Temperatura solutiei din baie se conside-
- Diametru l echivalent este: respectiv, . ra 75 °C, iar cea interioara, t; = 15 °C; in
de=- 2abl(a + b) = (2· 1,3 1,8Y( 1,3 + 1,8F a1 =a - 2Htg30° = 1,8 - 2·0,7 ·3 11213 = acelea$i ipoteze se analizeaza si situa\ia
"' 1,5 m = 0,5 m; : can d fluxul de nocivitate ar fi foarte toxic.
- Marimil e adimensionale sunt: b 1 = b - 2H tg 30° = 1,8 - 2·0,7· 3 11213 = Rezo/vare
i o1 = (a/2)1de = ( 1,312)1 1,5 = 0,43 ; = 1,0 m - inal\imea relativa a fantei:
XO:! = (bl2 )1de = (1 ,812)/ 1,5 = 0,6; Dimensiunile $1utului de evacuare 1
14 ~~-~-~-~~-~~
i 1 = (asl2)1de = (1 12)11,5 = 0,33; AB, se stabilesc in functie de felul ti - La/Ld
x2 (bJ2)1de = (1 ,512)1 1,5 = 0,5; raju lui: - pentru tiraj natural se pune
H - Hi de= 0,711,5 = 0 ,47; condi\i a ca pierderile de sarcina intre
y = yl de = 0,511,5 = 0,33; _ planul de aspira\ie $i locu l de
- Din fi gura 9. 7 .2 pentru y yl de evacuare, in exterior, al aeru lu i viciat sa
= 0,33 rezu lta vyl vo = 0,42; fie mai mici decat t irajul asigurat de
- Din rela \ia 9.7.3 se ob\ine: ' diferenta de densitate $i inal\imea
Vxyl vo = 0,4 2 - 0, 1·0,33 21[0,4 32·(0,33 t efectiva a CO$ului de evacuare; in cazul
+ 0,27)·0,4 7 112] = 0,277 tirajului for1at se pot adopta viteze de
- Admi\and Vxy = 0, 15 mis, rezulta 4 - 8 mis, deci pentru v = 6 mis: S =
vo = 0,55 mis Uv = 1,2916 = 0, 2 15 m 2 ; alegand B =
- Respectand unghiul de varf al hotei 0,375 m , rezulta A = 0,575 m .
de 60 °, din figura 9.7. 1, rez ulta: o ~~-~-------~
-0,2 -0, 1 0 0. 1 0, 2 0,3 0,4 0,5
120 Fig. 9. 7 .11 . Raportul dintre debitul
110 aspirat La, ~i debitul degajat
Ld, pentru fante inelare.
100
90
80
\~ .\'\ ,, ._::, ':--..
'" "'' ,,
'
~ .\'I\ [\I"\ ', ' ..... ',
70
.\ \ ~~ '\ I°' 'I°'" '-, ......
'";"
0
60
'' '
ii f\ \ \I\' r...." r-.., ' ' :--..:--.. 'r--.. :--..
f\,

I\\[\I\ I\ !'.. '\ ' "' r--- ' 'r-.. :--..,

:::i 50
40
\\I\ \I\ [\. I°' "'
'f\,
"
l'-r--- ' ...... , 0 D D
30
'' °"' !.6
20 - \~~~
\'O 't1,,~o1»~0·
,,.6'o vo o
0 0
'<Yo "''20
0
00 a b
10
0
1,0 1.25 1,5
V.=0,2m/s
1,75 2, 0
v.=0 ,4m/s
2,25 2,5
I Fig. 9.7.12. Fante inelare:
a - amplasate la marginea superioara
a baii; b - ingropate.
a
120
120 110
110
100
100 I\
~\\1\ 90
I\ ' I\ I\ I'\
90
80
,\\f\ I\ ' '\ \ I\
I'\
f\, 80
\ I\ 1\1\ '\
~ \\ '\ '\ ~
70
70
';'
\ I\ \I\\ \ '\ '\ '\ 60
_o 60 ';'

~~, _\Ii \f\

n
II \ \ '\ '\
ii 50
:::i 50
40 \ ,\ i\ I\ I\ '\ ~
40
\ \ i\ \
\ \
'"!'- [\ 0,, r.. 30
30
-:;\\ -:;-:;
\\ \\
'5-:;
\\ \\
~,, ".5 ~~
-::s,,,, ,, v 20
20 -'> 6'0' ~~ 'O 60 <O ~0 '?;'?;
10 ~~
v =0,4m/s v =0,6m/s 10
0 --
I
-,...----- ~- -,..-
I
vi =0, 4m/s v.=0.6m/s
0 1 ~--+----1~--~+--~--~--'--'-'
1.0 1.25 1,5 1,75 2,0 2,25
1,0 1,5 2,0 2. 5 3,0 3.5
b c
Fig. 9.7.10. Coeficientul de corectie c 2 pentru aspiratii bilate rale:
a - fan te obisnuite, H = 80 mm; b - fante obi5nuite. H = 200 mm; c - fante intoarse.
--------
 --
Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor L lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

e e 18; e 1 = 0,0 51 1 = 0 ,05; '!de aer scade pe masura cre$terii inal- L = 0,9· 1,15·2·500 60 113 = 4.052 m31h.
ih = 0, 1011 = 0, 1 ' \imii de amplasare a fantei deasupra li-
- inaltimea re lati va de amplasare ch idului din baie; Exemplul de ca/cul 4
d easupra solutie i din baie: - daca, in locul vitezei u calculate, Se calculeaza debitul de aer evacuat
H = H/ 8; HI= 0, 111 = 0, 1; s-ar adopta valoarea recomandata 0,003 pe ntru o baie cu dimensiunile
H 2 = 0, 3 11 = 0,3 f'.. t, debitul de aer ar cre$l e cu 50 % 8 ·1 = 1· 3 m, prevazuta c u aspira\ii
- inal\im ea r elativa a sp ectrului (u = 0,003·60 = 0,18 mis fa\a de 0, 12 bi laterale, c un oscandu-se ca tempera-
p en tru : rr>Js); tura solutiei din baie este lb = 75 °C ,
• b a~ deg re~r e: _ - in cazul bailor toxice, necesitatea cea a aerului interior Ii = 15 °C, inalti -
C:. H a = 0, 28 ~.'-. H a = 0, 2 mic$orarii inaltimii spectrului de aspira- mea fantei deasupra lichidului din baie
• bai tox ice: \ii, care diminueaza ri scul de scapari in H "" 120 mm , inaltimea spectrului de
e
!:iHb = o,5 = o,5·0.o5 => t:.fi b = 0,025 interior, atrage dupa sine cre$teri im- aspira \ie h = 80 mm , viteza de mi$care
- con form figuri i 9.7.6b rezul ta ra- p ortante ale debitului de aer aspirat (de a aerului interi or v; = 0,4 mis , iar inalti-
p oartele d ebitelor La!Ld, indicate in co- la 4,27 la 7, 13 ori , in func \ie $i de inal- mea fantelor este de 80 mm.
loana JV din tab elul 9.7.1 . \imea fantei fa\a de cazul anterior). in Pentru fa nte obi$nuite:
- viteza conve n\ionala de degajare a aceasta situa\ie este mult mai impor- Ls = 580 m 3/ h conform figurii 9.7.9a
fost calculata cu rela\ia 9.7. 10, iar pen- tanta marirea inal \imii de amplasare a pen tru 8 = 1000 mm si h = 80 mm ;
tru baile toxice, in conformitate cu va- fantei fa\a de nivelul lichidului din baie, c 1 = 1,1 5 conform figurii 9.7.9a pentru
loril e recomandate , s-a consi derat prin care se obtine o dim inuare a debi- 8 = 1000 mm $i H = 120 mm ;
u = 0,5 mis. Debitele de aer $i vapori tului , pentru cea de-a doua inal\ime c2 = 1,475 (s-a interpolat liniar pentru
din c urentul asc endent Ld $i, respecti v, c onsiderata, c u 40, 4 %. H = 120 mm $i v, = 0,4 mis pe baza fi-
d ebitul teoretic aspirat La, calculate cu gurilor 9.7. 10 a, b).
rela\iile 9.7 .9 $i, respectiv, 9.7.8 sunt Exemplul de ca/cul 3 L = 1,15· 1,475·3·580·60 113 = 11555 m 3/h
indicate in coloana YH a tabelului 9. 7. 1. Se determina debitul de aer necesar Pentru fante intoarse: 8 ' = 8 - 2-e =
~ in calculul d ebitului de aer evacuat pentru o aspira\ie unilaterala normala = 1000 - 2·80 = 840 mm; Ls = 565 m3fh
L, coefici entul c 1 s-a considerat 1, 18 respectiv intoarsa pentru o baie c u di - conform fi gurii 9.7.9b pentru 8 = 1Cll)rnm
p entru bai amplasate liber in incapere, mensiunile 8 ·/ = 0,5·2, 0 m la care tem- , $i h = 80 mm ; c 1 = 0,9 conform figurii
iar coeficientul c2 s-a citit din fi gura peratura solu\iei din baie este lb= 75 °C, j 9.7.9b pentru H = 120 mm ;
9.7 .5 p entru urmatoarele inaltim i relati - cea a aerului interi or t, = 15 °C, inal\i - · c2 = 1,2 conform figurii 9.7.10c pentru
ve totale ale sp ectrelor masura te de la mea fantei deasupra lichidului din baie h = 80 mm $i Vi = 0,4 mis;
partea inferioara a fantelor: H = 120 mm, inal\imea spectrului de L = 0,9· 1,20·3·565·60 113 = 7 .167 m 3/h .
• pentru bai de degresare: aspiratie h = 80 mm, iar vi teza de Daca in cazul aspira\iilor unilaterale,
t.. H la= t:.Ha + 0,5·e (9 .7.28) mi$Care a aerului interior v, = 0,4 mis. la fantele obi$nuite, debitul de aer este
• pentru bai cu degajari toxice: Rezolvare mai mare cu 9,8 % deca l la cea intoar-
t.. A 1b = t.. Hb + o,5·e (9.7.29) S-a c on siderat inaltimea fantei sa, in cazul aspira\iilor bilaterale, echi-
Valoril e aces tor marimi , inclusiv debi- e = 80 mm pate cu fante normale, debitul necesar
tele de aer aspirate, sunt indica te in - pentru fan ta obi$nuita: c 1 = 0, 95 a fi evacuat este mai mare cu 61 ,2 %
coloanele YI $i VII ale tabelulu i 9.7.2. conform fi gurii 9.7.7a H = 120 mm; decal daca s-ar utiliza cele intoarse.
Observatii: ' c2 = 1, 15 conform figurii 9.7 .8 pentru
pentru acelasi tip de baie deb itul h = 80 mm, M = 60 °C $i Vi = 0,4 mis; Exemplul de ca/cul 5
Ls = 520 m 31h c onform figurii 9. 7.?a Se determina debitul de aer ce ur-
pentru 8 = 500 mm $i h = 80 mm ; meaza a fi evacuat pentru baia echipa-
L = 0,95 ·1 , 15·2·520·60 113 = 4.448 m31h; ta c u aspira\ie unilaterala $i, respecti v,
- pentru fan ta in toarsa: c 1 = 0,95 bilaterala care utilizeaza fante normale
conform figurii 9.7.7b pentru H = 120 mm; (ob i$nuite) pastrandu-se datele de ca l-
c2 = 1, 15 con form fi gurii 9.7.8 pentru c ul din exemplele 3 $i 4.
h = 80 mm , t\l = 60 °C si ; • Date ini \ iale pentru aspira\ie
Vi = 0,4 mis ; Ls = 500 m31h pentru unilaterala: 8 ·/ = 0,5·2 m; lb = 75 "C;
8' = 8 - e = 500 - 80 = 420 mm ; t, = 15 °C; h = 348 K; Ti = 288 K;
Tabelul 9.7.2. Debitul de aer pentru perdeaua de aer
f - - - -- -- - - ·
2Bo [mm 75 100 125 150 175
B ____ __ _ _.§l.3 ____ 8,2_ ~
_ _J:i._8 _!?,9 s.3
vo = R ·v~.Jr:r:i.lsL 18,6 _____ _:16. ~ __ 13,6 . 11 ,8 ._ 1-Q.L
Lp [m3ls] 5, 02 5,9 6, 12 6,37
6,68
--- ·--- - - · _, ___ - - - - - - - - - - - -- -- - - - - - - ·
L1 [1I1_:'./s ] modul _ __ _1,_?.55____1.475 _ _ _1.!?3 1 .?.~ L _ _1,67
v1 m/s J7,87__ __ 15,75 ___ 13_,0_2_ _ _1_1~
,2_
8_ J0, 15 _
Fig . 9.7.13. Ni~a de laborator. ~p [Pa] 362 ,2 288,8 208,4 165. 1 138,9
~------------

Tabelul 9.7.1. Deb itul de aer pentru o baie de degresare

l II Ill IV y VI V il
u Ld La L
e R .jR L/Ld
[m/s ] [m3/s J [m3/s ]
C1 _1R 1 c2
fm 3/s ]
__0,_05 __0 , } ~() . 3 0,_2_ 1,351 1,29
-
0, 12 0,36 _ 0,48610_, 46i __ 1, 18 - - 0 ,22~ _ J,56 0' 895_!Q..854
O_,1 _Q , 1 /0 ,~ _ ~ 0,2 1,35/1,29 Q._1_?_ 0,3~ ___ _Q,_4_8610,461_ . !.1§__ _ .Q. ~ ?5 -~·ii _ ___Q.. 92310 !88_2_
0,9.? 0, 1 10,~ . - O,Q25 3. 11_1,85 ~_Q, 5 1,?_ 4 ,_6 ~2.775 1, 18 0,05 ·- J, 1 6,03613,602
0, 1 0 , 1/ 0,3 0,025 3, 111,85 0,5 1,5 4,6512, 775 1, 18 0,075 1,2 6,58413,929
·- - ------ ----
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

H = 120 mm ; h = 80 mm; v, = 0,4 mis; Ld = 0,04(462,2S·rr 2·f2/4 2·0,41)113

c , -= 1,4 pentru baie cu incalzire ; = 0, 196 m3/ h 1) M etodo 1
c2 = (1 + (8/ 41)2 = [1 + 0,5/ (4·2)] 2 = Deci: - Debitul de aer necesar pentru o la-
= 1, 129; CJ = 0,35 pentru aspira\ii Lev-2 = 1,9·0, 196 = 0,372 m 3/ s. tura este:
e
unilaterale; = 3n:/ 2 - pentru baie am - Rezulta ca fanta ingropata necesita, Lp = vo So [m 3/ s] (9.7.30)
plasata liber in incapere. pentru acelea$i condi\ii, un debit de unde: vo - viteza in sec \iunea de re-
~------

348 288
L=14 11 29 0 35 2 0 s /3H\ - lg8l0 5,
' ' ' ' v 2 3 288 ' '
1
=0,7 m /s = 252Gnt / h
Observat ii:
Singura marim e interpr etabila este
coe fi cientu l c 1, care varia za intre 1 $i 2.
Chiar daca s-ar fi considerat pentru
aceasta valoarea maxima 2, ar fi rezul -
tat L = 1 m3/s = 3600 m 3/ h deci m ai
mic decal in ca zuri le anterioare.
• Date initiale, pentru aspiratie bilate -
ra la: 8 ·/ = 1·3 m; lb= 75 °C; t; = 15 °C,
respectiv, Tb = 348 K; T; = 288 K.
Fa\a de cazu l anterior se modifica
coeficientii c 2 $i CJ :
c 2 = (1 + 8/8 ~2 = [( 1 + 1/(8·3)]2
= 1,085; CJ = 0,5;
aer cu circa 10 % mai mic, lucru pus fu lare [m/ s]; So - sec \iun ea de refu lare
pentru o latura [m 2] ;
in evidenta $i in cazul bailor dreptun-
ghiulare. vn = Vv [aJ(0,75 ·28 a si n2n.·cosn.)] 112 fm/ s]
(9 .7.3 1)
Exemplul de ca/cul 7 So= 2· 8 cr H [m 2] (9 .7.32)
Se determina debitul de aer necesar Rezotvare
pentru o insta latie c u perdea de aer So = 0, 1-4 = 0,4 m 2; x = 8 12 pentru
pentru o usa de acces auto , cu dimen- perdea bilaterat a
siuni le 8 ·H de 3,5·4 m, pentru o tem- vo = 4 [0,2· 1,75/(0,75·0,1 sin 2 45 cos 45)] 112
peratura interioara de 18 °C , o viteza a = 14,53 m/s
vantului de 4 m/s $i un unghi de refu - Lp = 0,4· 14,35 = 5,81 m3/s = 20925 m31h
lare fa\a de planul U$ii de 45 °. Deoa- si latura
rece nu sunt alte indicatii se considera
grosimea fan tei 280 = 100 mm $i coe- 2) Metoda 2
ficientu l structurii turbulente a = 0,2. Expresia deb itu lui de aer in cazul

L= 1 41085 0 53 1 / 3 n 348 - 288 g811=

~ ' ' y2 3 288 '
=4,08 m1/s =14688 m' l h
Exemplul d e ca/cul 6
Se determina debitul de aer evacuat
printr -o fanta inelara realizata in varian -
tele a sau b din figura 9.7.12, prevazu-
ta la o baie cu diametru l D = 1 m. Se
cunosc: inal\imea fantei e = 60 mm ;
inal\imea d e amplasare deasupra solu- 0, 10
ti ei din ba ie H1 = 15 cm; temperatura
so lutiei lb = 75 °C; temperatura interi- '
oara t; = 15 °C; inal\imea spectrului de 0,05
noc ivitati h = 10 cm. Pentru fanta in- 3 4 5 6 7 8 9 10
gropata se considera H2 = 10 cm. a R
Rezolvare
Pentru fanta inelara amplasata ia
28 0
m arg inea superioara: [m ]
- p aram etrul geom etric (rela\ia
9.7.18); R = (0.15 + 0.0612)11 = 0,18 ; 0,30
- inaltimea relativa a spectrului de
aspira\ie: h = h/ D = 0,2/ 1 = 0,2;
- pentru cele doua marimi R $i Fi
din ligura 9.7.1 1, rezul ta : L JLd = 2,3
Calcu lul flu xului convec tiv:
L\t = lb - t, " 75 - 15 = 60 K;
a - 3,25 (L\I) 114 =- 3,25 (60) 1/4 =
= 9,05 W/ m 2 K ;
Q = aA.'.l t = 9,05·rr·12/4·60 '"' 462,25 W;
I = H1+ e+ h = 0, 15+0,06+0,1 = 0,3 1 m;
Ld = 0,04(0A2 ~ 1 13 =
= 0,04 (4 62,25·n2 12/ 4?.Q,3 1) 113 =
= 0, 178 m 3/s
Conform rela\iei 9.7.17:
L ev· I -' 2,3 · 0, 178 = 0,4 09 m3/s
- pentru fanta inelara ingropata:
A = [2H2 + (H 1 + e)/ 2)/ 0 = [2·0, 1 + 0,05
(0, 15 + 0,06)/2)/ 1 = 0, 30_!? 3 4 5 G 7 8 9 10
R
- pentru Fi = 0, 2 si H = 0,305 din
b
li gura 9.7. 11 rezulta: Fig. 9.7.14. Nomogra ma pentru calcul u l vitezei de reful are la perdelele de aer:
L J L,1 = 1,09; a - u:;;i acces auto 3,5 x 4 m; b - u:;;i ac ces c.f. 6 x 5 m;
I = H 1 + e + H2 + h = .......... .. . domenii recomandate
= 0, 15 + 0,06 + 0, 1 + 0, 1 0,41 m .
 238 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

perdelelor bilaterale: cunosc ute din literatura de spec ialitate i' venti lare echilibrata;
0,5( 4, - L) conduc la rezultate care, pe ansamblu, i - c2 = 0,85 ... 0,95 - pentru hale cu
~= v2 [m3/s] (9.7.31) se afla in raportu l 1:3 si care nu dau in - I instalatie de ventilare in suprapresiune;
1+ <p
B di catii sau corelatii intre grosimea c 2 = 1,05 ... 1, 25 - pentru hale care I -
48i fantei, unghiul de refu lare sau raportul ' fun ctioneaza in depresiune, cu obser-
unde: dintre viteza de refulare prin fanta si vi - vatia ca pentru depresiuni mai mari de
- Lo este debitul de aer patruns din teza vantului, aspecte care se rega- 20 Pa nu se mai recomanda astfel de
l
exterior cand perdeaua nu func \ion ea- · sesc in aceasta metoda (care are la instalatii;
•
za· , I baza cercetari proprii teoretice si expe- - 2Bo - grosimea fantei [m], care
- L - debitul de aer patrun s din exte- l rimentale) si care presupune utilizarea rezulta corelat cu raportul vitezelor R si
rior cand perdeaua functi oneaza . . ' fantelor de contractie. unghiul de refulare adoptat, conform fi -
'

Considerandu-se cazul ideal cand Debitul de aer necesar pentru o gurii 9.7.14a pentru u:;;i de acces auto
perdeaua acopera complet planul usii, latura este: si 9.7. 14b pentru usi de acces CF;
ceea ce inseamna L = O; <p = 0,45 • co- Lp = C·2BO" H·vo [m 3/s] l (9. 7.33) H - inaltimea u:;;ii [m];
eficientul indicat grafic pentru a = 0,2; 1 unde: - vo - viteza de refulare prin fanta ,
I
a. = 45° si perdea laterala; I - c = c 1· c2 - coeficient de corec\i e in care rezulta pe baza nomogramelor din
Lo= vvB·H [m 3/s] (9 .7.32) func\ie de tipu l perdelei si diferenta de figura 9.7.14, cunoscandu -se viteza de
Lo= 4·3 ,5· 4 = 56 m 3/s = 201.600 m3/ h presiune interior - exterior; calcul a vantului Vv, adica:
Lp = 56/2 [1 + 0,45(1,75/0, 1)112] = - cu c1 = 1 - pentru perdele de aer Vo = R·vv [m/s] (9.7.34)
= 9,714 m 3/s = 34.970 m 3/ h rece; Rapoartele R se limiteaza la valori
- c1 = 0,9 - pentru perdele de aer re - mai mari sau egale cu 5.
3) Metoda 3 - U. T.C.B. circu lat;
Alte metodologii si rela\ii de calcul - cl = 1 - pentru hale cu instala\ie de Exemplul de ca/c ul 8
Se determina debitul de aer necesar
Tabelul 9.7.3. Valorile vitezei in profilul transversal \ pentru o p erdea de aer la o u5a de ac-
Z=z!Bo oo · 0, 1 ''' 0,2 0 3 ! 0,4 0,5 ! 0,6 I 0,7 I 0,8 0,9 ! 1,0 ces auto in urmatoarele ipoteze: di -
' ' ' ' '

z=z· Bo 0 • 0,005 0,01 0,015 ' 0,020 ' 0,025 '0,030 . 0,035 i 0,040 10,045 ! 0,05 mensiunile usii B·H = 3,5·4 m; viteza
I
Vz=Vz/Wx 1 '' 0,99 o_,_96_5 . o,93 • o,88 o,83 • o. 77 , 0.1 1 i o,64 I o,57 0,49
- Wx 3,00 2,97 2,89 ' 2,79 2,65 2,49 ' 2,3 1 : 2 12 1,91 ii 1,70 11,48
'
vantului - 2 m/s; tipul perdelei de aer -
Vz=Vz· I , I
rece; instala\ia de ventilare functionea-
'

za in suprapresiune; unghiul de refulare

' '

•' '
Wx 05 a jetul :Ji fata de planul u:;;ii este de 50°.
-
"
. , - Fanta axiala (w 5 = 3,3/x · )
Rezolvare
Folosind domeniul recomandat din
Fanta la 50°
figura 9.7.14a, rezulta pentru diverse
•' .....,,. __ (w5 = 2,95/x · )
0 5
jet liber
..._ -
grosimi de fanta 2Bo, la intersectia cu
o ·.__ ..._-.. ..._ / ' (w s = 3,8/x 0 ·5 ) curba corespunzatoare pentru a = 50°
-0-- - - - ..c:.
"
0 ~--- -z-- ---; . -
valorile rapoartelor R, apoi vitezele de
refulare vo, si debitele corespunzatoare
0
0
0
Lp indicate in tabelul 9.7.2: (conform
relatiilor 9.7.34 si 9.7.33).
x in calculul debitu lui de aer s-a con-
X =-
Bo siderat: c1 = 1 pentru perdea de aer
0 10 20 30 40 50 rece; c 2 = 0, 9 pentru fun c\ionare in
'

Fig. 9.7.1 5. Vari afia vitezei adimensionale W x, la diverse tipuri de fante. suprapres1une
Se determina debitu l de aer pentru

0,5wx
z -~ .... -
j Vz
Fig. 9.7 .16. Fante d e aer :
/
a - dezvo/tarea jetufui de aer; b - semila.timea jetului;
~
0
CD
N
II
'

" z
.
' -W
c - viteza adimensionala v z.
ro / x
0
./ '
x
- 1,0
I I I
a v v - v /w
z ~

- 2 z x
10
B o.5
I
Fa n ta c urbata
I ~ _I
B o,5 = Bo. s I Bo
0,8 "'- ' I
z = zlBos
I

,,- ' -·, " '

8 \Bo. ~ =0, 72+0, 12x,

\ "" ""-
6
\
\

- -- --
-- 0,6
-Vz = -1-,Z
(-)JS-2
~
'

'
'

-- i".
'
'

-- - \\
4

-- -- -- 0,4
~
- ""-
2
-- -- - -
Fania axia la
'
Bo,5 0, 72+ 0, 11 x1
-·
"""
-x
0
0
~ =---
10 20 30 40 x 50
0 ,2
1,2
"' ~
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
b c
 . de ventilare si. climatizare
L lnstalatii Capitolul 9: Calculul si
. dimensionarea instalatiilor
.
un modul al perdelei de aer (alcatuita fanta axiala, pentru: care o ating parti culele de materi al
din 4 module) cu inal\imea de 1 m. x = x! Bo - 2 I 0,05 = 40, rezulta: aflatc in. echilibru dinamic (accelera\ie
Lr = U H [m 31s, modul] (9.7.35) Wx = wxl vo = 3,3·x 112 = 3,3-40 112 = 0,52 nula). Rela\iile de calcul sunt recoman-
Se ca lculeaza viteza reala de refulare $i deci vo = wxl wx = 310,52 = 5,77 mis. date pentru regimul de miscare a par-
prin fanta: - Semigrosimea jetului la o anumita ti cu lelor din conducta in flux rarefiat
vr = Lr la d [mis] (9.7 .36) distan\a . (transport volant). Pentru particul e gra-
Se calcu leaza pierderea de sarcina Exemplu: Se determin a aceasta nulare si pentru viteze relative (v, = Va
p entru intreg modulul de refu lare , semigrosime la distanta x = 2 m. men- - vm) care conduc la valori Re > 2· 105
alcatuit din priza de aer, ventilatorul tin andu -se datele din enun\ul anteri or. se pot utili za relatii le:
ax ial, corp fanta $i fanta propriu -zisa Utilizand dreptele sau relatia indicata (vrlvp) 2 - (vn112g0) )..' - b = 0 (9 .8. 1)
(fig . 6.2.9) cu rela\ia: in figura 9.7 .16b rezulta: sau:
:".p = !',1·vf.pcl2 + (1+!',r)·vf. pd2 [Pa] Bo.s = Bo.s/ B = 0,72 + O, 11 ·x = _ A.Fr· ( _ f3Fr· ) + f3Fr lo.s
(9.7 .37) I = 0,72 + 0, 11 ·40 = 5, 12 $i deci: 1 1
2 Fr Fr
unde: Bos = BoBo.s = 0,05·5 , 12 = 0,256 m ).:Fr' (9.8.2)
Va
- ¢ 1 este coefic ientul de rezisten\a sau 2 Bo.s = 2·0,256 = 0, 5 12 m . 1- - -
2
locala in fun c ti e de tipul prizei $i Bo.s - reprezinta distan\a in sec\iunea
sec\iun ea libera a dispozitivului de transversala pana la care viteza este Rela\ia 9.8. 1 se rezolva prin incercari .
protec \ie (in tab elul de mai sus s-a mai mare sau egala cu jumatate din vi- Pentru vi teze mari de tran sport cand
considerat ¢ 1 = 1,4 pentru plasa de teza axiala din sectiunea considerata. se poate considera f3 = 0, rela\ia 9.8.2
sarma cu sec \iunea libera 60% ); La distanta de 2 m viteza este mai mare devine:
- !',1 - idem, pentru fanta, inclusiv sau egala cu 1,5 mis.
corpul sau difuzorul ei $i anume: - Daca sunt necesare $i alte valori (9.8.3)
¢11 = 0,5 p entru fanta cu refulare la 50°; ale vitezei, in profilul transversal, aces- 1
- ¢12 = 0,3 pentru fanta axiala . tea se pot determina utilizand rela\ia
in rezultatele din tabelul 9.7 .3 viteza din figura 9.7 .16c. Ca exemplu, pentru S-au notat:
in priza de aer s-a considerat 6 mis, sec \iunea $i datele folosite mai sus - Va, Vm este vi teza aerului $i, respec-
posibila de ob\inut prin evazarea locala rezul ta datele din tabelul 9.7 .3. ' tiv, materialului in conducta (mis];
indicata in figura 6.2.9. - vp - viteza de plutire a materialului
Daca se alege, de exemplu, solutia 9.8. lnstalatii de transport [m/s ] (§ 6.4);
pentru grosimea fantei 2Bo =a= 150 mm pneumatic - O - diametrul conductei (m] ;
se poate a lege un ventilator axial VAN - A. · - coeficient care dep inde de na-
500 c u L = 5750 m 31h; t:.p = 175 Pa, i 9.8.1. Viteza materialului tura materialului transportat $i care
antrenat d e un electromotor avand in conductele de transport permite exprimarea fortei ce ac\ionea-
N = 0,55 kW; n = 1.450 rot/min. pneumatic za la ciocnirea cu peretele conductei
: (tab. 9.8. 1};
9.7.3. Alte instalafii de ventilare Materialul transportat se comporta I - {3 - coefi cientul de frecare, dintre
locala prin refulare diferit fa\a de aerul de antrenare, datori- particulele de material In mi$care de
ta, in special, masei superioare pe care tarare si conducta; pentru conductele
in cele mai general e situa\ii, pentru o are. For(ele care se exercita asupra verticale f3 = 1; pentru conducte ori -
instala\iile de ventilare locala prin refu - particulelor ( de frecare cu conducta, de zon tale se considera f3 = vp/va:
lare sau refulare $i aspira\ie, este nece- impact dintre particule, centrifuga, de - Fr = va21 gO $i Fr' = vJI gO - cr iteriul
l
sara cunOa$l erea urmatoarelor marimi : greutate, rezisten\a la inaintare etc.) pro- Froude, calculat cu viteza aerului, res-
i
- Viteza in axa jetului la o anum ita duc accelerarea sau franarea materialu- pectiv, cu viteza de plutire.
distan\a d e orificiu, cand se cunoa$te lui astfel incat pentru a se men\ine viteza 1 Pentru toate tipurile de particul e, in -
viteza de refulare sau invers. necesara de transport sunt necesare , clu siv pentru praf, se recomanda rela-
E.xemplu: Se determin a viteza de consumuri suplimentare de energie. 1 \ia impl icita:

reful are vo, pentru o fanta de contrac -
\i e, daca la distan ta x = 2 m se cere
realizarea unei vi teze in axa jetului
W x = 3 mis.
Se utilizeaza notatiile, nomogramele
$i expresiile indi ca te in fi gura 9.7.15.
Utiliza nd nomograma din figura
9.7. 15 sau din rela\i a indica ta pentru
vi teza material
. ( 'P'I '¥)·( Vr/vp)2 - ( Vn~12 g0) A.' - /} = 0
Viteza de regim a materialului (9.8.4)
Reprezinta viteza limita constanta pe unde '!" si 'P - coeficien\i de rezistenta
aerodinamica, stabiliti corespunza tor
Tabet 9.8.1. Coeficientul 1.:, pentru
I vitezei de plutire, respectiv , viteze~ re-
calculul pierderilor de sarcina in
lati ve a materialului (tab. 9.8.2). Pentru
conducte de transport pneumati c
I ' alte situatii de calcul vezi 6.4. 1.3.
Materi al Va (m/s] A.~ 10 3
I Se face precizarea ca, la aplicarea
Grau 15 .. .30 ' 2,4 rela\iei 9.8.4 pentru particul e foarte fin e,
Cenu$3, ! trebuie sa se considere viteza de plutire
0 , 1 4-0~~~- 16 ... 22 ! 6 pentru un nor de material (§ 6.4).
Carbune
0,1 mm 16 ...20 I 3,4

Tabelul 9.8.2. Coeficientul de rezistenta aerodin amica oentru sfera

Re : \V Re \11 Re i \II Re ljl
'
l ac.c 0, 1 il 240 1 26,5 10 _ , _ 4,1 __lQQ_ -- _1c_QZ__
ro i
- -
-~ 0 - r-.-------r-1 .Q,1_ :..._ 120 2 14,4 20 2,55 200 _!)_,fl_
0 0, 1 0, 2 0.3 0,4 0.5 0,6 0,7 0,8 0, 9 1 Q,]__ j_ 80 3 10,4 30
I
I 2.0 300 0,65
> Timpt1I , t [sj -· - - - -
---~--

_Qd_ l 49,5 5 _ 6,9 50 1,5 500 _Q,_~5 -

Fig . 9.8.1. Viteza de regim Q..Z_ I 36 ,5 7 5,4 70 _·_ 1,2z._ - -700
-- 0,5
a rnaterialului. - - - - - ~ - 1000 0,46
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

Viteza materialului in perioada
de accelerare; diferenta de presiune
necesara
Dupa introducerea materi alulu i in
condu c te si in aval de curb e, parti c ule-
le sunt accelerate pana ating viteza de
regim , viteza care ramane intotdeau na
mai mica decat vileza aerul ui de antre-
nare (fig. 9.8. 1).
Fenom enul de accelerare este im-
portant pentru practi ca din doua con-
siderente:
- este necesara o confi gura\ie a sis-
temului c u portiuni drepte c are sa per-
mita aducerea m aterialului in miscare
de regim, dupa c urbe si dupa p unc tul
de ali mentare, pentru .c a in caz contrar
apar infundari;
- pentru varia\ia energi ei c ineti ce a
partic ulelor trebuie asigurata o presiu -
ne suplimentara la ventilator (suflan ta
sau co mpresor).
Lungimile tron soanelor drepte pentru
accelerare se determin a in fu nc\i e de
t impul necesar pentru ca viteza mate-
rialului sa ajunga la 95 % din valoarea
vitezei de regim (la t = oo , Vm = Vm.J
rela\i a:
!::.pa = Gm (vm2 - Vm 1)/ (0 ,785 02) [P a]
(9.8.9)
in care:
- Gm este debitu l de material [k g/s];
- vm 1, vm2 - vitezele in i1iala , respecti v,
finala (dupa accelerare) ale materialu-
lui [mi s];
- 0 - diametrul conduc tei de tansport
[m] .
Vrteza materialului in curbe
La c urgerea materialului in curb e are
loc o scadere a vitezei ca urmare a ac-
\iunii for(elor centrifuge (forta normala)
care pro duce frecare. Fenomenul este
complicat de distribu\ia neuniforma a
fazei dispersate in sec \iunea conductei.
Relatiile de calc ul dau viteza materi -
alului la iesirea d in conduc ta, v,,,2' fa\a
de viteza la intrare, Vm 1, in fun c\i e de
pozi\ia curb ei:
- curba in plan orizontal:
Vm2 = Vm 1 e-cx TJ (9.8. 10)
- curba in plan vertica l, cu intrare ori-
zontala $i ie$ire vertica la in sus:
Vm2 =ew1- [vm,2 + 2Rg(a - be2'°')/(4r/2 + 1)]112
lui este mai mica decal vi teza aerul ui,
concentra\ia amestecului in reg im µ •
este diferita de concentra\ia initiala (re-
latia 6.7 .1) si se poate calcula in func\ie
de factorul de alunecare 5 (relatia 9.8.7):
µ • = JU( 1 - S} = µ valvm (9.8. 15)
j Pentru o concentrati e ~t, la limita de
infun dare a conductelor, ex!sta relatia:
µ!Fr2 = C (9 .8. 16}
Pentru Fr vezi § 9.8. 1. 1.
Jn tabelul 9.8.3 sunt date valori ale
constantei C corespunzatoare situa\ ii-
lor de infun dare si ale constantei C'
pentru care, in exploalare, nu au apa-
rut infundari.
Viteza necesara de transport va, pen-
tru un debit de material dat Gm, [kg/s]
esle:
Va= (4Gm g2/rr C pa}115 (9.8. 17)
un de pa reprezi nta densitatea aeru -
lui [k g/ m3]_
Pentru o concentra\ie data , rezulta
diametrul D necesar al conductei de
tran sport pneumatic:
; 0 = (4Grrh t JI pa Va} 112 (9.8. 18}
: Rela\ia se poa te aplica si in cazul in
r care se alege un diametru 0 si atunc i

- Pentru conducte orizontale: (9.8.11) rezulta concentra ti a initiala a materialu -

- timpul de accelerare: - curba in plan vertical, c u intra re ori- I lui·
t = (- 1/c)·ln[1 /(1 + 38 S)] (9.8.5) zontala $i ie$ire verticala in jos .· \ Jl ~ 4 Gm/rr 02 pa V.J [kg/kg] (9 .8.19)
- lungimea de accelerare: Vm2 = e·a~· [vm,2 . . 2Rg(a + b#t<T])/(4 112 + 1)] 112 I Orientativ, diametrul D se poa te ale-
(9 .8.12) 1 ge din tabelul 9.8. 4 in func ti e de de-
l = va(1 - 5 { t - 25 In 1- (1- 25)e-c'] - curba in plan vertical, cu in trare 1 bitul de material Gm ~ i concentra\ia µ .
c(1- 25) 25
verticala p e sus $i ie$irea orizontala In
(9 .8 .6) jos: 9.8.3. Viteza aerului; pierderile
unde: 5 - fac torul de alunecare pen tru Vm2 = e·m1-[ Vm/+2 Rg(317-b'e2a •1)/(4 172+ 1)] l/2 de sarcina reale ale aerului
conducte orizontale exprimat prin re- (9.8. 13)
latia: - curba in plan vertica l, cu intrare p e
Jn ca zul conductelor sc urte,
5 = Vr/ Va = (Va - Vm}f va (9.8.7) jos $i iesire orizontala la p artea superi-
prob lemele nu sunt diferite de cele ale
C = V:r {~pa f !f/ m)O.S (9 .8.8) oara: vehic ularii aerului curat. Jn cazu l con-
~ = ?..'ID+2 g {J/ v,f, Vm2 = e·a TJ [vm,2 ... 2Rg (3 T) ... b 'e2aTJ)
duc lelor lungi, apar pierderi de sarc ina
f, m - sec \iun ea transversala si masa /(4 '72 + 1)]112 (9.8.14)
importante . Scaderea presiunii i n
parti culei de ma teri al; la materiale pu l- unde: a - unghiul c urbei [rad]; 1J - coe-
lungul c urgerii are ca elect cresl erea
verul ente 91 d in rela\ia 9.8 .8. se inloc u- fic ient de frecare determin at experi -
vi tezei aerului si scaderea densita1ii .
ieste cu 91'. m ental, care arata unghiul planului in-
Daca in sec tiunea de referin\a 1,
- Pentru conducte ver ticale, lungimea c linat [radiani] la care parti culele alune-
presiunea este p1 si viteza aerului v1, in
de accelerare este m ai m ica astiel in- sectiunea 2, pres iunea p2 si viteza v2,
ca pe o supra fata d in tab la. Se reco-
cat calc ulul pentru conducte ori zontale ! rezulta d in relatia:
manda: 1J = 0 ,36 pentru grau; 17 = 1,05
este acoperitor. Jn rela \ia 9.8.7 se in lo- pw 1 = p2v2
pentru granule de carbun e si gran ul e (9.8.20)
cuie$te vm c u viteza de p lutire Vµ (§ 6.4). din PVC de 0,3 - 0 ,5 mm ; iar densitatea ;:ierului p2;
Celelalte no ta\ ii au semn ifi ca \i il e R - raza de curb ura [m]; fl 2 = V1f v; p1 (9 .8. 2 1)
anterioare. a = 2112 - 1; b = (217? - 1}·c osa + 3sin a;
Tn aceste condi tii, pierderea de sarc i-
Diferen\a de presiune necesara ac- b ' = (2172 - 1}· sina - 3 17·cosu ; pentru
na reala L\p,, intre sec tiuni le 1- 2, este:
celerarii ma teri alu lu i se determi na cu a. = rr/2, b = 3 '7 si b ' = 2 17 2 - 1 = a.
!'.pr = p1 - (p ,2 - 2p 1 !:-.p)112 {9 .8.22}
in care D.p - p ierderea de sarc ina cal-
Tabe lul 9.8 .3. Va lorile constantelor
9.8.2. Concentratia amestecului c ulata fara sa se ia in considerare fe-
C ~ i C' p entru stabilirea
in regim ~i la limha de infundare nomenu l de desl indere (§ 6.4).
limitei d e i nfundare
Materi al - C-10 5 C ·· 105
- -- ---- ------ ----- Datori ta faptulu i ca vi teza materialu-
Grau _3_,_ l -·-·-- ....
Ce n_u_s~_· ~::_-- _ ~- . . --- - ... 2.0
Tabelul 9.8.4 . Diametrul conductelor de transport pneumatic (orientativ)
C_arSi un_e , Q._5 ~ m 3, 15
- -13-- Deb itul de materia l Gm [kg/ h] pentru 0 [mm] :
£._'{C_, Q.O ~ _ -__O_J _ f!! ~ ---
µ [kg/kg] --··-·-- - ... ·------ -----·-
Po l ie ti l e n ~_Q,Q~_- .9. .X _!!l_rT) ~ __ __z .?__ 60 100 150 ?00 250 300 400
,_ Cre ~a farm aceutica 0,04 0 ,02 __Q. 1 . . 1 ... 500 - - 1500
----
2500 5000 8000
--
10000
Ciment 13 500 3000 ·--- ----
7000 15000 30000 ...
- - l : . . .5- - -·----·-· - -
...
- ...
Ca!i:".?r,_0,_95- -- 0, 3 mm- --6.0- 3-.6 5 ... 15
----- .. - 2000 8000
-----
15000 --
30000 ... ... ...

Ta lc, 0 ,05 - 0 , 18 mm 5,2 15 ... 30 3000 20000 30000 60000 - - ...

- - -- - - - -· -
 I. lnstalatii de ventilare si climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala~iilor

9.8.4. Pierderile de sarcina
i n cond uctele de transport
pneumatic
Pentru a lua in considerare efectul
transport ului de materi al. pierderile de
sarcina se m ajoreaza in fun c\ie de con-
centraj ia amestecului :
,\pt = 0.p (1 + K ,u) [Pa] (9.8 .23)
unde:
- C.p este pierderea de sarcina liniara
pentru aer curat; in cazu l conductelor
lun gi se va lua va loarea !::.pr (rela\i a
9 .8.22);
- 11 - concen trati a initiala a ameste-
cului ;
- K - coefi cient experimental pentru
care sunt necesare o serie de precizari alte si tuatii. daca se cunoa$!e coefic ien-
(§ 6.4) tul -1. ·(tab. 9.8. 1) se calculeaza:
K = 1. ~
3
in domeniul de mi$care in flu x rarefi- (9 .8.24)
at (cu partic ule in zbor) coeficientul K
nu depinde de viteza aerului $i de co n- unde:
cen trati a amestecu lui . in domeniile de - -1. este coeficient de pierd ere liniara
miscare cu flu x compact si cu strat de sarcina;
continuu. va loarea K se mare$l e la - As - coe fi cient de pierd ere lin iara
scaderea vitezei. in rela \i a 9.8.23 se suplimen tara de sarc ina . con form
poate lua $i in aceste cazuri valoarea relatiei:
corespunzatoare mi $cari i in flux rarefi - 1 _ Vm 1 2{Jva (9.8.25)
at, daca in loc de conce ntratia inijiala 1\.5 - - ll +--
V3 VnFr
µ se introduce concentra\i a de regim
.u • (rela\i a 9.8. 15). Nota\i ile sun! cele din § 9.8. 1.
Pentru o serie de materiale, K este in - Relatia 9.8.23 se aplica si pentru
dicat in tabelul 9.8.5 corespunza tor unor majorarea pierderii de sarci na in
valori optime ale vitezei aerului. Pentru curbe. in acest caz . in relatia 9.8.25,

Tabefuf 9.8.5. Vitezele optime V apt [m/s] de tran sport pneumatic ;:; i concentratia m axim a µmax
---
Vo pt in con- Vop t in con- I
Ma teri al p[kg/m3j
ducte verticale ducte ori zontale ' µ max K_
-~r,>ra
uleioasa ___________,_ _____- __ __ _ _ _1_8_ _ 19 ==l----___....__~--
- as ra neuleioasa ____ · - ___ -_ __ _ _ __lg_ __ __ _ 2_0 ___ _j__ ~- ___- _
~ ~s intetic~ - - -· - · - ---
<m .
- 17
- - -- -- - - --+- - - - - - - - - - - - - - - - - -- --·-r------
18 I -
_J _:_menn9 _s__ __ ___ ___ _ -~·-· ~-- ___ 14 _ __ 15 ~ OJ..:.:.~9 .2~_. .. 2,5
- deseuri $i zdren\e de lana - ! 16
- - - - ·-+-- - - - - - · - - - - - - - - -
18 ; - . ---
-
- destramaturi si cal\i mari 17 18
- __§_L_Jmbac brut, des_!!"am~turi , cafti de bumbac-+- - --
,_.::_f:>..UZderii de la mao;ina de meli\at - - - ___ 14_________1_6____ ' - -=- - - - --- -1
_s - idem de ~a$ in a _de s~ turat · - - ---
13 14 I
--1--·
-
- fibre scurte 16 18 I -
~ :
g. - puzderii de la ma$ina de meli\at - 15 16
c - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- + -- - - - - - - - - - - - -
(3 - idem de la masina de scuturat 14 15 I
~raf de_12am5mt si ni s if2~·_a_m_e_s_t_ec_ d_e_ fo_r_m_a_r_e _-+-_ _2_6_0_0_ __ _ _ _ 13_ _ _____1_ 5 _ _ _ 7"1_ _0~,8_~: _ _0~·-
7---;
Pamant $i nisip urned 2800 15 18 I
Arqila marun\ita 2400 14 17 0,8 I 0,6
$amo ta 2200 ' 14 17 0,8 0,6
Prat miner al marun t - 12 14 I
Praf de la lustruirea cu disc - 10 12
Praf de smirqhel mineral 4000 15,5 19 I
lpsos, var fin macinat - - -- -- - - - -.+--- 1.::.
2.;;_
50.:..__ _ __ _1....:0_ _ _ _ _ _1
_1_ _ __ 1_ _-_ _,...1_ _• _- - - j
1
Praf de carbun e 900 ... 1000 14 15 1 1
~ura de carbune cu r,>_a_r_ti_ c _u__
le_d_ e _1_0_-_1_5_m
_ m_ --+_ __1_ 6_ 00
_ _ _ _ __ 2_0_ __ ____2_2_ _ _,_ 1
1 __0~,5--+,--0-'-,5-l
1
Pilitura din fonta 7300 19 23 0,8 0.85
Pilitura din o\el 7800 19 23 t 0.8
~ro~
~ t5 ~ - uscata - 22 22
I 0,2 1,4
~ .2 E -
;(U ~ ~
0 o. ro - umeda 23 23 0,2 1,4
~~~
Praf _9lbJ.~:le la ~ lemn) - 19 _1_9_ _ _~1_0, 25 ... 0,3 --
Prat poliesteri (de fa $1efu it mobila)_ - - - - + - - -_-_ _ __ _ __2_0_____ 20 !- -
i
(f}-

6i - uscat de la mobila 19,5 19,5 0,25 1,4

E ~ --- ·- - -
:::J - urned de la cherestea 2 1-22 ::i 1-22 :0.2 .. 0.25 1,4
·-a:
---+---------- - - -- - - - - - - - ---+- - -- -- - - - - - - - - - - - - - - - -- ------<
.c - uscate 21 21 0,25 1,4
u --- ----
%{ - umede 22 22 0,2 ... 0, 25 1,4
---- - --+-- - -- -- -- - - - - - - - - ---- - -------_____,
~Qr~ - - - - - - - - - - - --- + - - - _-_ _____2__6_.._.3_0________ 2_6_.. _.3_0_ _ _7. 1... 12,6 0,19
<D 9 = O,J4 m~ _ _____ _ _ _ _-____ __ 1_6_.. ._22_ 16 d2 __-_ _ _ 0.2-
~ d = 0,8 mm - 16 ... 22 1 ~.. ~. - - ~-- __1,15_
li5 d = 1 mm - - __- ________ 20_ _ - _--1.Q_ _____-_ _ _l._L
o d =- ? rn rn - - -- _ _- - - - ____
20_____ - ~ ____·. _ -_ ---~ -
Roca d =_ 0.8_mm ·===-~==-~-= ___-_ _ _ _ _ _3__5_ _ -- 35 - -~
Nisip d = 0_,_5 ~_().75 _mm _ _ __ 35 35 1,6
· - -- - - - - - - - ---- - ---·----- - -- - - -- - - - - - - -

Capitolul 9: Calculul
viteza ma teria lului se considera egala
c u v iteza med ie din c urba; i::.p
reprezinta pierderea locala de sarcina
in c urba, ce se calculeaza in fun c tie de
coefi c ientul de rezistenta loca la ~( tab.
6.4. 14} !?i de lun gimea desfasurata a
c urbei (tab . 6.4. 15).
in cazul con ductelor verticale se ia in
considerare !?i pierderea de sarcina da-
torita dep lasarii materi alului pe vertica-
la t:.pv:
L\p., =p,gl{ 1+µ ·(1-;)] [Pa] (9.8 .26}
in care:
- µ · este concentratia de regim in por-
tiunea respectiva de conducta, calculata
conform rela\iei 9.8. 15, unde vi teza ma-
terialului se considera vm = va- vp;
- vp - viteza de plut ire;
-Va - viteza aerului [mis];
- Iv - lungimea conductei verticale [m] ;
- pa, pm - densitatea aerului, respectiv
a materialului [kg!m3].
Pierderea de sarcina la alimentarea
c u materi al a sistemului se calculeaza
ca o pierdere locala, corespunzatoare
presiunii dinamice a aerului:
L\p,. =.;., p,v,2
2 regimul cu particule volante (fig. 9.8.2b).
u nde ~a este c oeficientul de rezistenta
locala a dispozitivului de alimentare.
9.8.5. Viteza optima
de tra nsport pneumatic
in regim de m i!?care c u parti cule vo-
lante de material, pentru un debi t de
materi al Gm da t, cu ca t cre!? te viteza
aerul ui, cu atat cresc si pierderile de
sarci na !?i deci consum ul de energie
pentru transport. Rezulta ca este eco-
nomic transportul materialului de debi t
d at, cu cea mai mica viteza posib ila, la
lim ita la care se realizeaza antrenarea
partic ulelor. Aceasta vi teza reprezinta
viteza optima de transport ce cores-
p unde unui deb it de material dat. in ta -
------- -
ro
~
zon~
· ~·
cu strat
cont inuu ~ /
/
0.
<I
>(1J
.S 1000
0 •<ll
;u
If)
Ql
750 / 1u
u
~ 500
(jj
~ 250 -
a:
0 -1-==-~----,---,.---,----.--......--+'
5 10 15
Viteza aerului , v)rn/s ]
Fig . 9.8.2. Pierderea de sarc in a in cana le: a - orizontale; b - vertica le.
---------
~i dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare
belul 9.8.5 su nt ind icate vi tezele op-
time de transport pneumatic corespun-
zatoare unor concentra\ii de material.
La mic!?orarea vitezei aerului sub viteza
limita, fenomenele ce apar in conducte
sun t diferite in conductele orizontale
fata de cele verticale.
in cazui conducteior orizon tale se re-
alizeaza, mai intai, un regim de mi!?care
in fl ux compact dupa care, la scaderea
in continuare a vitezei aeru lui, apare
regimul de strat conti nuu. in aceasta
Zona a mi!?Carii, aparent, pierderil e de
sarcina cresc odata cu mic!?orarea vi-
tezei (fig . 9.8.2a). Explica\ia consta in
faptu l ca , prin scaderea vitezei aerului
(viteza calculata ca raport intre debitul
de aer !?i sec\iun ea conductei}, cre!?te
grosimea stra tului de material depus;
astfel, sectiunea reala de trecere a ae-
rului scade si deci viteza reala a aces-
tuia cre!?te, ceea ce justifica cresterea
p ierderilor de sarcina.
in c onductele verti cale, daca viteza
aerului scade sub viteza limita a Iran-
sportului volant, dupa o zona critica de
instabilitate, se rea lizeaza transportul in
strat fluidi zat (faza densa). Pierderea
de sarcina este mu lt mai mare decat in
Daca viteza aerului sca de, in con -
tinuare, sub o anumita valoare care re-
prezinta limita de ca dere, parti culele de
material nu mai pot fi an trenate si tran-
sportu l se intrerupe.
Faptul , constatat experimental, ca
asupra fenomenului influen\eaza si dia-
metrul conductei, datorita modificarii vi-
tezei de plutire, inclusiv ca urmare a
cresterii concentra\iei de material, a con-
dus la stabilirea unei valori constante a
raportului µ! Fr2 pentru fiecare material
(§ 9.8.2).
Exemp/ul de ca /cul 1
Se stabileste diametrul conductei,
debitul de aer si p ierderea de sarcina
1 in re\ea, pentru transportul unui debit
--
I /
/ limit.J
/""----zona fl ux
rarefia t ro
0...
/ 0.
/ -'.] 1000
c
/ ·0
1so
if)
CD
u 500
<ll
CD
~ 250
(j;
a: 0 +--= -r--- -r--'-
20 25 30 35 5 30
a b
r
de material Gm = 5·1/h = 1,39 kgls con -
stitu it din carbune granular cu diame-
trul echivalent d = 0,5 mm !?i densi-
tatea pm = 1400 kglm 3 . Re\eaua are
configura\ia din figura 9.8.3. Alimenta-
rea cu material se face printr-o con-
ducta perpendiculara pe re\eaua de
transport pentru care ~a = 0,55.
Rezolvare
- Pentru transport fara infundare,
conform tabelului 9. 8.3, rezult a
C' = 3, 15· 10 5 ; µa = 17,75 · 10·6 Pa·s (la
t = 20 °C); pa = 1,2 kg/m 3 ;
- Se considera in i\ial o pierdere tota-
la de sarcina t:.p1ora1 = 104 Pa. Se negli-
jeaza varia\ia densitatii aerului cu pre-
siunea.
a - Viteza necesara de transport
(pentru aer, rela\ia 9.8. 17)
va =[(4· 1,39·9, 82 )1(3, 14·3, 15· 10·5 -1,2)] 115
= 2 1,4 mis; Se alege Va = 22 mis
b - Diametru l conductei de transport
(tab . 9.8.4), alegand o concentra\i e
µ = 1-5, rezulta D = 150 mm.
c - Concen tratia ini\iala, conform re-
la\iei 9.8. 19, rezulta:
µ = (4· 1,39Y(3, 14·0, 152 · 1,2·22) = 3
d - Debitul de aer necesar pentru
transport: Ga = Gm!µ = 0,46 k g/s =
= 1670 k g/h.
• Viteza de p lutire - conform exem-
plului de calcul § 6.4.2: vp = 2,5 1 mis
!?i V' = 1,2
• Viteza de regim - se calculeaza
prin incercari , (relatia 9.8. 1); se alege
valoarea vm = 20,2 mis; A. • = 3,4· 10·3
(tab. 9.8.1); f3 = vrJva= 2,51122=0,114;
.:.
1
l 5
4 25 m
'
4m
Fig . 9.8.3. Schema rete lei pentru
exemplu l de ca lcul 1.
---- ----------~
35
Viteza aerului , v3 [m/s]
r
I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

Vr = Vci - Vm = 22 - 20,2 = 1,8 mis; 122 + 2·0, 114 221(20,2·329) = 3,87· 10·3 = 9 1·( 1 + 0,2·5 ,65) = 194 Pa
Re= (1.80,510 :i)l( 14,79·10-6 ) -' 6 1; unde Fr = v31(g0) = 2221(9,8·0, 15) = 329; Por \iunea dreap ta de 4 m ce urm ea-
w' = 2416 1 + 41(6 1) 113 = 1,4 (rela\ia K = 1,3·3,87· 10·31(1 9,5· 10 3) = 0,258 za c urbei 2-3 este suficienta pentru ac-
64.8); - Pierderea de sarcina luand in con- celerarea materialul ui de la 3.25 mis la
Se verifica cu rela\ia 9.8.4: , siderare infl uen \a materialu lui (relatia viteza de regim, deoarece, pentru ac-
0,41 1,2· [(22 - 20,2)12 ,5 1)]2 I 9.8.23): celerarea de la viteza nula la viteza de
- 0,003412·20.2?1(9,8·0, 15) - 0, 11 4 ~ 0 I !':.pr 12 = 189 (1 + 0,258·3) = 335 Pa regim, a fost necesara o lungime de 3 m.
Deoarece relat ia a fost verifi ca ta, vi- g' - Viteza materialul ui in curba 1-2 $i h - Pierderea de sarcina pentru ac-
teza de regim a materi alului este cea pierderea locala de sarcina. celerarea materia lului dupa c urba 2-3:
aleasa in i\ia l, dec i Vm = 20 ,2 mis. • Presiunea aerului la intrarea in 6pa 2_3 = 1,39(20,6 - 3,25)1(0,785·0, 152)
• Timpul de accelerare: curba: = 1365 Pa
Se calculeaza: .; = 3,4· 10-310, 15 + p2 = p 1 - f:.paa - t:.p 1. 1-2 = 110.000 i - Pierderea de sarcina pe tronsonul
29,8· 0,11 4120,2 2 = 0,028 (conform re- - 1750 - 335 = 107.9 15 Pa 3-4:
la\iei 9.8.8); f = 0,2· 10·6 m 2; • Viteza aerului la intrarea in curba: t:,p - pentru aer, fara a se considera
m = 0, 065·14 00·10·9 = 0,09 1·10·6 kg; va2 = va 1 p 1lp2 = 22· 11000011079 15 = destinderea:
c = 22 [(0,028· 1,2· 0,2·10·6 ·1,4)1 = 22,42 mis :>.p = 1,3 ·1 ,2·22,42 2124 = 157 Pa
1(0,09 1·10·6)] 112 = 7,07 s·1; • Viteza materialul ui la intrarea in Pentru a calcula influen\a destinderii ,
S = 1,8122 = 0,08 (factor ul de aluneca- curba se calculeaza prin incercari (rela- se determin a, mai intai, p3 - presiunea
re); \i a 9.8.4): aerului la intrarea in tron sonul 3-4:
t = ln[- 11(1 + 38 0,08)]17,07 = 0,19 s [J = 2,5 1122,4 = 0,11 2; Vr= 22,4 - 20,6 = p 3 = p2 - 6 p r2_3 - 6pa2.3 = 107.9 15
(relatia 9.8.5). =1,8 mis I - 158 - 1365 = 106.356 Pa
• Lungimea por\iunii de accelerare Re= 1,8· 0,5· 10-31(14 ,79· 10·6) = 6 1; t:,p2 = 106.356 - (1 06.356 2 -
(rela\ia 9.8.6): ~, · = 24161 + 416 11'3 = 1,4 - 2·1 57 ·106.356) 112 = 157 Pa
1,411,2 ((22,4 - 20,6)12,51)]2 ·ICa $i pe tron sonul 1-2 nu s-a mani -
/ =22( 1- 0,0B) -0,0034· 20,6 21(2·9,8·0, 15) - 0, 11 2 = 0 , festal influenta destin derii aerului .
·[O 19 _ 0,16 In 1- (1- 0,16)e-' '"" ] =2,gam
0
Rezulta vm2 = 20 ,6 mis Luand in considerare influen\a mate-
, 7,07(1- 0,16) 0,16 • Viteza materialului , vm3 la ie$ire din i ~ia lului (K = 0,258 $i µ = 3 stabilite pen-
curba (rela\i a 9.8. 11): I tru tronsonul 1-2), se ob\ine:
Se constata ca portiunea de accele- Pentru a = Trl2 $i T/ = 1,05; b = 3, 15; 1 - Viteza aerului la intrarea in conduc-

rare de 5 m , prevazuta dupa dispoziti- a = 1,205 ta verticala:

vul de captare, este sufic ienta p entru l)Ct = 1,65; R = 3; 0 = 0,45 m; Va3 = Va7 p ifp3 = 22· 110.0001106.356 =
ca materi alul sa atinga viteza de regim . vm3 = e- 1·65 [20,62 + 2·0,45·9,8·(1 ,205 - = 22,75 mis
e - Calculul pierderii de sarc ina la ali- - 3,15·12 1.65)1(4· 1,052 + 1)] 112 = - Pierderea de sarcina pentru ridica-
mentarea c u material si p entru accele- = 3,25 mis rea materi alului pe verticala (rela\ia
rarea pe tronsonul 1-2 (rela\iile 9.8.22 • Pierderea de sarcina in curba pen- 9.8.26):
$i 9.8.9): tru aer cura t: 6 p v = 1,2·9 ,84[1 + 3,37(1 - 1,2/ 1400] =
l'>Pa = .;pa v}l2 + Gm · !'ip2-3 = Sc pa vl12 + A/O·pa· v}l2 /' = = 205 Pa
{ Vm.'..' -Vm1)/(0 ,785 -0 2)= = 0,55· 1,2·22212+ = 0,2 1 + 13· 0,705· 1,2·22,42212 = pentru care s-a determinat in preala-
+ 1,39·20,21(0 ,785·0,152) = 1750 Pa = 91 Pa bi! : p ' = 3· vaJ/( Va3 - Vµ) = 3·22,751(22,75
f - Calculul pierderi i de sarcina reala Sc= 0,2 1 (tab. 6.4. 14, pozi\ia 16); - 2,5 1) = 3,37
pe tronsonul 1-2 I'= 0,47·3,2 = 0,7 05 m, lungime co- 1
j - Viteza materialului in c urba 4-5 $i
Daca se c onsidera ca derea de presi- rectata pentru RI O = 3 (tab . 6. 4.15) pierderea locala de sarcina
une in conduc ta 6 p 101a1 = 10000 Pa, • Pierderea de sarcina corectata - Presiunea aerului la intrarea in cur-
presiunea initiala va ti : p1 = 110000 Pa. pentru transportul materi alului rezulta ba:
• Pierderea de sacina pentru aer calculand succesiv: p4 = p3 - t:.pr34 - t:,pv = 106.356 - (279 +205)
c urat. Iara sa se ia in considerare des- - Viteza medie a materialului in cur - = 105.870 Pa
tinderea: ba: vm = (20,6 + 3,25)12 = 11 ,9 mis - Viteza aerulu i la in trarea in c urba:
tip = (AIO)·pa vf 11212 = - La aceasta viteza se calc uleaza, va4 = va1 p 1lp1 = 22· 110.0001105.870 =
= 0, 13· 1,2·22 2 -5/2 = 189 Pa (rela\iil e 9.8.24 $i 9.8.25). = 22,85 mis
A/O = 0, 13 m · l As = 11 ,9·3,4· 10·3122,4 + - Viteza materialului la intrarea in cur-
A = 0, 01 95 + 2·0, 11 4·22 ,41( 11 ,9·341 ) = 3,6· 10·3 ba: se considera viteza vm = 2 1,05 mis
• Pierder ea de sarcina reala conform Fr= 22,4 21(9,8· 0, 15) = 34 1, respectiv, $i se verifi ca indeplinirea rela\i ei 9.8.4:
relatiei 9.8.22: K = 1,3·3,06- 10-31(1 9,5· 10-3) = 0,2 ' Vr = 22,85 - 2 1,05 = 1,8 mis
L\pr = 110.000 - (110.0002- - concentra\i a materialului in curba: I Pentru aceasta viteza relativa,
- 2· 110.000· 189) 112 = 189 Pa JI = 3 val vm = 5,65 (rela\i a 9.8.1 5) I Re = 6 1; 'I'' = 1,4; /3 = 2,5 1122,85
Datorita lungim ii mici a conductei, nu - p ierderea de sarcina in curba, corec- = 0, 11
apare influ en\a destin derii . tata datorita transportu lui de materiale: '1 1,41 1,2 [(22,85 - 2 1,05)12,5 1]2 -
As = Vrr/Va + 2[Jval( Vm Fr) = 20.2·3,4· 10·3 6 p r2-3 = 6 p 2-3·(1 + K-µ) = - 0,0034·2 1,0521(2·9,8 0, 15) - 0, 11 = 0
Tabelul 9.8.6. Calculul pierderilor de sarcina: exemplul de calcul 1
Tronson drept Pres iunea la ! Viteza aerului I Viteza material Viteza materia l 6 p aer , .'i.p1otal
sau curba intrare [Pa] la intrare [mis] la intrare [mis] la ie$ire [mis] t:,p [Pa] [Pa] : [Pa]
1-2 (grep tL 12._1= 1,1·_1_05
_ _ _ _2 _2_ _ _ ~---· __Q_ 20 ,2 1750 189 ' 335
2 ::_3(cur b~_ P_?~.079· 10~ i_ 22,42 1_ _ _20,6 __ 3,2_5_ 1365 91 , 194
3-4 (drep_!)_ l
p3= 1,064· 105 __]J,75__ j ___3,25_ 21,05 205 ____ 1~___J_~
4 -5 (curb~_ p:i_--= 1,059·10 5 'j _£2,~~---
_ 1_ _ ~1_,_Q5 _ 4,26 _ _ 13_2J. ____ 94__ _ 196
5-6 (drep t) p s= 1,044· 105 - I - - - 101 9 18 17
~----~·--- ----------------------~
 Capitolul 9: Calcul ul ~i dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

Rezulta v,,, 4 = 2 1,05 m/ s I J-' = 3-22,85/ 12,66 = 5, 41 I 6 p15 _6 =1024(1 + 0,258·3) = 18 17 Pa

- Viteza vm5 la iesirea din curba I _ - pierderea de sarcina in curba, la : Presiunea aerului la intrarea in sepa-
(relatia 9.8.14); T]a = 1,65; ! transportul materialului: ! ratorul de praf va fi:
R = 0,45 m; b' = a= 1,205 i t.p14.5 = /1p4-5 (1+Kp) = 94(1 + 0,2·5,41) = : P 6 = p5 - t.p15_6 = 104.353 - 1817 =
1
vm 5 = e-l ,65 [21 ,05 2 - 2·0,45·9 ,8·(3·1 ,05 ' = 196 Pa = 102.536 Pa
1
- 1,205e 21.65y(4· 1,0S2 + 1)] 112 = 4,26 mis k - Pierderea de sarcina pentru ac- Exista deci un disponibil de presiune
- Pierderea de sarcina in curba: I celerarea materialului dupa curba 4-5: de 2536 Pa la intrarea aeru lui in sepa-
.;c = 0, 2 1; k t/D = 0,1 3· 0 ,70 5 = 0,09 m I fi pa4_5 = 1,39;'.21,05 - 4,25Y(0,785·0,1S2} = rator.
(pentru curba 2 -3 s-au stabilit valori = 1321 Pa , Rezultatele calculelor sunt trecute in
egale); I - Pierderea de sarc ina pe tronsonul I tabelul 9.8 .6.
/1p4-3 = (0,21 + 0,09)-1,2·22,8S2/2 = 94 Pa 5-6: I PB= p1 - (464 1 - 2821) = 102540 Pa
- Pierderea de sarcina corectata t.p = 0, 13· 1,2·22,852/2 ·25 = 10 19 Pa I (presiunea absoluta)
pentru transportul materialului: - Presiunea aerului la inceputul tr on- I Presiunea disponibila la intrarea in
Vm = (2 1,05 + 4,26)/2 = 12,66 m/s sonu lui: separator: p1 = 2540 Pa .
As = 12,66·3,4· 10·3 / 22, 85 + ps = p 4 - !1 p14_5 - !1pa4-5 = 105.870
+ 2·0,11·22,85/(12 ,66·355) = 3·10·3 - 196 - 132 1 = 104.353 Pa
Fr = 22,852/ (9,8 ·0 , 15) = 355 respectiv : t.pr = 104.353 - (104.353" -
K = 1,3·3·10" 3/( 19,5·10-3) = 0,2 - 2- 1019·104.353) 112 = 1024 Pa
- concentratia materialului in curba: Pentru K = 0,258 $i p = 3
l. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor

An exa 9.1 Fiqura 9.6.7 - Va lorile coef ic ientilor de rezistenta locala ( (dupa Recknaqel - Sprenoer - Schramek)
Cur be 1 2 3
Tablade
ghidare
~il _ J_

~R

r---,--,--,--,-,------,--~-i-..:::O:....:R_::_l_'.D_---4__::'2
:'.: 0 ,~5-l-':'.02-'.,7~5-+----1-'---l_.:_,_
1 ,: : _5-1-2~ C=:J l R/1=0 ,5 0 ·75
2
0 RID[ 0,5 [ 0,75 [ 1 [ 1.5 [ 2 [ 3 [ 4 3 seqm. C.= 1,3 0,8 0,5 0.3 0.25 1,11=0,25 E,= 0,4 0,25 0,2 0, 1
c;= ! 0,9 ! 0.43 !0.33 ! 0.24 !0. 19 ! 0, 17!0, 15 5 segm. E,= 1, 1 0 .6 0,4 0 ,25 0,2 1111=0,5 I E,=0,5 0 ,3 0 ,2 0, 1

4 5 6
~I Aripioare I
' T
.- ?
''--
l

I
i
h/ b = I 0 ,25 0, 5 I 1,0 I 2,0 R/1 I 0 0,2 I 0.4 I o,6 I 0 ,5
Ds=0.35
E,= I 2, 4 1,7 I 1,2 I 0,6 Si:J= I 1,4 o,9 I o,8 I o,6 I 0 ,5
7 8 9

¥ R/1
0 E.
-~'
0,5
1, 1
0 ,75
0,6
1
0,4
1,5
0,25
2
0,2 a.o I
~10 I 30 I 45 I 60 90
O D E,= 1,4
D E, 1 0,5 0,25 0,15 0, 1 0 DE, I 0, 1 I 0.3 1 0, 7 I 1,0 1,4

~
Ramificatii 10 11 12
_ .
wl~-~
"w2 ~ E,= 1,4
W 2/W1 0.4 0,6 0 ,8 1 2 3

ao 60 5 2,2 1,3 0,8 0,5 0,6 R/ D 0,5 o,75 I 1 1,5 2

45 3,5 1,3 0 ,7 0.4 0.4 0 ,5 E, 1,3 o ,9 I o,8 0,6 0,5

p
13 14 15

Abs~bt~(>O'.
~
OE, I o,9 0 ,6 R/ D 0 ,25 I 0 ,5 I 0 ,15 I 1 a. 0 I 15 l 30 l 45 I 60 9o
DE, I 1,25 0,7 E, l 0,2 I 0, 1 I 0,05 l 0,05 0 D E, l 0,5 I 0,3 I 0,3 I 0,4 0,7

16 17 18

-+os(]I I.___ I<

E,= 1,0

F ,IF 2 I 0 I 0 ,2 J 0 ,4 [ 0,6 [ 0,8 1 <X

0
J 5 [ 7,5 10 J 15 22,5 30 [ 45 \ 90
~ 1 1 1 0.1 -I o,4 1 0 .2 \ o, 1 o c, 1 1 o, 1510,2 0,25\o,4 o,6 o.8 \ o,9 \ 1

19 20 21
Con fu zoare Diafragma

~[[[:rn
a.=10 .. . 45
f ~: . I IF
2

0,2 I o,4 o,6 o,8 1.01 F / F7 I 0 ,9 I 0,8 I 0,7 I 0,6 I 0,5 0,4 J

0,08 l 0 ,08 0.06 0,02 \ o c, i 0.06 -r0,28 1o,78J1,82 3.8 [ 8, 1 J

22 h
23 h 24

=El ~ ·1
------..,_
- - ,._ IL ( ~ RAH.5
.1

-~ l 0,21 O!llo;61 0,8 I 1 h/ D I o, 1 l 0.2 l 0,4 -I 0,6 I 0,8 I 1

-~ - I 1,6 1,2 1.05 I 1 i; I 0.1 f o,4 I 0 .1 I o.8 I o.8 lo,8
 Capitolul 9: Calculul ~i dimensionarea instala!iilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

Anexa 9.1 Figura 9.6 .7 (continuare)

- -- - --
Gratare $lan\ate
sectiunea libera % 10 20 30 40 50 60 70 80
s la w=0,5 m/s 110 30 12 6 3,6 2,3 1,8 1,4
1,0 120 33 13 6,8 4, 1 2,7 2, 1 1.6
1,5 128 36 14,5 7,4 4,6 3 2,3 1,8 la grilele
2,0 1,4 39 15,5 7,8 4,9 3,2 2,5 1,9 din sirma
w raportata la 2,5 140 40 16,5 8.3 5,2 3,4 2,6 2,0 ~= jumatate
intreaga sec\iune 3 146 41 17,5 8,6 5,5 3,7 2,8 2, 1

1 2 3

I-·R
-~
I <l

rn ETI
ao o I 15 I 30 I 45 I 60 I 75 ao I o I 15 I 30 I 45 I 60 I 75 ao I o 115 I 30 I 45 I 60 I 15
s o,4 I o,6 I 3,5 I 11 I 95 I 500 s I 0,25 I 0 .1 12.2 I 6.5 I 20 I 60 s I o.35 11.1 I 3.3 I 10 I 30 I go
4 5 6

~h w~~ 'I W2
(
~
l/ d I 1 I 2 I 3 I 4 lid I 0 I 0,5 I 1 I 2 l/ d I 2 I 4 I 6 I 8
s I 3.5 I 1,7 I 1,6 I 1, 7 s I 0 I 1,6 I 1,9 I 2, 1 s I o.6 I 0,4 I 0,2 I 0, 1

7 8 9

.J~d
0 0

~c/d=1,5 s=o,4 ~ ri d= 1,5

s=o.3

1=0. s=o.3
j 2 curbe 1- d r/ d= 1,5
t=d. s=o,2

10 11 12
---+-

w,~,~
~w2
+R~- ~(=1.4
w,/w 1 o.4 I o.6 I o.8 ! 1.0 I 1.5 w/ w1 0,4 0,6 0,8 1 1,5 W 2/ W1 0,4 0,6 0,8 1 1,5
s, totala 1.0 I 3,4 I 2.0 I 1.5 I o.9 s2 totala 5,0 2,2 1,2 0,9 0,3 E,2 totala 4,7 1,9 0,9 0,6 0,4
s ,din 0 0,3 0,7 0,9 1,0 0 0 0,3 0,6 0,9
11
s 1 din 1,5 s 1 din
13

@ih I
~b
Curbe

b + .1I·
h/b 0,25 0, 50 0,75 ... 3,0 I1I
I
R/ b 0,75 I 1,0 I 1,5 I 2,0 0,75 I 1,0 I 1,5 2, 0 0,75 I 1,0 I 1,5 I 2,0 ... 3,0
I 1i
~ 0,55 o.45 I 0,3 I 0,2 0,45 I 0,3 I 0,2 0, 15 0,4 I 0,2 I 0, 15 I 0, 10
14 II l:
~
I:
~
Camera
1·
de
presiune
I!
i:
~= 0 ,7+ 0 ,6= 1 , 3 s=0,4+0 .2=0.6 I.
11
cl):,__ 15 11
F -~IF ot -- lF q 11
l.
-- IF I If iI
Ii
I!
f/F I 0, 1 I 0.2 I o.3 I 0.4 I 0,5 f/ F I o. 1 I 0.2 I 0,3 0,4 0,5 f/F I o. 1 I 0,2 I o,3 0,4 I o.5 I i
f'
t
<., I 0,7 I 1 I 1.8 I 2.9 I 4 s I 0.2 I o.4 I 0.75 1,3 2 s 10.01 I 0.15 0,35 0,6 I o.9 ti
I: ,1

Ii
 ' ' '

. ; ·''""

I. lnstalatii' de ventilare si' climatizare

Capitolul 10
Atenuarea zgomotelor 'i vibratiilor produse
de instalatiile de ventilare si climatizare
' '

- - - --- - - -- -
 Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra~iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

Poluarea sonora a devenit un atribut (10.1.2) sitatea de 68 dB fi ecare. Nivelul tota l

a+ lu mii tehnice moderne. Cre5terea ni-- -- A -- suprafa \a sferica din jurul sursei de zgomot va fi: Nr = 68 + 10 lg2 = 68
velului de zgom ot are cauze multiple. sonore [m 2 ]. + 3,0 1 =71,01 dB. Cu ajutorul grafi cului
Dorin\a de a construi mai repede folo-- Pentru A = Ao, N = Np_ din figura 10.1. 1 gasim .1N=3,0 1. 3
sind materia le noi si cu grosimi mici a La insumarea surse lor sonore se are surse identice: Nr = 68 + 5 = 73 dB; 10
redus bariere le zgom otelor, acestea in vedere faptul ca se aduna presiunile surse identice: Nr = 68 + 10 = 78 dB.
auzindu-- se in aceleasi condi \ii mult mai si intensitatile 11, 12,.. . sa u patratele Oeterminarea nivelului total al inten--
depart e de locul producerii. Folosirea presiuni lor acustice p ?. p }. ... sitatii acustice in cazul surselor cu in --
unor limite de viteze, superioare celor , tensita/i diferite 11, '2, .... se poate face
tradi\ionale, a dus, de asemenea, la · Nivelul total al intensitatii acustice cu relatia:
marirea nivelului de zgo mot. lntroduce-- Nivelul total al intensitafii acustice Nr = 10 lg( 1Q N/ 10 + 10Nz' 10+ ... X10.1.3.)
rea pretutindeni a aparatelor, masinilor pentru n surse identice, avand nivelu l [dB]
si agregatelor a insemnat si cresterea N i se poate determina cu relatia: sau, in mod aproximativ cu ajutorul
nivelului de zgomot. Urbanizarea si Nr = 10 lg nlillo = 10 lg l il lo + 10 lg n= graficului din fi gura 10. 1.2 considerand
cre5terea traficului ruti er, extinderea = N i + 10 lg n = N i + !::.. N [dB) diferen\a a doua surse. Pe baza dife--
aviatiei cu reactie 5.a. au insemnat tot (10.1.3) rentei se determ ina (fig. 10. 1. 2) cre5te--
atatea cauze de cre5tere a nivelului ge- Cu ajutorul graficu lui din fi gura rea nivelului acustic !::.N care se adauga
neral de zgomot. 10.1 .1 se poate determina cresterea la sunetul cu nivelul mai mare dintre
in cladiri func\i onarea pompelor si nivelul ui de zgomot t;. N fata de nivelul cele doua cons iderate. Noul nivel
ventilatoarelor reprezinta sursele princi-- unei surse N 1. acustic, care reprezinta sursa rezultan--
pale de zgomot. Acesta se tran smite in ta, (care inloc uieste pe cele 2) impre--
cea mai mare parte prin canale in inca -- Exemplul de calcul 1: intr--o incapere una cu o a treia sursa conduc la o no--
peri, o mica parte se tran smite incape-- sunt 2 surse de zgomot avand inten-- ua diferenta s.a.m .d.
rilor alaturate si o alta prin corpurile so--
lide, solului. Regula de baza ramane 0 ~.-,--r-r-r-c-r-r-r--r-,-.,..-r--,--r-~~~ L..L
E rn ~t---t--~1~~·1 -++--•-+-+-+--+--->--+--+--+--+-1-1 ~~
~~,·-
men\inerea nivelului de zgomot in lim i-- -
o U ..\N = 10 lg n 1----t----t-t----t--t---t----t---irl---+=!-.-'--1 - ~N = 10lg(1+ 10 10
te cat mai reduse la locul de produce-- i 2' z -,- ....--- --
re. Pentru aceasta trebuie alese pom-- ~ ~ D r--r--_,_._____._>--+--+-->/ ~I_.._/+- - lrl----t--+--t---+-- 1 r--~
I r--1--
I'\
pe, ventilatoare si motoare silenti oase, ·s _,.
:;
concomitent cu luarea unor masuri Qi
I/
-
.::'. f---+--+---YY-lrl---++-~1-+-.;--,·- - ' - ~ - r-
l()
pentru impiedicarea raspandirii zgomo--
telor Sj Vibra\iilOr, atat prin aer Cat $i I
>--
·--
t----H-t---+·---t~ -+-+-+--~-+-t-t ·'--t--- - f- -

-1----;-1----t--t----t---+-+-+~1--t--+---+-+--f----1-----1---; I'- --
....
-~ -- ~ r-- -

H --

I
prin elementele de construc\ii. 0
O 5 10 15 [dB] 2
n -- Numarul surselor de zgomol
10.1. Notiuni referitoare Diferen\a de nivel de zgom ot
la zgomot Fig. 10 . 1.1. Cre~terea nivelului de Fig. 10.1.2. Cre~terea nivelului
zgomot in functie de numarul de zgomot pentru surse cu
Nivelul presiunii acustice (sonore) N surselor identice. intensitati diferite.
= 10 lg (pl pa)2 = 20 lg plpo [dB) ; in care
140
po = 2· 10-- 4 µbar = 2· 10-- 5 Pa este
presiunea de referinta; p -- presiunea
!I :u
.0 130
, ,:i
acustica. Scala nivelului exprimat [dB] 0 120
(numita dupa Graham Bell, 1847 -- 120
N
1922) se intinde de la N = 0 (pragul de .!.': 110 110
N
audibilitate) pana la limita durerii, E 100
...... 100
z
N = 20lg ~ · 1 i:
1
:1.
= 120dB (10.1 .1) ' 0 90
(\J
90
E
Nivelul intensitatii acustice 80 80
2
N; =10 lg Il la, [dB ], cu lo= 10-12 W/ m 2 . ' 0
Q_ 70 70
in condi\i i normale de temperatura ~
(I = 20 °C, pa = 1 bar) diferenta dintre •<U
0
60 60
valoarea nivelului p resiun ii acustice si -;;;
::>
0
50 50
cea a nivelului intensitatii acustice este <U

de circa 0,2 dB, in prac ti ca putandu --se Cl.> 40 40

c
::>
lucra cu oricare dintre cele doua marimi_ ·u; 30
Cl.>
a. 20
Nivelul puterii acustice u
Cl.> 20
Np = 10 lg P! Po [dB] . cu Po = :; 10 10
= Ao p §!p·c = 10-12 W Cl.>
>
0
(in SUA se fo loseste uzual 10- 13 W). z 0
Ao = 1 m 2 . Nivelul put erii acustice se --10
poate exprima si prin relatia: 25 50 100 200 400 800 1600 3200 6400 12500
[H z]
p2 A
Np = 101g- - = 10 1g - ( p) + 101g -A=
2

pg Ao Po Ao Fig. 10.1.3. Legatura dintre nivelul intensitatii acustice [dB]

~i nivelul intensitatii auditive [ton ]:
A
N+101g - -- pragul limita al audibi litatii.
Ao
 l. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra!iilor

Exemplul de calcul 2: se cauta ni - = 20 lg r}!r?.

vc lul acustic to tal a 5 surse sonore, Nt 10 lg (1072110 + 1076/ 10 + 1Q70/IO +
=: Ni velu l presiunii acusti ce N, masurat
ava nd I 1 = 72, /2 = 76, /3 = 70, /4 = 80, + 1oso110 + 10ss1 10) = 86,829 dB . la distanta r de 0 sursa sonora avand
Is= 85 dB . Pe baza surselor 1 $i 2 (72 nive lul N 1, se poate exprima prin
$i 76 dB) cu diferen\a t:. l 1 = 4 dB Atenuarea sunetului in aer relati a: N = N i - (20 lg r + 10,9)_ Daca
rezulta din figura 10.1 .2 cre$terea Viteza sunetului. c =332,4 + 0,6 t [mis], in sursa de zgomo t se afla la nivelul
~N1 1 ,46 si sursa rezultanta . care t - temperatura aerului [0 C]. solului trebuie sa se adauge 3 dB.
IF:i 1 = 76 + 1,46 = 77,46 dB. Pe baza Atenuarea sune tului in aer este cau- Lungimea de unda, A = elf (c,f -
diferen\ei surselor IR: si /3 (77 ,46 $i 70) zata de impr3$tierea sferi ca a acestuia viteza si. respectiv, frecventa sunetului).
c.!2 = 7,46 dB ob\inem cresterea $i de absorb \ia de catre mediul am- lntensitatea auditiva a unui sunet
t:. N2 = 0.75 dB iar sursa rezu ltanta biant. lntensitatea acustica scade in - (sa u zgomo t) se determina prin compa-
IRz= 77 ,46 + 0,75 = 78 ,2 1 dB. Mai vers propor\ional cu patratul distan\ei. rarea subiectiva a tari ei acestuia c u un
departe, p entru 78,2 1 $i 80 avem Daca - notam cu I i $i 12 intensitatil e sunet avand frecven\a de 1000 Hz si
t:.'3 = 1,79 dB, respectiv t:. N3 =2, 12 dB, acustice la distan\ele ri $i r2 de o sur- p entru care nivelul intensita\ii acustice
IR3 = 80 + 2, 12 dB. sa sonora nedirectionala (r1 < r2) [son] - [dB] - a fost adoptat con-
ln sfar$il, pentru 82, 12 $i 85 dB , rezulta: l i/ !2 = r}ir/ Considerand ven\iona l drept unitate de intensitate
t,, /4 = 2 ,88 dB. t:. NJ = 1,83 dB, iar nive- nivelul presiunii acustice (sau al inten- auditiva [fon]. Legatura dintre nivelul
lul total Nr = 85 + 1,83 = 86,83 dB. sita\ii acustice) rezulta N2 = N 1 - 20 intensita\ii ac usti ce [dB] $i nivelul in-
Aplicand relatia de ca lcul ob \inem: lgr21r i $i apoi: atenuarea t:. N = N i - N2~ ten sita\ii auditive [fan] este data de
fi gura 10.1.3.
Tabelul 10.1 .1. Nivelul presiunii acustice al diferitelor zgomote
Nivelul presiunii acustice al diferitelor
Nivelul presiunii zgomote este indicat de tabelul 10.1.1 .
Zgomotul
ac ustice N dB
0 -- lnceputul perceperii sunetelor, masurabile nu111ai in laborator Norme privind nivelurile admisibile
10 __ Sunete _ab_@__Q_~~ept ibil e __ __ __ de zgomot
15 .... 20 Zgomotul usor al frunze l o~. noaptea pe ca m~p_ __ Zgomotu l are ac\iune daunatoare
25 .... 30------ $ga_pta, sali_de . J~c tura -------- asupra organismului uman. Pentru a se
40 - - - - - Zona lini$tita de loc_u_in~t_
30 ....---- e _ _ _ __
asigura condi\ii normale de lucru au
40 .... 50
------
_Conversatie linistita, bi!ouri lini$tite __ _ fost stabilite niveluri limita ale zgomo-
50 ..-..-60
-- -----
Conversatie obi$nuita, masina de scris sile11tioasa tului , in func \ie de frecventa, care nu
55 .... 65 As irator de praf________ _________ _ trebuie dep3$ite $i care se numesc
60 .... 65 _ __,_Magazir:i. birouri zgomotoase curbe de zgomot, notate cu Cz, NR sau
65 ....-----
70 ___§oneria teJe_f_onului la 1 m distanta, ma~i n a _ g_e scr_i_s, latrat NC. Criteriile care au permi s stabilirea
55 .... 75 - - - Com artiment de tren normelor referitoare la nivelurile ad-
70 .... 90 Trafic rutier intens misibile de zgomot se refera la aspec-
75 .... 85
------
Metrou , in vagon te medicale, tehnice. profesionale :;;i
80
-----
.... 85 ----
Strigate, tip e~ ____ economice. Normele au fost elaborate
80 .... 90 Camion trecand; atelier cu ma$ini de gaurit; tipografii in func\ie de locul de munca, rezultand
Forje. tunet puternic _

j
100 ... 110 norme separate pentru: zgomotul in-
110 .. . 120 Avion, la 3 m de elice dustrial, zgomotul in locuin\e si ora$e,
120 ... 130 _ ~go mot care pro_duce durere zgomotul in mijloacele de transport.
130 ... 150 Avioane cu reactie Reprezentarea varia\iei nivelului de

70

;ro'
~60
co
~ 60 10'-.----''f-----"-<+-,,__-+-___::::P..-=-+--~
0 0
0 ~
ffi 50 - ~ 50 ~c-'<--P,-k-----°"-<::---t--=-+-=---1
~
Q) Q)

0
g40
0
§ 40
Ul Ul

c ·c: c
.2 30 f---- - i - ·--+--"'~~c---+-~ .2 30 1 ---t--i-.----'~-l"-<=---t-=-~=----i ~ 30 1-----t--'.----t-.--'1-..---+-~'-!-~=c-1
Ul Ul
Q) Q) Q)

a. a. a.
:J20•- -+- -t- -k- :J 20 1---1---1---t-~-t--=-~---i
a; a;
>
z 10 1-----1------t
z>

O '----'-------'-----~-~-~-~
63 125 250 500 1000 2000 4000 125 250 500 1000 2000 4000 125 250 500 1000 2000 4000
Frecven\a medie [H zJ Frecventa medie [Hz] Frecven\a medie [Hz]
a b c
Fig. 10.1.4. Curbe de zgomot:
a - curb e de zgomo t NR; b - curbe de zgomo t NC; c - c urbe de zgomot DIN -foni dupa DIN 1946.
 l

Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra~iilor I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

presiune acustica in fun ctie de frecven- velului de zgomot la o distan\a r2 se \iun e este cu atat mai intensa cu ca t
\a a condus la o serie de curbe de zgo- poate determina cu rela\ia aproximati va: distan\a dintre carcasa ventilatorului $i
mot. Au fast stabilite mai multe tipuri 1 N = 20 lg r2 + 14 dB (10.3 .2) rotor este mai mica $i cu cat diferen\e-
de c urbe de zgomot in fi gura 10. 1.4: Exemp!U". Se determina nivelul de le de viteza ale curentului pulsator sunt
NR (Noise Rating) - valoarea zgomo- zgomot la o distanta de r2 = 40 m de mai mari . Cand apar oscila\ii de viteza
tului dupa ISO (fig. 10. 1.4a} notate ' un ventilator de acoperi$ care are nive- pe o suprafata rigida se produc oscila-
adesea Cz, curb e de nivel egal de tari e. lul puterii acustice Np = 93 dB \ii periodice de presiune care se ras-
NC (Noise - Criteric), utilizate in SUA N = 20 lg 40 + 14 = 46 dB pandesc ca unde de zgomot avand
(fig. 10.1.4b); Nivelul presiunii acusti ce, frecven\a de baza fo = n.z, in care
DIN - fan, dupa DIN 1946, anexa 2 N4o = 93 - 46 = 47 dB. ro ta\ii/ unitatea de timp $i
(fig. 10. 1.4c). z - numarul paletelor . Nivelul puterii
Pierderea auzului este preintampina- 10.4. Surse de zgomot
ta, conform normelor ISO - care au stat
la baza standardelor romane$ti, daca Zgomotul produs de ventilatoare nr. expuneri zilnic=2
- - ----
nivelul presiunii acusti ce a zgomotului Zgomotul produs este cauzat de mo- 3
este inferior, in oricare dintre benzile de tor, de c urelele de antrenare, de lagare
frecventa. curbei de zgomot Cz 85 (NR si de fenomene de rezonan\a alca tuind ::J
(/)
85) c u conditia ca p erioadele d e zgomo tul secundar, precum $i de pro- ::J
ro
prezenta in mediul zgomotos sa al- cesul de c urgere a curentului de aer al- a_
~
terneze cu perioade de repaus. Corela- catuind zgomotul principal p entru ca ro
tia dintre aceste durate (munca-repaus) acesta este dominan t. Zgomotul este (ii

este data in graficul din figura 10.1 .5. produs de turbulen\a stratului limita al
:s
0
- Exemplu: dupa o acti vitate de palelor $i de formarea turbi oanelor. Ni-
16 min intr-un m ediu zgomotos de 100 velul acustic al acestora este proporti-
dB este necesara o perioada de repa- onal cu puterea a 5 .. .7-a a vitezei cu-
us de 30 min iar numarul de perioade rentului de aer, respectiv, a vitezei pe- 5 10 15 20 25
de lucru nu poate depasi 10/zi. riferice si este determinat, in principal, Durata expunerii la zgomot [min ]
de neuniformitatea campului de viteze
Fig. 10.1.5. Durata de munca
10.2. N!v~lul _zgor:notului care produce o actiune pulsatorie la ie-
in mediul zgomotos - repaus.
m mcapen sirea din canalul paletelor. Aceasta ac-

Prin nivel de zgomot se intelege, in Tabelul 10.2.1. Valori orientative pentru nivelul presiunii acustice
general, nivelul presiunii acustice exis- ~i timpul de reverberatie in incaperi (dupa VDI 2081)
tente intr- un spatiu sau o incapere. Tipul incaperii Nivelul presiunii Curba NR Timpul de
Pentru odihna, recreere sau lucru cu acustice [dBJ (Cz) estimata reverberatie [s]
randament ridicat sunt prescri se valori
.. admisibile ale nivelului de zgomot in in-
Carner~. de locuit _:;;i dormit
_____§eitale: sa loane cu paturi
30 25 o.~

caperi (tab. 10.2. 1) sau la locu l de - -- - - - j---,---,..- - 1- - -- -- -

1 - -- - -- ziua 35 ______:3:..;0,___+-_ _ 1 ___
munca (tab. 10.2.2). in anumite si tuatii 1
se cere, suplimentar , indicarea curbei _ _ - -~~t e~---------- ~ _ 2_5_ ___,__ _2_0_ _,1 _ _ - _
cabinete pentru consu lta\ii,
!i m ita d e zgomot N,q (Cz) (fig. 10.1.4).
holuri , coridoare 40 -+-__3 _5_ - -+-- -2:-----1
in toate cazurile trebuie sa se acorde ---s~ li deO[>eratii - - - - - - ----~- 35 5
atentie "nivelului acustic supara tor ",
&iii de auditie:
zgomot care apare la c uplarea $i decu-
_ _- _s tudJ_our i~ radio , teatre
plarea instalatiilor de ven tilare sau cli -
25 - - -20
---
- sali de televiziune 25
- - - - - - - - - - - - - - - - - --j-- - - - - - 20_ __+-_ _1-'--
,5- --I
matizare. lnsumarea se face in cantor- 1
- i--- 20 2
- sali de concert 25
mitate cu indica\iile date in § 10.1. ! - - - - -- - - - -
~- ----= cine ma!OQrafe, clmfiteatre,
~--_?~ i _de .!2l_<!sa, ~ Ii [JOlivalente 30 ... 35 -25
-...·30
10.3. Propagarea zgomotului Birouri:
·- - - - - - --
___-_ sa li Qentn.J_ _disc ul!i__ - - - -35-- 30 1------1 - __ -
Propagarea zgom otului (produs de - birouri n1ici - -- ~ ---40 -· __3_5_ 0, 5
ventilatoare, pompe sau alte ma$ini) se - - - - - - - - - - - - - ---.- - - - - - - ---.- - - - 1--~---j
- b irouri mari 45 40 0,5
face prin e lementele de construc tii (pe- ' ·- - - - - - - - - - - - - - - -- t -- - - - - - - -· - - - -·----
Hoteluri:
re\i , pardoseala, postam en te), prin pe- __:_S'._am_e_r_e__d_e_ d_o_rm
- it-, -z-iu-a-----~ 35 - - - -30 -- - - - 1-
re\ii canalelor d e aer (prin corpuri so-
lide) $i prin aerul de ventilare vehiculat
,__________ ~a ptea ·i----25 -i----~ _=--_ -__ ·-
Restaurante:

,____=_
prin canalele de aer. - - · - - - - - - - - · · · - - - - - - - - - - - - - r--- - · - - - r--- - - · - - -
- c u cerinte deosebite 40 35 1
La randul lor, corpuril e solide (ac \i o- - normale. --- - --~ 40 . .. 50 40 ... 50
nand ca ni$1e m embrane) transm it zgo- - rViuzee- --- - ----- - -~ --- 35------- ~ --- - 1~ 5 --
motul aeru lui din incaperi. La tra nsmi - sa1i de lec tura 35 - - -:30-- 1
terea zgo motului sub form a sferi ca in ----- --- - ·---·
_§_~ Ii de S[Jort, pi s~n e__ _ __ _ -~5 _ 40 _ _ L _ ._
aer, diferen\a dintre presiu nile ac usti ce
M agazine mari , expozi\ii _ 55 ... 60 __ ~2_ -
N $i Np se ca lc uleaza c u relatia:
Depozite, magazine, vesti are
!::. N = N - Np = 10 lg 4 Jr·rJlrl ( 10.3. 1)
intre_Rrinderi ---~ _._ 6_
5 __ +-_ 5_5_.._.6
_0___1 - ----- - - -
La surse de zgomot mare (de ex., - Hale de montaCate liere cu - - · -
ventilatoare de acoperi$) se formeaza
~ - r:na$ in!_Quti ri__zg()_mo t oa~ --- ~IQ_ -~ 60 ... 50 ___ _ - _
campul sonar total la o anumita distan-
Hale de fabrica \ie 90 85
\a rr de sursa de zgomot. Scaderea ni-
 I. lnstala!ii de venti lare ~i climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra!iilor

acusti ce al ventilatoarelor se poate de- Constantele 40, respectiv, 4,5 poarta ra punc telor de optim se determin a cu
term ina cu su fi cienta r:irec izie (dac8 nu numele de nivel specific al puterii ajutorul fi gurii 10.4.2. Spec trul relativ al
este indicat de produ ca tor) cu una din acustice si sunt atinse cu o aproxima- benzilor de frecventa (octave) se poate
rela \iil e: \ie de ± 4 dB daca ventilatorul lucreaza determina (a tunci cind lipsesc datele
Np = 40 + 20 l g~ Hr + lgL [dB] ( 10.4. 1) in apropierea p unc tul ui optim de func- producatorului) c u ajutoru l graficului
c u L - debitul [ m ~/s] ; t> Hr - pres iunea \i onare. Rela\i a 10.4.1 este reprezenta- (dupa Beran ek) din fi gura 10.4.3.
to tala [Pa]. ta in fi gura 10.4. 1. Corec\ia nivelulu i
Np= 4,5 + 20 lg_\Hr + 10 lgL [dB] (10.4.2) puterii acusti ce 6 Np pentru cazurile Exemplul de calc ul 1: Se determ ina
c u L [m3/s] $i t:.. Hr [Pa]. can d ventilatoarele functioneaza in afa - spectrul puterii acustice pentru un ven-
tilator radial cu paletele indreptate ina-
2v poi (Rp) care lucreaza in punctu l optim ,
\ \ I\ \ I \ -60000
- \
\
I\
I\
\
[\
\ \
--40000 avand debitu l L = 2,5 m 3/s $i presiunea
totala 6 Hr = 550 Pa. Rezolvarea este

-
\ \
8 /..>: \ ~ 30000 data in tabelul 10.4.1.
\ \ \0
6
4
\
\
\
\ \ \
\ %i- f--
-\- 20000
Zgomotul produs In canale drepte
I\ \ I\
3
2
-1\ \ \
\
I\
I\ 0
\0
\
\
\
I\
\
- ,_ 10000
8000
Mi!;)carea turbul enta a aerului in
canale produce zgom ot al caru i nivel
\ \ \
\ \
\
\~ 6000
Nv, depinzand de viteza de circula\i e v

1 \ \ I\ \ \ 40oo!
[m/s] $i de sec \iun ea canalului A [m2].
se poate calcula cu relati a:
\
" I\
':
.s
0 ,u
0c
\
\ \ \
'Sb I\ \
Nv = N 'v + Nrel = 10 + 50 lg V +
.....J
Q; ·- \ \
I\
\ I\
\
- 2000 ....J +10 lg A+ N re1 [dB] ( 10.4 .3)
I\ I\ I\ Q; Marimea 50 arata ca nivelul puterii
: 0 \ I\ \
\ C\l
u 0 ..... acusti ce cre$l e cu puterea a 5-a a vi-
\ o>a \ -- 1000
2
.0 0, 2
\ \ \
I\
.\ \ \ 800
Q)
u
tezei. Spectrul relati v de frecven\a N re1
Q)
\ \ I\ \ 600 -~ se poate determ ina c u ajutorul graficu-
0
\ \ \
\
\
I\ \ \§ .0
400 0Q) lui din figura 10.4.3.
0 ,1
~
\ \
\
0,0 8-
- Exemplul de calcul 2: Se d etermina
\
\ \ \
0,0 6 \ \ \ 200
\ spectrul presiunii acusti ce al unui ca nal
\ \ \ I\ \
0 ,0 4 cu sec \iunea A = 0, 20 m 2 (500·400 mm)
100 200 300 400 600 1000 2000 3000
prin care aerul circu la cu 6, respectiv,
Oiferen\a totalii de pres iune [Pa)
15 m/s. Rezolvarea este data in tabelul
Fig. 10.4.1. Nivelul total de zgomot al ventilatoarelor. 10.4.2.

Tabelul 10.2.2. Presiunea acustica (sonora) admisa la locurile Zgomotul produs 'in piese speciale
de munca (dupa VOi 20581 [dB ] Zgomotul produs este mai p u\in stu -
1. Ac tivitatea ore onderent spirituala 55 diat. Pentru ramifica \ii simple sau du-
·- -- -
2. Ac tivi ta tea simpla de birou, preponderent ble, avand sec \iun ea circulara, nivelul
mecaniza ta puterii acustice poate Ji determinat
--·-·- - - - - ?Q .__ ----- - -
3. La toate celelalte acti vitati o depa$ire dupa Brockmeyer c u rela\ia:
de max. 5 dB; la valori mai mari Nv = Nv" + (10 lg M + 30 lg da + 50 lg Va) +
se folosesc mi iloace de protectie a auzului 85 + Cr+ CR [dB] ( 10.4.4)
4. lncaoeri p entru repaus, igiena, pregatire 55 in care N; - nivelul pu terii acustice
5. Zgomotul produs in vecinatate se limiteaza normat; f - latimea bandei de frecventa
prin urmatoarele valori de emi sie: (pentru valoril e medii de frecventa Im
Valori de emisie "ex teri oare" ziua noaptea se vor lua va lor ile din tabelul 10.4.3; da
- instalatii industriale - - - - - - - 70 70 - diametrul ramificatiei (fig. 10.4.5) [m] ;
- instala\i i preponderent industriale 65 50
__:: instala\ii industriale p_!intre loc uin\e -
60 45
_::Joc uinte, pr~po nd e r ~nt 55 40 +6 A '1
/ I
..::.._ l oc u ~. exc lusiv 50 35
- --- -- - -- - +4 , ,'' Rp
- zone de odihna, sp itale 45 35
Valori de emisie " interioare"
m
~+2
- in interiorul locuintelor 35 25 a.
Valori le de emisie nu pot fi depa$ite in afara unor sc urte intervale, 3j 0 +--.,----,::.Jo+~.,--r----,--l+
C\l ,4 0,6 0,8 , \0 1,2 1,4 1,6
cu mai m ult de 30 dB (noaptea 20 dB) i n exteri or $i 10 dB in interior
~ -2 /
0 ' Debitul relativ, L/Loptim
Tabelul 10.4.1 . Spectrul puterii acusti ce a ventil atorului 0 -4
,.
/

, R
-6

Fig . 10.4.2. Nivelul total de zgomot

al vent ilatoa relor ca nd acestea
fun cti oneaza i n afa ra punctelor
de optim.
 Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra~iilor I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

va - vi teza aeru lui in ramifi ca \i e (curba)

[mis]; Cr - factor de corec \i e pentru
0
turbulenta ini\iala ridicata ; CR - factor A
/
de corec\i e pentru raza de racordare.
Nivelu l normal al puterii acustice Nv" - 10
este dependent de criteriul Strouhal, > -........_ Rp
S tr = fm·dalva si se determina cu ~m '
I
~~ -20 r--~-+~~-+-~~-r--~..,,-r~~-t--~--t~~-j
ajutorul graficu lui din figura 10.4.5.

~~
I I I /l'l~O
Factor ii de corec\ie CR $i Cr se
determina cu ajutorul grafi celor din ,
figuril e 10.4.6 $i 10.4.7.
gz
<ll L

-30 I
Zgomotul produs la o ramifica\i e se -40
propaga nu numai in directia ram ifica- 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
1
\iei ci $i inainte $i inapoi pe ca nal. Octa e le de !reeve 1a, [H z
Concomitent cu producerea zgomotu-
lui are Joe si o atenuare a acestuia, a$a A -9 -8 -7 -7 -8 - 10 - 14 - 18
cum se va arata ulterior .
Rp -4 -5 -7 -12 -17 -22 -27 -32

Exemplul de calcul 3 : R -2 -6 - 11 - 16 -2 1 -26 -3 1 -36

Se determina nivelul puterii acustice Nv
intr-o ram ifica\ie ca cea din fi g ura Fig . 10.4.3. Spectrul relativ al benzilor de frecventa.
10.4.5 unde Vh = 12 mis, Va = 6 mis,
da = 0,250 m, r = 0,05 m $i Tu =-= 5 %.
Rezolvarea este indicata in tabelul
10.4.4.
Nivelul puterii acustice in co turile
rectangulare se poate determin a c u re-
m
"D
- 10
0
- ----- ~
la\ia: a;
z -20 ~ r-...
Nv = N v" + ( 10 lg M + 30 lg de + 1

+ 50 lg Va) [d B] ( 10.4.5)
in care d e =~ 4 A 1 ;; -30 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
Nivelul Nv" se determina pe baza Frecv n!a I [Hz] I
cri teriului Strauhal cu ajutorul figurii 1
-5 -6 -7 -8 -9 - 10 - 14= 6
10.4.8.

Zgomotul produs de clapetele Fig. 10.4.4. Determinarea spectrului relativ de frecventa.

de reglare
Nivelul zgomotului produs este de- 1000
/ / '/ '/ /' /,

I
./ / /
terminat, i n princ ipal, de gradul de in- 800
v /.-/
/ / / ,,.,-_/·
/
V / // ~
ch idere a c iapeteior si de viieza aeruiui rPi ~'-'. 0.
/ //

;;. / / ' / / >/ 600

/

//
din canal. in figura 10.4.9 este indicat
~
I 400
I /~ './: / ///
, ' //. <· v / // /~/ /,'/.
nivelul presiuni i acustice pentru o cla- -
/
300
; ~ ~~ ~, // /
//
(iI f / " /
peta cu diametrul 100 mm, in pozi \i e
deschisa si sub un unghi de 50°. Pen- 6-- /; I

~ 1;i 1QI
;.

~ ;41
_ ._
• v
a / /-:"" / /> / /
l!;' :>/ V ·
/
. ,
',
/
' / // /
,
/
/

v
/

/
/

/
/ 200
150

~-//; f7
tru a lte dimensiuni, cu oarecare aproxi- i, // / / /
, ,,~"
'_/ /
/ '/ '/
"'
/
'--,.~
/
>. I /
100
ma\i e, se poate determina nivelul pre-
:~ / · / , / /

~
r --"- 80
r7
/ 0
' /
siunii acustice, c u a jutorul rela ti ei \°""' ' /
/,
/

60
10.4.6, pentru clapete de ace las i fel. :t:- •/ /
e--- - =+=
-'>-<:> ,
/ , I/, / /
40 .c
C1l

{~'i //. v'Y .. :J

~- / '/
/
/
-I ,' /
/ .·
- - ~-
- 30 ~
Zgomotul produs de gurile de aer r/ da = 0, 15 (;;:: [/;'/-'
/// ';/, >/ { / ' / /
20
if>
Gurile de aer reprezinta elemen te de- / :;
limitatoare la nivelu l incaperii. Zgomo-
tul produ s de ele este atenuat doar de e--- - -
I/:~
/ %
1;j'v/, //
I
j/
'>>
. /
/~:/ ~/
"/I
/

/
.'
.
' .,/,

v" /
' 'O
10
15
~
0
absorb\ia incaperii, de aceea trebu ie
/' h / 1, / / 1 / / --e--- 8
11;: ~;-? / // ./ / ,' I
I
I
/ /
6
alese cu grija. Daca in dica \iil e produ -
ca torului lipsesc , nivelul puterii acusti-
:/: ~/j ?/, v// /I
! ?I.,, / /·' ·-e--- 4
pl/ 11'.0 '/ '//; I/ / / / / / / 3
ce se poate determin a c u relati a apro-
xima ti va: ;;11 /; ;:;; 1/17-:
,/ I / /
/ / '

~ 2
Nv = 15 + 60 lg v + 30 lg ~ + 10 lg A I/ :;y, ~~/, / t, 1; / I I
I
1, 5
''. /I

~i '//1 1/
I
[dB]( 10.4.6)
-
I ..
'/·;
•
//j 1!; / / / 1,0
/
unde: I
,

I 0,7
- v es te viteza aerul ui raportata la _J11:/,r,, r· . , r'/,, :' :; I 0,5
sectiunea bruta [mis]; 40 30 20 10 0 - 10 -20 -30 -40 -50
- .; - coeficie ntul de rezisten ta locala; Nive lul de zgornot normat [dB]
- A - sec\iun ea bruta a gurii de aer.
Pentru guri de reful are prevazute c u
Fig . 10.4.5. Nivelul normat a l puterii acustice.
lame le opuse de obturare (de ex.: gura
-
I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 10: Atenua rea zgomotelor ~i vibra!iilor

TROX , tipul DLR, mari mea 4) nivelu l andu-se 1ntr-o oarecare masura in lu n- Reducerea nivelului puterii acustice a
putcrii acustice Nv poa te fi determinat gul acestora la schimbarea direc tiei ventilatoarelor
cu aiutoru l grafice lor in fi gura 10.4 .1 0. sau a secti uni i canalelor si in gurile de Reducerea zgomotului produs de
Pentru a lte marimi se intro duce o reful are, proces denum it atenuare na- ventilatoare se poate obtine prin redu-
corec \ie C avand valorile: - 2 dB pen tru turala. De cele mai multe ori, atenuarea cerea tura ti ei acestora. Daca tura\ia
marimile 1, 2; - 1 dB pentru marimea naturala nu este suficienta, in sensul ca scade de la n 1 la nz nivelul puterii
3; + 2 dB pentru mar imea 5. nivelul zgom otului inca ii depaseste pe acustice se reduce conform rela\iei:
eel ad misibil fiin d necesara o atenuare N = 50 1g n 1/n2 [dB] 110.5. 1)
10.5. Atenuarea zgomotului suplimentara (pe cale artifi ciala) prin - Exemplu: Se determi na reducerea
transmis prin aer prevederea atenuatoarelor de zgomot, nivelului puterii ac usti ce a unui ventila-
captusirea canalelor $i co turil or c u ma- tor, daca turatia acestui a se micsorea-
Zgomotu l produs de instala\i a de terial fonoab sorb ant etc . za de la n 1 = 1500 rot/min . la n2 = 600
ventilare este transmis prin aerul din rot/m in .
canale spre incap erile deservi te. atenu - N = 50 lg 1500 I 600 = 50 _ 0,398 =
= 19,90 dB
7
Atenuarea in canale drepte din tabla

[r~~
5 ........_"-.._ ....
........_ .......... "-.._
Ea este, in principiu mica; este mai
~-........._-..... mare in canalele cu sec\iune rectangu-
al -.....0 ~...._

-...... I lara $i mai mica in cele c u sec\iune cir-

~ 0
a: ~ culara (tab . 10.5. 1). Atenuarea 1n lungul
...._
0
Q)
'"- ----
1---...... .......... ~
- ! dh f<- canalelor din zidarie sau beton este, de
·f5- ....... -......... r-..... asemenea , neinsemnata, datorita rigidi-
....... .... ~
Q)
-5 0c_ '°' I<;,., ta\ii lor $i se negli jeaza. Captu$irea ca-
0(.) ........ ~

r---.... :---....._ ~ nalelor din tabla c u materiale fonoizo-

Q) ....... J.Q' ~

u latoare. la interior , are drept urmare o

.............
:; " ~ .......... atenuare vizibila a nivelul ui de zgomot,
0 - 10 ..... -.........
uro "-.._
...._
care se poate determina cu rela\i a:
LL
"-.._
AN =: 1,5 a PI A [dB/ m) ( 10.5.2)
- 15 ........ in care a - coeficientul de absorbti e a
0 0,05 0, 1 0, 15 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0,45 0 ,5 zgomotulu i (tab . 10.5.2); P - perimetrul
interior (de absorbtie) al canalului cap-
Raportul r/ da
!U$it [m] ; A - sec \iun ea libera a cana-
Fig. 10.4.6. Factorul de corect ie CR. lului, dupa captU$ire [m 2]. Pentru Ca-
nale cap tu$ite c u vata minerala atenu-
Tabe lul 10.4.2. Puterea ac ust ica a mi ~ca ri i aerului In canal area N 1 se poate determ ina cu ajutorul
Octava medie de frecventa, fm - [H zJ diagramei din fi gura 10. 5.1.
Viteza Denumirea Caplu$irea canalelor se poate exe-
63 125 I 250 500 1000 2000 4000
Ecua\i a 10.4.3 : cuta ca in figura 10.5.2. Relati a 10.5.2
este va labila daca este respectata una
10+50·1g6+ 101g·
6 0,2 = 41 ,92 40 = Nv 42 42 42 42 42 42 42 din condi\iile: A. > 2 s sa u f ::; c/ 2 s, in
care A. - lungimea de unda, f - frecven-
Fig. 10.4.4 Nrel -5 -6 -7 -8 -9 - 10 - 14
Spectrul cautat 37 36 35 34 33 32 28 \a, c - viteza sunetului. Pentru amorli-
I
10+50·1g 15+ 1O·l g0,2 zarea frecven\elor joase sunt necesare
i
15
= 6 1,8 1 62 = N~ 62 62 62 62 62 62 62 grosimi de izolalie fonica mai mari
decal pentru frecven\ele inalte.
Fig. 10.4.4 Nrel -5 -6 -7 -8 -9 - 10 - 14
Sp ec tru l cautat 57 56 55 54 53 52 48
Atenuarea zgomotu lui in c urbe
~i coturi
Tabelul 10.4.3. Valori de ca lcul
0 an umita atenuare a zgom otului se
£ recve_nta m e c!i~ [H zL ~-~
63 125 250
-- 500 ---
---
1000 ··-2000
- -·-
4000 8000
J\f, ]::gl 45 88 177 --- 354 707 14 15 2830 5660
4
10 lg L'if 17 20 23 26 29 32 35 38 /
./
m
u
T ab elu l 10.4.4. Nivelu l acust ic l ntr-o ramif icatie ---;::_ 3 /
Denumirea Frecven\a m edie a oc tavei fm - [H z] 0
Q) I/
63 125 250 500 1000 2000 4000 :e /
Str = 0, 25/6 fm = 0,04 2 fm Str ~ 5,2 10,4 ?.Q&.. __!!_&_ 83,§_ 167 ~ 2
Fig. 10.4.5: Vh/ Va = 12/6 =2 N
Tab. 10.4.3: 10 lg L'if +
16
17
20
20
23
23
-4
26
- 12,5 -2 1
29 32
-29
35
~--

u
(.)
Q) /
30 lg da + 50 lg Vo = 2 1 I Preturbulen\a
Tu ~ 5% - 1--
0 v
= 30 lg 0, 25 + 50 lg 6 = 2 1 21 21 21 21 21 21 21 uro I I I I
Fig . 10.4.6: r/ da '-' 0,05/ 0,25 =
= 0,2 CR -2 - 1,7 - 1,4 - 1,3 -1 -1 -1
LL
0 v 2 3 4 5
------ ------- ---- ~ ~ - - -----
Fig . 10.4 .7: v t-Jv ~ = 2 C1 1,4 1,4 1,4 1,'1 1,4 1,4 1.4 Raport ul vi tezelor vt/ va
- --- ---- -~ - - - -- -- ~ -- -
Spectrul puterii
ac ustice cauta t Nv 53, 4 60,7 67 ,0 43, 1 37,9 32 ,4 27.4 Fig. 10.4.7. Factoru l de c o rectie C1_
-
 Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra~iilor I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

produce in curbe :?i coturi drepte (fig_ zgom otului la intrarea in camera Nw; $i Nw 1 = Nwrt 1 + Nw1 1 ( 10.5.7)
10-5.3)_ Dintre acestea, favorabile sunt nivelul zgomotului la ie$irea din camera lnsumarea Nwd 1, Nw;1 se face logarit-
cazurile in care la\imea canalului cores- Nw1 : i mic:
punde c u lungimea de unda. Atenua- ::.N = Nw; - N w, ( 10.5.6) Nwd 1 = Nwi + c 1 + C2 + CJ ( 10.5.8)
rea in co turi drepte (nerotunjite) rectan-
gulare este indicata in tabelul 10.5.3,

~1~1:1 11
20
-,
iar in curbe :? i coturi cu sec \iune
circulara in tabelul 10.5.4. 10
"- a
~
\
"" \
~
'\
Atenuarea zgomotului in ramificalii 0 ,_
ro ,\
-"-!"'\ '
este dependenta de raportu l suprafetei - r-
~ vC
canalului neramificat si suprafa\a ram i- - 10
b
\ -111 ..-
fi ca\iei a:?a cum se poate vedea in z
>
-~

QP_i
figura 10.5.4 in care l:Sa reprezinta -20 ':-------.

~1-t ' ----- '

suma sectiunilor celor doua ramifica \ii _ t '"r--... ...__
-30 ~ I I
'

' ---- --....

-..- 11 1-T '
Atenuarea zgomotului prin modifica- ~

rea brusca a secliunii t. N se produce -40 ',

1/3 I \
atat la ingustarea brusca a sec\iunii cat 1

$i la largirea acesteia, conform rela\iei: -50 n 1 l 1l1l1I I I.I I I I I I I I I I I

2
0, 1 10 100 1000
(A ,I A 2+ 1) Criteriul Strauhal
L1 N = 10lg [dB] ( 10.5.4)
4A ,/ A 2 Fig. 10.4.8. Determinarea puterii acustice in coturi:
care este reprezentata grafic in figu - a, b, c - ti uri de coturi .
ra 10.5.5. in cazul largirii bru$te de sec-
\iune, atenuarea are Joe pentru frec-
ven\e a caror lungime de unda ?. este
mai mare decat latura mica Im a cana-
70
s=2 1
~ -- ~
EJ- 80
s = 95 ~
lului de aer; deci pentru ?. > Im sau 60 70
p entru .1 = el f rezu ltand asttel condi\ia ro
f < cl lm . Semnifica \ia notatiilor a fost ! ~
data anterior. In cazul modificarii duble 1 > 50 60
a canalului de aer (largire+ingustare) z
Q)

(fig. 10.5.6) atenuarea se determina cu -~

Ui
rela\ia: :J
0 40 50
"'
·2
:J
a. 30 40
::;
a;

fd B] (10.5.5)
z> 30
20

L
Atenuarea maxima se ob\ine pentru 125 250 500 1000 2000 4000 125 250 500 1000 2000 4000
sin 2 n I/A. =1, deci pentru I = A/4; Frecventa med1e [Hz] Frecventa med1e [Hz]
3A. I 4; 5 A/4 etc, respectiv pentru
Fig. 10.4.9. Nivelul puterii acustice generata de o clapeta.
f = c/4 t, 3c/ 4t, 5c/41 $.a. m .d_ Modifica- i
Ntvelul de zgomot al une1 clapete de obturare de</> 100 mm
rea lenta a sec\iu nii (difuzor, con fuzor)
produce o atenuare ce se determina cu

I
t1
ajutorul fi gurii 10.5.5 daca lungimea
difuzorului (confuzorului) I este mai mica
decit lun gimea de unda (/«A.), in caz ~

contrar. atenuarea este practic nu!a. vk"

50% 25%
Atenuarea zgomotului in camere de 60
detenta ;;i distribulie a aerului are Joe ,, '
ca urmare a m od ificarii bru:?te de sec- m \

~ 50
\iune atat la in trarea in camera ca t $i la >
z
ie$ire. O atenuare pronun\ata se ob \in e ai NR
0
cand pere\i i inter iori ai cam erei sunt
capl U$ili C U m ateriale fonoabsorbante
Ui
:J
0
- 40
(fig. 10.5.7). Determin area atenuarii
zgomotului se face in con tinuare dupa
"'
-~
30 35 35 - 35
:; 30 30 30
meto dologia firm ei WOODS. a.
Zgomotul in ramifica\iile de iesire :J 20 25 25 - 25
a;
este rezul tatul unei compon ente direc- .:::
z
- 20 - 20
te N wcJ 1 $i a unei componente indirec- 10
te N w, 1 , ca urmare a refl exiilor din ca - 125 500 2000 125 500 2000 125 500 2000 [Hz]
mera_ Atenuarea ::. N 1 produsa de ca-
mera rezulta ca diferenta intre nivelul ,____F_i-g~
-= . _1_
0.4.10. Nivelul__ puterii ac u:>!!._ce la o gr~a de atr tip TRO_X_. _ _ _,
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra!iilor

Nw11 == Nw1 +Ct+ C.o + C.1 ( 10.5.9) prafa\a totala Sr (pentru C2 din rela\ia U m== (1/Sr) (aS + S1 + S2 + S3 + S,)
in care: C, - atenu<irea prin refl exie la 10.5. 4), fi gura 10.5.9; C3 - corecti a ( 10.5. 10)
intrarea in camera , dependenta de pentr u grade m edii de atenuare Sr == S + S 1 + S2 + S3 + S, = 2 I b +
suprafata de intrare S, $i de fr ecven\a f am 7' 0, 5 (fig. 10.5. 11); C4 - Atenuarea + 2 (/ + b) h ( 10.5. 11 )
(fig. 10.5.8); C2 - aten uarea prin trans- prin devierea undelor de zgomot in Exemplul de calcul 1:
misie directa in fun cti e de suprafa\a S1 fun c\ie de unghiul de deviere Se determina atenuarea t:. N 1 la gura de
$i de distan\a r2 dintre gurile de intrare (fig.10.5.1 1). aer 1 pentru cutia de di stribu\ie c u
si ie$ire (pentru relatia 10.5.9), respec- Coeficientu l mediu de absorb\ie am configuratia in dica ta in figura 10.5.7.
ti v, atenuarea la transmisie indirecta in se determina ca valoarea medie a in- Cutia este captu$ita c u vata minerala
func \ie de suprafata S 1 raportata la su- tregii suprafe\e interioare: · de 50 mm. Se dau:
S 1 == S2 == S3 == 0,20 m 2 ; S, == 0,40 m2;
40 I == 1,20 m; b == 1 m; h == 0,7 m;
30 20 mm /

20
Vala rninerala / v rt == 0,986 m; 8 == 30°
Rezultatul cal cu lului este indicat in
y..-i.. v
rocfl v / v tabelul 10.5.5.
10 \7.-\j
"',<!!
\'2-\J\J v
v
-- Atenuarea zgomotului in gurile
/ / <o<::>\J' "'0 1
de aer
/ v R'>'~
/ '.!>\j
5 /
/
La gurile de aer se produc reflexii ale
4 / /
-- - -~ ~ - 4 ~ ,,...-- ,')~ -
/ undelor sonore catre sursa de zgomo t
3 v ceea ce, din punctul de vedere al gurii
/L-:/' / \'::>~
2
/~ v / de aer, reprezinta o atenuare. Atenua-
/
/v
rea poate fi determinata cu ajutorul
1 v v I/
v
/ I graficului din figura 10.5.12 in func \i e
30 50 mm /
I de frecventa f $i suprafa\a gurii de
~
,,--:; v ! aer S.
E"
-.._
20 Vala minerala
y..-i.. ~
(IJ ro<::><::>
-0
"'-'~
v Atenuarea zgomotului in elementele
7 10 <o"' - <o\JCl v
/
/ agregatelor de climatizare. Fara a fi
z _,- ')ciCl' I/
j considerate conc ludente, mai necesi-
'1
ro
<ll 5
.... ...... '/ '""
/V

v \s
Y R'>,~
/l"'Cl
1 tand cerce tari experimentale , datele re-

Cii 4 ; feritoare la atenuarea zgomotului in

:J ,,,--;. / v /
c 3
<ll
4: 2 --~ vv \~/ I elementele agregatelor de climatizare
I pot fi utilizate, in practica, dupa indica-
,,,--;. v /
\<y -':>-
v ')\'? / • tiile din tabelul 10.5.6, ca ori entative.
/;:/" / / ~
100 mm I./'.'.-
v I . Atenuarea in orificiile camerelor
Vata minerala
y..-i.. v / ~v de presiune
rociciy;; i/ Plafoanele perforate sunt prevazute
~,ciCl'g 'Ocicii / v deasupra lor cu camere de presiune

.
10
/ '\':><::>- '\?Cl
/

:t?' /
pentru asigurarea uniformita\ii introdu-
/ S cerii aerului. Atenuarea zgomotului la
5
- - - - - - - -,.,.v'
- /
I
?;1,,v
trecerea aerului din camera de presiu-
4
/ V ,,v ')Y
_,v/ v /
/ ne prin panourile perforate se poate
3
2 I/
y v" I~ ,,v determina cu ajutorul rela\iei 10.5.1 2:
,// v / /v nf( 8+ 1,6r)
/ ~ /
v vv L\ N = 201g
C·p
[dB] ( 10.5. 12)
1
1 2 3 4 5 10 20 30 40 50
in care:
P/A [m - 1] - f este frecven\a ;
Fig. 10.5.1. Atenuarea in canale captu~ite. - 8 - grosimea placii perforate;
- r - raza perfora\ii lor;
- c == 332, 4 + 0,6t - viteza sunetului;
Tabelul 10.5.1. Atenuarea ZQomotului in canale dreote din tabla
- t - temperatura aerului ;
Atenuarea [dB/ m]
Dimensiunea canalului - p - gradul de perforare al placi i.
la frecven\ele medii [H z]
Rela\ia 10.5.1 2, in care s-a notat a ==
63 125 250 500 :::: 1000
!1 == (8 + 1,6!}/p. este reprezentata grafic
Canale rectangul are din in figura 10.5.1 3.
tabla din o \el ' Deoarece atenuarea intr-un plafon
75 ... 200 mm 0,60 0,60 0,45 0,30 0,30 I perforat nu poate depa$i atenuarea
200 .. .400 mm 0,60 0,60 0,45 0,30 0, 20 in tr -un plafon echivalent neperforat,
400 ... 800 mm 0,60 0,60 0,30 0, 15 0, 15 valori le atenuarii trebui e limitate la
800 ... 1600 mm 0,45 0,30 0,15 0, 10 0,06 circa 35 dB.
-
Canale circulare Exemplul de calcul 2:
¢75 ... 200 mm 0,10 1, 10 0, 15 0, 15 0,30 Se determina atenuarea zgomotului in-
200 .. . 400 mm 0,06 0, 10 0, 10 0, 15 0,20 tr -un plafon perforat alca tu it in mai
400 ... 800 mm 0,03 0,06 0,06 0,10 0, 15 multe variante:
800 ... 1600 mm 0,03 0,03 0,03 0,06 0,06 - Varian ta 1: placi de ipsos de 25 mm
 Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibratiilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

cu perfora\ii circulare, avand r = 3 mm ,

asezate la di stante de 20 mm una de
·..

D
alta. , '-
, '-
- Varianta 2: idem, la distan\a de
.
..
30 mm. .
.· ·'·..
- Varianta 3: placi de ipsos de
25 mm cu perforatii circu lare , avand 1
u s ...; sr- s - -1 2s r-- s -.!o~­
r = 2 mm, a$ezate la 30 mm. a b c
- Vari anta 4: panouri din tabla de Fig . 10.5.2 . Modalitati de captu~ire a canalelor:
1 mm cu perforatii circulare, avand a - toti peretii; b - doi pereti; c - doi pereti + 1 miez.
r = 3 mm, 3$ezate la 30 mm.

Rezolvare
Varianta1: T
a _ .-)+ 1,6r _ 2,5+ 1,6 0,3
- p - n 0,32 I 2 2
42 .16 cm
1 ~~-
o=
--1(>.1 1
m
D
7 1--+--+-~f--+-~ -t--"..t---+--"I
N, = 20 1 ~ a = 201 n f . 42·16 = 0, 1 B 6
g c g 340 10 2 [l)
z
(")

N <l
= 20190,003895 f I\ ~ 4 l--+--1---11--'rt---+---lf---f'.<--+---1
ro
::>
Varianta 2: c
<lJ
~ 2
25 1
a= • + ·6 o.3 = 94 86cm
Jr ·0,32 /33 '
Nz= 20lg0,008765 f
0,4 0,6 0,8
Raportul Sh/I S 3
Fig.10.5 .3. Captu~irea Fig. 10.5.4. Atenuarea In ramificatii,
la schimbarea directiei. in [dB).

Tabelul 10.5.2. Coeficientul de absorb ie a pentru elemente de constructii

Elementu l de constructii Frecventa [Hz]
125 ! 250 I 500 I 1000 I 2000 4000
~_ Pereti, plam2~£ardoseli ______
Seton, netencuit________ _ _ _ · - - - - - - - ·o.oT_--t-- .0-:0 1 l 0,02 I 0,02 j_Q~ o.!.Q.'.[_
Marmura, cah le smaltuite ___________ _ _ _ _ _ _... o 0 1 ' O 01 ' 0,01 I O,Q1 ! 0,02 · 0,02
~f'_eret~ din caramida. t~ncuit $i _vopsi t cu~ops_i::_a de u1~. 0:01 -~02 !
Perete din caramida, tencuit cu tencuiala de var $i ciment 0,92 0,02
I
i 0,04-:--
0.02
0:03" --1
0,02 : o,o3 ·; o,o3
O,OS I Q,05 -
~~~e~e·:~nb~7~~mida ...tenc;~i.ui.._§~~tat _ ___ ~:g; _, ~:g~ +-w~-· ~ -g:g~ · g:gi -~~-·
Linoleu m di~~c..!.._Qe beton ----· _ 0,02 ; 0,02 I 0,_()_3 I 0,03 0,04 1 . QJ].i._
Cauciuc de 5 mm pe b eton -- - - ""Q,04- -:-:Ol!i.__L 0,08 1 0, 12 · ~- 0, 13_ j _Q,_!Q_
Ea rdo~i::a l a din lemn pe a::;fa_l t __ _ _ _Q,04 _ _ ; Q~ __ j 0,07 _ __,_ 0,06 O,Q6 i 0,07 __
Saltea moale de 10 mm pe beton 0,09 i 0,08 : 0,2 1 · 0,26 I 0,27 l 0, 37
B. Pereti captu$iti, r:>laci acustice $.a..: ________ ------::-----r--- · - · - - - - - --<
Saltea din va t3 _f!1Jn erala , 25 mm ____ ______ 0,09 ~~3 _ _Q,53 ~ 0,7 ?_ _ ! 0,75 9.77__
Saltea din vata minera la, 50 mm _ .. _____ _Q._2Q_ _t--_ O~+_Ql!__ ~ 0,78 I 0,75 _ _Q._ U
Saltea din va ta minerala. 100 n:im ___ ___ __ _0,68 '._ 0 ~8 4 _L ___0,82 . -~- 0 ,7§ ! 0,75 _ 0,77 _
~ -mm lemn direct pe_r:>_erete _ ___ ·- _ _ _ _ O~_j_ 0,07 .j_ 0,05 _j Q,05 _J~ -· _ 0,04
16 mm lemn pe sipci d e 40 mm 0, 18 0, 12 1 0, 10 I 0,09 ! 0,08 0,07
Placaj_g_e _§ mm p e s i ~.9~~ mm _ __ .. ____ J)~~- . 0,22 I _Q,_1_7 _(_ o.09 _. : 0, 10 0, 11
__ F'_l<:1<;aj de 3 mm pe sipci de 50 mm ______ _______ 9..!.~Q. 0,28 -~_§ i 0,09 __ ~ _Q,l2 _ oJ1=
_f'_~a c i fibrolemnoase p erf_ora~i::_~ 1" <Jl. ii'..J3, direc t _pe_ perete 0,07 __0,2?_ ~_Q, 4 ~ _ ! _0.?~ ___0,6? . -22.l_
Placl_ fibrol em_noas_e__p~_r_19_r:~~de ~~{ 1 3, J?~$ ipci de 2?.£11 m _Q.21 ___ O.~~-' 0,7J_____ Q_. 52 _ 0~
,6_9_ _ Q. 5Q_
Placi fi brolemnoase perforate de 1/8 " q> 5/ 14, pe sipci de
66 mm c u orice fel de saltea in spate .. _ ____ 0, 13 0,73 ___Qll~ - - - 0,72 0,58 0,5 1
Placi ac usti ce de 20 mm, lipite i:ie perete __________ 0,05 ____Q,15 0,55 __ __Q~_Q_ ____ 1,00 __ __ 1:QO
Pla ci ac ustice de 20 mm, la 2cJ mrn distanta de r:i erete (},1-o 0. 20 - ·0,85 1,00 1,00 1,0Q_
_E'_ l_aci $1i ta!e ~_~ _sa_ltea in spate __ ~:---~----------~-~-:--~ ! ~---~~_Q.28 - __ _9,_8~--6.6_4 ____ Q,?3_ o._36 _
.f'_ardo seli _Q[n l e mri.J2.~ s ip~ _ _ --· ____ _ ~1 5 ___ 0, 11____0, 1Q_ 0,07 0,06 _ _Q,_Q.Z
-~-Cl'J9! pe pas!? _Qin_ iJ~r_(grosime 112edie) __ 0,05 0,08 _ __ O,?Q .. 0,30 0,35_ . .. 0,4 0
Fereastra cu g_eam ___ ·- ___ .. ___ 0,40 . 0,30 0,20 0, 17 0, 15 _ 0, 10
- oraper i ~gre1e -- - ______ _ _9.06- ~- _o.10 _- o.38 Q)33- - o.7o-- - . §.73
_Q@p~ii U$<?a_re, 50 % £.!iuri ____ . -----· 0,07_ _ _0.d.l__ ~~-- _ 0,81 _Q,_~2_ ____ 0,54
_Qraperii u:;;oare, 25 % p liuri _____ 0,04 0,23 . 0,_41 0,57 _ 9,53 0,40 _
D!.<:!Pe!:ii.J:l:?__Oare, 12 _% pliuri_ __ _____ __Q,03 ___ 0, 12 ____0,15 _____ Q J_~ ___ 0_,37 QA_~
Gratare de ven tilare 50 % desch ise 0,30 0.40 0,50 0,50 0,50 0,40
·------ --·- -----
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra~iilor

Varianta 3:
CD
~.10 --- ---

"""8
z
'1

'~4
°
6
'\
'\
e- -
--
~ ·-

/
a = 2, 5 t- 1,6 0,2 - 202 cm
;r 0, 2?/ 33
N 3= 20190,01866 f

'~2
° v Varianta 4:
Q)
-o
<l'. 0 ,05
""'
0,2
!'--- ,...._
0, 5 1
1...-·Y
2 3 4 5 10
a = 0,1+ 1,6 0,3 = 18 5 cm
Jr 0,32 /3 3 '
I
Raportul sec tiunilor A 1/A2 ~-,---1 NF 20ig0,001706 f

Fig. 10.5.5. Atenuarea la modificarea Rezultatele atenuarii in fun c \ie de

Fig. 10.5.6. Schita de calcul. frecven!a sunt date in tabelul 10.5.7.
brusca a secfiunii.
Dupa cum se poate ve dea din l abel,
atenuarea este net superioara la pla-
foanele perforate nemetalice . Marirea
distan\ei dintre perforatii $i micsorarea
diametrului acestora conduc la cre$l e-
rea atenuarii .
Ramifica\ia 1
Atenuatoare de zgomot
Probleme generale
, ·\h = inal\imea camerei Atenuatoarele de zgomot sunt
elemente ale instala!iilor de ventilare
~ -~ I sau c limatizare care folosesc la atenu -
, e ; area zgomotului pe baza unor efecte fi -

l
~ zice de absorbti e, rezonan\a, interfe-
\ ~-- . renta sau reflexie .

Tipuri constructive
- Atenuatoare de absorbtie. Eficienta
lor este data de gradul de absorb\i e al
. culiselor, amplasate ca in figura 10.5. 14.
: Atenuarea se poate calcula cu rela\ia
Nwi !::,. N = 3 a /Is, dB, in care a este coefi-
' cientul de absorb\ie pentru jumatate de
Fig. 10.5.7. Atenuarea in camere captu~ite .
culisa , d/2.

Tabelul 10.5.3. Atenuare in coturi fara aripioare de dirijare fdB] - Atenuatoare de rezonanta. Ac\iu-
Latimea canalu lui B [mm] Frecventa medie a octavelor, fm [H z]
nea de atenuare este determinata de
125 250 500 1000 2000 4000 8000
fenomene de rezonanta cauzate de
Fara ciiptu~ire unde sonore a caror frecventa cores-
125 ,__Q_ o __o-+_ 6_ _,__s__ ,__4__.,.___3_ _ punde c u frecven!a proprie a unor cor-
250 _ __ _ _ _ _Q_ ~ _o 6__ 8 _ 4 . 3__ 3 p uri oscilante sau a unor spa\ii de aer
500
- - - - - -- - - - - - - -
0 6 - 8 4 3 -+-3--t--3- - c up late $i are loc in apropierea free-
1000 6 8 4 3 3 3 3 ; ven\ei de rezonan\a . Se cunosc 2 tipuri
cu' captu~ire lnainte de cot - f - - - r - -- ---
de aten uatoare de rezonan\a (fig.
125 --- - - --- 0 0 0 6 ~- 8 6 _ 8_ 10.5. 15): rezonator cu placi $i de tip
M _________ o _Q__ 6 8 6 8 11 Helmholtz.
500 - - - --- - - 0 6 --8 6 _ 8_ 11 11 Cea mai buna atenuare la rezonato-
1000 6 8 6 8 11 11 11 rul plat se ob\ine la frecven\a de rezo -
~ptu~ire dupii-cot - - - - - - - - - - -----
nan\a,
125 0 0 0 7 11 10 10
250 - ~ - _- 0 . Q_ _ 7 1·1 - -
10- -t- 10---t- 10 - - ---i fo = ~ [H z],
- · · - · r--- ,/d -G
500 0 7 11 10 10 10 10
1000 - - - - - - - - - - - 7 11 10 10 10 10
Cu- ciiptu$ire inainte $i duPa cot ~
-- - ---10 - in care G - masa memb"anei [Kg/m2];
t- - --
d - distan!a membranei fa\a de peretele
t-- - -- -

~ -- ---- _ Q_ 0 0 7 12 14 16 - Suprafata de "intrare [cm 2 ] 0

250 _ __ __ _ _ _ _Q_ _O_ .--J__ ___!_L,_ ~ --16 - 18 000 0 0
- 0
0
0 00 0
0 0 0 0
0 0 0
0 LOO
0
0
0
0
J)OO _ ___ _ _____ 0 7 12 14 16--t-18 -+--18- -""1 0 r- N r - r- N ("') r- M~lO

1000 7 12 14 16 18 18 18 N

.---------· I
Tabelul 1Q_5.4. Atenuarea in coturi/curbe cu sectiune circulara [dB]
~-

Atenuarea, [dB]. la frecventele medii, [H z]

c'°
Diametrul Q)
>
125 250 500 1000 2000 4000 8000 u
Q)

125
--
... 250
--- -- -----
0 0 ----0 1 2 3 3 U: 100 L_..l_--..L_ _ _ _ _ _ _ __ ,

280 ... 500

-- - - - - 0 1 2 -
3 3 o_
- 3
Fig. 10.5.8. Atenu area prin reflexie
530 ... 1000 --- - 0- 1 2 3 3 3 3
- -- -- -- la intrarea in camera, in dB.
1050 ... 2000 1 2 3 3 3 3 3
 Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra~iilor I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare

rigid [cm]. Frecventa de rezonanta la re- - - - · -- -- - - - - - - - - - -- - -

zona torul Helmholtz este data de rela\ia
fo= _ c _ <p / dl
200n
in care: c - vi teza sunetului; <p - rapor-
tul dintre supra fa\a golurilor $i supra fa-
ta totala; d - grosimea camerei de aer; 0,005 0,01 0,02 0,05 0, 10 0,20 0 ,50 1,0
I - lungimea gaurii ($1i\ului). 2
Raportul suprafe\elor S/r respectiv S /ST

- Atenuatoare de interferenta. Atenu -

Fig. 10.5.9. Atenuarea prin transmisie directa ~i reflexie,
area este ob\in uta prin interferenta un-
delor care parcurg drumuri diferite (/ r,
in camera de amestec.
respec tiv, /2) $i care au diferen \e de
faza (fig . 10.5. 16). Cea m ai mare
atenuare se ob\ine p en tru diferen\a
/2 - 11= 1/2 A. ; 312 A.; 512 },; $.a.m.d. res-
pectiv pentru frecven\ele: f = 1/2·d(/2 -/1); 0,05 0, 10 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 0.95
3/2 d('2 - /1); 512· cl(/2- /1).
Gradu l m ediu de ab sortie am

- Atenuatoare de reflexie care nu se Fig. 10.5.10. Corectia de atenuare pentru grade medii de absorbfie.
folosesc in domeniul climatizarii .

[dB]
- Atenuatoare cu laminare. Material ul
fonoabsorbant se a$eaza perpendicu-
lar pe direc\ia curentului de aer (fig .
10.5. 17), fluidul trecand prin porii ma- 20· 40· 60" 10· so· as· 88° a9·
terialului astfe l ca atenuarea undelor Unghiul de deviere e
sonore este in functie de viteza aerului. ,
At enuarea se poat e calcula cu rela\i a: Fig. 10.5.11 . Atenuarea prin deviere in functie de unghi.

Tabelul 10.5.5. Calculul atenuarii ZQOmotului intr-o camera de distributie a aerului

Denumirea Atenuarea Uni ta tea Frecventa medie a octavelor [H z]
zgomotului de masura ·- - · -- ·
e- 125 I ~~ \ 1000 i 2000
I
4000
I
Coeficientu l de absorb ti e a. I
dupa tabelul 10 .5.2. 0,20 'i 0,53 0,74 0,78 0,75
Ii 0,77
aS = 4,48a 0 ,896 lI 2,374 3,3 15 3,494 3,36 : 3,449
Coeficientul mediu de absorbtie
am = 1/5,48·(4,48a + 1) 0,346 0 ,6 15 I 0,787 0.820 I o,795 ' 0,8 12
I
i
Nivelul zgomotu lu i la intrarea in
I
camera, considerat Nw; [dB] 100 i
!;
100 I
100 100 I 100 I
I
100
Reducerea ni velu lui prin refl exie ' I
la intrarea in camera, dupa figura 10.5.8
S; = 0,40 m 2 = 4000 c m2 C1 [dB] -2 0 I 0 i! 0 0 0
~ Reducerea nivelului pentru
I
l[)
raportul sec ti unilor , ' ' I
I
I
.,...
0
!
dupa figura 10.5.9 p entru I

2. S1/ST = 0 ,2/5 ,48 = 0,0365 C2 [dB] - 15

'
- 15
I

' - 15
I - 15 i - 15 -15
<ll
<ii Pierderi prin absorb\ie pentru '
! I
a: o.m. dupa fig. 10.5. 10 C3 [dB] 3 -2 -6 -7 ! -6 i -6
;
Nivelul puterii acustice indirecte la _gur<i de aer N".".'. 1 [dBJ 86 83 79 78 79 79
Reducerea nivelului prin refl exie :
: :
(J) la intrarea in camera, ca mai sus C1 [dB] -2 0 0 0 0 0
lfi Atenuarea prin transmisie directa, figura 10.5.9 i
0
.,... S i/r f = 0. 20/ 0,986 2 = 0, 206 C2 dB -7 -7 -7 -7 -7 -7
- ~ Atenuarea prin d evi ere in func tie
-:u de unghi , dupa figura 10.5.11 pt. 0 = 30° C4 [dB ] -9 -9 -9 -9 -9 -9
Q)
a: Nivelul puterii ac ustice direct e la
_gura de aer Nwd 1 [dB] 82 84 84 84 84 84
·-
Nivelu l to ta l al puterii acustic e
la gura de <ier.
dupa rel ajia 10. 5 .7, prin insumarea loga-
-ritmica (§ 10. 1) Nw1 [dB] 87 ,45 86,54 85, 19 84,97 85 , 19 85 , 19
Atenuarea produsa de camera de di s-
tribu\i e, dupa re lati a 10.5.6 .'\N1 [dB] 12,55 13, 46 14,81 15,03 14 ,8 1 14 ,81
·-
Daca se facea captu:;;irea c u va ta
minerala de 25 mm (va lori apro ximati ve) N1 [dB] 13 13 13 15 15 15
·-
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra~iilor

2 mot poate sa imbrace diverse forme d p c2 I

2
Nm"x = 0,16 - f, I = [d8[ (10.5. 16)
, \N 38,5/f [ { 1+ ( - v ) _ 1 ]!' [dBJ {fig. 10.518). S 293 V · S
c V 2rrpfl Frec ven\a lim ita inferioara f; , la care
se realizeaza inca 1/ 3 din atenuarea Pentru frecven\e f > c/(2·s), atenua-
( 10.5. 13) maxima. !:>Nmax se poate de terrnina cu rea se reduce puternic . Deoarece prin
in care I este lungimea atenuatoru lui; rela\ia: carcasele atenuatoarelor se transmite
- f - frecven\a; p - densitatea aeru lui; p ·c 2 zgomot atenuarea acestora trebuie
- v - viteza aerului prin material. f, =-- [Hz] (10.5.14) considerata maximum 40 dB. Daca se
20rrvd
cere o atenuare mai pronun\ata se pre-
Performan tele a tenua toarelor d - grosimea camerei de aer {fig. vad doua atenuatoare prevazute cu 0
Realizarea prac tica a elemen telor 10.5. 180). legatura elastica intre ele.
componente ale atenuatoarelor de zgo- Atenuarea realiza ta: Atenuatoarele se constru iesc in 2
0,08f.J pc21 variante de baza : dreptunghiulare, cu
26
[\ .1N. = ~ s!d+(s/d)2 ,j
785 vsd +s2
culise $i cilindrice, fara sau cu miez. ln

~
24 figura 10.5. 19 sunt indicate cur be le
i\ atenuatoarelor de tip TROX.
\
20 [\ :1- - [dB] ( 10.5.15)
f\I\ I\ unde: Ecranarea zgomotului

~ 16 \~
\ ,\ "" - s este distan\a dintre culise; Pri ntr-o delimitare par\iala a sursei

z r\
I\
rt:\ - I - lungimea atenuatorulu i.
Atenuarea maxima este:
de zgomot sau prin intercalarea unui
perete cap!U$it pe ambele fete CU ma-
-1
~ 12
Rr\ \ \ terial fonoabsorbant se poate reduce
n; \ ILi \ i\
s nivelul de zgomot la receptor (fi g.
::J
)ii 8 I\ \ \ \ 4 r- 10.5.20).
~ r\ \ \ \
I\ f\. \ Scaderea nivelului de zgomot
4

0
"' ' "
'-. f'.-"'
\

r----r=:: r'-- ' ::::--- ...___

In lncaperi
Nivelul de zgomot al unei surse Ns
5 10 20 50 100 200 nu este perceput de un receptor la
aceea$i valoare ci mai scazut, NR. Di-
fmVS [mis] feren\a numerica Ns - NR reprezinta
Fig. 10.5.14. Sectiune printr-un
Fig. 10.5.12. Atenuarea zgomotului atenuator de zgomot: atenuarea produsa in incapere.
in gurile de aer. - spa \i i marginale; 2 - c ulis Aceasta atenuare depinde de distan\a r
dintre sursa $i receptor, de coeficientul
marginale.
unghiular CU al sursei de zgomot $i de
capacita tea de absor b\ie totala a inca-
perii A, care se determina cu a jutorul fi -
25 gurii 10.5.2 1. fo losind zona ha$urata
'ii)
~ 20 cuprin sa intre am = 0, 10 $i a = 0, 15.
z Suma produselor tuturor suprafe\elor
<I 15 delimitatoare absorbante (aS) $i ab-
"'"'<u 10 sorb\ia obiectelor, mobi lierului $i per-
::;,
c
Q)
5 soanelor din incapere determi na a$a
4: a b numita capacitate totala de absob\ie A.
0 1
32 63 125 250 1000 4000 Fig. 10.5.15. Atenuator de rezonanta: A = Ian Sn [rn 2] Sabine
500 2000 8000 a - rezonator cu placi; b - rezonator
Frecven!a f [Hz] (Sabine W.C., fizician american , 1868
Helmholtz;
- 1919).
Fig . 10.5.13. Atenuarea in orificiile i 1 - rn embrana; 2 - material absorbant
ln continuare se va folosi term enul
unui plafon perforat. 3 - spa\iu de aer; 4 - gaura ($Ii\).

Tab elul 10.5.6 Atenuarea zgomotului i n elementele agregatelor

de climatizare [dB]
Elementu l agregatului Frecven\a medie Hz
63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
!3.§.~eri e de ]ncazire_____ J_ 1 0 0 1· 2 _] ___1 -
Bateri e de rac ire 4 2 0 2 6 8 5 7
Separator de picaturi - - _3_ 1 _ - 3 5 5 7 5 3
-- Ta be lul 10.5.7 Atenu area zc:iomotului in plafoane perforate fdBl
Fig . 10.5.16. Altern ator cu
interferenta.
Varian ta >----
Frecven\a medie [Hz]
~ 125 250 500 1000 2000 4000 8000
1 - -
-
·-
-
- · --·
- 5,8 .....1.l&._ .J1.,_§_ ~ 8_ _1_9,~
2 - - - ---- _ Q&__ ___§.&._ 12,8 18,8 24,9 30,9 36 ,9'
3 J_._4 _l. 4 - !_2,4 J..9.'±_ ~ ..4_ __1_1,4__ 37,5' 43 ,5' . !_.;.,· !j. ~· !:::: !_
- ··-
. ! ~=: ! .:·..: ~ .:~· ~
4 - - - - 4,6 10,7 16,7 22.7
- --
x) atenuarea reala nu poate depasi 35 dB ; a se vedea precizarea an terioara. Fig . 10.5.17. Atenu ator cu obturare.
 Capitolul 10: Atenu area zgomotelor ~i vibra~iilor .
L lnstalatii de ventilare si
. climatizare
.,Absorbtia totala" in loc de .,Capacitate
de absorbtie totala a incaperii " .
Determinarea coeficientului unghiular
CU se face utilizand figura 10.5.22.
Pentru unghiuri a = 0° la valoarea v ·' "J •
6
fm Fs
~ 100 se adauga valoarea 2. "J

r.
·-·r.
·..,r. .-.. r.

Curbele A , B. C, D corespund am- .....-. ~- . 4 3

....,.-. 2 .-. 2
plasarii gurilor de aer din figura r•

·..,..r. /'. ·-. ~

10.5.23. ,_,. . 2
Atenuarea produsa de incapere se _,,, "' ..-..':' '·. 2
determina cu ajutorul figurii 10.5.24. .._..- ..._....... .- -'
,_. - . _,,.....
•.

·v-- ._,.- -.
Exemplul de calcul 3: Se determina '-··-.... --. / '
" .-
atenuarea intr -o incapere avand volu-
,__......_ -. .-..
mul V = 500 m 3 prevazuta cu o gura de
v
'
refulare de tip anemostat (curba A din
fig. 10.5.23) cu S = 0, 16 m 2 , amplasata
A B c D
la distanta r = 6 m fata de receptor $i
Fig. 10.5.18. Culise pentru atenuatoare:
facand un unghi a =45° fa ta de orizon-
A - atenuator de absorbtie; 8 - atenuator cu rezonanfa; C - atenuator cu
tala.
rezonanfa $i absorbtie; D - atenuator cu relaxare;
Rezolvarea: d in figura 10.5.21 pentru - material absorbant; 2 - perete median; 3 - membrana; 4 - spati u de aer;
V = 500 m 3 $i am = 0, 125 rezulta 5 - camera de aer; 6 - placi poroase.
A = 50 m2 Sab ine. Coeficientul unghiu-
lar pentru fm = 250 Hz $i ~ _ lQ. s- 1 3~ i me gol - cm
Tip R 10/ 100 - L(mm] , s = 100mm
fm rs =250~0,16 = 100, E Tip R 10/50 - L[mm]. s = 50mm
d - 100 d - ~osime culis3 - mm

rezulta, din fi gura 10.5.22, CU = 1,72. E

0
0
Cu ajutorul figurii 10.5.24 se obtine
t> N = Ns - NR = 10.5 dB.
.?
u<1>
Calculul atenuarii zgomotului a.
U)
intr-o instalatie. Alegerea ~
atenuatoarelor de zgomot E
E
Alegerea atenuatoarelor de zgomot 0
<!)

(in cazul incaperilor care necesita un U)

II

nivel de zgomot redus) reprezinta o ~

etapa importanta in proiectarea in sta la- z

<J
\iilor de climatizare si ventilare. in func- .,
<O

;;;
tie de precizia ceruta la determinarea :J
c
c;
niveiuiui acustic (de zgomot) ai inca- <(
perii, se aplica metoda exacta sau me- 5001000 2000 4000 8000 [Hz] 50 60 70 80 90
toda redusa. Este recomandabil sa se Ui!ime gol s
Frecven\a medie
I I I I I I
efectueze ca lc ule de atenuare eel putin 33.3 37,5 41 44 ,5 47,5 50
cu metoda redusa. Secliunea hbera [%]
Ca/cu/ul atenuarii zgomotului prin A A,
metoda exacta

~; ~J
Aceasta metoda ia in considerare, de 1
40

M~
regula, domeniul oc tavelor de frecven-
ta medie cuprinse i ntre 125 :;;i 4000 Hz, - D
mai rar , intre 63 $i 8000. Se ap lica
~ 30 >---+-- --1----+- l - + - -.P.+-+- -t---j
p entru determin area exacta a atenua-
toarelor de zgomo t, dar $i in cazul in
z...., : T
<1l
\•--L--~
care frecventa dominanta nu se gase$- (})

te in zona 250 Hz. ~ 20 1---+-----J D d L

c
Determinarea atenuatorului de zgo- (})
355 225 560
rn ot se face prin interm ediu l unui 4'
450 280 710
exemplu de ca lcu l pen tru o instalatie 10
ale carei da te sunt: 630 400 1000
- volumul incaperi i studiate: V =400 m 3 ; 1000 630 1600
- debitul de aer al incaperii: L = 1944 m 3/h;
125 500 2000 8000 !Hz]
- diferen\a totala de presiune:
lrcventa medie
.'ip = 500 Pa;
- nivelul adm isibil es tima t al presiunii B
sonore: 30 dB, curba d e zgomo t, NR Fig. 10.5.19. Curbe de atenua re pentru atenuatoare tip TROX :
35 (Cz 35); A - rectangulare; A 1 - la alte latimi ale golului ,,s"; B - cu miez;
- ve ntila tor radial c u rotor avand pale-
tele c urbate inainte, - domen iu recomanda t; - -- domeniu fo losi t mai rar.
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra!iilor

L = 7200 m 3/ h = 2 m3/s; in prac ti ca s-a constatat ca ventila- cale naturala (in canale drepte. curbe,
- distanta de gura de refulare a pri - toarele determina un nivel de zgomot ramifica\ii si in incapcre) $i artificiala (in
mului loc , r = 3 m (sub un unghi de 45°) care are partea dom inanta in domeniul atenuatoare, in tronsoane captusite la
Restul datelor sun! inscrise pe fi gura frecventei de 250 Hz $i, in consecinta, interior) se utilizeaza metoda firmei
10.5.25, iar rezultatele calcu lului sunt · prin metoda redusa se intocme$1e un TROX sinteti za ta in fi gura 10.5.26.
redate in tab elul 10.5.8. bi lant pentru aceas ta frecventa. Dupa Se aprec iaza mai intai nivelul de zgo-
Calculul atenuarii zgomotului prin calculul nivelulu i presiunii acusti ce pro- mot pro dus de ventilatorul instalatiei.
metoda redusa (dupa TROX) dus de ve ntilator se determin a suma Valoarea zgomotului se determina in
ao fun c \ie de tipul ven tilatoru lui (ventilator
m40 ~-,--,.-,.-..----,- ~~~~-~~ 150 ra dial c u pa lete indreptate inai n-
~ 120 tefinapoi). de debitul de aer L si de
- w
~~ ~ (l
pres iun ea t otala a aces tuia. 6.p r.
0 10 J
E 5 Valoarea nivelulu i de zgomo t (citita pe
~20f-+-+--f-+P.....<'P--Sl~~'-:?1S.-f-+t-1
N
ordo nata din dreapta a figuri i A) se in-
ro scri e in casu\a 1. Nivelul de zgomot
~ 101-t;....-s~i::::t;::i--:;::;;..+-~l:=-+-F=t=-+---+-+t-1
ro
::> adm is in incapere (pentru frecven\a de
c
~o ~-~~~~-~~-~~~~ 250 Hz), ales in func ti e de destina\i e,
0.2 0.4 0,6 1 2 4 68 10 20 406080100 se inscrie in casuta 2. Diferenta dintre
hf/c ; nivelu l de zgomot produs de ventilator
a b i (in cazul exemplului considerat 85.4 dB}
Fig . 10.5.20. Reducerea zgomotului prin ecranare: ' $i nivelul de zgomot adm is in incapere
a - nomograma; b - schema; (34 dB), respec tiv : 85.4 - 34 =
_ sursa de zgomot; 2 _ obstacol; 3 _ receptor. = 5 1.4 dB, va trebui con sumata pe tra -
~-------------------------------~ ' seu, intre ventilator $i incapere, pe cale
alcatuita din atenuarea naturala a rete- naturala $i artificiala.
-Q) 500 lei de canale, a incaperii $i nivelul ad- Eva/uarea atenuarii zgomotului pe
c
:0 !;)!'~ P" "' misibil al incaperii . Aceasta suma se cale na turala
v ·v
I~./
ro
~ 100 'l>"' L/ v scade din nivelul presiunii sonore a - Atenuarea zgomo tului in incaperea

1 50
/~ ~5%f?v v ventilatorului . Daca ramane o diferen\a ventilata (pe distan\a dintre gura de re-

-:<./' I I §&
/ . ~
f'::'. p ozitiva aceasta indica atenuarea fulare $i persoana prezenta in incapere)
>-
./ v ~\)~ - - necesara pe care trebuie sa o produca se determin a cu ajutorul graficului B.
ro 10
V ,,- 0/ ,,.v;,~
atenuatorul de zgomot. Calculu l se Pentru incaperea din figura, avand
s
ro 5
r--/ -<i.:- _,,./ efec tueaza pe un format A 4 (fig . V ' = V = 60 m 3 $i o departare de gura
:0
/
10.5.26) in care se i nscriu toate datele. de refulare r = 1,8 m, rezulta o atenuare
/
0 2 0 :>0 100 5000 de 4 dB. valoare ce se inscrie in casu\a
en 5 01000
-fi_ Volum ul incaperii V [m3] Metodologia de determinare a a.
, atenuarii zgomotului prin metoda - Atenuarea zgomotu lui prin refl exie
Fig . 10.5.21 . Absorbtia zgomotului redusa (fig.10.5.26) (in gura de refu lare) se determina cu
in incaperi ; zona h a~mrata este cea Pentru calcule rapide, determinarea ' ajutorul tabelului C in func\ie de suprafa-
recomand ata. ordinului de atenuare a zgomotului pe \a grilei de aer, in cazul prezentat 8 dB.

--
10
~
0
::i 5

~
~

(.) ....... ;n
~
i: 4
5
r
""-.
--- ..... ::.---
~

a:
10

-~ ~
())

5
"3
3
~~ ----/--- ~
z
(f) ------- 20

.~ 2 z 10

"" ~ r----.._
/
-~
Q; v = 45• a;
.........._ ---
50
0
(.) 1 / ungt11 de er 1is1e .?
c
<ll ·-
100
<!
~
ro
s
~
10 50 100 500 1000 2000 u
:~ -~

~ r---.._
Frec vcn ta · /supra fal a; [HL · ml ro 200

--
c<ll I
ro
Fig . 10.5.22. Determin area 20 I-... r---~ E"
~ -0 ---r---- __ r- ,.... 0en
coef icientului unghiul ar. 0 "
I
I "' ~ ~(')
"19
%
r--r-- r-
500
1000
..0
<!

S(m2J
N5-Np = 10lg (4Q 2 +
rrr
1) [~Bl "~(') [m2 ]
(Sabine}
30
lf.Jlir'I
B
~
I
I ""~
.~
-§, 8
I
~
c
::J 4 ~ ~ :~ ~ ~ ~ "I'-- "r--

23 2 ~ ~ ' , ~ r-:::::::--::: r:'::- r::::: ::-..._ "r-- "~

c
.'!! 1 ~ ~ ' ' '~ ~i::::::-f::::- f;;:l:;; t:,_~~
0
~ 0 ,5 2 3 4 5 10 20
0 Di stanta !ala de gura de aer r [m l
Fig. 10.5.23. Zgomotul rec eptat 0

in incapere. Fig . 10.5.24. Atenu area p rodusa de i ncapere.

 Capitolul 10: Atenu area zgomotelor ~i vibra!iilor L lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

Rezultatul se in scrie in casu ta b.
- Atenuarea zgomotului in rami fica \ii
se determin a c u a jutorul tabe lului 0, in
fun c\ie de raportul dintre deb itul de aer
al gurii de refulare (con siderata cea mai
defavorab ila, respectiv cea mai apropi -
ata de ventilator) $i debitul de aer al
ven til atoru lui. Pen tru raportul UL 1 = 5, - Atenuarea zgomotului prin canale
rezulta o atenuare de 7 dB care se in- drep te, in func\ie de dimensiunile ca-
scrie In casu\a c. nalului se calculeaza cu ajutorul tabe-
- Atenuarea zgomotului in coturi cap- lului G, iar valorile se tree in casu\a e.
tu site/necaptusite si in curbe se deter- 1I Suma valorilor trecute in casutele
.
a +
mina cu tabelul E, re spectiv F, iar va- ' b + c + d + e, pentru exemplul de fata,
lorile se tree in casutele d. I
este de 31 dB $i reprezi nta atenuarea

Tabe lul 10.5.8. Calculul atenuari i zc:iomotulu i (metoda exact a)

Nr Unitatea de Frecven\a medie frn [Hzl
Denumirea
crt masura 63 ! 125 : 250 I 500 1000 I 2000 14000
1 2 3 4 5 ! 6 I 7 i 8 9 ; 10 11

3
4

6
2 3

12

15 Tab . 10.5.3 sup limentar 50 %

din cot, 8 = 450 mm
-
ill s
+-- - - - -- -· - - - - -
6 18
'----~i-----r--
1
4 3 ! 3
~ = _hte~9r_e_~ I0__ cari~~LJ_I drep._t_ 7_ __ ---1- - - - - - - - - l f - -
17 Tab . 10.5. 1, ¢ 600, 15 m lungime [dB] - ~o-:4-s i o,9 j o,9 1,5 I 2.25 2,25 : 2,25
18 Atenuarea in coturil e 6+4 L\L5,4 [dB] 0 j 0 ' 2 4 i 6 6 6

19
tab. 10.5. 4, <j> 600 m _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ · - - - - - __
Atenuarea in canalul dreQ.!_5_ _ __ ______ _ _ _ ___ _ __ 1
~.------
--T
.
_
--+----___--
. __
20 Tab. 10.5. 1, ¢ 600, 15 m lungime ~L s [dB] 0,45 ' 0,9 ~ 0,9 1,5 · 2,25 2,25 2,25
;ff Atenuarea ~r;--ca;:;3iUI drept 3 - - - __ ,__ _____ -- - --- · -- -1-- -- ' --1 -- - -

22 - Tab. 10.5. 1, ¢ 600, 8 m- lun gi~e L\L3 -- -[dB]-_ ~~~ : 0,48 i 0,48 0,8 ~--~~ - 1,2 1,2
23 Atenuarea in coiUl2,- - - - - - - - f - - - -& 2 - - [dB] · - 0 I 0 ' 6 8 4 3 3
1
___ Tab. 10.5.3, B =_ 500 __ _ _ ____ _____ : __

=
-· _ _ _

24 Atenuarea in canalul dr.~ p_t _1_ __

25 Tab. 10.5.1 , canal 500 x 500 -----AL~ ----[- dBl -.- 1~ 1, 2 0,6 0.3 . 0,3 0,3 0,3 -
126Atenuarea na tura l~~ rn4 + .. ~R 2s - - - - L\N- - [dBJ ~?.76 : 33.~8 4Q.,98 ~2.8 ~52,3__ i~3 48~-
27 --Nive lul p resi unii sonore - - NI [dB] 63 53 46 39,5 ' 35 32 30
corespunzator c urbei NR -~5- __ ·- _ ·- ____ ______ --- ~ -- , _ ___ _ ·-
28 Ni velu l admisibil al presiunii NA [dB] 101 ,8 : 86,6 87 92,3 87 ,3 80,3 78,3
_.s_o n or~ dupa atenuator, R ~~±_B..2.'._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
29 Nivelul presiunii sonore al
ven til atorulu i
Ee 1_Q.4.1: 40+20·1g50Q+ 10 lg 2 ~~0+57 = 9 ~- __ _ __ ___ ___
1--3_0_1-_S pectrul I~.§ t_i-:_._fi9: 10.4.3 _______________ :_ 2_ -6 - 11 - 16 -21 -26 -3 1
3 1 Spectru l pre~un ii sono.!:_e_cauta_!__ _ _ _ __ Nv _ _ _ _[dB) __ ~9.8 _ 80 ,6 76_ . 7§ ,_3 f3,3 _J?_4.} _ 47,3 -
32 Atenuarea necesara
RJ1 - R2a + dB (pt. eel de-al L\Nriec [d B] 1 -3 -8 - 12 - 11 - 16 -3 1
doilea anemostat cu acelasi debit)
Nu este necesar atenua tor de zgomo t L\NJ1en [dB) 1 __O__ 0 0 0 0 0
--------
I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra!iilor

Fig. 10.5.26. Metoda redusa de calcul al atenuarii zgomotului (la 250 Hz, dupa TROX)
Tipu l incaperii Birou Sec tiun ea gurii de aer S- 0,020 m2 Debitul de aer 6500 m 3/ h
Nivelul de zgomot admis 34 dB Tipul ventilatoru lui radial cu palete Presiunea totala t-.Pr 500 Pa
Volumul incaperii 50 m 3 curbate inainte
Distanta de gura de aer r= 1,8 m

Nivelul de zgomot al ventilatoarelor Venti lator radial cu palete curbate inainte

la frecventa de 250Hz
Jf en tilator radial cu palete curbate inapoi
. I c--i.- vv
11 0

I
I 85,4

~:
10 110

, v
1.o->--v
~2- 100 10 ;
\0\2-_, .... v .... _
. 0 e2" .- \J/ vv.v Nivelul de zgomot al ventilatorului la
'i(\es'0 _ ..- \\J\S -:,...-- c..-::V-v v 95
v---v'"' ~:::::::-::::vvv
v 100
250 Hz, dupa diagrama A sa u dupa datele
........-...-vv v -'iC::::.-:v v v
,..........-;;.... ~\Jc ...- v-
..- - 95 de ca talog. Daca nivelul de zgomot este
v ,..-;:::. t;::
/[..-v
~v1.-
v 82 '.:.-v
~\)~ v v
90

85
raportat la No= 10- 12 W se sc ad 10 dB
............. v ,......vi; 90

~ :::...--- v vv'
/ .......
...l.> .,v ~ ';_\)\JV
8 0 1- 85
v
~ -;;
t::-v
~ ~ _c-- + Nivelul de zgomot admis i n incapere
'>--
....- 7 80 la 250 Hz
~
/
v DIN -fon 30 - ~ - 40 - 45 50 34
1000 2000 5000 10000 50000 100000 NC 15 20 25 30 35 40
Debitul ventilatorului L [m 3/h] [dB] 26 30 34 38 40 42 46 51
A
Reducerea zgomotului in incapere, a
4
dupa diagrama B
Re ducerea zgomo t uIu1 1n re gura d e aer
$i punctul considerat __> Atenuare prin reflexie la gura de aer, la sectiunea
l,.-Y [dB]

/
,,'l-\J\)~
~ vi.- \\l\)\J
'
- 12
11
c
[dB] 10 \.8) 7
gratarului F1iber [m2]
m21 0,01 ;6,02\0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0, 1 0,2 0,3
6 5 4 4 3 3 2 1
8 b

/
;?." 0 10
.s~ ~/
'/ _500-1-->- 9
Atenuare prin ramificatii UL 1=4000/800=5
~o/ ./ _ 200=-
8
L=debitul ventilatorului 7 c
~/ - L--- I I 7 L 1=debitul gratarului defavorabil
/// ~V" I I D L/l1
L--
\00 === 6 20 18 15 10 ® 7 4 3 2 1
V/
l/
v _,, . . . . .,.
!..--
50 ~ ~
5 [dB] 13 12 11 10 (!) 6 5 3 0
I/v - 4
v ;;j v..........-
v ~
i----
3 Atenuare prin curbe respectiv coturi
lh t/ v.........---- :.-±-
L/
~

20 I - - >--- 2 b sau d [m] 0,25 0 ,5 1,0 1,5

~ ~ vC.....---- - J--t- E
@

0,7
v
~ vL--
/

1,0
I

1,5 2,0 3,0

I

4,0 5,0
1
[r necap!U$it

captw;;it
0

1 6
6

11
8

14
4

d
Distan\a fata de gura de aer, r [m]
Pentru V' se considera:
•incaperi normale V' =V
. (V-volumul incaperii)
•!ncaperi fara atenuare V' =0,5 v
F
UV
b b
0 1 @ 3 2

•l ncaperi cu atenuare V' =2V

B Atenuare prin canale drepte
G 6 e
Di mens
150X 150 300X300 600X600 1800X 1800
fmm]
Reducerea zgomotului in atenuatoare dB/m 0,45 0,4 (o,3) 0 ,15
TROX la 250 Hz Tip R HI Alte atenuari sau corecturi
Lungime
R10/50 R20/100 tli10/ 100 R20/200 Nivelul de zgomot+ suma atenuarilor
L[mm] @
900 19 15 11 8 @+(a+b+c rd+e+f)
1200 24 21 14 12 Atenuare suplimentara necesara [dB]
1500 29 24 17 14 (}) -(3) t,N
1800
2 100
~ ·-

2400
- ~-
34
39
45
28
33
39
-
24
27
16
19
22
e6l
-- Tipul de atenuator ales, marimea
R 10/ 100- 1800
[dB]
 Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra~iilor I. lnstalatii de ventilare ~i climatizare

zgom otului pe cale natura la.
Atenuarea sup limen tara sau atenu-
area zgomo tului pe ca /e artificiala
Se ad una nivelul de zgom ot admis in
incapere (valoarea 34 din casu\a 2) cu
suma atenuaril or (3 1 dB} rezultand va-
loarea de 65 dB care se inscri e in ca-
suta 3. Atenuarea suplimentara nece-
sara va fi data de diferen\a valor ilor
1 in scri se in casutele 1 si 3, respectiv
1
85,4 - 65 = 20,4 d B sau, ro tund , 20 dB.
Folosind un atenuator c lasic (c u c ulise}
tip R avand o lungime de 1800 mm , cu
grosimea c ulisei (fonoizolatiei} de 10 cm
si distanta libera dintre doua culise de
100 mm se ob\ine, din tabelul I atenu-
area dorita de 20 dB.
10.6. Zgomotul ind us
de canalele de aer

Un canal de aer care traverseaza o

incapere (fig . 10.6.1) radiaza zgomo t
spatiului prin care trece. Nivelul puterii
ac ustice transmise de un canal se poa-
te determin a c u rela\ia:
Nz = Ne - R - 10 lg SN Sc [dB] ( 10.6. 1)
in care:
R = t::.N + 10 lg F!Ae [dB] (10.6.2)
_j_ unde:
B
- Ne este nivelul puterii acustice in
canal;
T - R - atenuarea zgomotului in p ere-
500 x500; E
N tele canalului de aer;
v =8 l_ - S - sectiunea canalului de aer [m 2];
- A - suprafa\a de absorb\ie a inca-
i.e. perii [m 2];
- S c - suprafa\a laterala a canalului
de aer [m 2];
- t.N - diferenta nivelului acusti c [dB];
L = 7200 m3/h - F - suprafa\a de incercare a cana-
l'>p = 500Pa lului de aer [m2];
Ventilator radial - Ae - suprafata echivalenta de ab-
sorb\ie a incaperii receptoare [m2].
I~ Marimea R poate fi determinata cu
gf'-- Sectiunea A - B
<d II ajutorul fi gurilor 10.6.2 si 10.6.3.
Zgomotul cauzat intr-o incapere (fig.
10.6.4) de 0 sursa Sonora exi stenta in
incaperea alii.turata, prin intermediul
unui canal de aer care traverseaza am-
bele incaperi, se poate calcula cu rela-
tia:
A « A2
N 2 = N ,-2R - 10lg- - [dB] (10.6 .3)
Sc 1 ·Sc,
in care Nz , Ni sun! nivelul puterii
Fig. 10.5.25. Calculul atenuarii zgomotului intr-o instalatie. acustice in incaperile 1, respectiv, 2;
IC - incap ere climatizata; AZ - a tenua tor de zgomo t; AC - aparat Ac - supra fa\a de absorb\ie in canal
de clima tizare. [m2]; Az - suprafa\a de absorbtie a in-
caperii receptoare [m 2]; Sc 1, S c2 - su-
Tabelul 10.7.1. Caracteristicile dinamice ale unor materiale izolante prafa\a canalelor [m Z].
-
Materialul
- E [N/c m 21 ! d [cml ! rd fN/c m 3]
Urnplutura dir:i_ __nisip 780 I 2,6 I
300 10.7. Atenuarea vibrafiilor
~i a zgomotului transmis
~ 2,5
Placi U$Oare d in lana din lemn 520 -1 2 10
Plac i din pluta 1000 . .. 1500 I 4 250 ... 380 pnn corpuri solide
,BQ_92jini din $rol uri din p luta 110 : 0,8 150 - - --
Placi din sp_uma ri gida din poli stiro l
Idem obtinute prin val\u ire
~---

6 0 .. . 170
17
1,0
1,3
I 60 ... 170
13
Relatii de baza
Un cadru , pe care se gasesc un mo-
-
~_Qjini din fibre _Ql ~ _cocos
- --- -
25 " 0,7 1- --·
36 tor si un ventilator (pompa) de masa m,
Plac i din vata mi nerala 20 -·-·------1,0 I 20- - - - amplasat pe un suport elasti c poate
-
Pasla- {rulo u) din va ta miner3.i j - - 23 1,2 19 constitui un sistem oscilant daca este
Placi din cauciuc, foarte m oale 22,2 3 7, 4 sup us unor for\e ritmice, sistem care
are o frecventa proprie de osci latie fa.
Frecven\a proprie este dependenta de
Tabelul 10.7.2. Factorul de pierderi prin frecare interna comprimarea e [cm] a resortului elasti c
Materialul Fac torul de pierderi dn (sageata stati ca) sub nfluen\a masei m
Otel 0,0004 in stare linistita, (fi e;. 10.7. 1) conform
f------!.---- - - - - -----· - .. - -- - - - - -- ----
Cauciuc -·---- --
0,03 ... 0,3__ rela\i ei:
- Pluta - -- --·
- -- -- - ·--
_Q, 1... 0,2 -· - ..
- - ---- -
1
Pasla, organic-mi nera la .. 02 ... 0 ,3 fu = - -
211
\(Qe
v
[H,], Gar fa= nd60 si deci
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra!iilor

60 ig n o= -
60 193 1 300 (10.7.1) 1 iz.k ( 10.7.3)
-- I
2;r Ve 2;r
-=o-_
e ,,) A fo - 21[ ~-;;;-
inlocuind g cu 981[cm/s2 ], se obtine : unde no este tura\ia Daca resortul elasti c se inlocuieste
Sageata statica e - este direct pro- cu o placa amortizoare, de grosime d,
por\ionala cu masa sistemului m si in - se considera z = 1, iar co nstanta
vers proportionala c u constanta elasti - elasti ca se poate exprima folosind
Nc· R, S canal ca a resorturilor k [N/ m] sau [N/cm] si modulul de elastic itate dinamica E:
~c I I I I I I
t t tttt
cu numarul acestora z, astfel ca se k = EA/d (10.7.4)
poate scri e: in care A este suprafa\a placii
inca pere e = mglzk (10.7. 2) elastice , co nsiderata uniform incarca ta.
Nz . A lntroducand 10.7.2 in 10.7. 1 se ob\ine: Frecven\a proprie fo se mai poate
exprima si sub forma:
- - - - - - - - - t · Ir:; cu r d = Pde rigiditatea
e =KV
fa m' dinamica [N/ cm3], in care:
Fig . 10.6.1. Schema de calcul.
-t K = factor de proportionali -
tate egal c u 160 daca r d se exprima
60 ~-.---~-~-~-~~ [N/cm 3] si m' - masa raportata la uni-
[dB] tatea de suprafa\a [kg!m 2], respecti v,
50 - 100- s "' 0.75rnrn_ _,___ " · [Ns2/m/ m 2 ]; Po - for\a periodica (excita-
I

100--:;:~=t:==::t::~~~ toare) ce ac\ioneaza pe unitatea de su-

40 I ~(00\
a: q_?..Sv :..---t-----j~-+-L...::. • prafa\a [N/ cm2].
Corespunzator rigidita\ii dinamice se
~ 30 75 rn~ - - Fig.10.7.1. Sistem oscilant:
define5te modulul de elastic itate dina-
E 25 s"' 0. - - '
;iij 20 _ 225Jl..2 - - - - m- motor + ventilator.
2 mi ca E = rd' d [N/c m 2 ] . Caracteri sticile
2 -
Tabelul 10.7.2bis Rezultate-e xemplul de calcul 1
10 >---+---+---t---+---+-----<
UM I Pluta expandata 1 Vata minerala
0 ·-~-~-~-~-~~
63 125 250 500 1000 20004000 -~ig~d~;~~-a-d_i_na_m__ic_a_. ___ !_91_c m_ 3J_ j _____ 2~8-- _I __3,8_3_ _
Frecventa. [Hz]
Frecventa proprie · ·1

Fig. 10.6.2. Determinarea marimii R fo = 1~0(rdm') 112 [Hz] I 118 16

---o .~ , -- .-~ -
3
pentru canale din tabla: Raportul frecvente lor _ j
1 - canale circu lare; 2 - canal n = f/fo --1
rectangular; Coef. de transmisibilitate CT ! I
(fig. 10.7.2 la D = 0) - - ; 1,8 j
0, 12
s = grosimea tablei [mm].

60 Tabelul 10.7.3. Amortizoare cu resorturi din otel, tip AR. Caracteristici

[dB]
50 .....-- - Tip
amortizor f - - -
Caracteri stici
ven ti lator
Nu mar
amorti -
Coeficient de
transmisibi lita-
Sageata
sta tica
40
1
'y
/
/
I AR- 1
I: Tura\ie
[rot/min]
!
I
i
Masa
[kg]
25-200
zoare

4
l e recomandat orientativa
CT fem]
30 /

-
2
a:
<U 20
<I>
/
_.,..---
I
-.......I/ - - ---
AR -2 800- 1000
200-300
300-600
___§ _
6 0, 12-0, 10 1,5
E
.n; 10 AR -3
l
600-800 - f - - 8
800-1200
.--
8
2 I
1200- 1500 10
0
125 250 500 1000 2000 4000 AR -4 300-600 4
Frecven\a [Hz] ----
i
600-900 - - -6 --
600- 800 900-1200 6 0, 16-0, 12 2,0
Fig. 10.6 .3. Determi narea marimii R AR -5 I
1200- 1600 8
pentru canale ca ptu ~ i te: I 1600-2000 10
;-- - - - -
1 - canal captusit c u vata minerala AR -6 2000-2500 10
2 - canal captusit c u spuma di AR -7 '
300-600 4
poliuretan. ------- f 600-~ --6 - 0, 20-0, 16 3,4
AR -8 400-600 900-1200 6
1200- 1600 8
AR-9 1600- 2000 8
- -,- ---
- 2000-2500 10
AR-10 600- 1200 8
300-400 1200- 1500 10 -
0,25-0,20 5,0
---
AR - 11 1500- 2500 10
' 2500-3000 12
AR-12 800-1200 8
200- 300 1200- 1500 10 - 0,35-0,25 8,0
AR - 13 - 1500-2500 10
Fig. 10.6.4. Schema de calcul. 2500-3000 12
- --
 Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra~iilor I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare
dinam ice ale unor m ateri ale izolante lativ (sa u amort izarea interna a materi -

I
2
1+ 4 r/2 0
(amorti zoare) sunt indicate in tabelul c, = 2
(10 .7.5) alului) exprimat c u rela\ia:
10 7. 1. \ (11 - 1)
2
+ 41f O,
0= b (10.7.6)
Rapo rtu l dintre fort a tra nsmi sa in care 11 = fl fo; (f = n/60; fa= n·ni/60); 2'1 mk
funda\i ei FF $i forta excitatoare FE se f - frecven\a excitatoare; n - turati a c u b - rezistenta amorti zarii [N s/m ].
numeste coefic ient de transm isibilita te ventilatorului ; np - numarul paletelor ro- Rezisten\a amortizarii b se determina din
Cr $i se exprima prin relatia : torului ; 0 - coefi cient de amor ti zare re- factorul de pierderi dn al materialului:

• 0
~

<D

100 - ro
II
'
I
D=~,I I I II!
,1 '
-ffi a
.'::'
(!)
2

0, 1 ::::l
-t-Ll u
u
0,2 iTransmisibilitateJ ro
~ ::::; 1-o.s redusa 1 (5 0 3
- f:: 1,0 : -m 40
~

":tt ~
' \' 80
I ~ !'-... 90
I 94 a
I
'"
N.J"-. ~u2~
' l\. "
I
'\
ti.: " 98
Transmisi- 99
1bilitate ridica ta '
. i il D=O 0, 10.20,5"'1,'0
10·0 I I I ' I LJ_L 999
10· 1 1J2
10 1 102 10'
. . f
Frecven\a reIat1va ri =r
0

Fig. 10.7.2. Diagrama pentru

determinarea coeficientului 3 c
de transmisibilitate Cr . b

vedere 1 · 2
l
( q> ~ C• oo r10 c1 .)0(· ~ 25mm
-~ i
20
+-
-12~- 1
' ' ':
I I I I I I I .' •I • I
' --.-I
I I I ' 11 11 I I j I I I i I ! , 11 '
I J I I 11 ' I I I l I JI I I i ! t 1 1
0
I 11 I 11 11 I 11 I I " ' : I I ! t lf)

I II I 11 11 I I I 1 11 I 1 I 1; I I
N d
I
1 11 I I I 11 ! I I 2
I i ! ! I ! 11 1• I I
I l
~ 500 .. 1
_J Fig. 10.7.4. Vibroizolatoare din cauciuc:
a a - izola toare ro tunde; b - izola tor U; c - izolator V; d - izolator W
51 + 1- p laca de sus\inere; 2- materi al vibroi zolator; 3 - placa de prindere.
t C "_/\_/\../\_,-"~l'\_,...,_/'-j\__ /\.J-~ J
=t 10
6 9
',, ' '
I I; 11 ii l : 1 :
! I t JI! I i i I l d II 1 1 11 I ! Ii ' I
I
5
111 11 l1 !t 1 1 II : 1 ! l ll t , I II I
11: 11 1 1 111 1 :1 : 1 11 1. ', Jl:; t j_
! t ? JJ ! ! ,
1
I! 11 i ' 1 1i iii 1 1 l t '
111 II! I ii I I lt 1111 : 1 !1 ·I 1 1 2
'
' '
b I
t
51
-
rO DCJ DD [JQOL1D01J_ :; 10
J
I

o 0 o 0 o 0 o 0 o~
0 0
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 Fig. 10.7.6. El ernentele cornponente
ale arcurilor elicoidale din otel -
0 0 0 0 0 0 Fig. 10.7.5. Arc uri elicoidale din otel , ansarnblu
c ansarnblu - placa de baza; 2 - arc; 3 - suport
1 - placa de baza; 2 - mantaua superi or; 4 - p lacuta inferioara;
Fig . 10.7.3. Placi izolatoare izolatorului; 3 - arc uri ; 4 - partea 5 - suport inferi or; 6 - placuta
din cauciuc moale superi oara a izolatorului ; 5 - ca drul superi oara; 7 - surub + piuli\a M8;
a - c u g oluri; b - c u caneluri: c - cu ma ~ inii ; 6 - $Urub de reglare cu 8 - $aiba Grower: 9 - postament
pic ioru$e cilindrice. contrapiu li\a ; 7 - p laca de presare. ventil ator.
- · - - - - - - - -- -··-- -- --
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra!iilor

dn=- ~~= 20 (10. 7.7)
VITI k
Fac toru l de pierderi prin fr ecare
interna este indica t in tabelul 10.7 .2.
Dependenta dintre coefi c ientul de
tran smisibil itate Cr si raportul frecven-
\elor 1) este arata ta in fun c tie de para-
4
melrul 0 in fi gura 10.7 .2.
lzolatoarele din .resorturi elicoida le
din otel nu au amortizare in terna
(0 = 0) valoarea fac torului de pierderi
dn fiind ex trem de redusa (tab. 10.7.2).
Exemplul de calcul 1: Un ven til ator
centrifugal urmeaza sa fi e izolat acustic
de cladire prin interm ediul unui strat
arnort izor avand grosimea 6 cm. Se
considera: pluta expandata si vata
minerala . masa unitara (incarcarea ma-
terialului . elastic) m' = 380 kg/m 2;
tura\ia ventil atorulu i n = 3000 rot/min ;
frecventa excitatoare, f = n/60 = 50 Hz.
Calcu lul se face sub forma tabelara
(tab . 10.7.2b is).
Rezulta ca pluta expandata nu poa te '
fi folosi ta deoarece transmite funda\iei
o forta aproape de 2 ori ma i mare
decal forta perturbatoare. Vata rn inera-
la apare ca foarte potrivi ta in acest caz
pen tru amorti zarea vibratiil or.
Pentru aparatele de clim atizare de
tip dulap , sunt favorab ile p lacile izo la -
toare d in cauciuc moale (fig. 10.7.3),
placi care permit o incarcare mare.
in cazul lipsei amortizarii interioare
(0 = 0) se utilizeaza factorul de izolare
i definit prin rela\ia:
i = 1 - Cr (10 .7.8)
care. utilizand raportu l frecven\e lor
1) = f!fo. devine :

Tabelul 10.7.5. Amortizoare cu tampoane din cauciuc tip AC, caracteristici

Tip amor- Caracteristici ventilator ; Numar I Duritate Coeficien t de Sagea ta
tizor amorti- cauciuc transmisib il i- ; statica
I
, zoare I Grade late I e
Turatie masa I
r-----+-~
f1ro_t!_m
_ in~
l ~;_ _ ,l!s.Ql~--+l_ _ __ S
_ h_o_r_e _ _ _C_r_ _~~[_ c_m~1]---1
a AC-1 100 .. .400 I 4 I I
AC -2
2500·· ·3000 - 400 ··· 600
1 1
7 65 o.03···0,04 · o .3 ···0,4
. 600 ... 900 •
t--A
_C_ -3__t-- - - - + - - ;_9_0Q,: ~1200 6 1 ·---~---· - --;---

AC -4 _ 190 . . .400 .1 4 I
AC -5 2000 ... 2500 400 ... 600 I--- .. 60
1

0,04 · . ·0,05 ! 0 ,4 ··· 0.5

600 ... 900 I
i,

A_C_-6_-+----~-9_0_ 0 ... 1200 I 6 I

1-------1
AC -7 200 ~.~400 I 4 I
AC- 8 ; 400 . .. 600 1
'

1500···2000 : 600 . .. 900 6 57 0,05···0,07 0,5·· ·0,6

l -A- C- --9--l ! 900 ... 1200 I j i
b
t--- - - ! - - - - - -1_200 ... 1400; 8 i ----- . I
--+----~

[ 200 ... 4oo I 4 . -

Fig . 10.7.7. Elementele componente
ale amortizoarelor cu tampoane
AC - 10 i 400 ... 600
1250··· 1500 ' 5oo ... 9 oo .
1---1 6 : 54
I
0,07···0,08 II 0 .6···0 •8
din cauciuc
_goo .. . 1.2~00 f--;:;- ·
a - montare p e pardoseala; AC-11
I
l
1200 .. . 1000 1 0 : !
b - montare pe consola; 1 - - --1-- - - - • -1...c. 60.Q .. . 2000 10 '-
1- amorti zor; 2- disc amorti zor; 200 .. .400 , 4 I I
3 - postamen t amortizor; 4 - $Urub AC- 12 400 ... 600 1 - - -
I
Iara cap; 5- suport; 6- piesa 1 - - - - l 1000--- 1250 600 . · .9 oo I 6 I 50 0 ,08· . ·0, 10 ' 0 ,8· . · 1,0
distan\ier; 7 - postam ent ventilator;
900 ... 1200 \ _ -!
AC-13 . 1200 ... 1600, 8 :
8 - piulita $aiba Grower . : 1600 . .. 2000 , 10

Tabelul 10.7.4. Amortizoare cu resorturi din otel , tip AR. dimensiuni [mm] (fi!J. 10.7.6}
Placa de baza Resort Placu\a inferioara, Suport inferior .
Tip a-
morti-
lung. I lat gros I superioara superior
Nr.
zor I : b H D i Ho I d I P 1so1re I gJ
AR - 1 _§.!.,_~
I 34,4 : 5 1,4 I 5,6 ! 8 ,6 I 6,5 45 ,6 l 2 34 ,4 45,6 10,6 5,6
AR -2 77,5 I 33 i 67,5 ! 7 I 9,5 7,5 47 : 2 . 33 ;-- 47 I 12 ! 7
f-- - 1--~--'----+---'---+--+-'--'-'---''-'--1-------t------- t :-=-::::-r·- I --
AR -3 73,75 32,5 I 63.75 I 7,5 I 10,5 , 6 .5 _ 47,5 l 2 32,5 47 ,5 , 12._?_J _l__2_
i
AR -4 140 100 70 93,75 • 4 1:51 83,75 : 8,5 ; 11 ,83 • 7,5 58,5 I 2 ~2.___ _?§,5 13,5 . M_
! '
AR -5 I
I
' ~9~ 41 t 83 I 9 ; 12.64 7 -· 59 2 __4_ 1_ _ 59_ 14 9 __
I 111 40 100 I 10 l 13,Q8 __ ~ 60 • 2 40 60 16 L 10
107,75 41 ,5 I 97,75 8,5 14, 17 7,5 58,5 l J ---- 41,5 58,5-- 13.5 8,5
AR-8 139 I 50 ! 129 I 10 I 14,25 9,5 70 . _l_ _ ____!2Q_ .i 70 16 t _ 10_
AR -9 126,5 I 59 ; 116,5 ! 11 : 16,67 , 7,5 81 i 3 59 _8_1_ _1Z.._ 11
AR - 10 180 ii 140 ! 110 132 6 1 i 122
1 ---~--+----1---1-~----1
9 116,69 ,-.. 8 79 ! 4 61 79 14 T 9
AR-1 1- _157,75 68,5 147,75 I 11 ,5 118,64 8.~ - ~ 1 .5 I 4 -- 68,5 I ~J_.5 . UL~ 11 .~
AR-1 2 210 70 200 ! 10 : 17,62 1;?___ 90 4 70 90 : 16 t J_Q_
AR- 13 ! I 222 78 2 12 i 12 20.42 11 - 102 ,- 4 78 - 102 18 .. 12
 Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra!iilor I. lnstalatii de ventilare si climatizare

2 Exemplul de calcul 2: G2 "" 200 k g.

. (t I fo) - 2 Se asigura impotriva vibra\iil or un Greutatea placii de fundati e
/=---- ( 10.7.9)
(t l to)2 - 1 sistem alcatuit din ventilator si motor, GJ = 180 kg.
amplasate pe o p laca de funda\ie co- Total = 645 kg.
sau, in cazu l in care se impune gradul muna. Tura\ia m otorului n 1 = 1450 rot/min -
de izolare, se poate determin a frecven- Masa ventilatorului G1 = 265 k g. f 1 = 24, 17 Hz.
\a proprie necesara: Masa motorului si ac(i onarii , Tura\ia ventilatorului n 2 = 660 rot/min
r:--:-
f o = f . / 1- 1 (10 .7. 10) 4 amorti zoare 6 amor1izoare
vi - 2 Q)

<u I
in prac tica, pentru a se ob\ine o izo- 0
N
:;;:; -<p-
lare corespunzatoare impotri va vibra\ii - 0 l
lor, se recom anda un grad de izolare E y'
i ~ 0,8. Pentru aceasta, la amortizari <D
ro --·-81 --- -
·u;.
mici (D = 0,25) sunt necesare raporturi
ale frecven\elor fl fo 2'. 3, iar la amortizari
I
mari (D > 0,25) fl fo > 4 . in cazu l in care
sunt mai multe frecven\e perturbatoare
3xl
(motor, ventilator etc. ), ho taratoare
este frecven\a cea mai mica.
lzolarea imp otri va vibra\i ilor se face Q)

<u
c u ajutorul vibroizolatoarelor din cau- 0
N
:;;:;
ciuc (fig. 10.7.4) ac\ionate la compresi- 0
e (izo latoare ro tunde) sau ac \ionate la E
ro
forfecare (lunecare) - izo latoare U, V, W co
si cu ajutorul resorturi lor elicoidale din ' a
o\el (fig . 10.7.5). a = (1,5 - 2)b a = (1 - 1,4)b
Caracteristicile si dimensiunile amor-
ti zoare lor cu resort din o\el, tip AR, uti-
zate la noi in \ara, sunt indicate in ta- Q)

<u
belele 10.7.3 si 10.7.4 , iar m ontajul si
elem ente le c omponente in fi fl • ·
10.7.6.
Similar , carac teri sti cilr
le amorti zoarelor r
ciuc sunt ;~
10. 7 r a = ( 1- 1,4)b

Fi= -~I - [
-$- ! 4-
L y_I+ __ .J ____ ~y·~
--$- 3xl G -f
1.- , II
v-- 1---:_~ <P ~ -
a ,I

/'/ c-1 3= (1 - 1,4)b

11 1 111 1
111 J I! I 1111 11 111 l l i I I l l 1 1 ./-
/ "'- q, S'.-
()) <" u · ~a nd centrul de gre utate G
I l l II ! I ...r>od:>'6> ic .
I 11 : I ; ! ii l t i l l lllt ti ii l ! !
0 cii'
t i l 11 !II!11ti1 1 1111 II II 1 1 I U> U>. ~ <9 U>
• cP
. . 10.7.7
<P.14 14 U>
b Piesa de
0.- "'
4 U> - ' ,-4
- c-l
<9 4
•

~i~-~; ~-~
t ')r distantare
r: l_ O O OOOOODilOilD. = 10
_ _---1 t "' " ' - ' cP _: ,
::> _I )1 d 01
t
,
"'-ii> ':-----.;'o:> '<. ~-
· ' ..-/ e> <P_o_ 4 ...--
~ <" ; ; 0 ~
. ; ...-- 1
- - - - - - --j
9,5 58
- , ,"'- o:>_ c-1 ~ ~ <" 6> / <" - ~_,
0 <::_ <"~ ..!' 0 <" 9,5 58
0 0 0 0 0 0 - ::--- 0 cii <" , / U> 0 '-<- 11 ,5 60
0 0 0 0 0 0 '() 6> <"
' ______ .,
c-1 ,_ 0 c-1
"'- c-1 14 01 9,5 58
0 0 0 0 0 0 I - "'~~...--.,... __,_
0 0 0 0 0 0 o , _ <" <" . ----- cP --22.__ 2 8
- .-- "'- 0 ' ~- '6> 11 ,5 60
0 0 0 0 0 0 Fig. 10.7.5. Arc uri elicoidale din otel __.,- 61 <;9 'f1 ' -/ 9 ,5 58
,o U> /'
c ansa mblu "' . ____... ____-"' 0 ~ ',5 58
1 - placa de baza; 2 - mantaua su~ c-1 ~ ~ c-1 5 60
Fig. 10.7.3. Placi izol ato are izolatorului; 3 - arcuri ; 4 - partea 5 - su15-L~ 58
d in ca uc iuc moale superioara a izolatorului; 5 - cadrul superi oara; .
- - -60 -
a - cu goluri; b - c u caneluri; c - cu masin ii; 6 - surub de reg lare c u 8 - saiba Growc. 58
picioru$e cilindrice. con trapiuli\a; 7 - p laca de presare. venti lator. 60
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra~iilor

Fig . 10.7.9. Scheme de montare a 14 1 ~- 11

: + '
I 12
1
J ·'
amortizoarelor, cand centrul de greutate G -i-Y - -- --
nu coincide cu centrul geometric. G
este situat pe axa y - y'.
13
l_
i
---+- -- - 1- y_ l b
IG >.'4
~
L
a I
1, = ( 1,1 - 1.9)12: x = 1, - 12 1, = (1. 1 - 1,9)12; x = 2 1, - 312
13 = ( 1, 1 - 1.9)14; y = 2 13 - 3 14

+ -1:~
~ 1, 12 .
____ _j __ __ ,l.. y'
G' _,,,.
I
b I I 1, = ( 1, 1 - 1,6)12; x = 3/2(1, - 12)
13= (1,1 - 1,6)14; y = 3/2(11 - 12)
a = (1.5 - 1.9)b; 11 = ( 1, 1 - 1,9)1 2
a = ( 1 - 1.4)b; x = 3/2(11 - 12)
x = 11 - 12
1, = (1.1 - 1,6)12

Q)
ro
0
!::!
0
E
cu

a = ( 1,5 - 1,9)b ; x = 11 - 12
11 = (1 , 1 - 1,6)12; x = 311 - 4 12
11 = ( 1, 1 - 1,9)1 2 a= (1 - 1.4)b; x = 3/ 2(11 - 12)
1, = (1 , 1 - 1,6 )12 13=( 1, 1 . 1,6)14; y = 313 - 4 14

Q)

ro
0
!::!
0
E
cu

a i·
2/312•!

a = (1 ,5 - 1,9)b ;x = l 1 - 12 1, = (1,43 - 2, 1)12; x =0,33(1912 - 911)

a = (1 - 1.4)b; x = 2(11 - 12)
11 = (1, 1 - 1,9)12
1, = (1, 1 - 1.45)1 13 = (1,4 3 - 2 .1)14; y = 0,33(17 13 - 9 14

Frecventa excitatoare f !H z] 2 3 4 5 6 7 8 9 10111 2 14 20 25 30 40 50

' - f2 = 11 Hz
I
~i
O,o,;- I I Se cere un factor de izoiare de 85 %
-
/ I I (i = 0,85), respectiv, un coeficient de
0,06 20 /
a. .
c i
-
18 / / / transmisib ilitate Cr= 1- i = 0, 15.
0,08- I /

~i
0, 1 = 15
I

0.1 ~ 13
I I// I
Rezolvare
a - Determinarea fr ecven\ei proprii a
/// /
I
12 sistemului
0,2 11
10
I I/ / / I I Relatia 10.7. 10 aplicata celei mai
0,3 .. 9- I mici frecven te (f2 = 11 Hz) conduce la:
0 ,4 8
I

I
vI VI/ "
/.llb/E/
=f2r- 1
= 1l~ 0,85
35 1
o. -- 2 = 3.97Hz
0,5
I 7 ,,,. I
·O- I
I v I A<
7-V
!{)_ 1 I I I
! '"
i- 2
'E :f I II I I I I I !
~ 0 .7 G~
Ex. 2
- b - Determinarea sagetii stati ce e
N

"'
•<U
(.)
1,0
~
.P
5
I I I I (relatia 10.7.1)
9·81
;;; e= -g- = = 0 016 m = 16 cm
_ ,_ Ui 1,5 (2nfo)2 (2n 3,97)2 ' '
"'
u
c:
'"
~) 2
•<'J
(/)
'
I
Tura\ia ventilatorului n2 = 660 rot/min,
51 3 ~
ne indica faptul ca trebuie sa utilizam
~~ 3,4 -1 amortizoare cu resorturi din otel, tip
3g 4 J AR. Utilizand nomograma din figura
~ 5 I 10.7. 10, pentru tura\i a de 660 rot/min
.~ 6 J si coefic ien tul de tran smisibilitate
~
<l'. 10
~ :i
~- -~-~~1.v_~.
,.,.1_ _t---.,..l+IAR
,_,_,~
_ 113 I
I I
I

1
/I
I.
I I

I
Cr = 0, 15, rezulta ti pul de amorti zor
__I
AR -4. Se verifica, In acelasi tim p , va -
Tiira tia vent1la tornlui jroVrmn] 100 200 300 400 500 800 1000 1500 2000 3000
lorile fa (respecti v, f2) si e. ln mod prac-
Fig. 10.7.10. Nomograma pentru determinarea tipului de amortizor
ti c (daca nu se indica factorul de
 Gapitolul 10: Atenuarea zgomotelor ~i vibra~iilor I. l nsta la~ ii de ventilare ~i climatizare

izolare), pentru determinarea tipului de ' Masa ve ntilatorului G1 = 480 kg venta cea mai mica '2 = 2 1,7 Hz,
amortiLor se utilizeaza direct nomogra- Masa motorului G2 = 275 kg
ma din figura 10. 7 .10 iar pentru nu ma- Masa placii de fundatie GJ = 200 kg f.0 = 2 17 0.925 - 1 = 573Hz
' 0,925 - 2 '
rul de amortizoare, tabelul corespunza- Total : = 955 kg.
tor (10 .7.3 sau 10.7.5). Pentru exemplu Turatia motorului n 1 = 2950 rot/min - b - Determin area sagetii statice e
ales rezu lta 6 amortizoare tip AR -4 f1 = 49, 2 Hz. 9 81
avand dimensiunile corespunzatoare , Turatia ventilatorului n2 = 1300 rot/min e= · 2 - 0,0076 m = 0,76cm
(2n 5,37) ·
tabelului 10.7 .6. i - f2 = 21,7 Hz
Exemplul de calcul 3: Se cere un factor de izolare de 92,5 % Cu ajutorul nomogramei din figura
Se determina tipul $i numarul de (i = 0,925), respectiv, Cr= 0,075. 10.7. 10 rezulta amortizor tip AC - 11 ,
amortizoare pentru asigurarea impotri- Rezolvare: iar din tabelul 10.7.5 ob\inem 6 amor-
va vibratiilor a unui sistem alcatuit a - Determinarea frecventei proprii a tizoare din cauciuc.
dintr-un ventilator cuplat cu un motor sistemului
prin intermediul curelelor trapezoidale. Pe baza rela\iei 10.7. 10 pentru free-
I. lnstalatii' de ventilare si' climatizare
Capitolul 11
Recuperarea caldurii
 ~apitolul 11: Recuperarea caldurii I. lnstalatii de ventilare si• climatizare
•

1. Probleme generale
Jlatiile
. de ventilare si. climatizare ne-
3 importante cantitati de energi e
1ica sa u frigorifica pentru tratarea
Jlui. O parte din aceasta energie este
ninata odata c u aerul evacuat si, •
ori
~ cate ori este posibil, ea trebu ie recu-
~rata . C ea m a i simpla si efici enta me- 1
ida de rec uperare este recircularea 1
~lui care nu este insa acceptata in toate I -1n care:
ituati ile, din cauza calitatii aerului ce I - Oa - randamentul anual de rec uper -
·ebuie recirculat. \ are l MWh/an);
-In multe situatii exista insa si alte I
I
;urse de caldura care p ot fi recuperate
gaze de ardere, apa de racire a unor
Jtila¢ etc.) !?i. de aceea, pentnJ recuperarea
energ ie i se utilizeaza recuperatoare de
caldura. Pentru ca un recuperator de
caldura sa poata fi utilizat in instalatiile
de ventilare si c limatizare el trebuie sa
indeplineasca urmatoarele condi tii : sa
aiba eficienta ridicata, etan$8itate sporita,
sensibilitate acceptabita la inghet. pierderi
de sarcina moderate, rezistenta de corosi-
une si intretinere U$Oara .
11.1.1. Eficienta recuperatorului
(fig.11.1.1)
• 1, 1 - pentru localitati cu numarul de
• 2
Relatia generala a eficientei rec upera-
torului de caldura in care se recuperea-
za atat caldura perceptibila cat si caldura
latenta este, in ipoteza ca
debitele de aer
s unt egale (fig.11 .1.2b):
(11 .1.1)
I recuperare a entalpiei A (fig. 11 . 1.3c).
Similar, se poate defini randamentul !
•
sch imbuiui de ca ldur a p er cep tib ila ·
(fig. 11. 1.2a):
t/2 - t''2
<P 1 = f,'- t; 100 . ,,., =
,'Y,2 v , (11 .1.2)
fz - f, 12 - t,
-1n care
sau a schimbului de caldura latenta:
1
in ipoteza ca parametrii finali ai aerului realizarea unor presiuni egale in recupe-
evacuat tind ca tre cei initiali•
ai aeru lui rator .
proaspat si pot fi utilizate pentnJ determina- Sensibilitatea la inghe\ este, de asen1e-
rea ran damentului anual de recuperare. nea, importanta deoarece aerul vehicu-
lat poate ingheta in recuperator reducand
11.1.2. Randamentul anual schimbul de caldura. Pentru aceasta
de recuperare s-au adop tat, de ca tr e diverse firm e
constru ctoare, o serie de mijloace de
Se determina uzual c u re la tia: evi tare a inghe\ului , mai des folosita
Oa = fu fhfz Lqr (11.1.4) fiind solutia unei rezisten\e eiectrice pe
partea aerului exteri or, la intrarea in
t•
- fu - factor de utilizare a insta la\i ei si
2
reprezinta raportul dintre numarul de
I
zile de functionare a instalatiei si 365 zile;
\
- fh - fac tor d e fun ctio nar e orara
(tab. 11 . 1.1.). 1
---i..-----
' -- - ~- 2
t'
Daca instalatja functioneaza in perioade t' 2
1 \
complementare cu cele prezentate se va I
lua factorul fh, complementar pana la 1.
Astfel, pentru o peri oada de fun ctionare
t.
19 .... 8, fh va avea valoarea 1 - 0,4 = 0,6; 1
- fz - factor de zona c limatica care are
ig. 11.1.1. Schema unui recuperator:
valoarea:
1· - aer exterior; 2 - aer evacuat.
0,9 - pentru localita\i cu un numar de
grade - zile mai mic de 3800;
1,0 - pentru localitati cu numarul de h
grade-zile cuprins intre 3800 si 4200; t '2 1--- - - - - - o
grade zile mai mare de 4200;
- L - debitul masic de aer [kg/s ); t; 1- -- .
- C/r - cantitatea de caldura recuperabila t"I---~-~
2
an ua l pentru 1 k g/s aer proaspat, in L..-- 1
functie de randamentul de recuperare a
t '1 1- -- ·
ca ldurii perceptibile (se ns ibil e) <P
(fig. 11 .1.3a si 3b) sau de randamentul de
Curbele sunt trasate pentru o tempe-
ratura a aerului evacuat t = 24 °C $i un
continut de umiditate de x = 7 g/kg. De-
v y,
bitele de aer evacuat si proaspat sunt pre- A1 x
supuse egale, iar q11n redat in nomo-
" <
a
h
gramele precedente reprezinta cantitatea
de energi e anuala, speci fica, necesara a '
I)'
t'2 <
se atinge temperatura sau entalpia limita

t11n, respectiv, h 1itn. Puterea bateriei de \

incazire din instalatie •
este determinata cu / /"-<::J
4o
'f' 1 = X,'-
,
x, .100
,
relati• a: ,
~
""
X 2- X1 t"
qc =qtin-qr (11 .1.5} 1

( 11.1.1.3) In timpul fun ctionarii recuperatorului

unde: .
exista riscul amestecarii aerului proaspat
- hi, h'i, t i, t'i, xi, x'i - entalpia, tem- cu eel evacuat si al transmiterii mirosurilor
peratura si continutul de umiditate initiale sau a substantelor •
nocive catre aerul
si finale ale aerului proaspat; proaspat, de aceea etan5eitatea recupe-
- h2, h2, 12, 12, x2, x2 - entalpia, tem - ratorului dev ine o calitate importanta
peratura si continutul de umiditate initiale pen tru acesta.
si finale ale aeru lui evacuat [kJ!Kg]; [°CJ Etanseitatea nu depinde de factori
si [glkgJ. mecanici, ci de nivelul presi unilor din x; x; x ·~ x
Aceste randamente sunt determinate rec uperator si poate fi imbunata\ita prin
.
Tabelul 11.1 .1. Factorul de tune 1onare orara
Orarul de fh Orarul de fh Orarul de fh Fig. 11.1.2. Modificarea starii aerului
fu ncti• onare functionare fun cti onare intr-un recuperat')r de caldura:
[h J fh I [h] a - schin1b de calc .ura perceptibila;
6 " . 17 0,41 7 ... 17 0,37 8 ... 19 0,40 b - schimb de caldura perceptibila $i
6 ... 18 0 ,45 7 ... 18 0 ,40 14 . 23 0,35 !aterita;
6 ... 19 0,49 7 ... 19 0,44 0 ... 24 1 1 - aer exterior; 2 - aer evacuat.
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 11: Recuperarea caldurii

recuperator. tuburi termi ce $i cu fluid interm ed iar; sarc ina $i se situeaza intre 70 $i 90 %.
Rezisten ta la corosiune trebuie sa fi e. -· cu pompa de caldura care uti lizeaza Aceste recuperatoare sunt cons truit e
in unele cazuri, mare deoarece, de multe un agent frigorific pentru transmi terea pentru debite de 1000 ... 150000 m3/h,
ori. se recupereaza caldura de la surse caldurii de la 0 sursa cu potential redus. pierderi de sarcina de 50 ... 350 Pa $i au
industriale c u con\inut m are de sub- Toate sistemele pot realiza importante diametre cuprinse intre 950 si 5000 mm.
stante coro sive si se urmare$te, de economii de energie dar necesita chel- Pentru a se evita amestecul aerului evac-
asemenea, recuperarea caldurii latente prin tui eli de investitii $i de intre\inere astfel uat cu aer proaspat. recuperatorul are un
condensarea vaporilor de apa, fapt ce ma- ca trebuie efectuat un calcul de optimizare sector de purjare unde aerul evac uat
re$te fenomenul de corosiune. inaintea adoptarii unui sistem sau a altu- este sufla t de aeru l proaspa t si. de
Pentru marirea rezisten\ei la corosiune ia. asemenea, se monteaza ambele venti-
se adop ta m as uri co ns tru ctive prin latoare in aval de recuperator ·(fig . 11 .2.2).
alegerea materialului, pentru realizarea 11.2. Tipuri constru~tive _ Varia ti a parametri lor in procesul de
recuperatorului , in functie de condi\iile in de recuperatoare de caldura sc himb de caldura este redata in figura
care va lucra acesta (hiirtie, aluminiu, cupru, 11 .1.2.
o\el inoxidabil. sticla), adoptarea unui 11.2.1. Recuperatoare rotative Recuperatorul poate fi utiliza t $i pen -
material fiind dictata, pe langa rezis- tru aer din surse industri ale unde apar
ten\a la cor osiune. si de criterii eco- Sunt alcatuite, in principiu, dintr-un fenomene d e corosiune deoarece e l
nomice. material acumulator de caldura ce se poate fi construit din materiale care sa
role$te lent cu viteze de 5 .. . 10 rot/min $i reduca aces\ fenomen.
11.1.3. Sisteme de recuperare care este strabatut pe aceea$i direc\ie, Parametrii de func\ionare $i de alegere
dar in sensuri contrare, de doua curente sunt da\i de firmele producatoare. un
Pentru rec up erarea ca ldurii se uti - de aer: proaspat $i evacuat (fig. 11 .2. 1). exemplu este aratat in figura 11 .2.3.
lizeaza urma toarele sisteme: Materi alul acumulator este realizat La func\ionarea in situ a\ia de iarna
- regenerative care utilizeaza un mate- dintr-o folie sub\ire (de obicei. din aluminiu) exista ri scu l aparitiei inghe\ului in recu-
r ial ac umu lator de ca ldura ce poate cu onduleuri fine, rulata sub forma de cilin- perator $i, pentru evitarea acestui fenornen,
stoca in masa lui caldura perceptibila, chJ, obpnandu-se un fagure cu canale fine, se poate utiliza o bateri e de preincalzire
latenta sau amandoua. Din aceasta ca - c u diametru hidraulic echivalen t de 1, 5 sau se poate reduce viteza de rotatie a
tegorie fac parte recuperatoarele rotative mm. Materialul este tratat higroscopic $i recuperatorului .
cu regenerare; datorita acestui fapt poate recupera atat Acest tip de recuperator poate fi uti-
- recuperative care utilizeaza pentru caldura perceptibila cat $i pe cea latenta lizat in instala\ii mari (fig. 11 .2.4), uncle aerul
transferul d e ca ldura 0 suprafa \a de $i acest lucru se realizeaza prin fenomene proaspat este preincalzit prin intermedi-
schimb, transmi\and numai caldura per- succesive de absorb\ie-resorb\ie . ul rec uperatorului $i reincalzit intr -o
cep t ib il a. in aceasta ca tegorie sunt Ranclamentul de schimb de caldura vari- baterie de reincalzire sau de la conden-
in c lu se rec uperatoar ele c u placi. cu aza cu viteza aerului $i cu pierderile de satorul unei instalatii frigorifice. lnstalatia

MWh
[ an:Kgrs
l [ MWh
an:KgTs
l
220 ~~~~~~~~~-~~~~~ 220
I
2001--+-+-+--+--+--+---+---+----+---+---+--+--+-+- -• 200
I
180

q
i 1801--+--l-l-l-l--+---+---+--+-+-l-I
160
140
V DE-ro
( <.::::~/>-- 4> :.c =
/ [%j<';lil q
i 160
140
(' ~

/
ct>
.c
D
s~·-
[% ] o,Q
r 120 / 90 w ~ r 120 I/ 90 U> ~
qhn 100 - - - -
I~
-- ---- - / 80 ~ "'
70 ~~
qhn100 ~ ~
+~
v v ......
- - - Ji v
80 ~ ~
/ ,__ 70 :; ""
60 c '3
-+-++-+"~++>-iv-~=t=f=or
i..-~
80 - r,1t· ·l=l60 E-
wu 80 qc ..- -
~'~ v :!2
-- 50
I" ,,,_..
6o rl~-'-'-l=-=+-=-+""+~~~-~-~.L'~-E~=t=~~~50
QJ

40~ ><ti
0 60 "' 40 ~ ':3
40 -
, Y ,....-,...-
qy-· >=--~30
~
cu
w ---~ i:::::v- l:::.f~ 30 u
--
QJ
40 ,.e r::::::-- c---C--- q,
t ~~~fi..--'~-E~:§::c----=f=t=t=t=t=t:I=t=j20~
20 @u
20 c--c.- 10 20 ·'
.I
10 a:
0 0
0 4 8 12 16 20 24 28 [ C]
0
10 15 20 25 35 40 45
Temperatura limita Entalpia limita
a b
M Wh 1
[ Aif-KgTsl
220 Fig. 11.1.3. Nomograma de determinare a caldurii qr,
200 - - .. recuperabila anua l, d etermin ata in funcfie de randamentul
180
j
ct> de s chimb de caldura <[J sau 'P:
<'.).-...~

q
i 160
140
/.V
//'.-
%D

80
s~
90 .c ·-
);;il
a - cu o instalafie cu recuperator de ca/dura sens1bila $i baterie
de reincalzire:
r 120 I/ / - 70 ~ ~ b - cu o instalatie cu recuperator de caldura sensibila $i camera
qhn 100 60 - U>
de umidificare adiaba tica;
::i •rn
~9c ) v
~~
q~r-
80 f- ~-
f- - - I~ - - ".'.:""-
~
· ,~ 50 c - cu o insta!a.tie cu recuperator de caldura sensibila si !atenta.
60 40 E :ro
,.-:t:=- i-- 1 30 rn o baterie de preincalzire, camera de umidificare adiabatica $i baterie
40
20
0
~;=--

k: -. ..
Ve-
-- c---~r
'\
20
10
u Q)
~u
a:
de reinca/zire;
Qc - cantitate de caldura ce trebuie livrata de bateria de incalzire;
10 15 20 25 30 35 40 45 Qfin - cantitatea de caldura ce trebuie livrata de instalatie pentru
Entalpia limi ta
c a se ob \in e temperatura finala; entalpia finala.
 274 Capitolul 11: Recuperarea caldurii I. lnstalatii
'
de ventilare si
'
climatizare

func\joneaza noaptea prin recircularea aeru- ob i$nui t, doar un schimb de caldura
lui interior $i, in situa\i a in care recuper - perceptibila.
area nu este necesara, recuperatorul Placile acestuia pot avea onduleurile in
p oate fi ocolit. paralel $i sunt amplasate la distan\e de
Recuperatorul poate ti utiliza t si in 2 ... 10 mm. Rec u per a toa r ele p o t fi
instalatii mici, de acoperi$, ce pot avea amplasate in componen\a unor instala\ii
cutii de amestec $i baterii de preincalzire complexe cu debite mari de aer (fig.
pentru ridi carea parametrilor aerului refu- 11 .2.6) sau a unor instalatii mici care pot
lat (fig. 11. 2.5). fi amplasate in incaperil e pe care le
deservesc (fig . 11 .2.7). Unele pot avea
11.2.2. Recuperatoare cu placi baterii de preincalzre pentru cre$terea pu-
ter ii termice
.
si
'
reducerea ri scului de
Sunt acelea in care curentii de aer in ghet . Rec up er at oa r ele c u pl ac i
sunt sep arati prin interm ediul unor p laci fun c\i oneaza cu randamente de pana
din o\el, aluminiu, material plastic etc. dis- la 60 ... 70 % $i pierderi de sarcina de
puse p aralel la distan\a redusa. 100 ...250 Pa.
Aerul strab ate placile in curent incru- Pentru alegerea acestor tipuri de recu-
ci$3t sau in paralel $i nu exista nici un tel peratoare, fabrican\ii dau randamentul ,
de contact intre aerul proaspat $i eel evac- de preluare a caldurii perceptibile </>, in
uat. Recuperatorul este un schimbator de func\ie de raportul dintre debitul de aer
-
suprafa\a. In interi or are loc , in m od proaspat $i evacuat (fig. 11.2.8).
Daca aerul evacuat are un continut de
umiditate mai mare d ec at al aerului
proaspat si suprafetele placilor recupe-
2
5 ratorului sunt suficient de reci, pe aces-
te suprafe\e condenseaza vaporii de
4 apa din aerul evacuat, aerul proaspat preia
1 astfel ;;i caldura latenta de condensare
marind randamentul de recuperare.
Fig. 11.2.1. Recuperator de caldura
rotativ(regenerativ): 3 ( ¥ 4
1 - aer proaspat; 2 - aer evac uat; • -.L.
3 - m otoreductor ; 4 - sector purjare;
i 1
-
; ~
l0J
-• 5 - rola cu material acumulator.
Cre$terea acestuia va pu tea ti deter-
minata cu ajutcrul datela furnizate de con-
stru ctorul recuperatorului.
Desi situa\ia este avantajoasa termi c,
exista riscul inghetarii vaporilor de apa in
recuperator si aerul proaspat trebu ie
preincalzit sau amestecat cu aer evacu-
at (fig. 11 .2. 7).
11.2.3. Recuperatoare cu tuburi
term ice
Utili zeaza ca di spoz itiv d e lu c ru
"tubul termic " care este format dintr-un
cilindu inchis etans, in care se af\3 un lichid
la o presiune scazuta de 4-10·5 mm Hg.
Transferul de caldura se fa ce prin
vapori zarea lichidului in partea calda,
de unde preia caldura, $i condensarea
acestuia la partea rece a recuperatoru -
lui, unde cedeaza caldura de condensa-
'
re. Lichidul condensat se intoar ce in
zona ca lda, prin gravita\ie, in cazul
pozitiei verticale, $i prin capilaritate, in cazul
pozi\iei orizontale, dupa care ciclul se
repeta (fig. 11 .2.9).
Tuburile termice pot ti realizate din
otel inoxidabil, cupru, aluminiu, niche! etc.
in functie de agresivitatea gazelor din care
se recupereaza caldura.
5
-In cazul func tionarii orizontale ele tre-
6 •
buie sa aiba pe interior 0 struc tura per-
. ~
'' ' ' -+- meabila cu o buna capilaritate care sa asi-
•''
-
- - _ ).
- gure tr ecerea condensatului din zona
'' '
/

•
'
I - - ' -0 ·a '
/ .
-7 de condensare in zona de vaporizare prin
I~
Llf:.--0
/ .
2- fenomenul de cap ilaritate. Fluidul de
~ ~

1 lucru trebuie sa fie inert in raport cu

'·-
tubul Si•
trebuie sa aiba urmatoarele car-
10 9 acteri stici:
2 - tensiune superficiala mare, udare
Fig. 11.2.4. !nstalatie de recuperare a buna a structurii, vi scozitate mica pen-
- -
caldurii cu recuperator rotativ ?i tru a asigura o buna pompare capi lara;
baterie de incalzire: - caldura latenta de vaporizare mare,
1 - aer proaspat; 2 - aer evacuat; conductibilitate termi ca mare, pentru a
3 3 - cazan de incalzire; 4 - baterie de re- facilita transferul de caldura.
incalzire; 5 - condensator; 6 - compre- Un rec uperator este realizat din mai
Fig.11.2.2. Amplasarea ventilatoare- sor; 7 - mobilier frigcrific; 8 - aer recirculat; multe asemenea tuburi term ice grupate
lor intr-o instalatie cu recuperator 9 - rob inet de inversare; 10 - recupera- in baterie, avand lamele (aripioare) pen-
rotativ: tor de caldura rotativ. tru marirea suprafetei de schimb de cal-
1 - rec uperator de caldura ro tat iv; dura pe partea d ~ aer.
2 - aer proa spat; 3 - aer evac uat. 3 Recuperatoarele cu tuburi termice sunt
1 t 7 co nst ruit e pe ntru debite d e aer d e

-a:; 2
_
...
4
300 .. .30000 m3/h si pot fi utilizate i n

100 1 4
6
u
E
"'
80
- - - "'
(L ,t,
,
~ 50 '"'
a: c '
200 ,c:
100 ~
•
-, . • 0 / +-
/
5
/), ~
~ I
6
~ 20000 • Of)
•
0 ID
• • ".,, . ._;/
E
ill 15000
I
'
-
u

"'
(j)
Fig. 11.2.5. lnstalatie locala de recu-
2• - 0 -... --+7
-- ,_!>- (!)
~
perare cu recuperator de caldura ro-
: 10000 e\u" u
u (000 0 I ~
(j) tativ, cutie de amestec ?i baterie de
.2 5000 I (L Fig . 11.2.6. Agregat de tratare cu
\ ' ' reincalzire:
.0 recuperator de caldura cu placi:
0
ID
0 ' 1 - aer proaspat; 2 - aer rec irculat;
1 2 3 3 ,5 3 - aer evac uat; 4 - aer asp irat; 1 - aer aspirat ; 2 - aer refulat ; 3 - recu-
Viteza aerului [m/s] perator de caldura; 4 - baterie de re-
5 - bateri e de reincalzire; 6 - ventilator
Fig. 11 .2.3. Nomograma de alegere a de refulare; 7 - recuperator rotativ de cal- incalzire; 5 - aer proaspat; 6 - clapeta de
unui recu erator rotativ. dura;B - ven ti lator de evac uare. recirculare; 7 - aer evacuat.
 l. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 11: Recuperarea caldurii

centrale de tratare a aerului (fig. 11 .2. 10a) ca \dura de tip bateri e c u aripi oar e, de ardere etc. (fig.1 1.2.13). Adoptarea aces-
sau in instala\ii individuale (fig. 11 .2. 10b) amplasate in cana\ele de aer evacuat si t ui sistem de rec uperare se face pe
Alegerea recu peratoarelor cu tuburi proaspat. intre cele doua baterii c ircula baza unui calcul de optimizare care ia in
termice se efectueaza dupa metodologii un fluid intermediar care preia caldura de considerare faptul ca sistemul consuma
si nomograme rea \i za te de producator. la aerul evacuat si o transfera aerului energie pentru pompare. Oimensionarea
Recuperatoarele cu tuburi termice pro- proaspat. Circula\ia fluidului intermediar se fa ce conform metodol ogiei propri i
duse de ti-ma SCHUNK se produc in doua se face c u ajutoru\ unei pompe, iar in schimbatoarelor de caldura folosite.
forme constructive: I - care se pot monta schema recuperatoru\ui este introdus un i
pe ca nale verticale (fig. 11 .2. 11a) si II - ventil cu trei cai si o instala\ie de auto-
care se pot m onta pe canale orizontale. matizare (fig .11 .2. 12).
Dimensiunile acestor recuperatoare sunt Ventilul cu trei cai permite limitarea can- Tabe lul 11 .2.1. Dimens iunile recupe-
date in tabelul 11.2.1. tita\ii de caldura recuperata, mai ales, in 1 ratoarelor c u tuburi termice de t ip
Alegerea tipului de recuperator se face perioade\e de tranzitie. De asemenea, a;.rta Schunk
prin utilizarea nomogramei de prealegere i la evitarea fenomenului de condensare sau Tipodi- T H
B
din figura 11 .2. 11b. de inghe\ in bateria de pe aerul evacu- m ensiu- lungi - la\i- inal\i-
Din nomograma din figura 11 .2. 11c, se at, in situatia de iarna, prin reducerea de- mea mea mea
nea
determina viteza frontala a aerului exte- bitului de fluid intermediar care circula prin [mm] [mm] [mm]
rior si evacuat (cadranul A) pierderea de baterii. 880 416
TK 20 970
sarcina a aerului pe cele doua circurte (cad- Sistemul functioneaza bine la instala -
TK 40 1230 1140 546
ranul B) in func\ie de numarul de randuri \iile de ventilare sau c limatizare care
TK 65 1570 1480 7 16
de \evi. Pentru viteza frontala medie utilizeaza numai aer proaspat si nu nece-
TK 100 1970 1820 876
rezultata pentru cele doua debite de aer sita trasee comune pentru cele doua
TK 160 2470 2330 1126
se determina, la numarul de randuri de canale de aer. Sistemul este etans. are
\evi ales, si raportul de debite cunoscut randamente de pana la 60 % si permite
VadV ai, randamentul de rec uperare <P diverse posibilita\i de amplasare: a -
(ca dranele csi 0). comp let separata; b - suprapusa sau in 1 4
linie cu cele doua sc himbatoare de t
11 .2.4. Recuperatoare cu fluid caldura.
intermediar El are, totodata, posibilitatea sa recu-
pereze caldura in serie de la mai multe
Sunt formate din doua schimbatoare de surse cu potential diferit: aer evacuat, gaze

Fig . 11 .2.9. Tub termic :

1 - caldura recuperata; 2 - aer proaspat;
3 - condensare; 4 - perete despar\itor;
5 - evaporare; 6 - caldura evacuata;
7 - aer evacuat; 8 - structura capi lara.

5 2

-6

Fig . 11.2.7. lns talatie locala de rec uperare a cald ur ii utilizand recuperatoare
c u placi:
-1
a
1 - aer aspirat; 2 - filtru pe aerul aspirat; 3 - recuperator; 4 - ventilator de refula - 5 7
re; 5 - evacuare condensat; 6 - clapeta de recirculare; 7 - motor electric;
8 - filtru pe aerul proaspat; 9 - ventilator de refulare; 10 - baterie de reincal zire;
11 - aerul refulat; 12 - aer proaspat; 13 - aer evacuat.

Debit de aer
ro
e:..
><ll 300 f---f--1--jf--f-+-+-+---+-- -+-- --'h
c
"() 250 1---+----t-+-+-+<:)
a;
~2001----+--t---1---,_,,.~---+---+----+-~rr--+r+-..,._.,r-+-~
D
Fi g. 11.2.1 0. lnstalatie de v entil are
~ 1 5 0 t----+--l---•_,_...._._.__ _-+---+----+--+---t+--+---il--+--+----t avand recu peratoare cu tub uri ter-
<D
D mice:
ill a - ins talatie centrala;
Q 100 ~-+---~~~~---+---+----+--~~~~~-+-~ b - instalatie locala;
103 3 5 8 10 15 40 50 60 70 80
1 - aer aspirat; 2 - recuperator cu tuburi
Randamentul de schimb de ca ldura perceptibila <1> [% I
termice; 3 - aer evacuat; 4 - aer proaspat;
Fig. 11.2.8. Exemplu de curbe c aracteristice pentru recuperatoa re c u p laci: 5 - bateri e de reincalzire;
V"; - debitul de aer evacuat; Vae - debitul de aer proaspat 6 - aer refulat; 7 - filtru.
276 Capitolul 11: Recuperarea caldurii I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

2,5 3,5 11.2.5. Pompe de caldura

1 1,5 2 4
Asigura transferul de energie de la o sur-
, sa de caldura cu temperatura coborata
(sursa rece) catre un mediu cu tempe-
ratura mai ridi cata (sursa calda).
Acest lucru este posibil prin inter-
·-· -+·-·-· . . . . mediu l unui compresor frigorific $i al
unui fluid fri gorific care trece ciclic prin
stari le lich ida $i gazoasa (pompa de
i caldura termodinamica) sa u cu ajutorul
efectului Pel tier (pompa de caldura ter-
moelectrica). Pompa de caldura poate fi
utilizata pentru recuperarea caldurii de la
aerul evacuat din instalatiile de tratare a
aerului.
E 1,11,21,3 Pompa de ca ldura termodin amica
E 10,80 0,750,70 0 65 0 60 0 55 0 50 0,45 0,40 0,35
N poate utiliza diver$i agenti in procesul de
N 15 Randamentul de rec uperare a caldurii recuperare a caldurii, motiv pentru care
(]) 3 RR- perceptibile (pentru pas 1= 2,2 mm)
~ 4 RR-Pt--+- 1-+ f-+-1-- 20
~

ro exista mai multe tipuri de pompe de

n. Cz
3 5 RR -\'tt--f-+ -Q
30 <l
2!.ru 9 ~~-k\-\*"'=+-+
8 RR .\\-\
'"'c I
__ I I
u
t-+- t-- 40 0
~
I I--
. ro
~ 50 (])
I I
z Q) 3
60 u I I
ro
80 <lJ
~
Q)
I I
- 100 '2 I I a
Q)

130 n.
1- -
- -- -- -
- I
(1)

150 I I
~- 200 I I
'*-'+\\--- 250 I I
B 1- -+- +--h-+'"+- .,L.!._ 300
I - - II
H 1
•
b
Fig. 11.2.12. lnstalaf ie de ventilare
11
utilizand recuperatoare cu fluid
~"- - -- - - - - - I
intermediar:
'll/~ 11~/- - - - - I
a - schema instala tiei;
l+u-
II_ 1·1 LI b - variatia ternperaturii in sistem;
I I 1 - aer proaspat; 2 - aer refulat ;
- - - - - ---------·- · Ji 3 - aer aspirat; 4 - aer evacuat;
~----=------ -

4000 5 - pompa; 6 - apa.

B
TK 100 - 2000
TK 65 -~

TK 40 · . • I
I
TK 20
;::;:::: - 6 .... .-.. .. .. ...-
6 . . . -
A1 1,5 2 2,5 3 3,5 4
Vi teza frontala [rr1/s]
C1
.
TK 20 -- .,.:-:
L
. ... -: ·
."
...... - 5
TK 40 .
..
' " 'I--
---
~ .-:. .. ~
TK 65 -·
=p
'--{-..
: ..

4
3
TK 100
'
-
--·
-
Fig. 11 .2.13. lnstalafie de recuperare
TK 160 ,_. a caldurii de la mai multe surse cu
'' ==F:f ' potenfial diferit
' ' '
Tip 2000 4000 6000 8000 10000120001400016000
Debit de aer V [ m3/h] {Ansamblul REIMS 2000 FRANTA):
1 - aer introdus (corp A, B. C);
b
2 - aer evacuat (corp A, B, C);
Fig. 11 .2.11. Recuperat or d e caldura cu tuburi termice SCHUNK: 3 - aer introdu s (corp D, E);
a - elemente constructive (a 1 - canal vertical; a2 - canal orizontal); 4 - aer evacua t (corp D, E);
b - nomograma de prealegere; c1; c2 - nomograma alegere; 5 - gaze de ardere;
Vae - debi t exteri or, Vai - debit de aer evac uat. 6 - baterii cu gaze de preincalzire.
 . de ventilare si. climatizare
I. lnstalatii Capitolul 11: Recuperarea caldurii

caldura: aer - aer; apa - aer; apa - apa; ra 11 .2. 17 (sagetile din figura indica sen- - numarul anual de ore de fun cti onare
sol - aer (fig.11. 2. 14). sul de circu la\ie a agen tului fri gor ifi c in a pompei este im portant;
Pompa de caldura aer - aer este cea perioada de incalzire) - exista necesitati simultane de caldura
mai utilizata in instala\iile de climatizare, lnversarea c ic lului ma$inii frigorif ice se si frig .
in special, la sistemele de climatizare locale poate fa ce cu: doua vent il e de la Pompa de caldura termoe lectrica uti-
(de fereastra sa u spl it). Princ ipiul de minare ; un singur ventil de lam inare. lizeaza termoelemente realizate din doua
functionare al pompei de caldura aer - aer Exista instala\ii in·care inversarea se face metale diferite, sudate impreuna la capete
este dat in figura 11 .2. 15. lama , aerul doar pe partea de aer, fara nic i o modi- (termocup lu). La trecerea unu i c urent
proaspat este inca!zit la trecerea prin ficare a circuitu !ui agentulu i frigorific . continuu prin circuitu! format dintr-un
condensatorul ma$inii frigorifice, iar aerul Recuperarea caldurii cu ajutorul p om- termocuplu , una din suduri se race$te
evacuat se race$1e in vaporizator, caldura pei de caldura este o solu\ie oneroasa, absorbind ca ld ura (s udura rece) iar
Jatenta de vaporizare fiind cedata aeru - trebuie adoptata doar in situa\ia in care cealalta se incalze$te, cedand caldura
lui proaspat. in situatia de vara, ciclul rnasinii nu se poate aplica alta solu\ie de recu- (sudura calda). Fenomenul a fost sesizat
frigorifice se sc himba, aerul proaspat perare $i doar in urma unui studiu de de Jean - Charles Athanase Peltier in anul
fiind raci t in vaporizator, iar eel evacua t rentabi litate. 1834 $iii poarta numele.
es te incalzit in condensatorul ma$inii 0 pompa de caldura devine ren tabila in momentul actual se utilizeaza pen-
frigorifice. daca: tru realizarea term oelementelor. tehnica
0 asemenea pompa devine rentabila - tariful energ iei electri ce este intere- sem iconduc tor ilor unde sudurile sunt
can d necesarul de fri g $i eel de caldura sant; inlocu ite c u jo nctiunil e dintre un metal
sunt aproxima tiv egale, lucru p osibil - costul altor tipuri de combustibil este donor de electroni (n) $i unul acceptor (p)
iarna, in cladirile in care degajarile de cal- comparabil ; (fig. 11 .2. 18), jonc\iunile pot fi calde sau
dura de la sursele interioare (iluminat,
ma$ini cu actionare electrica) sunt impor-
tante. in general insa necesarul de caldura
nu este egal c u eel de frig $i p entru a
asigura o functionare constanta a ma$inii 2
fri gorifice se completeaza instalatia cu o
instalatie de acumulare a caldurii sau frigu-
lui. in figura 11 .2. 16 este redata o insta- 5
la\ie in care condensatorul $i vaporiza - !
torul ma$inii frigorifi ce sunt realiza te in 7 6
constructie dubla. Vara, surplusul de
Fig. 11 .2.16. Pompa de caldura cu con-
caldura este evacuat prin turnul de racire '
densator ~i evaporator dublu pentru o
iar. iarn a, necesarul s up Ii men tar de
retea de incalzire cu recuperarea
incalzire este preluat din panza de apa
complementara a caldurii de la aerul
freatica sau de la aerul evacua t, iar sur-
Fig. 11.2.15. Principiul de evacuat:
plusul de a.pa cairn poate fi stocat In recip-
functionare a pompei de caldura: 1 - turn de rac ire; 2 - condensator;
ien tu I de acumulare.
1 - aer proaspat; 2 - incapere; 3 - con- 3 - retea de incalzire; 4 - aer evacuat; 5
Pompa de caldura poate fi utiliza ta la
densator; 4 - vaporizator; 5 - compresor; - vaporizator; 6 - put de reinjecti e;
instalatiile de c limati zare cu ejecto-con-
6 - aer evacuat; 7 - ventil de laminare. 7 - foraj; 8 - acumulator.
vectoare c u 4 conducte sa u cu sis-
temele de climatizare multizonale, figu -

- -
int. ext.

12 -
~l~~~~
- 7
i
'~~
c

3 -
x~ ~c.-=--£>!0-~~~~~~~~~-H--1
4 6

Fig. 11.2.17 lnstalatie de climatizare multizonala cu pompe de caldura :

- robinet de reglare (regleaza debitul bateriei de incalzire); 2 - robin et de inc hi -
dere pentru instalatia de racire; 3 - robinet inchis in perioada de incalzire; 4 - robinet
Fig. 11 .2.14. Tipuri co nstructive cu
inch is in perioada de racire; 5 - rob inet desc his in perioada de incalzire; 6 - regu-
pompe de caldu ra :
lator al presiunii de vaporizare la bateria de racire in perioada de incalzire; 7 - acumu-
a - aer-aer; b - apa -aer; c - apa-apa;
lator; 8 - dispozitiv de inversare; 9 - vaporizator; 1D - condensator; 11 - centrala
d - so/ - aer.
multizonala; 12 - robinet cu flotor; 13 - li chid.
~----------------~
 278 Capitolul 11: Recuperarea caldurii
reci, dupa sensul curentului elec tric care
le strabate. Un asemenea termoelement
este similar unei instalatii frigorifice,
jonctiunea calda avand rolul de detendor
- evaporator, iar cea rece, de compresor
- condensator. Un ansamblu de aseme-
nea termoelemente formeaza o baterie
Peltier si' a fost utilizata in realizarea unor
aparate de climatizare de apartament
(fig.11 .2.19).
Bateria Peltier este amplasata intr--0 car-
casa care are la partea superioara o
grila de refulare orientabila, iar la partea
inferioara, o grila de aspirare cu un filtru
de aer.
Panoul din spate al carcasei are, de ase-
p
c
tn
,,,
1 intermediul unui sistem de reglare - 2, a
. 3 - schimbator de caldura; 4 - aer inte-
Fig. 11.2.18. Termoelement Peltier:
1 - izolatie; 2 - jonctiune calda;
3 - jonctiune rece; c - cald ; r - rece.
3~ ~-
, - ... 4 - -
,
2 e:-_ - - -
El
I
1: <'.'.'.,,...
7 -c: B
I
Fig. 11.2.20. Aparat ter111inal de inducfie:
1 - aer primar; 2 - dispozitiv de control
al presiunii statice; 3 - baterie de incal-
zire; 4 - clapeta de aer primar;
5 - clapeta de inductie; 6 - servomotor;
7 - termostat; 8 - lampa; 9 - aer indus;
10 aer refulat; 11 - aer aspirat.
I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare
menea, doua guri de aer pentru aerul ex- elementele fiind amplasate cu jonctiunile
terior. Circulatia aerului in aparat este rea- de acela$i tip pe aceea$i parte a aces-
lizata cu ajutorul a doua mici ventilatoare tuia. Aparatul functioneaza, atat vara
axiale. Carcasa este divizata la mi~oc printr- cat $i iarna, prin inversarea sensu lui
un perete izolant, vertical, etan$, termo- curentului electric ce strabate termoele-
mentele. Vara, jonctiunea calda se afla in
partea din spate a aparatului, cea rece,
pe partea din fata a acestuia permitand
2 racirea aerului interior.
larna, functiile jonctiunilor se schimba
_ prin inversarea sensului curentului elec-
: tric, aparatul functionand ca o pompa de
4- +------ :=t: I caldura.
'
I 11.2.6. Alte tipuri
5 ----------
de recuperatoare
8
* Aparate terminale de inductie
6------ Pentru recuperarea caldurii de la surse
mici (lampi de iluminat) se poate utiliza
i p un sistem local de recuperare cu termi-
nale cu inductie (fig. 11.2.20).
Aparatul are o clapeta - 1, care pastrea-
Fig. 11.2.19. Aparat de climatizare cu
za debitul de aer primar, constant, prin
termobaterie Peltier:
1 - grila de reful are; 2 - termoelement;
presiunii statice, o baterie de preincalzire
- 3, doua clapete de aer primar - 4, $i de
rior; 5 - ventilator interior; 6 - filtru de aer;
aer indus - 5, actionate de un sistem de
7 - aer proaspat; 8 - perete despartitor;
reglare - 6, comandat de un termostat de
9 - aer evacuat; 10 - ventilator exterior.
camera - 7.
Aerul recirculat de sistem este prelu -
..._,,/ 9 at din plafonul fals $i este aer incalzit
- 5,(
~
'
_:,_--, 10 5 6
datorita degajarilor de caldura de la ilu-
<;;- -' ''
•, \ 9 ': '
1
'
/ r- - - - - -- 2 minat.
' <'.. • .. •
' ' ''
' ------: --~- ·
I ·: · ·--. -~-::: • Ventilator capilar
6{0
' . '
..;= :. ''
Este un ventilator tangential cu rotorul
' poros din poliuretan (fig. 11.2.21) care per-
t 7rTI 4 3 mite schimbul de caldura perceptibila $i
~ --
- - - - ~-
latenta cu randamentul de 40 ... 50%.
- - - - r
Separarea dintre aerul evacuat $i eel
7 proaspat nu este absoiuta $i exista $i trans-
fer de aer intre cele doua curente. Rotorul
Fig. 11.2.21. Ventilator capilar: trebuie curatat la anumite intervale de limp.
1 - aer proaspat; 2 - aer refulat; Ventilatorul are debite de pana la
3 - aer aspirat; 4 - aer evacuat; 20000 m 3 / h $i este, relativ, cunoscut $i
5 - rotor; 6 - separare; 7 - carcasa. : utilizat in aceasta perioada .
 ; .

I. lnstalatii de ventilare si climatizare

' '

Capitolul 12
Reglarea automata
 280 Capitolul 12: Reglarea automata I. lnstalatii
•
de ventilare si
'
climatizare

12.1. Probleme generale cula t, evacuat) a le instala\iilor d e venti -

lare sau climatizare.
lnstalatiile de reglare automata, aferente Pe baza schem e lor tehnologice d e
instalatiilor de ventilare sau climatizare, reglare, se realizeaza instala\iile de autom-
asigura in orice perioada a anulu i para- ati zare aferen te inst alatiil
•
or de ventilare
m etrii aerului interior (temperatura, umi- sau climatizare.
ditatea relativa, concentratie de C0 2)
care sa nu se abata de la valcrile prescrise. 12.2. Elemente de reglare a
Autom atizarea instalatiilor de ventilare sau debitelor de agent termic sau
climatizare este necesara din consider- de aer
e nte economice, dar $i pentru faptul ca,
manual, nu este posibila reglarea diverselor • Ventile de reglare
- . .
m ar1m1. Ventilele de reglare a debitului de agent
lnsta latiile de auto matizare intervin, in termic au constructii diferite (fig. 12.2. 1)
cazu l d e fata, prin reglarea debitelor de :;;i pot fi intalnite in montaje dintre cele mai
agenti termici (apa calda, apa racita) ce diverse (fig. 12.2.2, fi g. 12.2.3).
alimenteaza sch imbatoarele de caldura Calc ulul :;;i alegerea ventilelor, carac-
(baterii de ·inca lzire, baterii d e racire) teristicile, autoritatea si•
indicele de trans- • Clapete de reglare
sau a d ebite lor de aer (proaspat, recir- fer al acestora sunt tratate amanuntit in Se folosesc pentru a modifica debitul
sau presiunea aerului. Pot fi constitu ite
- spre Bl
dintr-un singur element de reglare sau din

- :=ui m ai multe elem ente, ac\ionate simulta n

sub forma de jaluzele paralele sau opuse.
1-+ _J 2 ~ 51 ..r.._uc--, Montarea in instala\ie este aratata in figu-

]¥; . . . ~re de la Bl
ra 12.2.5.
- Caracteristica deschiderii c lapete lor
2-+ :::'....:I
a reprezinta CTn func\ie de unghiul clapetei)
raportul dintre sec\iunea libera de trecere

•
I a aerului si . sectiunea
. la deschiderea
1 completa. Unghiul de reglare: a = 0° la
I
i c la peta inchisa; a = 90° la clapeta
deschisa (fig. 12.2.6).
- Caracteristica rezisten\ei c lapet elor
(fig. 12.2.7) exprima dependen\a dintre un-
f
ghiul clapetelor a :;;i coeficientul d e re-
zisten\a locala E,
Fig. 12.2.1. Tipuri constructive de ventile de reglare: Val oar ea a pentru clapeta complet
a - secvential; b - de trecere cu 6 racorduri; c 1, c2 - de trecere c u 4 racorduri; deschisa oscileaza, in fune\ie de construc\je
d, e - cu 2 cai; f - cu 3 cai; g - cu 4 cai; $i de numarul de lamele, intre 0,20 :;;i 0,50.
1 - apa rece; 2 - apa calda. Pierderea de aer la c lapeta d eschisa
este uneori clestul de mare, 5 ... 20 % din
''
, debitul maxim. Momentul de rotire al
,'
.• ' . ITl !31 --;R clapetei M depinde de viteza aerului :;;i de
0 9 - ' '
' ,'
'.
o : •
fortele de frecare din !agar :;;i c lapete. Se
e - 0 -- 0
'
'
'
~~
, .
- - _..,L
- - - poate considera c u ap r oximat ie
•
'
•
- '
• 0
Bl/ BR
0 Bl / BR '
' .:-t
.•
.. / - - - - -- M = (10 ... 20)A, [N·m] (A - suprafat a
' 0
0
' ,' ..
' .. ..._ -
t ' 0
0 '
,' . - - -
• •'-
-
0
•
•
-0 '
' •• :~
") M p p
•' --
- -- ·- - ___.. - - - - - - -
•
.
- - - - - - - - ....._ ~
-
-- t f
•
' • ,
•
•

•
' .
.. . --·.
- -
[:::L E1-
'
'
+-
•
•
+--

a b f • \ •

Bl \\. t• Bl \ t•
•

'
•'
...-----.----.-[]
..
. •
• '•
. ..
.
I ( ITJ .--· ---- .
•
• - - -
•
J - - - ...._ _ - -
•
' - -I
_'\!_
•
--~ - - -
-- I '•
•
• '
• I '•
M
..
' '• I .
- .- - '
• ..•• 0
BR • a
~

• •------ • 0
• ' '' .
0 I I •

t • 0 .• '. +--l-1-;.'_..:._,_-!---Jco:l rh p M, M
•
'•
+ 0
• 0
Bl/BR •
' '•
•
.
•
,
I '• . .' ,
• ~ +-- ~

• - -• ' • I '• . y • ,__:;

• . 0 •
'
t • '
• .- Bl I ' : •
'
' t
0
- '·' -~
\' CD:P
- - 0
'
.' '•
•
• ..
Ii -
I ::
Bl
•
+• Bl •
•
I~~ ----=
' . ' '
·---· • '
•
•
t• t'•
'
- - • - - .! - - - - - - - ~ - - - - - I '' • • •
•
_,. - ,. - .,. _ - . - _,.... - ...,... ~;- - .,, - I I •
' -
'
-
1-->- '--- L~ -
- •
:_ - - : - ~ - - --+ - - -
•
' t t • - ' -
h
c d e
Fig. 12.2.2. Schem1 ; de reg Iare pen-
Fig. 12.2.3. Scheme de reglare a climaconvectoarelor/ventiloconvectoarelor: tru baterii de incalzire:
a - 2 conducte; b - 3 conduc te; c - 4 conduc te; a - reg/area debitului;
d , e, f - 4 conduc te :,;i 2 schimba toare de cald11ra . b - reg/area 1mestect1/ui.
 L lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 12: Reglarea automata

frontala a clapetei jm2]) reglare/inchidere; CA - camera de amestec; umiditatii relative nu este ceruta. Schema
- Liniile cara c teri sti ce ale deb itului. F - filtru de praf; B - bateri e, Bl - baterie de reglare este indicata in figura 12.3. 1.
M odificarea debitu lui este posib ila atun - de inca lzire; BR - baterie de racire; BPI Termostatul T poate fi montat pe cana-
c i cand clapeta are o anumita rezis- - baterie de preincalzire; BR ! - baterie de lul de refulare, de evacuare (ca in figura)
ten\a fata de rezistenta totala a retelei de reincalzire; CU - camera de umidificare; sau in incapere. incalzirea aerului se
cana le. in fi gura 12.2.8 sunt aratate lini- PC - pompa de c ircula\ie; RG - regu la-
ile caracteristice de debit in functie de un- tor ; RGT - regulator de temperatura;
ghiul de reglare a si de RGU - regulator de umiditate; VI - ven- 100
til ator de introducere; VE - venti lator de \ VJ
~,~, v
<p = - - evacuare; V - ventil; VCM - ventil de co- ~ 80
\ / I
/\P,nst I/ J
mutare vara-iarna; T - termostat; Tv• T; - ·~
/ v
(rapcrtul dintre rezisten\a clapetei si rezis-
ten\a in stala\i ei).
termostat pentru vara, respectiv, iarna; TC
- termostat de camera; Tm - termostat de
TI
:.c
CJ
(/)
60

/
I /- >--- - 2

-{g 40 /
minimum; TM - termostat de maximum;
I/ /
12.3. Reglarea instalafiilor TP - termostat de protectie impotriva .2
I ./
0 20
cfe ventilare inghetului; TPR - term ostat de punct de Q_
ro
/
roua; H - higrostat. a: 0 lt-....-
La schem ele tehnol og ice de reglare a • Reglarea instalatiilor de ventilare cu 0 20 40 60 80 90
instala\iilor de ventilare si cl imatizare se incalzire Unghiul de reglare, a[ 0
]

folosesc nota\iile: incalzirea incaperii se realizeaza cu cor-

I - aer reful at (introdus in incapere);
E - aer exterior; Ev - aer evacuat in
exterior; R - aer recirculat; C - clapeta de
Fig. 12.2.6. Raportul deschiderii
puri statice sau printr-un alt sistem astfel
clapetelor de reglare:
ca varia\iile de temperatura ale aerului nu
1 - jaluzele paralele; 2 - jaluzele opuse.
sunt nici mari, nici rapide, iar reglarea

•
c d
b
Fig. 12.2.5. Montarea clapetelor de reglare:
a - camera de amestec simpla;
Fig . 12.2.4. Scheme de montare a ventilelor cu 3 cai: b - camera de amestec dub/a;
a - debit variabil de agent termic; c - jaluzele opuse pentru bateria de incalzire;
b - debit constant de agent termic; d - jaluzele opuse pentru bateria de incalzire $i pentru
c - pompa de circulatie in circuitele primar $i secundar; by-pass;
1 - sursa; 2 - consuma tor. 1 - aer exterior; 2 - aer recirculat; 3 - aer evacuat:
4 - aer refulat.

100
~ 50 '\ '\
~
c 80
<l>
u;
-~ 10
~1"~ 5 "" " ~
!"-.. I"\..
~
/2
~
e....60 +--+--
x

~ r"-<
LJ ro ro
/ E
28
c - 1 :) 40 + -- •- -+-t--r-11·
Q
Oi
0
0
0,5
" """
0
0 20 40 60 80 90
Unghiul de reglare a [ 0
]

15 30 45 60 75 90
Unghiul de reglare a j0 ]
15 30 45 60 75 90
Fig. 12.2.7 . Coef icientu l de a b Unghiul de reglare a [0 ]

rezistenta locala la jaluzele: Fig. 12.2.8. Linii caracteristice pentru debitul de aer:
1 - jaluzele paralele; 2 - jaluzele opuse. a - ja /uzele opuse; b - jaluzele para/ele.
282 Capitolul 12: Reglarea automata I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

poate face cu o baterie sau CLJ doua baterii ta ta, iar B l 2 fu nctioneaza la intreaga 25 .. . 26 °C instala\ia lucreaza, de regula,
legate in paralel. La pornirea ventilatorului capac itat e. P en tru te > t 0 , B l 1 es te nu mai c u aer exteri or. Pentru rest a se
se desch id c lape ta d e aer exterior, c la- i nchisa, iar Bl 2 fun ctioneaza c u capaci- ve dea fi gura anterioara.
peta de p e canalul de evacuare $i ven- t ate variabila, la le = t; este decuplata $i • Reglarea instalatiilor de ventilare cu
tilul V al bateriei de incalzi"e. La modificarea B l2. i incalzire $i umidificare
tem peraturii aeru lui exterior se modifica • Reglarea instalafiilor de ventilare cu , Umidificarea aerului se poate face adi-
debi tul de agen t t ermic $i , respec tiv , incalzire $i amestec 1 abatic, folosind o camera de pulverizare

sarcina de !ncalzire a bateriei ca 1Jrma- T errnostatu! T se monteaza pe canalu! sau cu corpuri de umplutura cu pomparea
re a compararii valorii "citite " de T cu va- de evacuare (termostat de canal) sau i n apei in circuit inchis (fig. 12.3 .4), sau izo-
loarea prescr isa. Term ostatul TP , de i ncap ere (term ostat de camera), figura termic, folosind injectarea de abur viu in
protectie impotriva inghetului, la temperaturi 12.3.3. CLJ"entul de aer sau chiar in inc3perea ven-
ale aerului < + 5 °C, opre$te ventilatoru l, Termostatul Tm · de minimum , montat tila ta.
inchide clapeta de aer exterior si deschide pe canalul de refulare impiedica refularea Higrosta tul H - montat in incapere
ventilul V. Pentru canale mari, cu suprafata in i ncap ere a aerului c u temperatura sau pe canalul de evacuare - porneste sau
> +2 m2 sunt necesare 2TP . mai mica decat o anumita valoare (de ex.: opreste pompa de circulatie PC dupa cum
Pentru imbunatatirea reglarii se uti- + 15 ... 16 °C). Termostatul Tv. de vara, umiditatea relativa din incapere scade sub
lizeaza, c u mai mult succes, schema inchide progresiv c lapetele de aer exte- o anumita valoare minima prescrisa sau
indicata in fi gura 12.3.2, in care incalzirea rior si evacuat , la cre$terea tempera- cre$te peste valoarea maxima prescrisa.
aerului se face cu ajutorul a doua bater ii turii exterioare p este o anum ita valoare La um idificarea izotermica H actioneaza
B l 1, 8 12. Bateria Bl 1 este aleasa pentru (de ex., 29 ...30 °C) $i desch ide core- asupra ventilului de pe con duc ta de
incalz.rea aerului de la lemin pana la o tem- spunzator clapeta de aer recirculat, iar ter- abur, inc hizandu-1I deschizandu-1 dupa
peratura interrnediara to aleasa, de proiec- m ostatul Ti, d e iarna, realizeaza acela$i caz.
tan t, astfel incat fiecare b aterie sa asi- lucru la scaderea temperaturii exterioare • Reglarea instalafiilor de ventilare cu
gure jumatate din necesar.
. .
sub 0 anumita valoare (de ex., -5 ...-10 °C). rac1re ~1 uscare
-
Pentru ~ < to. Bl 1 functioneaz.3 cu intrea-
-lnchiderea c lap etelor nu est e completa Uscarea aerului se obtine cu ajutorul
ga cap acitate, iar Bl 2 c u capacitate vari- p entru a se p ermite preluarea debitului unei b at erii care s• i racest •
e aeru l in
•
abila. La ~ = to bateria Bl 1 este deconec- 1 m inim de aer proasp at. lntre 15 ... 16 $i perioada de vara (fig. 12.3.5). Termostatul

t> . .• . I RG ----- ---- -- --- ---------- -- --- - -- - --- -. ·- -. -.. --. . ------··· ---.
• :···-·--------··:
0 .. .... :: ~--··· ············· ·· ·· · · . ·. . , ,9 v. :
,. ·· - -0 REL EU : · . ~ . -, Bl1
V : TP . : E D OTe + ·
+/
- l ncaperE T :
~
Ev ¢ D )5 ' I ¢ :::::::;-;::::;:::::i·¢ ~ ' I
~
I •
E ' I~ 1
')
~ ,~ '( VI : \ q . •
C '--' Bl2
,....., 6. TP
' I/
\ ·1
F Bl . c
. Fig. 12.3.2. Schema ~~ ¢ ,·; I~~ lncapere
IC I ·····-····· -······-········-·····' •
···· · ··-- ---· ..,._ .. :.i.: ~
..
tehnologica de reglare
automata a unei insta- ·o_ v7c_ ....... :
Fig. 12.3.1. Schema tehnologica de reglare lafii de ventilare, ·-------------------····----···-·· ·· · · ··· ···

@T
'
•
c .+
automata a unei instalafii de ventilare, folosind
1 baterie de incalzire.
folosind 2 baterii de
i ncalzire.
Ev< 111 I
• I
•

u- - - - - - - - .'
. J
.. __. .. _-cp-__ . _. _ _ . _ . . _. . _ . __. ._ ._P.
.
.: /
.
. .....
. . . RG
.: : .: :__ -·--·-------------·--·--· . c ·····--·----------------·-·······-·-········ E:J
j<:; ,,. ._ VE : . . . RG

, Ev
' . ..
- ,~~ . ..-... : '. '. r.====::;-, .
.
' E . . . .•
- -- --- --- . -- ... - - - . .. -- . .. -- ---- .... . •
--······-·············
...... ... .. .... ---- -- --- -·-··
: (D7; =
RH>'<~
~~ - • •
'.. · · ···: · C h R lncapere
.. ~TP
r.==== i :•
..
•
--·---. •
. . _. . lncaperE :
EI ~ @¢=T=::c:> <>
TT ·' '\/ \
f C I ,0 ' > ,---"'., VI
"t
I' CP T
Tv Ti I~ I Ti '----'-..J''-'--
/ '--''--t-:--'-;tt-- --' l.~, I T
F
CA F Bl [BJ
CA Bl PC
-- -- · .. .. . .. . ... · · · ········- - ·-·•

Fig. 12.3.3. Schema tehnolog ica de reglare automata

pentru o instalafie de venti lare, funcfion and cu aer Fig. 12.3.4. Schema tehnologica de reglare a instala!iilor
proaspat ~i recirculat . de ventilare cu incalzire ~ i umidificare.

.. rcJ ..
.T
u . . . . . . .. .. u .. .. . . . .. .... ~
....... . .
• • • JRG :,· ·C¥J . .... . . . . . .... . . . ~. f'.> ... .. .. RG . ' '
J

Ev¢=;
.
- 11 E .
:. :. .. E~ • - VE .. .
. . .. . ....
. ·- - .. · ·········-- ....... .
9·:::.·::::.·::::::::::::::::::::::::.-_; ' .... -...... ··- ·-. -. -...... , : . . ..... ... . . . .. .. . .... . . . .
. .
·· C - ; R -N-- V2 9 · · -· ' .. C - • -+ V2 o·· ····· .. .. .. '
. V1 lncapere .• .• R V1 : TP1 . :
..- . ' . '
~

EI T I ~- --..
'' + @~ <> 9 .;. E•
± T
••<'.> . ~: \)
\
/1 \, +' ~I
@ F:::: h::apa-e
¢
Ti L__L...-<v..Ll.1-".._L..J._ ___,-mT~ I HT Tv T; L.......L....Ll-'--'-_L-'---_, Tm T
CA F BR Bl CA F Bl BR

Fig. 12.3.5. Schema tehnologica d e reglare a instalafiilor Fig. 12.4.1. Schema tehnologica de reglare a instala!iilor
de ventilare cu racire ?i u s care. de clim atizare p a11iala.
 I. lnstala~ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 12: Reglarea automata

T montat p e ca nalul de evacuare sau in
incapere ac\ioneaza ventilul V2 al bateriei
de incalzire Bl si, secven\ial, ventilul V 1
al bateriei de racire BR (sau evaporatorului
instala\i ei de racire). Pe canalul de refu -
lare sunt prevazute un termostat de mi -
nimum T rn $i unul de maximu m TM ·
Higrostatul H acti oneaza asupra ven-
tilului V 1 al bateriei de racire daca umi -
ditatea relativa a aerulu i interior este
prea m are (fi g. 12.3.5).
12.4. Reglarea instalafiiJor
de climatizare parfiala
turii aerului refulat formeaza un c ircuit de
reglare auxiliar Pl care regleaza toate per-
turba\iile intervenite. Circuitul principal de
reglare P cu temperatura aerului incaperii,
ca marime reglata, determ ina valoarea
prescrisa careia ii este subordonat circuitul
de reglare auxiliar Pl. Cu cresterea tern -
peraturii aerului din incapere se regleaza,
proportional, temperatura aerului refulat,
mai jos $i invers. Temperatura aerului refu-
la t se reg leaza la o valoare minima.
Se mn alul de reg lare a c irc uitu lui de
reglare a aerulu i refulat ac \i oneaza, in
secven\e, asupra aparatului de reglare (10)
17
t===:;:::tiO incapere
climatizata
3
D

• lnstalatii ob i:;;nuite
Terrnostatul T, montat pe canalul de eva-
cuare sau in incapere, ac\ioneaza secven-
\ional ventile V 1 al bateriei de incalzire si,
respecti v, V 2, (fig . 12.4. 1) al bateriei de
racire. La scaderea temperaturii sub va-
loarea prescri sa, trnin - in situa\ia de iar-
na, se deschide V 1 si se inchide complet
Fig . 12.4.2. Schema tehnologica de regl are a unei instalalii de climatizare
V2 , iar la cresterea temperaturii interioare
paf1iala, cu controlul temperaturii ~i al C02:
(vara) peste o anumita temperatura pres-
1 - senzor pentru aerul refu lat; 2 - senzor pentru aerul evacuat ; 3 - traduc tor de
crisa trnax• se deschide V2 inchizandu-se
C0 2; 4 - senzor pentru aerul exterior; 5 - poten\iometru activ ; 6a, b - amplifica-
complet V1.
toare secventiale; 7 - regulator in cascada P + Pl; 8 - unitate de c up lare a pom -
Temperatura interi oara oscileaza per-
pei; 9 - senzor de protec\ie impotriva inghe\ului; 10 - ventil c u trei cai pentru bate-
manent, in fun c\ie de temperatura exte-
ri a de incalzire; 11 - venti l c u 3 cai pentru b ateri a de rac ire; 12, 13, 14 -
ri oara, intre trnin si trnax· Restul comen-
servomotoare pentru c lapete de reglare; 15, 16, 17 - micromanometru diferen\ial
zilor sunt la fel ca in schemele precedente.
(suprave ghetor) al diferen\ei de presiune.
• lnstalatii cu controlul C0 2 (Fig.12-4.2)
Senzorul de pe aerul refulat (1) side pe 35
aeru l evacuat (2) sesizeaza temperatura
aeru lui refu lat si, respectiv, temperatura
aerului din incap ere. Regulatorul (7) im- Mv
preuna cu bucla de reglare a tempera- 30

h
35

C';
N' ; ?- ' I
'1

10 -

Fig . 12.5.4. Reprezentarea pro-

- 10
cesu lui de tratare compl exa a
aer ului de c limat izare pentru
0 5 10 15
instalatia din f ig. 12.5.3.
- 15
Fig . 12.5.2. Reprezentarea procesu lui de t ratare complexa
a aerului de cli mat izare pentru instalatia din fi g. 12.5.1.
0 5 10
 284 Capitolul 12: Reglarea automata I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

al BI $i asupra servom otoarelor ( 12), 20 ... 2 1 °C; vara 24 . .. 26 °C), regulatorul ren\e mari de temperatura t 1 - t 2 , (7) co-
(1 3), (14) ale clapetelor. (7) comanda secvential (10) $i, respectiv, manda deschiderea completa a (Bl) $i CRR
La traductcrul extern, pentru valorile pre- ( 11 ). ' si le mentine asa pana se atinge diferenta
scri se , se regl eaza debitul minim de aer - VARA - pe baza indicatiilor (2) regu - de temperatura de calcul;
proaspat. Traductorul d e masurare a latorul (7) comanda ( 11) deschizand mai - daca temperatura t 1 (sesizata de
C0 2 (3) masoara concentratia de C0 2 din l
mult V2 daca ti tinde sa creasca sau (1)) tinde sa scada sub o anumita valoare
-1ncapere.
- inchizandu-1 daca ti sesiza t de (2) tinde I (de ex .: 16 ... 17 °C) (7) COmanda (10) $i
La dep3$irea valorii prescrise, reg la ta sa scada; : se deschide partial V 1;
pe amplificatorul secvential (6) clapeta de - la punerea in functiune, cand - la temperaturi exterioare scazute
aer exterior se deschide continuu . Pompa diferenta de temperatu-a intre (2) $i ( 1) este (sub -5 ... - 10 °C) se inchide partial CR1
proprie a Bl, dupa necesitati, se cupleaza mai mare (pesl e DI = ti - le de calcul) se deschizandu-se corespunzator CRR.
sau se decupleaza. Termostatul de pro- deschid compl et V 2 $i CRR pentru adu - La pornir ea ventilatoarelor VI, VE se
tectie impotriva inghetului (9) la subde- cerea rapida a in caperii la parametrii deschid clapetele CR 1, CRE. Deschiderea
. '
p3$irea valorii prescrise actioneaza co- prescr1 $t; clapetelor trebuie sa preceada pornirea
respunzator. - daca temperatura t 1 (indicata ventilatoarelor. La oprirea ventilatoarelor
Potentiometrul activ (5) foloseste la de (1)) scade sub o valoare minima (7) co- clapetele CR 1 $i CRE se inchid compl et,
reglarea la distanta a valorii prescrise pen- manda (11) $i se inchide progresiv V 2 ; operatia fiind inversa ca la pornire.
tru C0 2 sau in legatura cu servomotoarele - daca temperatura exterioara Functionarea
'
corecta a F, a VI si a VE
'

clapetelor (12), (13), (14) precum $i pen-
tru limitarea debitului de aer proaspat la
o valoare minima.
•• Functionarea instalatiei
' .
Traductoarele ( 1) $i (2) sesizeaza tem-
pera tu rile aerului in canalul de refulare,
respectiv, d e evacuare (temperatur a
aerului din sala). La valori ale tempera-
turii aerului din incapere (sala plus scena),
care se abat de la valoarea presaisa (iarna
·-. ----- -- - -- - .·-. ·--. - -
CA
(sesizata de (4)) cre$1e pesl e o anumita este controlata de micromanometrele
valoare (de ex., 28 ... 30°C) se inchide j (1 5), (16) $i (17), opresc VI si VE $i aver-
partial accesul aerului proaspat fara insa 1 tizeaza, optic $i sonor, defectiunile aparute
ca CR 1 sa se inchida mai mult decal co- sau colmatarea filtrului.
respunde ratiei minime de aer proaspat.
- !ARNA - pe baza indicatiilor (2). re- 12.5. Reglarea instalatiilor
gulatorul comanda (10) deschizand mai de climatizare
mull v1 daca ti (sesizat de (2)) tinde sa
scada $i i nvers; • lnstalatii cu punct de roua constant
- la punerea in functiune, la dife- (fig. 12.5. 1)
... -.. -- . --· ... -- ---.... --........ ------·· ·- ·--··- . .... -- .
Punerea in functiune a instalatiei se face
BPI BR cu BRI

'I

Ii .
------------ -
R
•• : --,?
1u,;.·i- 1 I' 2
RG '
" le
Ev ~ • r=:=::::!...!=:=====================(;~v~E)===tt
- / L'==============1
Fig. 12.5.1. Schema tehnologica de reglare a unei instalafii de climatizare cu
punct de roua constant: 20 - 25 "lo aer proaspat:
1 - iarna; 2 - vara; 3 - aer proaspat 20 - 25 %; 4 - incapere climati zata.

:. -- .... -·-. '

~ R
'
It : . . ... ' '

]RGT 1·· <:lRGU ,

Ev~ 1r--~1 ¢ '~---------------~1;;:,::V5'E,__--nl'::::======~
Fig. 12.5.3. Schema tehnologic a de reglare a unei instalafii de climatizare cu
controlul direct al temperaturii ?i umiditafii relative ; 20 - 25°/o aer proaspat:
1 - iarna ; 2 - vara; 3 - aer proaspa t 20 - 25 % ; 4 - incapere c limati za ta .

... ~ ~ RGT~ •. J L:J RGU

Fig. 12.5.5. Schema tehno- Ev ~ " - ~.J/~Ef: ...=... =.=
... =.=..=.= ... ~.-·•~.. ;::
..-- --.=.= : =:~:
.. SC:•.::: ... :=:
.. :::
-- . . .. . . ..
... :=:
... :=:
... :=:
-
... :=:
....:=:..:::...:::...::::=:.11
c ... c ~ .. ' .. ·.. ...... • .. .. . . · · · · ····--··-···--·----··.
' ' '
'

logica de reglare a unei v.n·

~ 3
v : '-v,.......,.. .. ...' .' '

'
instalafii de climatizare ·----·· >--' I '
.
... . -. •
lncapere
cu umidificare prin abur. . . .+ ' ' ' '

~
.
~ o
'

I x .
.
@f 1H 1 I TH
CA F BR Bl

L-~---------------~---------------------- -
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare Capitolul 12: Reglarea autom ata

cana l as igura debitul minim de ae r • lnstalapi de climatizare cu aer primar exterior T 5 regl eaza temperatura apei
µroospat, iar eel de-al doilea dife-enta pana Schema de reg/are se ref era la o insta- ca/de iarna, in c ircu itul secundar de ali-
la debitul total al in stala\iei (situatie care latie c u aer primar cu doua conduc te, cu mentare a bateriilor ventiloconvectoarelor,
se reali zeaza cand temperatura aerului comu tare de pe func\ionarea de iarna pe in func\ie de variati a temp eraturii aeru -
exteri or ajun ge la 10 ... 15 "C). Pompa de cea de vara, ec hipata cu ventilocon- lui exterior. Reglarea temperaturii incape-
c ircula\ie functioneaza p erm anent iarna vectoare (sau aparate cu induc \i e), figu - ril or se face, loca l, c u a jut orul ter -
s i vara. Termo s t a tul d e camera TC ra 12.5.7. mostatelor T 6 . Ventilele de reg /are pot fi
ac\ioneaza asupra ventilului V3 al bateriei Termostatul Tei reduce proportia de aer secven\iale (fig. 12.2. 1a) sau de trecere
de reincalzire , BRL exterior iarna (!a temperaturi scazu te), iar (fig. 12.2.1b, c 1, c 2 ) p ermitand trecerea
• lnstalat ii de climatizare cu reg /area Tev vara (la temperaturi ridi ca te). agentului incalzitor spre schimbatorul
temperaturii ~i umiditatii Termostatul T 2 men\ine constan t punc - de caldura al aparatului cu inductie sau
Asemenea in stalatii se utilizeaza la tul de roua. T 3 men tine cons tan ta tem - ventiloconvec torului , respectiv, returna-
incaperi unde este necesara modificarea pera tur a aerulu i primar (12 ... 15 °C) rea acestuia in conducta de intoarcere.
umidita\ii relative prescrise (ca urmare a ac\ionand asupra ven tilului v3 al bateriei Schimbatoarele de caldura ale aparatelor
modificarii p rocesului teh no logic) sau la de reincalzire BRL Termostatul exterior (cu induc \ie, ventiloconvectoare) se racor-
incaperi unde au loc modificari import:mte T 4 comut3, pr in intermediul venti lelor deaza la conductele de agent termic ca
ale dega jarilor de umiditate. Schema VCM. fun ctionarea de pe reg imul de in figura 12.2.3.
instala\iei este aratata in figura 12.5.3, iar vara pe eel de iarna sau invers. Te-mostatul
procesul de tratare complexa a aerului in
.- -- --· 10
fig ura 12.5.4. : ,- -0 - --,
; ; Q:
- Func\ionarea instala\iei iarna: la umi-
ditati relative mari (punctul /' din figura
GE CRE
-+ :f- -J....- ,-- - - - - - - - - - - - - - - - - - -:- - 1 ~ -l -a- 0- -+ GA
12.5.4) ca urmare a actiunii higrostatu - (/;'9 I ' :3: 2
6:. I :
'
;·
. .
;
incapere
lui H , ven tilul baterie i d e reinca lzire climatizata
ramane deschis pana cand umiditatea re-
lativa a aerului interior ajunge la starea nor- 'PA
:+ := i-+-ctJ-'-_.-~
mala. Temperatura aerului refulat tinde sa
creasca, termostatul de camera TC se-
sizand aceas ta crestere, ac\ion eaza (prin
interm ediul RGT) asupra ventilului V 1 al
bateriei de preincalzire BPI inc hizandu-
1, procesul d ec urgand dupa Mi N; ' -
N,'R,' - R;' C'. Introduce-ea de ae- mai uscat 1
(C') face ca punctul /" sa se deplaseze
spre stanga (spre umidita ti relative mai
mici). Daca aeru l din incapere este prea Fig . 12.5 .6. Schema tehnologica d e regl are a unei in st alafii de clim atizare
usca t (punctul I"), higros tatul inchide folosind un regulator de t em peratura ?i umiditate:
complet ventilul V3 al bate-iei de reincalzire. Bl - baterie de incalzire; BR - baterie de racire; CU - camera de umi dificare;
Termostatul TC, sesizand scaderea tem- VI I VE - ventilator de introducere I evacuare; M - servomo tor ; V 1· V2 - ventil c u
peraturii aerului interior, ac \ioneaza ven- trei cai; GE - gura de evacuare a aerului viciat; GR - gura de reful are;
tilul V 1 al BP I desc hizandu-1 , procesul PA - priza de aer; CR - clape ta de reglare; F - filtru; GA - gura de aspirare;

~
d ecurgan d dupa MiNi" - N 1"Ri" - Ni "Ci ".
1
- Func\ionarea instala\iei vara: la umi-
ditate relativa ridica ta (punctu l I ~). higro-
sta tul H ac \ioneaza pompa de c irc ulati e
PC (oprind- o si suprimand umidificarea)
si ventilul V3 al bateriei de reincalzire
deschizandu-L Termostatul TC, sesizand
cresterea temperaturii interioare, deschide
mai mull ventilu l v2 al bateriei de racire,
rro ccsu l decurgand dupa M v N ~ - N ~R~
- R ~ C~ in incapere introd ucandu-se un
- senzor de temperatura pentru aerul refulat; 2 - idem, pentru aerul evacuat ;
- senzor de umiditate; 4 - senzor de temperatura p entru aerul exterior ; 5 - ter-
m os tat de punct de roua; 6, 7 - servomo tor p entru clapete le de reg lare;
, 9, 10 - micromanometre d iferen \iale; 11 , 12 - servomo tor pentru V 1 si V2;
3 - regulator de temperatura si umiditate; 14 - generator de abur.
Fig . 12.5.7 . Schem a teh nolog ica de 5
Zona 1 Zona 2
reglare a unei inst alafii cu aer pri mar
c u doua condu cte :
1 - apa calda; 2 - apa rece; 3 - aer primar;
4 - ven til oconvector/aparat cu induc\ie;
+
I

/
r'.\
\
aer mai usca t (punc tul C~). 5 - incaperi. [LJ
Umidificarea aerului se poate face si cu
ajutorul aburului (fig. 12.5.5).
Termostatul T (montat in incapere sau
pe canalul de ae- evacuat) actioneaza sec-
ven\ial ventilul V 1 al bateriei de incalzire
B l si venti lul V2 al bateriei de racire BR
rnentinand cons tan ta temperatura aeru -
lui interior. Higrostatul H, la scaderea umi-
di ta \ii rela tive, deschide ven tilul de abur
V4 . La cresterea umidita\ii, H inchide
ma i intai V 4 si apoi deschide ven tilul V2
al baterie i de racire.
Reglarea simil;:ira se realizeaza si in cazul
in care se foloseste umidificarea adiabatica
(fig . 12.5.6).
I. lnstalatii' de ventilare si' climatizare
Capitolul 13
Solutii
'
in lunctie
'
de destinatia
~ '
incaperilor
 288 Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

13.1. Cladiri publice i ncap eri dupa care es te distribu it printr- canale, de aer cald $i aer rece . Reglarea
;;i administrative o re tea de canale in intreaga cladire. Tem- es te individuala pe fiecare aparat de
peratu-a aerului prirnar se modifica in func- amestec.
13.1.1. Cladiri cu birouri tie de temperatura ex teri oara (§ 5.3.4.7) Ambele canale (cald $i rece) servesc la
sau se men tine constanta. Temperatura introducerea aerului , un al treilea canal
• Problem e generale apei calde $i reci se reg leaza in functie se prevede pentru evacuare. Din cauza
•
Se refera la c ladiri cu mai multe etaje, d e temperatura exterioara. In fi ecare in- costurilor energetice ridicate $i a spatiului
cu !ncaperi numeroase care adesea au capere se monteaza, eel putin; un aparat mare pentru canale, acest sist em se
marimi diferite. De multe ori, c ladirile cu induc tie, de obicei, sub fereastra, folose$te m ai rar . Daca se folose$te,
sun t realizate cu pereti cortina, fara fe- dar $i in coridor, in plafonul fals. Aparatul este recomandabila vari an ta cu d ebi t
restre deschizibile, la care apar sarcini de cu induc tie este racordat la o retea de a- variabil.
incalzire si '
racire diferite de la 0 camera gent termic cu 2, 3 sau 4 conducte. • Ventilarea 'incaperilor
la alta. Temperatura interioara se cere a Sarcinile termice de incalzire si' racire ale - Sa lile de sedinte sunt prevazute cu
fi reglata, in mod individual, In fiecare inca- aparatelor se regleaza local, prin termostat. instalatii •
de ventilare sau c limatizare care
•
pere. lncaperi le se caracterizeaza prin: Sistemul es t e eficace la incaperi cu asigura aerul proaspat necesar ca urmare
ferestre mari, deci c u aport mare de adancimi pana la 5 .. .6 m. Reteaua de a aglomerarii de persoane $i a fumatului.
ca ldura datorita in sola ti' ei; utili zarea aer primar se realizeaza in sistemul de pre- Se prevede o incalzire de garda pana la
masinilor
'
elec tri ce de birou s' i a siune inalta. lnstalatiile pot avea debit de 10 ... 12 °C cu corpuri de incalzire, iar dife-
compu t ere lor, num arul de persoane aer constant (temperatura variabila) sau renta , prin aerul de ventilare. Aparatul de
variabil in cursul zilei; iluminatul arti fi cial variabi l (temperatura constanta). climatizare se m onteaza pe acoperi$, in
important . Aceste in caperi n ecesita - lnstalatii/e cu ventiloconvectoare subsol, intr-o incapere alaturata sau
instalatii de climatizare care sa asigure un (§ 5.3. 4 .6) au o intrebuintare m ai larga chiar in incaperea deservita, caz in care
microclimat optim pentru o activi tate decat cele cu induc\ie. Aerul proaspat este trebuie sa i se prevada o pri za de aer
•
desfasurata cu randament maxim. In asigurat printr-o instalatie independenta ex terior cu c lapeta de inchidere (fig .
evolutia acestui tip de c ladiri s-au reali- sau poate fi preluat direct in ventilo- 13.1.1).
' Aerul viciat (diferenta intre debitul total
za t importante modificari cum ar fi : sis- convector printr- o priza de aer. Sunt
teme de c limatizare optimizate din punct cazuri cand ventiloconvectoarele functi• - $i aeru l exterior) se evacueaza prin su-
de vedere energetic; izolarea termica a oneaza in regim de recircu lare, aeru l prapresiune, pr in grilele d e tran sfer , in
•'
.. peretilor $i plan$eelor exterioare a suferit proaspat fiind asigurat prin d eschiderea coridor sau se prevede un ventilator de
•
•
serioase imbunatatiri; se utilizeaza ferestre ferestrelor. Pentru fiecare incapere se pre- evacuare. larna, instalatia functioneaza in
c u un grad de izolare superior; se utili- vede un venti loconvector (la incaperi regim de recirc ulare pentru aducerea
•
zeaza dispozitive efici ente de protectie m ai m ari 2, 3 aparate) care poate fi rapida in starea de regim. Debitul de aer
impotriva radiatiei solare; se folosesc, tot montat sub fereastra, la plafon sau in co- se determina pe baza bilan\urilor (termic
mai des, instalatiile prevazute cu recupe- ridor, in plafonul fals (in acest ultim caz $i de umiditate) $i conduce la 7 ... 10
ratoare de radu-a si '
cu reducerea debitelcr trebuie prevazut un panou demontabi l schimburi orare. in cazul incaperilor m ai
in cursul noptii; s-a introdus racirea in pentru acces la aparat in vederea curatirii inalte (peste 3 m) este recomandabila uti-
cursul noptii cu ajutorul aerului exterior. filtrului). Reglarea temperaturii se face in lizarea anemostatelcr patrate (600><600 mm)
•
Consumul de energie, in aceste conditii, fiecare incapere cu termostat montat in cu modificarea directiei jetului de aer. In
se ridi ca la cca 200 kWh / m 2 an, de incapere sau in asp iratia ven tiloconvec- pozitia ,,retras" anemos tatul realizeaza
constru c tie, din care 50 kWh/ m 2 an - torului . Costul instalatiei
•
cu ventiloconvec- lipirea jetului de aer rece (vara) de plafon,
energie electrica (25 %) $i 150 kW/ m2an toare este mai m are decal al celei cu iar in pozitia ,,coborat" dirijeaza jetul d e
- caldura. lnstalati ile de clima ti zare care aparate de inductie. aer cald (iarna) spre pardoseala. Aparatul
echipeaza acest e c ladiri trebuie: sa asi- - lns talatiile cu doua canale de aer de c limatizare trebuie au tomati zat $i
gure microclima ceruta in fiecare anotimp (§ 5.3.3.3) ofera acelea$i conditii in ceea prevazut cu lampa de semnalizare (pentru
$i in fiecare zi; sa imp iedice aparitia ce prive$te asigurarea temperaturii aerului indicarea func \ionarii) $i termostat, ambele
curentilor s up a ra tori $i patrunderea in incaperi. Re tea ua de distributie a m on tate in incaperea deservi ta.
prafului, a zgomotului $i a altor noxe. aerului in cladire consta din doua canale, - Birourile nu se cl im ati zeaza, de
• Sisteme de climatizare unul cu aer cald, al doilea cu aer rece (de regula, toate, ci eel mai adesea doar
- lnstalatii cu aer primar cu aparate cu aceea$i dimensiune, de regula, dar $i birourile conducerii, sala de a$teptare etc .
inductie (§ 5.3. 4.5). Aerul es te preparat diferite). Pentru fiecare incapere se pre- in aceste situatii •
este recomandabila
intr-un agregat central care asigura ratia vede, eel putin, un aparat de amest ec utilizarea de aparate individuale de clima-
minima d e aer proasp at (exterior) pentru (§ 5.3 .3 - 3 .4 ) racordat la cele doua tizare (care con~n un ventilatcr, filtru, baterie

2
I
5 ' -
In - -- - - -• ------ ' ---- --- '
-- ~- --- -- - -• , - --- - ---------------- ,2 ' - --
·-, . M • -
~ '•
• t t t
- - ~ •
1
\\ '-- / I
/
\ I
/
"
........ I
IQ2
6 -
2
~
'
''
\
I
I \
I I
I
I
I
I

:JI1~'-' ----
- / I ~
I -.......'-,,.
~ - - )o I
•
,

, 3
•
\
-- -I

'. . . :- " - - - - - - --
/

~ I ' ' * 5 ,
'
I
a b 5 4 c

Fig. 13.1. 1 Pos ibilita!i de amplasare a aparatului de climatizare:

a - pe acoperi$; b - intr-o incapere ala turata; c - la subso/;
1 - apara t d e plafon; 2 - ma$ina frigorifica ; 3 - dulap d e c limatizare; 4 - dulap de climati zare ra cord at la tubulatura;
5 - priza d e aer proaspat; 6 - racord la masina frig orific a,
 L lnstala!ii de ventilare ~i climatiza re Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de d esti na~ ia incaperilor
de incalzire, baterie de racire, camera de
amestec ~i echiparnentul de automatizare).
Aparatul se monteaza, dupa caz, sub
fereastra, langa un perete interior, sau intr-
o incapere alaturata, la plafon (cu racordare
la o tubulatura ce distribuie aerul la L.3
anemostate). in ultimele doua situatii
trebuie adus aerul exterior printr-un canal
la aparat. La cladirile cu birouri, instalatiile
de climatizare sunt oprite noaptea $i la
sfar$itul saptamanii . Se apreciaza func -
\ionarea ins talatiilor la cca 3000 ore/an.
13.1.2. Hoteluri
Cuprind, in general, in acelasi corp sau
in corpuri separate, un restaurant cu
bucatarie $i o parte (un bloc) de cazare.
Bucataria se ventileaza separat a$3 cum
se arata la§ 13.2. 1; restaurantul se tra-
teaza ca o incapere aglomerata cu de-
gajari de caldura de la ocupan\i, mancare,
iluminat $i cu aporturi de caldura din
exterior, iar blocul de cazare face obiectul
acestui capitol. in hoteluri, o parte din
incap eri nu sunt fol osite, gradul de
folosire fiind diferit de la un sezon la altul,
astfel ca se poate considera un grad de
folosire rnediu de cca 60 %. Pe acest con-
siderent tr ebuie sa se gandeasca un
sistem de incalzire-racire descentralizat.
Functionarea instala\iilor trebuie asigurata
tot timpul anului (8760 ore de func\ionare
anual). Pe aceste considerente se preco-
nizeaza urmatoarele sisteme:
I
1
7 . - - - - - - - - - - - - - -- -,
: 1
2
.11.
,..-laj
11
10
15
4- '..t...)
I
Fig . 13.1.2. Sistem de c limatizare cu
aparate cu inductie:
1 - aparat cu induc\ie; 2 - racord aer pri-
mar; 3 - co nduc te de apa caldaJrece +
condensa t; 4 - grila refulare; 5 - grila
recirculare; 6 - grila de transfer; 7 - grila
de evacuare; 8 - canal de refulare aer
primar; 9 - canal de evacuare aer viciat;
10 - de la $i la centrala de climatizare;
11 - baie; 12 - vestibul ; 13 - camera.
- lns talatii centrale de tratare a aerului
r,are asigura debitul minim de aer proaspat,
in fiecare camera a hotelului , prin inter-
mediul unei re\ele de canale de distributie.
Aerul este condus la aparate de induc\ie
sau ve ntil oconvec toare sau direc t in
camere. Aerul trece prin grilele de transfer
mai intai din camera in vestibul $i apoi,
din vestibul, in grupul sanitar de unde este
evac uat cu ajutorul un ei instala\ii de
ventilare mecanica, in exterior. lnstala\iile
in sine nu se deosebesc prin nimic de cele
prezentate in § 5.3.4.5 $i 5.3.4.6.
- Apara te descentraliza te montale in
fiecare incapere
in figura 13. 1.2 este prezentat sistemul
de climatizare cu aparate de inducfie. Apa-
ratul este montat sub fereastra $i este ra-
cordat la re\eaua de aer primar de presi-
un e inalta precum $i la re teaua de
distribu\ie a apei calde $i/sau reci. Se
utilizeaza fi e sistemul cu doua conducte
(eel mai ieftin), fie cu 4 conducte. Separat,
se prevede conducta de colectare a
condensatului care le inso\e$te pe cele
de agent termic. Aerul primar introdus in
aparat antreneaza, prin ejec \i e, aerul
incaperii pe care-I incalze$te/race$te.
Un debit de aer, egal cu eel primar, tre-
ce prin grilele de transfer (montate, de re-
gula in U$i, la partea inferioara) in baie (gru-
pul sanitar) de unde este absorbit $i
evacuat in exterior. Deoarece aerul refulat,
din motive de ventilare, fun c \i oneaza
permanent, aerul secundar (antrenat din
incapere) trece permanent prin sc him-
~ 4"-' r $1 j 1 pozi \i e cu ventilatorul oprit $i 3 pozitii
- - - c u ventilatorul mergand; ceea ce pre-
i + +-
5 - .-r-_'-
6
I I
1
_~1-~-Cf...,
z_...
0
_ """
1'7
I
Fig. 13.1.3. Sistem de climatizare cu
vent ilocon vecto are:
1 - ventiloconvector; 2 - racord aer pri-
mar; 3 - conducte apa caldaJrece +
! condensat; 4 - grila refulare; 5 - gril a
recirculare; 6 - grila de transfer; 7 - grila
de evacuare; 8 - canal de refulare aer
primar; 9 - canal de evacuare aer viciat.
batorul de caldura. Decuplarea camerelor
nefo losite nu este posibila, de aceea
acest sistem nu se poate ap lica decat la
hotelurile comp let ocupate, tot timpul.
Pentru a inlatura acest neajuns se recurge
la sistemul de climatizare cu debit variabil
de aer utilizand c lapete de inchidere
atat pe aerul refulat (aerul primar) ca t $i
pe aerul evacuat. inchiderea clapetelor de
aer conduce la reducerea debitului de aer
pe reteaua de distribu\ie $i la mic$orarea
pierderilor de sarcina, ceea ce are ca
urmare cre$terea presiunii aerului in locul
unde montam traductorul de presiune.
Daca acesta este cuplat c u un regulator
de mentinere constanta a presiunii aerului
in canal , atunc i, pe masura decuplarii
camerelor, are loc o reducere a debitului
ventilatorului printr-una din metodele
, cunoscute (§ 7.1.4). Atat pe instala\ia de
introducere cat $i pe cea de evacuare
treb uie prevazut cate un regulator de
men\inere constanta a presiunii (§ 5.3.3.2).
Debitul de aer primar pentru o camera este
40 ...80 m 3 / h. Reduc erea d ebitului de
aer se poate face pana la 15 % din de-
bitul total. Tinand seama de coeficientul
de simultaneitate al necesarului de cal-
duraJfrig se poate dimensiona instala\ia
de climatizare la cca 80 % fata de insta-
latiile obi$nuite.
in figura 13.1.3 este prezentat sistemul
! d e c limatizare c u ventiloconvectoare.
Acestea se pot monta sub fereastra, la
plafon sau in plafonul fals (a$3 c um este
indicat in fig . 13. 1.3) al vestibulului. Ven-
' tiloconvectorul are 4 trepte de cuplare:
supune 3 debite de aer, 3 sarcini de incal-
zire/racire , dar $i 3 niveluri de zgomot.
Suplimentac, e,;,,a un tecmootat (de
3
hl,1C == ~ tn~;-0 :
10I '- ::: == ~ id 'I !
l~
. t~ I
~U,
2,: I -
1b
1a - ..;..,- 5
c,;:: ( :I
I Lf;
I '
' 1 L-, : '
I :-\
3
Fig. 13.1.4. Sistem de cl imatizare cu
aparat de fereastra sau cu c orpuri
de lncalzire ~i ventilare:
1a - apara t de fereastra (varianta 1);
1b - radiator (varianta a 2-a); 2 - coloana
incalzire; 3 - grila de refu lare; 4 - gri la
de evacuare; 5 - grila de transfer;
6 - canal de aer tratat (cald/rece);
7 - canal de evacuare aer vic iat.
 290 Capitolul 13: Solutii In functie de destinatia lncaperilor I. lnstalatii
camera sau rnontat pe aspira\ia aparatului)
care, la temperatura aleasa. cupleaza ven-
tilatorul si regleaza debitul de calduralfri g
al schimbatorulu i de caldura. In fi gura
13.1.4 este prezentat un sistem de c lima-
tizare in doua variante. 0 varianta presu-
pune incalzirea incap erii c u ajutorul unui
r ad 'a to - ( 1h\
I I t...l j , . i3 r ••en td area si , ,:;,.. ;
I I 'It 11 11 1 , •
rea/incalzirea, cu ajutorul instalatiei de c li-
matizare. lntroduc erea aerului se face c u
ajutorul unei grile montata deasupra U$ii
de intrare in cam era. Aerul este evacuat
prin baie dupa sistemul prezentat anterior.
in tarile cu clima mai blanda se renunta
la reteaua de conducte de apa caldalrece .
• •
In incap ere se m onteaza un aparat de
camera ( 1a) mo ntat sub fereastra sau
alaturi . Aparatul are o ma$ina fri gorifica
ing lobata. Pentru racirea condensatorului
tr e bui e preva zuta o pri za d e aer in
p eretele exterior . Pentru p erioadele m ai
reci , aparatul dispune de o b aterie de
in ca lz ir e e lec tri ca . La f e l ca s i la
•
•
12 ... 16°C
2
1
~ -- -
.-.. ~
~ 3
~
~ 4
~
~ 5
~
~ 6
~
~ 7
~ 8
Fig. 13.1.5. Sistem de distribufie a
aerului pentru zona de vanzare:
1 - aer exterior; 2 - agregat cl imatizare;
3 - t extile, inca ltam inte, podoab e etc.;
4 - mobila, mobilier ; 5 - lustre;
6 - televizoare, linii muzicale; 7 - gastro-
nomie; 8 - produ se alimen tare;
- aer refulat; --- aer evacuat/recirculat.
Tabelul 13.1.1. Debitul de aer exterior oentru maaazine dupa VDI 2082-88)
Destinatia incap erii
•
ln c~eri_ fl_~ntru',,13n_zare •
lncap eri pentru vanzare c u oc upare
~ed u sa (ex. m obila, mobi lier)
lncaper i de servire c u_12 ub lic·
•
lncaper i de stationare a pu b li cu llJi . -
-lncaoeri pentru i mbracare p erso nal
-lncaper i p entru prelucrarea- $i
oregatirea alim entelo.r - ----- ---- -----
Ateliere*
- --
Deoozite fara inst. de rac ire
• La te m peraturi ex teri oare intre 0 $i - 15 °C $i intre 26 $i 32 °C deb itele de aer se vor red uce pana la 50 % , la fel $i in
peri oadele c u vanzare slaba .
•• 0, 15 p ersoane/m 2 corespunde unei rate de 40 m 3/ h pers.
•
de ventilare si• climatizare
ventiloconvector, ventitatorul aparatului are fiecare i ncapere i n par te, cu rela\ia:
un con1utator in trepte $i un termostat. L = (Odeg. + Oap + 01R}/p .6.h [m3/s]
(1 3.1 . 1)
•
13.1.3 Magazine 1n care:
- Odeg. este degajarea de caldura de
M agazinele imbraca o m are var ietate la sursele interi oare [kW];
dupa produsele vandute, numarul supra- - Oap . • ap o rturil e d e ca ldura d in
,.._., .._, , - f e te!or
. de \ 1anzare si
. m arime. Ele con tin
'
exterior [kW] ;
in cap eri des tinate va nzarii , care sunt - 01R - sarc ina de incalzire sau racire
accesibile c lientilor, $i incap eri anexe a instala\iilor locale existente in inca-
(administra\ie, depozite, ateliere, bucatarii, ' p erea considerata [kW];
preparare alimente etc .) in care nu intra - t-h - diferen\a entalpiilor punctelor de
•
clien~i. lncaperile anexe ocupa o suprafata stare ale aerului inter.ior $i refulat [kJ/l< g];
m are, mergand p ana la 50 ... 100 % din - p - densitatea aerului corespunza tor
suprafa ta incap erilor p entru vanzare. punctului de stare a aerului refulat [kg!m3].
lncap eril e de vanzare au, de obi ce i, La incaperile pentru alimente, echipate cu
ad3ncimi mari, dispun de iluminat puternic, mobili er d e r ac ire, se iau in ca lc ul
de iluminat pentru crearea de e fecte $i degaj3rile de caldura si puterile ma$inilor
prezinta un grad mare de ocupare ca frigorifice daca acestea sunt inglobate in
p ersoane, toate acestea conducand la mobilierul frigorific. Calculul debitului de
degajari importante de caldura, atat vara aer se poate face $i cu ajutorul datelor
cat $i iarna, $i fiind necesara prevederea indica te in t ab elele 13.1 . 1 $i 13.1 .2
de instalatii de climatizare. Debitul de aer (anexa 13.1). Tabelul 13.1 .2 con?ne $i alte
necesar pentru ventilare se determina pe date earacteristice necesare dimensionarii
b aza bilantului termi c , calc ulat p entru instalatiilor
. de ventilare si . c limati zare
-, p entru magazine.
Echiparea magazinelor cu instalatii de
~
J climatizare trebuie sa \ina seama de:
I loc ul de amplasare, felul ap aratelor, ca-
J litatea aerului (proaspat, recirculat), modul
~ I 1~ 3 de reglare a instalatiilor. modul de mo-
f-G ~ 4
dificare a debitului de aer, felul eventualei
recuperari a caldurii. Ca solu\ii de c lima -
I tizare se p ot ado pta urmatoarele: - sis-
~ J 5
temul centraliza t, grupurile de introducere
$i de evac uare se amplaseaza fie p e
6
acoperi$, fie in subsol; - sis temu/ descen-
7 traliza t, grupurile de introducere $i de eva-
( • )(- )
c uare se amplaseaza in apropierea zo-
8 nelor deservite; - sistemul semicentralizat,
'
i aparatele de introducere se amplaseaza
Fig. 13.1.6. Sistem de distributie a i grupat (pe acoperi$ sau la subsol), iar cele
aerului pentru incaperile anexe: [ de evacuare descentraliza t, in zonele
1 - aparate de climatizare; 2 - bucatarie, de deservire, a$3 cum se arata in figurile
pa ti serie; 3 - cofetari e; 4 - dep ozite; 13.1 .5 si •
13. 1.6.
5 - toale te; 6 - birouri ; 7 - ateliere; lnstala\iile preconizate pot func\iona cu
8 - depozite de fruc t e; (+) - bateri e de debit de aer constant $i temperatura de
incalzire; (- ) - b aterie de racire. refulare variabila sau cu debrt de aer variabil
~-----------· ---~ 1
$i temp eratura de reful are constanta.
Gradu l de ocupare Fara vic ierea aerului C u vic ierea aerulu i
[nr. persoane/ m 2] fm 3/ h p ers. ] [m 3/ h m 2] I m 3/ h pers.] [m 3/ h m 2 ]
0 . 1... 0. 15''
- - - -------
6 -- . --
- - - 9 .
0.05 2 - - -
. -- ----· .----- ·- ----------- ---- - - --- -
-- 30 6 ..
45 12
- 30 ·- - 40 - - -- . ------ -
-
-----
- - - 18
- --
- .
-
- -- --
-
.
-
-
45 12
-
. - - .. ------ -·--
-- - -- - -- --- - 30 6 45 12 --
- - - --· -·--
~------·-
- 30 3 45 9
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor

Modificarea debitului de aer se poate face se prevede , de asemenea, o sin gura a le aerului reful at de 20 ... 16 °C. Ca
prin modificarea turatiei sau prin dispozitive in s tala\ie de c limati zare par\iala ata t neajuns se poate semnala faptul ca aerul
de ob turare. lnstalatiile pentru incaperile p entru sala cat $i pentru sce na . Din aiunge, la ocupan\i , par\ial viciat. Debitul
de vanzare trebuie reglate in trepte, \inand foaier se poate face o evacuare mecanica. de aer al salii este mai mic decat in cazul
seama de variatia gradului de ocupare cu Pentru teatre mari se pot prevedea instala\ii s is temului ,,jos-sus" si . ca urmar e,
persoane. Aparatele de climatizare se separate de climatizare pentru sala, pen- suprafa!a (si costul) guri lor de refulare si
echipeaza cu filtre de clasa G2 $i G3. tru sce na si chiar pentru foaier. absorb\ie este mai mica. Repartizarea
Aten \i e d eosebita trebuie acordata Scena trebuie ventilata in regim echilibrat aerului trebuie tacu ta cat mai uniform, nu
protecti ei impotriva incendiilor. Canalele pentru a se impiedica trecerea de aer din trebuie neglijata nici 0 zona (balcoane, lop,
se executa din materiale incombustibile, scena in sala (ar conduce la mi$carea fosa orchestra etc.). Refularea aerului
diferitele zone se separa prin clapete anti- cortin ei). in zona fosei trebuie tacuta cu viteze mici,
f oc. M asuril e de protec\ie impotriva Sala, fa\a de foaier, trebuie ventilata in eventual in afara zonei , muzican\i i fiind
incendiilor trebuie stabi lite impreuna cu U$Oara suprapresiune pentru a impiedica foarte sensibili la c urent.
organele abilitate. patrunderea aerului cu furn de \igara in Figura 13.1 .8 este prezentata schema
Canalele de introducere se izoleaza ter- din foaier. Schema de ventilare a salii tre- inversa de distribu\ie ,,jos -sus". Refularea
mic. Pentru evacuare se folosesc canale buie aleasa cu grija. Se utilizeaza, de re- aerului se face prin gradenele salii si
independente neizolate. Evacuarea aerului gula, trei sisteme de ventilare a salii: balconului . Viteza de refulare, deoarece
cu miros puternic de la bucatarii , gratar, ,,jos-sus" (introducerea in contratrepte sau introducerea se face in zona de $edere,
cofetarie, compartimentul de pe$te etc. , in picioarele sca unelor, evacuarea la trebuie sa fie eel mult egala cu vi teza
se va face peste acoperi$; ventilatorul de partea superioara); ,,sus-jos " (introducerea admisibita (cca 0, 15...0,20 mis). Acest luau
evacuare se plaseaza la capa tul canalului in plafonul satii $i al balconului si evacuarea conduce la suprafe\e ale grilelor de in-
pentru ca intreaga re\ea sa fie in subpre- prin contratrepte); longitudina/a, cu misca- troducere foarte mari $i, in multe situa\ii,
siune pentru a impiedica raspandirea rea aerului spre scena sau dinspre scena. ' nu exista spa\iul necesar la dispozi\ie. in
mirosului. La bucatarie $i gratar se prevad in figura 13. 1.7 este prezentata varianta aceste cazuri se recurge la in troducerea
filtre de grasimi, iar fal\urile canalelor de ventilare ,,sus-jos". Drumul parcurs de aerului lateral, in lungul sa li i $i deasupra
se lipesc (partea inferioara). Zonele cu sar- aer pana in zona ocupata este mai lung ' scenei. Distribu\ia aerului in scena ridica
cini de racire mari (lustre, televizoare, radio) , astfel ca, vara (in procesul de racire), si ea probleme din cauza decorurilor.
se recomand3 s3 fie prevazute cu instalatii diferen\a de temperatura dintre aeru l Accesul tubulaturii este posibil numai
separa te de evacuare. incaperii $i aerul refulat poate fi luata mai pe p{lr\ile laterale (stanga-dreapta), pentru
La intraril e magazinelor este recoman - mare (6 ... 10 K) conducand la temperaturi introducere, si pe fundul scenei (la cca
dabila prevederea perdelelor de aer sau, , 40 ... 50 cm deasupra pardoselii), pentru
eel pu\in , a U$ilor duble. Perdelele de aer absorb\ie.
necesita un consum important de energie. in figura 13. 1.9 este prezentata schema
de ventilare longitudinala, cu refularea
13.1.4. Teatre, cinematografe aerului din spatele salii si absorb\ia in zona
scenei (sus si jos). Aceasta schema tre-
Teatrele, salile de auditie, cinematogafele buie folosita cu precau\ie si riguros cal-
etc. trebuie echipate, eel pu\in, cu instalatii cu lata pentru ca jetul de aer rece (vara)
cu aer cald (daca nu sunt folosite in poate sa cada in ceafa ocupan\i lor . Mai
lunile de vara) $i eel mai adesea, cu potrivita este schema inversa (fig. 13.1.10),
lo- 0
instala\ii de climatizare par\iala sau de -+..,.---,--,-,..-.,....-;==;i.____,,.... -I 3 t cu refularea in zona scenei spre spatele
climatizare. Ca sursa de caldura se folo- salii. Jetul de aer este dirijat spre fa\a
se$te o centrala termi ca sau un punct spectatorilor $i" senza\ia de curent este
termic. Agentul termic potrivit este apa Fig. 13.1.7. lnstalatie de climatizare perceputa mai greu.
cald3 cu parametrii 90 - 70 °C atunci cand ·cu refulare ta plafon ~i evacuare in lnstala\ia func\ioneaza , in mod normal,
cladirea este prevazuta cu o instala\ie de contratrepte: cu amestec de aer exterior (proaspat) si
incalzire cen trala . 0 incalzire mai rapida 1- sala; 2 - scena; 3 _ tosa orchestra. interi or (recirculat). in perioadele de pu-
se ob \in e c u ajutorul aerului . Este reco- ~--------------~ . nere in functiune, instala\ia func tioneaza
mandabil ca ho lul de intrare, casa, gru- 1 in regim de recirculare totala pentru a adu-
purile sanitare si chiar foaierul sa fie in- ! ce sala, in scurt limp, la parametrii ceruti.
calzite cu corpuri statice. Daca sunt $i lnstalatia de climatizare este compusa
birouri, este bine ca acestea sa fie racor- dintr-un grup de introducere si altul de
date pe un circuit separat pentru ca au
un alt program de func\ionare. ~ - o - -er
Ca sursa de racire se folosesc ma$ini t t t 1
frigorifice, cu racire directa la teatrele mici, ~' 0 D D D
cu racire indirecta (instalatii cu apa racita)
la instala\iile mari. Racirea condensa-
• •• 2
toarelor, eel mai adesea , se face cu aer
(costuri mai mici), mai rar cu apa cu ll.rnuri
D
de rac irc. 3 t
Sistemele de ven tilare si climatizare se
aleg in functie de marimea $i importan\a
obiectivu lui . Pentru cinematografe este
Fig . 13.1.8. lnstalape de climatizare Fig. 13.1.9. lnstalaf ie de climatizare
suficienta o singura instala\ie de climatizare
cu refulare in contratrepte ?i cu ventilare longitudinalii. Refularea in
par\iala (cu introducere si evacuare in sala)
in scena ?i evacuare la plafon : zona intrarii, evacuarea in zona scenei:
constand dintr-un grup de introducere si
- sala; 2 - scena; 3 - fosa orchestra. 1 - sala; 2 - scena; 3 - fosa orchestra.
altul de evacuare. Pentru un teatru mic
 292 Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia lncaperilor I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare

evacuare. Amplasarea agregatului se fa - Ca ldLJrii in zona de $edere, a. = 0,4 ... 0, 5; 10 ... 12 °C) prin COrpuri de incalzire m on-
ce, la sub sol, in afara salii d e spec tacol - h; - entalpia punctului d e stare a
-
tate sub ferestre. In dimensionarea insta -
sau a scenei. lnstalatia trebuie prevazuta aerului interior [kJ/kg]; latiei de climatizare se tine seama de exis-
c u atenuatoare de zgomot atat pe refulare 1
- he - entalpia punctului de stare a aerului tenta incalzirii c u corpuri statice pentru
cat $i pe evacuare. refulat [kJ/kg]; a nu conduce la supraincalzirea amfitea-
Bilanturile (termic $i de umiditate) ale - .JOv - bilantul termic de vara al intregii trului . Daca amfiteatrul nu are elem ente
sali i in cazul schemei de ventilare ,,jos- incaperi (a celor doua zone) [kW] . Pen tru de d elimitare exterioare, incalzirea cu
sus", se fac separat pentru cele doua 7one intocmirea bilantu!ui termic se consulta § corpuri statice nu mai este obligatorie. La
(un bilant pentru zona de ~e $i al doilea 9.1 .1. Aerul exteri<X (proa.spat) se determina incep erea unei prezentari (lectii) apare o
bilant p entru partea de deasupra zonei pe baza diluarii C0 2 $i conduce la rate de degajare "instantanee" de caldura prin
de $edere). Debitul de aer L se determina cca 20 ... 30 m 3/h persoana. . intrarea in sala a auditoriului. 0 parte din
pe baza bilanturilor termic .1 Q, ~ $i de lnstalatia de c limatizare este prevazuta · aceasta caldura se acumuleaza in eletnen-
umiditate ale zonei de $edere .1Gvz.~ : cu o instalatie de reglare, dupa caz, a tern- tele delimitatoare ale incaperii, alta se pier-
peraturii si umidita\ii relative. Temperatura de in exterior, iar caldura in exces trebuie
L = JO, s = a· L\Qv [kg/s] {13.1 .2)
h - hC h - hC interioara vara se modifica in concordanta evacuata prin instalatia de c limatizare.
I I
cu t emperatura exterioara . Bilanturile, t ermic si d e umiditate, se
-1n care: intocmesc p entru intreaga incapere,
- a. es te coefic ien tul de preluare a 13.1.5. Amfiteatre daca ventilarea se face in sistemul ,.sus-
jos". $i pe zone, daca ventilarea este de
Reprezinta incaperi cu grad mare de tip ,.jos-sus" , (§ 13.1 .4), debitul de aer
ocupare $i cu vicierea puternica a aerului. determinandu -se cu rela\ia 13. 1.2. Debi-
Lipsa ventilarii sau climatizarii duce la sla- :' tul de aer este in functie •
de marimea dife-
birea atentiei. Ventilarea prin ferestre nu rentei de temperatura t>t (dintre aerul
este posibila datorita zgomotului stradal incaperii $i aerul refulat) rezultand rate de
., _________ si prezentarii unor materiale cu retropro- aer d e 35 . .. 65 m 3/ h per soa na la
- o( ~ - iectorul, limp in care, in interior, se face .· t>t = 4 ... 10 K . Din motive de economisire
~ intuneric. Conditiile microclimatului interior a energiei $i p entru ca temperatura de
- ~
1
~
s unt cele obi $nuite: t e mp er a tura = refulare adoptata nu poate fi prea mica
~
•' 22 ...26 °C, umiditatea relativa = 40 ... 55% . (recomandabil 18 ... 20 °C) se ajunge la 0
2
lnstalatia de climatizare se completeaza ' cre$tere a temperaturii aerului interior, intre
I
I cu o incalzire d e garda (pentru a rea liza [ inceputul si sf3r$itul expunerii (pe timp de
I
I
I
1 2 h), d e cca 2 .. .3 K .
I
I ~o 3
I Debitul de aer pentru ventilare conduce
la un nu mar orar de schimburi de 6 ... 8 la
•
amfiteatre c u inaltime obi$nuita, 4 ... 5 m .
~- r--T -- T -
Fig. 13.1.10. lnstalatie de climatizare cu La temperaturi exterioare foarte coborate
ventilare longitudinala. Refularea in zona sau foarte ridicate, la tel ca $i la alte insta-
scenei, evacuarea in zona intrarii: \ I latii, d ebitul d e aer exterior se reduce la
1 - sa la; 2 - scena; 3 - fosa orchestra.
\ \ '
'
I
jumatate.
•
'
\ I •
.
sa
lntroducerea aerului in amfiteatru trebuie
se faca fara a crea curenti de aer sau
zgo m o t. Exi s ta ca teva modalita ti de
- - i- - - T - -i- - T - -
realizare a ventilarii amfiteatrelor. In figura
Fig. 13.1.13. Ventilarea unui 13. 1.11 introducerea se face prin plafon,
amfiteatru in sistemul ,,jos-sus". iar evacuarea prin gradene (.. sus- jos").
Sistemul es te costisitor, numarul grilelor
I d e absorbtie mare. lntroducerea aerului
( I •

~ '
' • se p oa te face la nivelul plafonului prin
I
~ '
I
-1 I; ' • anem os ta te, duze sa u fante de aer .
' ' Refularea se poate face $i pe peretele din
~ ,-3
I • '
spatele catedrei, realizandu-se o mi$care
••
17 I ~
longitudinala d e la catedra spre gradene.
Fig. 13.1 .11. Ventilarea unui
I •
-In varian ta ,.sus-sus" (fi g. 13.1 .12) intro-
amfiteatru in sistemul ,,sus-jos" _
ducerea se face la nivel ul plafonului ,
·.. central, prin anemostate, fante de aer sau
' ·.. '·
...
·. ". ·..
"•

2 --...._ \__
. ....·... "·..... ·.. .. guri de aer, in directia gradenelor, iar eva-
-- ---,=r~-t '
.................. .·.. . .
....... ......... cuarea, la plafon , lateral in lungul celor
•c
\---.c-
, ~.,.-
. -,.,~.. ~•.,..- •. _~--~-,~-•.--..,.--'
·. .... . . ·. .. •. ·. ·. .... . '·
_ ..,- •. . _ ...... __.... \ " •
do i p ereti .
I ,,·_·-. . . ·..·-..... . . . _..- . ..:-
....
.. . .-. . . .--.. . ·. . . . ·. . ·. ·~
I ln fi gura 13 . 1. 13 este indicata varian ta
·... ··-..._ ·.... ·-.. ·......... ··,'
~ ~

I '
I
I ·.. ., ·. ·..>
-..-.... · · , ' ·•• •.. '
,,jos-sus" c u reful area prin gradene sa u
I . .... .. . '"·. ... ).
prin pupitre (fig. 13 .1 .14), p referabila
; ... ..•·... .... \ 1
-
'
fiind cea de-a doua solutie pentru ca re-
fularea se face cu viteza mai mare $i grilele
Fig. 13.1.14. fntroducerea aerului au suprafata mai mica . Refularea prin
pr1n pupitru: gradene poate sa conduca la imposibi-
.
1 - aer primar; 2 - aer sec undar ; litatea amplasarii tuturor grilelor de reflJ-
Fig. 13.1.12. Ventil area unu1
3 - pupitru . lare, caz in care trebuie sa se recurga la
amfiteatru in s istemu l ,,su s-sus".
- amp lasarea unor gril e d e reful are pe
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor

peretii latera li . recomandii urmatoarel e va lori: 10 - apa condensarea vapor ilor de apa.
Alcatuirea instala\iei, sursa de frig $i lini$tit a; 20 - apa c u mi9care moderata ; Aeru l exterior se preincalze$te inain te
rcg larea sunt cele obisnuite, semnalate 30 - apa agitata (valuri). Debitul de vapori de intrarea in camera de amestec a apa-
si la alte destina\ii. se poate determina cu ajutorul diagramei ratului de climatizare pentru a se prein-
din fi gura 13. 1.15. Se recomanda folosirea tampina apari\ia cetii. Temperatura aerului
13.1.6. Piscine, bazine acoperite urmatoarelor valori, rezultate pe baza refulat va Ii de cca 40 ...4 5 °C. incaperea
de masuratori in func\ie de mi$Carea du$urilor va fi prevazuta cu o instalatie de
Sunt incaperi caracterizate prin degajari suprafetei apei:
importante de vapori datorita suprafetelor 9v = 0, 1 kg/ m 2 h !a mi$care s!ab3; :;: 0 ,30 ,-,-..~--.----.--.,---.,---,
mari de apa, libere. Necesita instala\ii de gv = 0, 2 kg/m 2 h la mi$Care puternica. 1 0 ,25
(Jl
1--'ci-->.-t----+---:----,------j
ven tilare care au ro lul preluarii vapori lor Aceste valori conduc la pierderi de cal- 2£ 0,20 f'<--..o.t---"<--+~ 1~-1---1---1
rezulta\i prin evaporarea apei $i, in acelasi dura prin evaporare de 65 ... 130 W/ m 2 . in
timp , impiedicarea condensarii unei parti timpul nefolosirii piscinei, degajarea este '!"l 0. 15 1----i"c----f"'
din vaporii de apa pe suprafetele reci. Prin mai mica, gv = 0,08 ... 0, 1 (cca 54 W/ m2), "'~ 0,10
instala\ia de ventilare se acopera $i o parte iar daca bazinul se acopera cu fo lie, "'
ii; 0 '05 1---1---'1'--=---f'~-+--_-_cl.,,,--,__,
din pierderi le de caldura ale incaperii, de consumul de caldura scade la cca "'
Q. -~
60 ... 70 %, restul, prin corpuri de incalzire 10 W/m 2. Debitul de aer exterior (proaspat) <l'.
50 60 70 80 90 100
sau radia\ie prin pardoseala. Debitul de raportat la 1 m2 suprafa\a de bazin se
Umiditatea relativa a aerului - [%]
aer se determina pe baza bilanturilor, termic poate determina pe baza valoril or din
$i de umiditate, dar $i pe baza unui nu- tabelul 13. 1.4. Fig. 13.1.15. Valori orientative
mar orar de schimburi de aer rezultat din Pen tru eliminarea mirosului , treb uie pentru evaporarea apei in piscine.
practica realizarii unor asemenea cladiri. 1 adusa, din exterior, o rata minima de aer Temperatura apei 24 ...26 °C.
Sch imbul de aer exterior se raporteaza de 20 m 3/h -persoana ceea ce corespunde
la 1 m2 suprafa\a de bazin. Pentru aceasta la cca 10 m 3/ h·m2. Este recomandabi la
N' 90 I 11 11 I I I
este necesara cunoa$terea suprafe\ei folosirea unui recuperator d e ca ldura
E 1 1 11111
incaperilor anexe, care se determina tot (iarna) care sa incalzeasca aerul exterior ~ 80
11 1 1111
t,=28°C t =28°C I
in fun c\ie de suprafata a 1 m 2 de bazin pe seama celui evacuat. De asemenea, 30°C
(tab. 13. 1.3). este permisa $i recircularea aerului, in ma- 1 70
t.=· 15°C
32°C
34°C • I
j
V
Func tionarea unei piscine: 300 zi/elan; sura in care nu se depa$e$te umiditatea 60 36°C I
Q)
m ~ J v
12 h/zi relativa precon izata. ·;:; I/
c 50 I V '
Parametrii microclimatului $i apei: Debitul de aer pentru ventilarea piscinelor Q)
> v I I
temperatura apei tapa = 26 ... 28 °C se poate determin a cu ajutorul figurii 2 40 v v' 7
temperatura aerului taer = tapa + 13. 1.16 in fun c\ie de coefi cientul global c / ~
~ 30 /
(2 ... 3) °C de transfer termic.
umiditatea relativa a aerului: Vara instala\ia de ventilare poate func\i- % 20 ...
Q) /
- iarn a, <Pi = 50 ... 60 % ona, in mare parte, c u aer exterior (cand D 10
>-
- vara , q>j = 60 ... 70 % umiditatea relativa a aerului exterior este ~
:0 0
Cons umuri esti mative de cald ura, mica), in rest, aerul trebuie racit pentru Q) 0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5
0
[kW/m2-bazin]: evaporare = 0,07; incalzire ca apare zapu~la. Schema de ventilare jkcal/m2· h·K]
= 0,8; ventilare (aer proaspat) = 0,66; a unei piscine se vede in figura 13. 1. 17.
incal zir ea ape i proaspete = 0 ,09; lntroducerea aerului se face sub ferestre, ! 0 2 3
[W/m2· K]
du$uri = 0,9 1, Total = 2,53 kW/ m 2, cca de jos in sus, pentru a combate curen\ii Coeficientul global de transfer termic k
3,0 kW/m 2 daca se iau in considerare $i reci din zona ferestrelor $i la cca 2 m de
alte consumuri. la pardoseala, pentru preluarea vaporilor Fig. 13.1 .16. Debitul de aer pentru 1 m2
Calculul degajarii de vapori de apa de apa . Evacuarea aerului se face la de apa In cazul funqionarii combina-
se poate face cu aproxima\ie, depinzand partea superioara, la nivelul plafonului. Daca te (incalzire + ventilare) In functie de
de mai multi factori: numarul de persoane, este posibil, se face o evacuare $i in partea coeficientul k , pentru temperatura
miscarea apei care determina marimea inferi oara, deasupra bazinului, pentru exterioara de -15 °C:
fac torului de evaporare, suprafata de evacuarea mirosului. Canalele $i gurile de t, - temperatura incaperii; ta - tempera-
pardoseala udata etc. Debitul de apa care aer trebuie realizate din materiale rezistente tura apei din bazin; le - temperatura
se evapora gv este: la umiditate (tabla zincata, tabla acoperita, aerului exterior.
9v = a (x 5 - xJ = (25 + 19vXx5 - xi) jkg/m2 h] ' PVC, azbociment). Canalele de evacuare
(13.1.3) treb uie izolate termi c pentru a se evita
in care: Tabelul 13.1.4. Debitul de aer exterior
- a es t e coe fi c ient de evapo rare pentru piscine, In [m3/m2 h]
[kg/ m 2 hJ ; Debitul de aer lam a Vara
- Xj, x 5 - continutul de vapori cores-
exterior . -
punzator starii aerului interior $i la saturatie Pisci na 13 31
[kg vapori/kg aer usca t]; --- -------
~--

__E' i sc in~ Rri ~~ t a _ ~~-- 15

- v - viteza aerului la suprafaJa apei [mis]. Bazin cu valuri 20 46
Pen tru coeficientul de evaporare G se
I
~~~~~,....,-,,7 ,--,..J.,,-.~
T abelul 13.1.3 . Valori orientative pentru aerul exterior necesar
Suprafata Ho! intrare Camera Camera incaperi Bazin
camerei dezbracare du$uri anexe Fig. 13.1.17. Schema de ventilare a
_ Im2/n:i_2_§p_l_l_
Aer exterior
=--- ~- 0,5 0,08 0.1 unei piscine :
1 - guri de refulare; 2 - guri de absorbtie;
jm3/h m2apa] 4 10 18 2 10. .. 20 3 - incalzire prin pardoseala .
 294 Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor I. lnstalatii
•
de ventilare si• climatizare

ventilare mecanica (introducere 1- evacuare), pl a fo 11. T emp era tura ae rului interi o r, continua $i rap ida sub aspec t tehnic,
independenta care realizeaza un numar ~ = 22 .. .24 °C. Daca instalatia de ventilare impunandu-se cerinte igien ice tot mai ri-
orar de schimburi = 25 .. . 30. Pe baza ex- este comuna c u cea a du surilor se guroase. Microclimatul in diferite zone nu
perientei se propune debitul de aer pentru prevede ca te un canal ind ependent s~ poate realiza d ecat prin insta la\ii de
un du$ 220 m3fh, vara, $i 75 ... 100 m 3/h, pentru cele doua incaperi cu baterii de climatizare. Acestea au $i rolul de a nu
iarna; temperatura interioara, 25 °C, tem- reincalzire pe fiecare ramura. contribui la imprastierea microbilor, de a
p eratura aerului refulat, 40 ... 45 °C.
-lmpiedicarea formarii condensatului nu fi transportati dintr-o zona in al ta. -In
Determinarea rr.ai precisa a debitului de pe suprafete!e mai reci se poate face prin acela$i timp trebuie sa se asigure debitele
aer se poate face cu ajutorul graficelor adoptarea unui coeficient global de tran- de aer necesare pentru diluarea substan-
din figura 13. 1. 18. sfer de caldura in corelatie cu temperatura t elor anestezice, sa elimine gazele $i
Camera de dezbracare -imbracar e incaperii. Producerea condensatului este mirosLrile. Pentru unele incaperi (bloc ope-
necesita o instalape d e ventilare mecanica influentata $i de mi$(Al'ea aerului, respectiv, rator, terapie intensiva etc.) aerul introdus
(introducere + evac uare) la ni ve lul a de coeficientul superfic ial de schimb in incaperi trebuie sa fie curatat de praf
8 .. . 10 schimburi orare, completata cu convectiv la interior ai $i de umiditatea $i germeni patogeni, fiind necesara fittrarea
corpuri de incalzire. lntroducerea aerului r elativa a aer ului interior. La colturi •
aeru lui in 3 trepte: treapta I cu prefiltre
se face sub banci, iar evacu area, la ai = 6 W/ m 2 K $i in dreptul ferestrelor din c lasa G4; treapta a II -a c u filtre din
ai = 12 W/ m 2 ·K. in dreptul ferestrelor c lasa F7; treapta a Ill-a cu filtre HEPA eel
trebuie sa se creeze perdele de aer putin din c lasa S (cu eficienta > 99,995%).
-
cald. In cazul incalzirii cu corpuri statice Treptele de filtrare (fig. 13.1 .20) trebui e
(piscine private) corelatiile de mai sus sunt amplasate in felul urmat or:
indicate in figura 13.1. 19. - lreapta I se va plasa in apropierea plizei
Este recom andabil (cand piscina este de aer pentru a prote ja e lemen te le
ventilata $i incalzita) sa se adopte pentru: agregatului de c limatizare; tot in aceasta
pereti - k < 0,7 W / m 2 K, plafoane - zona este indicat sa se amplaseze $i o
k < 0,45, ferestre - k < 3,5. Peretii $i pla- baterie de incalzire cu tevi netede care
foa nele exterioare trebuie prevazute cu sa duca la scaderea umiditatii •
relative a
0 15 20 25 30 35 40 , bariere de vapori. lzo latia t ermica la aerului pentru a nu favoriza formarea
Temperatura incaperii (°C] peretii ex teriori se prevede spre exterior. , cu iburilor de microbi in filtru;
t
a Pentru reducerea costurilor energetice - treapta a II -a se va plasa la inceputul
700 1
se recomanda: acoperirea apei cu folii, retelei de canale pentru a o mentine
I
~

•
(/}
:J 600 caz in care nu este fol osita piscina, re- c urata;
"O
.!:
duce consumul de caldura cu cca 80 %; - treapta a Ill-a se va plasa cat m a i
,\\
---- 500
<'}
- 1 4 k cal/m 2 -h -K adoptarea unei umiditati relative mai aproape de incaperile deservrte, daca este
E \ ~ " .
~
k = 1.2 mari, pana la 80 %, totu$i cre$le pericolul posibil chiar in plafonul acestora.
~

0 400 '&\ ' ' 7:: k= 1 0

de condensare si Nivelul de zgomot trebuie mentinut in
~
. costul termoizolatie . i
-
' '... 'VI •
~
~
(!) - k= OB
x
300
~ """' k =0:6 peretilcr; adoptarea unei temperaturi a apei limite le prescrise diverselor incaperi
l~
<D
~ din b azin mai mi c i care va avea ca (anexa 13.2 tab. 13. 1.5).
(!)
ro ""-.· 0-.
200 urmare o evaporare mai mica; folosirea Tratarea bolnavilor, c u bune rezultate,
(!)
u recup e r atoar elor de ca ldur a sau a in spitale, a condus la o suit a de cerinte
-:J 100 "
• -
__Q
(!) [_J__j
pompelor de caldura de$i investitia initiala
este mai mare.
penlru instalatiile de ventilare $i climatizare:
efic ienta ridicata, puritat ea aerului, lipsa
0
0 15 20 25 30 35 40 c urentilor de aer suparatori, temperaturile
Temperatura incap erii [°C] 13.1.7. Spitale, clinici $i umiditatile relative ale aerului la valorile
b cerute, lipsa zgomotului. Pentru a satisface
Sp ita lele a u c unosc ut o dezvoltare aceste cerinte ridicate, instala\iilor d e
Fig. 13.1.18. Determinarea debitului
de aer exterior pentru camera cu
du~uri: 1 3 4 5 7 8 9 10
a - temperatura apei = 40°C; b - I• ....._
'+I
/'
~

ternpera tura apei = 50 °C. -" - - -- -- /

I,_ ,...
- -
•
•
• ••
•
• -+
"'-.
/
~)
( v /' I \ e /----
. + '
, •

0+60
+65
.... I
t0 =28°C
I I 14 0'~ _(
1~

I
!JO'
-. •
'
• ••
•
~

A'~
'

l
- , c

:=-
+55 ""--- k =- 2.B k cal/ m 2ti ·K - ' I 11
I
~

:!i +50 ' '

/
v / 1.05
' .4 cp=30%
2 6 12 t 12
4 0°/o
I
"-
0.7
·~ +45 ....
' 1 ••
c
«u +40 /
/

'/
,/
- -'
'
50o/o
6<1% I ....
\ '-1 13 - '\ '\
I
~

2 +35 - ' 70°/o -

ro :; ~80o/u I 15
ill +30 17
0. 16
E +25
~ -20 - 10 -5 ±0 +5 + 10 +20 +30 Fig. 13.1.20. lnstalafie de climatizare pentru blocul operator:
Temperatura aerului exterior [°C] 1 - c lapete d e reglare; 2 - bateri e incalzire aer ex terior; 3 - recuperator de
caldura; 4 - prefiltru (treapta I); 5 - venti lator introducere; 6 - vAntilator evacuare;
Fig. 13.1.19. Temperatura necesara 7 - b aterie preincalzire; 8 - umidificare; 9 - b ateri e de ra•;ire; 10 - filtru fin
in incapere pentru impiedicarea (treapta a II-a); 11 - baterie de reincalzire; 12 - atenuator de zgomot; 13 - filtru absolut
condensarii vaporilor de apa in cazul (treapta a Ill -a); 14 - aer exterior; 15 - de la sa la de op eratii $i incap erile anexe;
incalzirii cu corpuri statice. 16 - spre sala de opera\ii; 17 - spre incap eril e anexe salii dE op era\ii _
 L lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor
climatizare, uneori, Ii se adauga $i aparate
te hnico -medicale.
Cota parte a instalatiilor de climatizare
in ansamblul investitiilor pentru spitale se
ridi ca la 8 ... 10 %, la fel si cheltuielile de
exploatare. Din aceasta cauza se cauta
sa se foloseasca recuperatoare de cal-
dura. Datorita pertorman\elor remarcabile
ale filtrelor absolute, este posib ila recir-
cularea aerului de la salile de operatie (in
German ia). Pana la apari\ia legi sla\iei
tehnice d e specialitate, pentru spitale
se folosesc datel e germane indicate in
anexa 13.2 (tabelul 13. 1.5). Se cauta sa
se reduca debitul de aer pentru climatizare,
tara sa se impieteze insa asupra calita\ii
servi c iilor. La b locurile operatorii se ur-
m3re$te reducerea drastica a debitului de
aer in perioadele in care nu sunt folosite.
Se impun e cura\irea regulata, periodica,
dezinfectia instala\jilor si intre\inerea lor.
Dupa normele germane incaperile sunt
impartite in 2 clase I $i II. incaperile din
clasa I necesita fi ltrarea aerului in 3 trep-
te, iar cele din clasa a II-a in 2 trep te.
Deb itele de aer p entru venti lare se
vor d etermina pe baza anexe i 13.2
(tabelul 13. 1.5). M iscarea aerului intre
incaperi , pe considerente igienice, se
fa ce de la incaperil e cu cerin\e mai
ridicate catre cele cu cerinte rnai cobcrate,
re zultand , de aici, d ebite diferite de
refulare $i de evacuare, pentru aceeasi
incapere. Daca deschiderea U$ilor este
frecventa, se pot prevedea ecluze ventilate.
La luarea in primire a instala\iilor este
necesar a se testa:
- temperaturile, umidita\i le relative $i
vitezele aerului incaperi lor;
- debitele de aer, sensul de miscare,
nivelul de zgomo t;
- e tan $e itatea tuturor elementelor
instala\iilor de ventilare $i climatizare;
- la fi ltrele de aer, etan$eitatea $i umi-
ditatea maxima;
- func\ionarea clapetelor de reglare.
• Saloane de bolnavi
Ventilarea saloanelor de bolnavi nu
se impune in orice situatie. Ea devine ne-
cesara in cazul conditiilor exterioare ne-
favorabile, la cladirile inalte unde ferestrele
nu se pot deschide. Tn unele cazuri insa
se impun datorita unor bolnavi cu anumite
afec tiuni :
- la bolnavi cu arsuri t; = 22 .. .24 °C,
<p; = 20 .. .30 %;
- la bolnavi de astm t; = 22 ... 24 °C,
<p; = 60 ... 80 %.
Venti larea saloanelor se face in U$oara
depresiune fata de coridor pentru a im-
piedica ie$irea aerului cu microbi in zona
de circ ula\i e. Aerul este reful at in salon,
evacuarea se face prin grupul sanitar al
salonu lui. lnstala\ia adoptata poate fi de
presiune joasa sau inalta, in sistem cen-
tra liza t (o instala\i e pentru toate etajele)
sau descentralizat. lntroducerea aerului
se poate face la plafon (deasupra usii de
intrare) sau sub fereastra.
Pentru incaperile anexe (toalete, b3i, sali
de mese) se prevede o evacuare separata
de cea a saloanelor.
Daca se rec urg e la o in stala\ie de
presiune inalta aceasta va pregati numai
aerul proaspat.
• incaperi anexe (de lucru)
Toaletele $i grupuri!e sanitare ale sa-
a
loanelor necesita o instala\ie de evacuare,
daca este posibi l, un cos de evacuare.
-
Aeru l absorbit se evacueaza peste aco-
peri$. Aerul de refulare patrunde prin
grile amplasate la partea inferioara a I
U$ilor. Ferestrele se \in inchise. Debitul de
aer: 60 m3/h, la WC; 100 m3/h pentru gru-
purile sani tare ale saloanelor; 150 m 3/ h
in incaperile cu cada. La salile de mese
(care primesc hrana de la bucataria cen -
trala) este suficienta ventilarea prin des-
chiderea ferestrelor. Uneori se folose$te
o ventilare mecanica de evacuare pentru b
a imp iedica raspandirea mirosu lui de
mancare. incaperile pentru plo$ti, rule
murdare etc., necesit3 o ventilare mecanica
de evacuare. Pentru rufe murdare se
poate folosi un tub cu clapeta automata.
Debitul de aer evacuat corespunde la
10 ... 20 schimburi orare de aer. Debitul
de aer de compensare se preia din co-
ridoare.
• &iii de operapi
Blocurile operatorii necesita totdeauna c
0 instala\ie de climatizare care sa U$Ureze
munca medicilor $i a surorilor, sa men\ina
concentra\ia prafului $i gerrnenilcr patogeni
in limite normale, sa evacueze vaporii nar-
cotici $i amestecurile explozive $i sa
, asigure mi$Carea controlata a aerului in
sala de opera?i $i, din aceasta, catre inca-
perile alaturate. Reducerea germenikx pato-
geni in sala de opera\ii impiedica apari\ia
infec\ii lor. Continutul de microbi in aerul
localitatilor depaseste 1000 germeni/ m 3
din care, desigur, o mica parte due la im-
bolnaviri. in salile de opera?i se recomand3 d
sa se reduca la cca 35 .. .75 germeni/m 3 .
Germenii patogeni adera aproape totdea-
una la particulele de praf sau la picaturile
de apa.
lnstala\ia de climatizare pentru un bloc '
operator este aratata in figura 13. 1.20. Ea
poate fi conceputa sa deserveasca mai
multe b locuri operatorii si din punct de
vedere al alcatuirii constr~ctive, nu difera
de o instala\ie obisnuita. Apar insa cerin\e
legate de curatire, etanseitate si intre\inere
e
in scopuri igienice. Ventilatorul de intro-
ducere trebuie sa fie montat la inceputul
instala?ei pentru ca aceasta sa fie in supra- Fig. 13.1.21 . Sisterne d e ventilare a
i presiune (pentru a nu patrunde microbi). sa lilor d e operatii :
Umidificarea aerului, tot pe considerente a - cu fanta de aer la plafon;
igienice, trebuie facuta cu abur. Aparatul b - cu anemostate;
de climatizare se amplaseaza in imediata c - cu plafon perforat $i c urgere
apropiere a blocului operator, deasupra unidirectionala;
sau dedesubt. d - cu plafon perlorat $i jeturi marginale;
lntroducerea aerului in sala de operatii e - cu fanta inclinata.
se face cu una din schemele indica te in
 Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

figura 13. 1.2 1, evitandu-se curen\ii de g-a-
dul doi care due la apari \ia turb ioanelor
$i antrenarea germ enilor patogeni_Solutia
cea mai buna ar fi prin realizarea unei
mi$C3ri unidirec\ionale, realizabila cu o ca-
mera curata, avand curent descendent (fig_
13. 1.22 $i 13. 1.23) sa u avand curent
transversal (fig. 13. 1.24) Vrteza de deplasare
a aerului este 0, 15 ... 0,37 mis, iar tempe-
ratura aerului refulat le este inferioara
temperaturii aerului interior ti. cu 0,5 ... 1°C.
Suprafa\a gurilor de introducere care
creeaza c urentul unidirecti ona l (numit
gre$i t $i curent lam inar) osc ileaza intre
1,2 x 2,5 pana la 4 x 4 m . Aerul se eva-
cueaza atat de la partea inlerioara cat $i
de la cea superioara a incaperii .
Debitul de aer se determina pe b aza
valorilor din tabelul 13. 1.2 sau pe baza
de bilan\ termic $i de diluare a microbilor.
Deoarece rezisten\a filtrelor se m odifica
sensibil, esi e necesara reglarea debitului
de aer. Numarul orar de schimburi de aer
ajunge la 15 ... 20 , in mod uzual. Pentru
i nca p eril e ane x e s unt suli c iente 5
schimburi/ h. Dupa DIN 1946 - partea a
4-a. este permisa folosirea unor aparate
de racire in sistem de recirc ulare.
" Canalele de aer se executa di n tabla
zincata $i se prefera sec\iunea circulara.
Trebui e sa fi e e tan$e $i sa p erm it a
dezinfec\i a. in canalele de refulare $i
evacuare se prevad c lapete automate
etan$e care se inc hid la oprirea instala\iei
pentru a impiedica imprastierea microbilor.
Trebuie Juate masuri pentru a se impiedica
pro ducerea cond ensatului p e canale
care reprezinta un mediu prielnic pentru
dezvoltarea microorgani smelor.
Deb itul minim de aer proaspat pentru
o sala de opera\ii este de 1200 m 3/ h,
necesar diluari i substantelor narcoti ce,
restul se recircula.
lnstala\ia de climatizare realizeaza $i dife-
ren\e de presiune intre incaperi pentru a 1 La bucatariile mici (locuin\e, mici restat1-
se asigura un sens de mi$Care a aerului rante). caracterizate prin degajari neimpor-
de la incaperile mai curate catre cele mai tante de vapori (0,5 ... 1,0 k g/ h) $i c u
pu\in curate. durate mici de utilizare (2 ... 3 h), ventilarea
Cam erele aseptice se vent ileaza in se poate realiza prin deschiderea lerestrelor
suprapresiune. cele septice in subpresiune. (care nu este totdeauna suficienta, in
Din blocul operator, in alara salii de special vara) sau prin prevederea unor co-
operatii lac parte $i inc3perile pentru: Stiai. s ur i d e ven t ilare c u sec tiun ea
aparate, sp alare, pregatir e, sterlizare. 14 x (14 ... 20) cm. Este recomandabila fo-
Camera de sterlizare, datorita degajarilor, . losirea unui ventilator (in peretele exterior,
necesita cca 20 schimburi/ h. : intr-o fereastra sau in capul co$LJlui de ven-
• Compartimentul Rontgen $i iradiere ! tilare), prelerabil cu tura\ie variabila sau cu
Toate incaperile necesita ventilare sau 1 2; 3 trepte de tura\ie. Numarul orar de
climatizare deoarece consulta\i ile se lac schimburi de aer este in func\ie de inal-
pe intuneric $i ferestrele nu pot fi deschise. \imea incaperii, variind intre 20 (la h ;:o: 3 m)
ln stala\ia tr ebui e sa deserveasca, in $i 30 (la h < 3 m). Aerul de compensa\i e
afara incaperilor pentru tratament, aparate patrunde din incaperile adiacente prin
$i comanda. $i incaperile de a$l eptare $i grile de transfer amplasate in partea
dezbracare. 0 racire a aerului este tot- inferioara a U$ii. Suprala\a grilei de transfer
deauna necesara (vara). Amplasarea $i se calculeaza pentru o viteza a aerului ,
traseul canalelor trebuie sa nu permita v $ 2 m/s.
transmiterea radia\iilor. Se permite $i
folosirea de aparate de racire in regim de 2
recirculare.
....
-..
) A
13.2. incaperi cu _ ~
'4
J
impurificarea pronuntata 3
a aerului 6 7
13.2.1. Bucata rii '
-_/
' Prepararea hranei in bucatarii conduce,
in sc urt limp, la o vi ciere pronun\ata a
aerului interior datorita degajarilor impor- 9 8
tante de caldura, de umiditate (vapori de
apa), vapori de grasimi $i mirosuri. Lipsa Fig. 13.1.24. Sa la de operatii
ventilaii conduce la lamarea ce~i de vapcri ,.c u rata" c u mi~ca rea t ra nsv e rsala a
de apa $i grasimi, avand ca urmare con- aerului:
densarea acestora pe supraletele reci $i 1 - ventilator; 2 - prefiltru ; 3 - filtru
la raspandirea mirosurilor in incaperile ala- i absolut; 4 - guri de evacuare (sus $i jos);
turate sau chiar in intreaga cladire. Mari - 5 - gura de introducere; 6 - camera de
, mea degajarilor este in lunc\ie de marimea presiune; 7 - masa de opera\ii;
bucatariil or (mici . medii, mari ), iar timp ul 8 - aer exteri or; 9 - grup de climatizare.
de viciere depinde de inal\imea incaperii.

3b

1 2 ,7 8
' '
/ 7

3 - tt tt 8

,.I __ g

4 -- 11- - - - -
( '

J '-.___,,,..

11 12 \ I .k'
'
I

I .... J ,.I
( '

Fig. 13.1.22. Sa la de ope ratii .,curata " cu mi~c a rea
descende nta a aerulu i, i n sistem casa in casa :
1 - cam era de presiune; 2 - filtre absolute; 3 - panou din sticla;
4 - perdea; 5 - gura de aspirare; 6 - prefil tru; 7 - corp de iluminat;
8 - atenuator d e zgomo t; 9 - ventilator; 10 - camera de
amestec; 11 - aer ex terior; 12 - grup de clima tizare.
'------------ - - - - - - -- - - - -
Fig. 13.1.23. Sala de operatii .,curata " c u mi~carea
desce ndenta a aeru lui, sistern cabina:
1 - ven tilator de introducere; 2 - ventil< tor de evac uare;
3a - pretiltru; 3b - filtru fin; 4 - aer proaspat; 5 - baterie de incatzire;
6 - bateri e de rac ire; 7 - fi ltru abso lut; 8 - ilumi nat; 9 - gurii
de evacuare; 10 - camera de presiune; 1 . - cabina.
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor

In blocurile de locuin!e cu mai multe ni-
veluri se utilizeaza CO$Uri de ven tilare cu
canal colector $i deversoare de la fieca -
re bucatarie (§ 5. 1.2) sau canal cu racordtii
tip venturi. Se recomanoo utilizarea de hote
c u ventilator lnglobat precum si de filtre
de grasimi.
La bucatariile mijlocii echipate c u plite,
caza nele $i ti ga i b asc ul ant e $i cu
compartimente separate pentru spalarea
vaselor, nu mai este suficienta ventilarea
naturala. Este necesara $i introducerea
controlata a aerului (\ncalzit In perioada
rece a anului). Acest lucru este necesar
pentru a lmpiedica apari)ia curen)ilor
reci de aer $i patrun derea aerulu i din
lncap erile alaturate, murdare (spalare
vase, cura)ire zarzava t).
Bucataria trebuie ventilata In regim
echilibrat (nu In depresiune cum se facea
uneori) pentru a lmpiedica patrunderea
aerului din sa la de mese. Bucataria
tr ebuie supu sa unor cerin\e igieni ce
deosebite.
Evacuarea aerului din buca tari e se
poate face prin intermediul unei hote
(fig . 13.2. 1a) sau cu ajutorul unor canale
amplasate deasupra utilaf'lor de preparare
a hr ane i (fig . 13.2. 1b). At at hot ele
(fig . 13.2.2) cat $i gurile de evacuare
ampl asa te d eas upra plitelor trebui e
prevazute cu filtre de grasimi. Acestea
trebuie curatate perm anent pentru ca
se murdaresc repede $i in bucatarie se
L===~
produce cea \a. incaperilor (tab. 13.2.1 ) sau la volum . Se
Filtrele de praf din grupul de introducere, pot adopta ca factori de simultaneitate
tinand seama de cerintele igienice, trebuie 0,8 .. . 1, la buca tarii mici, $i 0,5 ... 0,8, la
sa fi e eel putin de c lasa F7 . bucatarii mijlocii $i mari . Recircu larea
Evac uarea aerului la bucatarii mijlocii aerului la bucatarii este interzisa. In inte-
se recomanda (in special, in zonele cu riorul bucatari ei, circulatia aerului se face
locuin\e) sa se faca vertical, deasupra de la gurile de introducere spre hote, iar
acoperi$ului, cu viteze mari (10 .. . 12 mis). diferenta spre gurile de absorb\i e din
La bucatarii!e mari evacuarea aeru!ui se inc3peri!e "murdare" {curatire legume.
face prinlr - un CO$ ca re tr ebui e Sa spalare vase).
depa$easca cu 5 m cea mai inalta Reful area aeru lui se fa ce, iarna c u
construc\ie din apropiere. Amenajarea pla- 20 .. .25 °C, iar vara, cu cca 20 °C. Se reco-
fonului intr-o bucatari e mare, in care m anda rec uperarea ca ldurii fol os ind
sunt inglobate $i corpurile de iluminat, se recuperatoare cu placi (bine protejate cu
face ca in figura 13.2.3. La bucatariile mari filtre de grasimi). Nu este permisa folosirea
se recomanoo ca instala\ia de introducere recuperatoarelor rotative pentru ca mirosul
sa fi e prevazuta $i cu racire (fig. 13.2.4). din aerul evac uat trece , partial, in eel
Deoarece debitel e de aer sunt mari $i introdus. Temperatura aerului din bucatarii
consumul de energie ridicat, in ultimii ani, trebuie sa fi e iarna 22 ... 24 °C, iar vara
s-a introdus utilizarea hotelor cu inductie maximum 28 °C.
(fig. 13.2.5). In acest caz 70 % din debit Echiparea bucatar iei trebui e sa fi e
este refulat la nivelul hotei $i nu mai astfel facuta incat numarul de aparate
afecteaza zona de activitate, ceea ce p entru prepararea hranei sa fi e in
inseamna ca numai 30 % din aer este concordanta c u suprafa ta bucatari ei
incalzit sau racit, realizandu-se importante pentru a se realiza o ventilare corecta. Se
economii. Tot din motive de economisire recomanda ca degaj3rile de caldura sa
a energiei, echipamentele trebuie bine nu depaseasca 80 ... 100 W/m2 bucatarie,
izolate termic. iar numarul orar de schimburi de aer sa
Determinarea debitului de aer pentru fi e de maximum 40 .
ventilarea bucatariilor trebuie sa se faca • Masuri constructive
pe baz3 de bilanturi (termic $i de umiditate), Este necesar ca:
plecand de la aparatele care echipeaza - sa se foloseasca numai canale din
bucataria. In practica, se recurge adesea tabla zinca ta sau din aluminiu . Nu este
la debite specifice raportate la suprafata permisa folosirea canalelor din zidarie sau
rabit . Canalele trebuie sa aiba trasee
3 2
scurte, sa fi e bine etan$ate, iar falturile
de la partea inferioara , sa fie lipite pentru
a evita curgerea grasimii sau a conden-
satului. Canalele orizontale sa aiba panta

_} JJJ!JJJJl/JJJ! \_ J JJJ 2

a b
Fig. 13.2.1. Ventilarea bucatariilor mijlocii:
a - aspirare prin hota; b - aspirare prin guri;
- ho ta; 2 - canal de evacuare; 3 - canal de introducere.

t Fig. 13.2.3. Ventilarea bucatariilor

mari :
1 - canal de introducere;
2 -· canal de evacuare.

IJJJJJ!JJ!!J!J

[_ : ] Fig . 13.2.4. Ventilarea bucatariilor

Fig . 13.2.2. Hota cu filtru de grasimi:
1 - hota; 2 - filtru de grasimi ;
3 - jgheab colec tar e condensat;
4 - $tut evacuare condensat.
---- -------------~
mari prevazute cu racire:
1 - hota; 2 - filtru de grasimi;
VI, VE - ventilator de introducere,
evacuare; Bl - baterie de incalLire; Fig. 13.2.5. Ventilarea bucatariilor
BR - baterie de racire; prin hote de induqie:
FP - filtru de praf. Bl - ba terie de incalzire.
 Capitolul 13: Solu~ii In fu n c~ie de destina!ia lnc aperilor I. lnstala~ i i de ventilare ~i climatizare

$i sa fie prevazute cu $1ut de evacuare piedica raspandirea mirosurilor in incaperile Pentru aceasta trebuie alese ventilatoare
a con densa tu lu i $i U$i\a de cura\ire. alaturate. Ventilarea se poate face natural de evacuare c u c urbe caracteri stice
Canale le d e evacuare care tree prin sau mecanic. Ventilarea naturala se rea- avand panta mare, care la varia\ii impor-
camere reci trebuie sa fi e termoizolate lizeaza prin deschiderea ferestrelor sau tante ale rezistentelor sa conduca la va-
· pentru a impiedica producerea conden- prin CO$uri de ventilare cand WC-urile sun! ri a\ii mici de debit. Aceea$i condi\ie tre-
satului: la interior. Vara ventilarea naturala prin co- buie impusa $i grilelor de evacuare de tip
- ventilatorul de evacuare sa fie prevazut $Uri nu este suficienta pentru ca in anu- ven til.
cu u$<3 de curatjre $i $tut de evacuare mite perioade ale zilei tiraju l dispare. Ca sisteme de ventilare de evacuare se
a co ndensatului; Schimbul orar de aer pentru WC-uri este folosesc:
- m otoru l ventilatorului sa fie in afara in func \ie de destina\ia lor: locuin\e = 4- • instalatii individuale cu canal pentru
curentu lui de aer; 5; birouri = 6 ... 8; fabrici, uzine = 8 ... 12; fiecare incapere sau cu canal comun
- pentru unele aparate sa se prevada WC -uri publice stradale = 12 ... 15. pentru mai multe incaperi;
evac uarea directa (ex.: m a$ina de Aerul de compensa\ie patrunde din • instala\ii centralizate cu canal colector
spalat vase); incap erile alaturate prin neetan$eitati. $i ventilator de evacuare.
- peretii si plafonul buca tariei sa aiba i prin $1~uri sub U$3 de intrare (fanta cu inal- Evacuarea aerului din incapere se face
tencuiala absorbanta; nu este permisa · timea de 1... 2 cm) sau grile montate in prin intermediul gurilor de evacuare de tip
vopsirea acestora; partea inferioara a U$ii, avand o suprafata ventil cu debit constant sa u reglab il ,
- ferestrele sa fie duble $i nu prea de 140 ... 160 cm 2. Sec\iunea grilei se cal- racordate la canalul colector. Func\ionarea
mari pentru a se reduce cantitatea de c uleaza in func \ie de debitul de aer - ventilatorului poate ti $i ea diferita:
condensat; evacuat pentru o viteza de trecere de cca - ventilatorul porne$te la aprinderea
- WC -ul sa fi e cat mai departe de 1 m/s $i un coeficient de sectiune libera luminii din WC $i se opre$te dupa
buca tarie; de 0,75 ... 0,80. 3 ... 22 minute dupa ac\ionarea in-
- nivelul de zgomot in bucatarii sa nu Pentru WC-urile din locuinte se tine sea- trerupatorului;
treaca de 50 ... 60 dB; ma de prevederile din normativul 1-5 $i SR - ventilatorul func\ioneaza o anumita
- intrucat ca nalele d e eva c uare se 6724/1, 2. 3 - .,Ventilarea dependintelor perioada la diverse intervale pe care
imbiba cu grasimi putand lua foe , sa din c ladirile de locuit". le fixam;
se prevada filtre de grasimi, U$i de Daca evacuarea aerului are loc eel - ventilatorul func \ioneaza permanent.
c ura\ire $i. in unele cazuri, c lapete . pu\in 12 h/zi, debitul minim de aer trebuie
antifoc. ; sa fie: 20 m 3/ h.WC sau 40 m3/h (WC + 13.2.3. incaperi pentru i ncarcarea
cada). Realizarea ventilarii trebuie facuta acumulatoarelor
13.2.2. Toalete astfel incat ac\iunea vantului $i a tirajului ,
cauzat de diferenta temperaturilor interioara In timpul incarcarii acumulatoarelor
Ventilarea WC-urilor trebuie sa se faca, $i exterioara, sa nu modifice debitul de are loc degajare de oxigen $i hictogen prin
totdeauna, in subpresiune, pentru a se im- aer evacuat cu mai mult de± 15 ...20 %. descompunerea apei (la atingerea unei
anumite tensiuni) al caror amestec este
Tabe lu l 13.2.1. Valor i o ri entative pent r u d eb itul de aer [m 3fh m 2] explozibil (limita inferioara - 3,8 % din
Tipul bucatariei In La incaoeri cu soatii de lucru seoarate volum). La sf3r$itul perioadei de incarcare
intreaga Zona d e Zona de Zona de incaperi a bateriil or (cand incep sa .. fiarba") se
zona fierbere coacere, spalare anexe degaja acidu l su lfuric (la bateriile c u
prajire, gril plumb) se poate produce cea\a $i, ca
Pizzerii , rotiserii 80 - 120 - - urmare, sunt afectate mucoasele cailor
Restaurante 60 105 120 120 45 respiratorii. Ceata de acid sulfuic are elect
Cantine, restaurante puterni c corodan t. Pentru a combate
studen\e$1i , cazinouri ·-- - 90-·
105 120
- - -- - -----·· ..
120 45 aceste efecte este necesara ventilarea
Spita le: incaperilor. La inc3peri mici, este suficienta
- Bucataria princ ipala 90 105 120 150 45 ventilarea prin deschiderea ferestrelor. La
- Bucatarii de distri - incaperi mari , este necesara o instala\ie
bu\i ~ p e~a!oa~ __ . - - -60 - - --
- -
--- - -
·- ---
de ventilare mecanica alcatuita din guri
Carn ine d e vaca_~ _ .§.Q__ ___1_Q_~-- ---·---- 120 120 _j~ de absorbtje amplasate atat la partea infe-
- - -
Bucatarii pentru pre- rioara a incaperii (cap tarea vaporilor de
_ga tire --·---· --- 80 105 120 120 60 acid sulfuric mai grei decat aerul) cat $i
---------- -
Bucatarii p entru la partea superioara (captarea hidroge-
servic ii centrale 90 120 120 - 60 nului, mai U$or dec3t aerul), canal de eva-
cuare $i exhaustor. Aerul de compensare
Tabelul 13.2.2. Cant itati le de gaze e;;apate de u n autoveh icul pe 1 km de dru m parc u rs ;;i pent r u 1 t de greutate
(motoa re Otto)
Starea de fun c \i onare Consum de Vol. total de co S02 Ali aje de Benzina
benzina gaze e$apate plumb nearsa
(G°C,760 mmH g) (Q°C,760 mm Hg) (0°C,760 mmHg)
fl] [I J fl] fl] fmq] [q]
C-· - -

_mer~ II]_g_o l_ 1_h __ ----·-- ,.._ .. - 0,3 ... 0_,_8____ (~ ... 5) 10 3 (}_.6 ... 4) 10 2 77 ... 200 120 ... 320 8 ... 34
-- . ·- - -- --- -------- --------
mers -1....Q_o nt ~~~ u __ 0,2 ..
1400
-· - --
90 ... 11 0 5 1 80 --·--
~- - ··-
cu 1, intermitent 0,25 1700 120 ... 150 64 100
vite - ?_._continuu ____ C -•
0, 13 1000
·-
50 ... 65 33 - 52
- ---·--- - - - - - - -
za ~ . in tt?rmite_ nt 0,2 1400
-- ----- ·
90 ... 110 5 1 80 - --
-~ _ ur:!_~rm - --- - Q.Q~ - - ..
700 -- ----.
22 .. .33 - -23-- - -
36 ---- 1_,_5_.:.3
4, uniform 0,07 550 11 ... 22 18 28 1,2 .. .2,5
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia incaperilor

se introduce prin grile amplasa te pe pe- importante de oxigen producand gaze care nocivita\ilor. Pentru garajele in care nu se
re tele opus_ Ventilatorul , care trebuie sa con\ in CO si al\i compu$i toxici (biox id fac reparati i, concentratiile admisibile se
fie de tip antiex, se monteaza in exteriorul de sulf, aldehide, acroleina, benzopirena, dubleaza, deoarece conduca torii auto
incaperii deservite $i evacueaza aerul oxizi de azot, aliaje de plumb). Daca in - stau numai ca teva minute , la venire sau
peste aco p eri $, verti cal, p entru a nu caperea este inchisa , dupa un timp, plecare. Degajarea de CO [1/ min.t] poate
deranja vec inata\ile cu vapori de ac id atmosfera interioara exclude posibilitatea fi considerata cu aproxima\ie: 14 - mers
sulfuric. Materi alul din care se confec- de vie\uire, de aceea este necesara ven- in gol; 22 - cu viteza I la mers intermitent;
ti oneaza grilele de absorb\ie, canalele $i tilarea. 25 - cu viteza I la mffS intermitent pe panta
ve nti!a toru! tr eb uie sa fie rez:sten te !a Tipuri de garaje: - dupa modui de de 6 %; 30 - accelerare la pornirea de pe
corosiune (l a ac \iun ea vaporilor de ac id construc\ie: individuale; in serie; multieta,ate; loc. Pentru o deplasare a unui autovehicul
sulfuric). in acest sens se folosesc: tabla cu ascensor; speciale (pentru autobuze, (ex.: intrarea in garaj + manevrarea pe locul
din o\el plumbuita, gumata sau cauciucata; pompieri, autovehicule po$tale, camioane, de parcare + eventual o intoarcere sau
materiale plastice sau azbociment (pentru servicii urbane); combinate cu sta\ii de ali- pornirea motorului + eventual o intoarcere
canale). Pentru a se reduce continutul de m entare; moteluri; - dupa numarul ma- + ie$irea din garaD se considera urmatoa-
vapori de acid sulfuric se poate utiliza $inilor si suprafa\a: mici, .,:; 100 m2 ($ 4 rele durate $i cantitati de gaze degajate:
un separator alca tuit din cateva table (una ma$ini); mijlocii , .,:; 1000 m2 ($ 40 ma$ini): , - mersul in gol al motorului - 1 min -
in spatele celeilalte pe direc \ia curentului mari, > 1000 m 2 (> 40 ma$ini). 14 I CO/ t;
d e aer) din plumb, p erforate. Aces t Cantitatea g aze lor e$a p ate de un - mers intermitent in viteza I - 1 min -
separator trebuie cura\it des, pentru ca autovehicul, raportata la 1 km parcurs $i 22 I COi t ;
se murdare$1e repede. 1 t greutate, pentru motoare Otto este - accelerarea la pornirea de pe loc -
Debitul de aer se poate determina pe indicata in tabelul 13.2.2, iar compozi\ia 20 s - 10 I CO/ t.
baza numarului de schimburi orare de aer gazelor pentru motoare Otto $i Diesel in in medie, la o intrare sau o ie$ire, se
n sau prin calcul pe baza degajarii de tabelul 13.2.3. considera 50 I COi t.
hidrogen a unei celule. Pentru incaperi cu in tabelul 13.2.4 au fost indicate, dupa La camioane $i autobuze valorile trebuie
inal\ime mica (h .,:; 3 m) n = 4... 6, iar pentru VOi, valorile orientative ale gazelor e$3Pate multiplicate cu 2 ... 3.
incaperi mai inalte n = 3-4. d e autoturi sme $i autocamioane ; in Concentra\ia admisibila a CO in garaje
Dupa DIN 57 .510 debitul de aer pentru diferite regimuri de mi$care. Norma VOi , cu activitatea continua de peste 1 h
ventilare se determina cu rela\ia: ca $i alte norme din alte \ari, considera este Ya = 100 ppm = 100-10-6 m~
L = C 1-C2-gH nl (1/h] (13.2. 1.) c a diluarea CO este ac operitoare. CO! m1-J aer. Concentra\ia de CO , Yr· in
2
in care: Exploatarea garajelor $i tunelurilor , aerul exteri or, in m1-J aer, se considera
- C 1 = 100/ 3,8 = 26, coefi cient de arata ca ventilarea calculata pe baza j astfel:
diluare a hidrogenului; diluani CO este acoperitoare $i pentru restul 1 Yr = 10 ...20 10-6 • pe strazi cu circula\ie
- C2 = 5; (= 10 pentru vehicule de apa), Tabelul 13.2.4. Valori orientative ale emisiilor nocive de
c oefi cient d e siguran\a; la autovehicule (dupa VDI 2053-1987
- 9H2 = 0,42 l/h, degajarea de hidrogen Felul autovehiculului Cons um Volum de gaze e$apate Con\inutul Volumul
a unei celule pentru un c urent de 1 A; $i regimul de mers comb us- [m1-J [m1-Jfh de CO de CO
- n = numarul de celule puse la incarcat; tibil /100 km] vehicul] (% din [m 3/ h,
- I = intensitatea maxima a curentului (1/ h] vol um] vehicul]
de incarcare [A]. A. Autoturisme cu
Pentru o capacitate nominala de 100 motor Otto sau Diesel,
Ah se considera: I = 1 A - acumulatoare mers in gol (motor
de Ag - Zn; I = 2 A - acumulatoare de Pb;
I = 4 A - acumulatoare de Ni/Cd.
rece) 1,34 -
-- __l19_ 5,0 0,55
Mers in gal (motor
Cu datele de mai sus debitul de aer, cald) 1,24 - 10,5 4,5 0,47
L este: Mers incet (10 km/h) 2, 16 175 17,5 2,9 0,60
L = 26x5x0,4 2n -I (l/h] = 0,055n/ [m 3/h]
M er ~b_e_r orizontal 4,74 64 38,4 -- _2, 7_ 1,04
8 . Autocamioanexl
13.2.4. Garaje cu motor Diesel,
mers incet (10 km/h) - 750 75 0,2 0, 15
M otoarele c u ardere interna - Otto Mers li ber orizontal - 420
~----

250 0,2---·- 0,5

(pe benzina) sau Diesel (cu motorina) - x) Pentru fi ecare 10 t greutate, pentru alte valori se calc uleaza proportional.
aflate in fun c \iun e, con suma cantita\i
Tabelul 13.2.3. Compozitia qazelor evacuate de motoarele Otto (benzina) si Diesel (rnotorina)
Compone n\ii Motor Otto Motor Diesel
gaze Ior M ers Accele- lntreruperea C ircula\ie Mers Accele- lntreruperea Circula\i e
e$apate in qol ratia accelerati ei continua in qol ra tia accelerati ei continua
Tura\ia 400 ... 500 400 ... 3000 3000 ... 400 1000 ... 3000 - - - -
Oxid de carb on 4 ... 6 0 ... 6 2 .. .4 0, 1.. .4 0,01 ... 0,1 0, 1... 1 0,01 ... 0, 1 0,01 ... 0,1
1% din vol.I
Oxizi de azo t 10 ... 50 ( 1.. .4) 103 10 ... 50 1000 ...3000 30 .. .70 (8 .. 9) 102 30 150 ... 300
[cm 3/ m 3 J
Hi drocarb ur i 50 ... 1000 50 .. .500 (4 .. . 12) 103 200 ... 400 100 200 300 100 ... 200
[cm 3/ m 3]
-
Oxid de sulf - - - - 30 ... 50 - - 200 ... 300
_i<::_m 3/ m3J
Carburant 4 ... 6 2 ... 4 20 ... 60 2 ... 4 - - - -
nears 1% l
 300 Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

medie; Yr = 30 10·6 • pe strazi cu circulatia c - sen1itra11sversala - refulare la partea = 2500 l/ h = 2,5 m 3/ h = 2,5 1,2 = 3 kg/h .
auto puternica; Yr = 0 ... 510·6 , in zonele superioara in lun gul celor doi pere \i a - Tn garaj nu sunt permise lucrari de
de locuit . lungi, evacuare longitudinala in partea reparatii sau intretin ere $i deci y~ = 2 Ya
Efectul toxic al CO (gaz incolor, inodor inferioara prin ca nal in pardoseala la - 100 mg/m 3
$i insipid) se bazeaza pe m ar ea lui mijlocul incaperii .
afinitate fata de hemoglobina, impiedicarea Cerir1tele instalati ei: siguranta deplina
preluarii oxigenului din aer $i asfi xierea in exploatare, avertizare la intreruperea
-
persoaneior. in figura 13.2.6 este indicata er1ergiei electrice sau defectarea 'Jentilatiei,
dependenta dintre concentratia CO in aerul exploatare raponala. Garajele mari, inchise,
incaperii (Yc 0 ), durata de $edere $i felui cu circu la\ie mare trebuie prevazute cu 3 kg 3

activitatii . instalatii de masurare a CO, de reglare - ___h_ _ = 30.000 m

'

Ventilarea garajelor se poate face pe s i semnalizare optica $i acustica 100 10-6 kg h

-
caie naturala - fiind necesare deschideri (fig. 13.2.8). In garaj, in diferite puncte sunt
m3
pe fe\ele opuse ale incaperii pentru a se prelevate probe de aer, prin intermediul b - Tn garaj se executa lucrari U$Oare
realiza o ventilare tran sversala (pentru unor conducte, si conduse la un aparat d e intre\inere deci y~ = Ya = 50 mg/ m 3
garaje mijlocii $i mari sunt necesare pentru semnalizarea CO. La depa$irea
deschideri de 0 ,06 m 2/ loc garare; pentru concentra\iei de 250 ppm, instala\ia de
garaje mici sunt suticiente deschideri semnalizare intra in functiune. Pentru
2
' 3
de 150 cm /loc garare in U$ile exterioare) buna func\ionare, aparatura tr eb ui e
-
3 2
sau mecanica: 6 m / hm pentru garaje verificata anual. In garajele in care se tac r· • -,-Ti
mici; 12 m 3 / hm 2 pentru garaje mijlocii $i repara\ii, se prevad instala\ii de absorb\ie ' . .I •
mari, rezultand cca 300 m 3/h autoturism. 1 (montate sub pardosea la sau la plafon) l1 ! !j . l
'
Se recomanda ca ventilarea sa fie in sub- ' la care se racordeaza, prin intermediul unor I
' •
1
presiune (debitul evacuat sa fi e cu cca tuburi tlexibile, e$3pamentele motoarelor ® II 5
10 % mai mare ca eel refulat), sa se folo- care se 1ncearca.- - • '
-~
. .... , ..
seasca viteze moderate (5 ... 8 mis) pentru Exemplul de calcul 1
a nu produce zgomot, evacuarea sa se Se considera un garaj cu 100 autove- Fig. 13.2.8. Schema unei instalatii de
faca peste cea mai inalta c lad ire, iar hicule, avand lungimea de 125 m, la\imea control al CO:
•
• priza de aer sa se ia de la minimum 3 m 18 m . inal\im ea 2,5 m, volumul 1 - dispozitive de prelevare a probelor;
,• deasupra solului, evitandu-se zona intrarii 5625 m 3 , in care, la ora de varf, se 2 - aparat de supraveghere a CO ;
•• $i a ramp elor de acces. deplaseaza 50 % din ma$ini . 3 - semnalizare optica; 4 - semnalizare
Sistemele de ventilare (fig. 13.2. 7): Rezolvare acustica; 5 - instala\ie de ventilare, de
'• a - transversala - refulare la partea su- Degajarea de CO evac uare a gazelor de e$apament;
,
•

perioara pe o parte in lungul garajului, eva- - 50 ma$1n1 x 50 I CO/ma$ina - 6 - garaj.

' cuare pe latura opusa la partea inferioara
(65 . .. 70 %) si sup eri oa ra I
(35 . .. 30 % ); '
Plan 1 - ·I sec\iunea 1-2
b - longitudinala - refulare la partea su- !
I /
--,._.... ~ 0
perioara pe ia tura scurta in direc\ie lon-
I /
gitudina!a, evacuare pe !atura opusa la I I
I
partea interi oara;
I \
I \
ico= 10 ppm
4
_ t _ __t ___l _ _ 1- __ L _ y
'-._
,.. 0
3 10 '
'/ 2- 10 3 a
I
r
10
,r I
, 2
-4 I
. .rJ 5 10
I
y
5 I
/ 25 I
6
/ I I
J
10 - 7 -~ I
' 8 I

• I
'
'

b f

t t t t t '
,--··---·4 ..
Fig. 13.2.6. Dependenfa formarii I

' •.
----- I

carbooxihemoglobinei in sangele ••' '

,,. , . ----
omului in funcfie de durata aspirarii t - -t - - t- - -
I
t --
~
,, -----
- -' - - - ''•
co (dupa May): t t t t t ' '
'
'
'

Yeo - concen tratia CO in atmosfera

..
1ncaper11 ;
~ ~

t t t t t
1 - sezand; 2 - mergand; 3 - lucran d; c
4 - limita m ortaia; 5 - ac\iune grava;
;;
6 - si mpton1e pu terni ce; 7 - sim ptome Fig. 13.2.7. Sisterne de ventilare a garajelor:
'
i~ mijioci i; 8 - simp tome usoare. a - ventilare transversala; b - ventilare /ongitudinala; c - ventilare semi tra 11sversala
:i
; \ 1·

'I

ii
 I. lnstalatii de ventilare ~i climatizare Capitolul 13: Solutii In functie de destinatia lncaperilor

3 m3 - conc entrati a de oxigen. max. 3 %; se face identic ca in cazul oxigenului, prin

L0 - ---
6
= 60.000 - concentra\ia de bioxid de carbon, max. prelevarea periodica de probe. Rezulta de
50 10- h
5 %. aici ca adsorberul si convertizorul pot fun-
Fiecare parametru al microclimatului este c\iona atat simultan cat ::;i separat, ca ::;i
13.3. Locuinte asigurat de cate 0 instala\ie independenta celelalte doua tipuri de instalatii, de altfel.
(fig. 13.4: 1). • Convertizorul de oxigen {fig . 13.4.2)
in Romania, ventilarea locuin\elor se face - Tempera tur a aeru lui interior este Are doua componente principale: re-
in general p e cale natura la, prin men\inuta in limitele aratate (+2 ...4 °C) cu actorul ::;i scruberul. Reactorul este cam -
deschiderea ferestrelor :;;i prin co:;;uri de ajutoru! unei instala\ii frig orifice, a! carei pus dintr-un schimbator de caldura de su-
ventilare (eventual cu ventilatoare de I evaporator (divizat in atatea elemente cate prafa\a alca tuit din tevi si un arzator de
evacuare) la incaperile in terioare. Un · ce lul e are depozitul) este plasat in tip catalitic amplasat la partea superioara.
sc himb orar de aer este necesar pentru incaperea deservita (celula de depozitare) Scruberul este un schimbator de caldura
eliminarea mirosului de la buca tarie :;;i sub forma unei baterii de racire amplasata de contact, in care se pu lverizeaza apa
toaleta, a fumulu i de \igara, a mirosului la partea superioara a incaperii. pentru racirea aerului. Functionarea con-
de la m obi la, sofa , textile, pen tru un aer - Umiditatea relativa a aerului interi or, vertizorului: aerul din celula de depozitare
de combustie (cand locuin \a are centrala 1 necesar a fi men\inuta la valori ridicate a fructelor, avand t emp era tur a de
termica proprie sau incalzire cu sobe}, · pentru a impiedica deshidratarea fructelor. +2 .. .4 °C, este aspirat de ventilatorul V
pentru a impiedica formarea ciupercilor se realizeaza cu ajutorul unei instala\ii de ::;i refulat in reactor in spa\iul dintre \evi ,
negre etc. Pen tru un numar orar de supraumidificare alcatuita dintr-un rezervor circu land de jos in sus $i incalzindu-se,
schimburi de aer = 0,75 se apreciaza ca de nivel constant, o re\ea de conduc te pe de o parte, pe seama aerului cald pro-
1 m 2 de suprafata de locuit necesita un de apa, o re\ea de conducte de aer venind din reactor (care circula prin \evi,
consum de energie de cca 50-60 kWh/an. comprimat :;;i duze de construc\ie speciala de sus in jos) ::;i, pe de alta parte, cu aju-
Ventilarea meca nica a unei locuin\e care pulverizeaza apa cu ajutorul aerului torul rezisten\elor electrice R 1. Aerul pa-
pres upun e filtrarea, incalzirea (iarna) comprimat. Func\ionarea acestei instala\ii trunde in stratul granu lar de material
aerului :;;i refularea acestuia in sufragerie este comandata de un higrostat montat
:;;i ca merele de loc uit :;;i evacuarea prin in incap erea deservita. 0 asemenea '
buca tarie $i baie. Pen tru economisirea instala\ie este prezentata la § 8.8.2.
energi ei este necesara intercalarea unui - Concentra\ia de oxigen este redusa
recuperator de caldura cu placi :;;i a unui la limita prescrisa cu ajutorul unui
al doi lea ventilator pentru evac uare. convertizor de oxigen care deserve:;;te una
Economia de energi e se apreciaza la sau mai multe celule.
50 % . in condi\iile in care se va trece la - Concentratia de C0 2 este men\inuta
o izolare buna a pere\ilor ex teriori, la valoarea prescrisa prin intermediul
consumul energetic se poate reduce la unui adsorbitor de C0 2, care deserve:;;te
Fig. 13.3.1. lnstalatie de incalzire cu aer
20 .. . 30 % din eel ac tual (inclusiv, prin una sau mai multe celule.
ca ld pentru locuinta unifamiliala:
folosirea recuperatoarelor de caldura). Celulele in care se depoziteaza fructele
1 - filtru de praf ; 2 - recuperator de
Schema unei instala\ii de incalzire a unei , sunt de tip etan:;; (metalice, din zidarie,
caldura cu placi; 3 - baterie de incalzire;
locuin\e este indicata in figura 13.3. 1. Piesa din beton etc.) pentru a putea fi pastrate
4 - ventilator de introducere; 5 - ventila-
principala o reprezinta aparatul campus concentra\ii le amintite. Deoarece exista
tor de evacuare; 6 - gura de introduce-
din recuperator de caldura. filtru de praf, varia\ii ale presiunii interioare in timpul
re aer cald in incaperi; 7 - gura de
baterie de incalzire (electric a sau c u func\ionarii , acestea generand forte mari ,
evacuare de !a toa!eta; 8 - idem, baie;
gaze de ardere), ventilator de introducere care pot deforma peretii celulelor, se
9 - filtru de grasimi; 10 - hota de buca-
:;;i ventilator de evacuare. Aparatul poate prevede, pe unul din pere \ii exteriori ai
tarie; 11 - atenuator de zgomot; 12 - aer
fi real iza t $i ca pompa de caldura atunci fiecarei celule, un dispozitiv care realizeaza
evacuat in exteri or; 13 - aer exterior;
cand deserveste o cladire multifamiliala. o legatura intre atmosfera interioara si cea
A - dormitor; B - birou; C - sufrageri e;
Sistemu l de incalzire cu aer cald a exterioara prin intermediul unei \evi sifo-
D - W.C. ;E - baie; F - bucatarie.
locu in\elor este foarte raspandit in SUA nate adusa la o garda hidraulica din
:;;i Canada, iar in Europa, in foarte mica apa.
masura. Dupa umplerea unei celule cu fructe se 4

13.4. Cladiri industriale

inchid u::;ile etan::;e :;;i se pun in func\iune:
in stala\i a frigorifi ca (pentru reducerea
- - -- - ~T[J
tem peratur ii interi oare}, in stala\ ia de
13.4.1. Depozite de fructe supraumidificare (pentru marirea umidita\ii
relative a aerului din celula) ::;i instala\ia de
• Probleme generale reducere a ox igen ului (convertizorul).
Ansamblul de instala\ii destinat pastrarii Controlul scaderii concentra\iei de oxigen
in condi\i i op tim e, pe timp indelu ngat din celula se face prin prelevarea periodica
(0 ,5 ... 2 ani) a fru c telor si, mai rar, a le- de probe si analizarea acestora. Deoarece
,j.' _·::-~'~-~-~ -
gumelor trebuie sa asigure un microclimat, concomiten t are loc producerea de C02
Fig. 13.4.1. Echiparea unui d epozit
in depozitele respective, care sa reduca - ca urmare a metabolismului fructelor ::;i
de fru cte pentru rea lizarea ,,c limei
in mare masura procesele metabolice ale arderii catalitice a combustibilului folosi t
controlate":
fru c telor sau legumelor, pastrandu-le pe pentru reducerea oxigenului - ::;i se depa-
1 - baterie de racire; 2 - instala\ie de umi-
acestea. practic , in starea in care au fast $e!?le la un moment dat (la cateva zile dupa
di ficare; 3 - co nverti zor de oxigen;
introduse imediat dupa recoltare . inceperea realizarii climei controlate) con -
4 - adsorbitor de bioxid de carbon;
Parametrii microclimatului depozitelor centratia de C0 2 prestabilita, se pune in
5 - instalati e frigorifica; 6 - re1ervor de
de fructe: acel moment in funcpune (autornat) instalapa
apa cu nivel constant; 7 - ali mentare cu
- temperatura aeru lui, +2 ...4 °C; de reducere a C0 2 (adsorberul ). Ur -
apa ; 8 - alimentare cu aer comprim at.
- umiditatea relativa a aerului, 90 ...95 % ; , marirea scaderii concentra\iei de C0 2
 302 Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor I. lnstalatii
•
de ventilare si climatizare •

catalitic unde este incalzit cu ajutorul re- diametrul de 3 ... 4 mm si lungimea de I Ja SCaderea tem pera\urii SUb 350 °C Sa
z iste n \e l or R 2 la o te mp eratur a d e 5 .. .7 mm . Arderea este perfec ta, fiind in le recupleze.
350 ... 485 cc . cand se declan$eaza au- c irc uit inchis. Am estecul rezultat in urma • Termostatul T 3 , amplasat la partea
tomat, prin autoapri ndere, reacti a de arderii (azot, bioxid de carbon, vapori de superioara a stratului ganular, la dep3$f-ea
ardere a gazului de butelie c u oxigenul apa) coboara prin tevi, se race$1e partial temperaturii maxime admise, 500 ...550 °C,
din aerul adus din celula, rezultand un prin incalzirea aerului care urea printre tevi, opre$te fun cti onarea intreg ii instalatii ,
a m es tec d e C 0 2 s i v ap o ri de ap a . dupa care p atrund e in scruber unde fiind necesara verificarea acesteia.
Amestecul rezultat c irc ula prin interi orul este rac it, cu apa de la retea, prin inter- • Ventilul magnetic VM 2 se deschide
\evilor cedand o parte din caldura aerului m ediul unor duze de pulverizare , la o la punerea in func \iune a instala\iei odata
care c irc uia· printre tevi ' racindu-se de la temperatura de +20 ... 30 °C. c u porn irea ventilatorului V $i cuplarea
400 la cca 250 cc. dupa care patrunde - Automatizarea $i protectia func tionarii rezisten\elor R 1 , R2. El ram ane deschis
in scru ber unde este racit, c u apa de la convertizorului tot timpul, pana la oprirea instala\iei.
retea , la o temperatura de maximum • Presostatul diferential PS, mo ntat la • Termostatul T 4 impiedica cresterea
+30 °C, dupa care se intoarce in celula, baza reactorului, are rolul de a contro la temperaturii aerului evac uat din scrub er
saracrt in oxigen. Ciclul continua pana rand trecerea aerulu i prin instalati e, pentru a peste 32 ... 35 °c. La dep3$irea acestei
concentra\ia oxigenului din celula scade nu se ajunge la amestecuri explozive. Pe temperaturi cornanda oprirea instala\iei
d e la 2 1 la 3 % . La p art ea inferioara a baza presiunii la intrarea $i iesirea aerului (decuplarea ventilatcrului V $i a rezisten\elcr
reactcrului, uncle este refulat aerul din celula din reactor, PS comanda deschiderea elec- R 1. R2).
de depozitare, patrunde (prin racordurile troventilului VM 1 $i permite accesul ga- • Rotametrul RM are rolul de a masura
B) gaz de butelie (amestec de propan si zului de combustie in instala\ie. La oprirea debrtul de gaz $i de a inchide electroventilul
butan) prin bucla de reglare alcatuita venti latorului V sau a mic$orarii debitului VM 1 la dep3$irea unui debit considerat
.
din VM 1 (ventil electromagnetic), F 1 (filtru de aer, PS comanda i nchiderea VM 1 . maxim .
d e impuritati), RP 1 , RP 2 (regulatoare de • T ermo s t at u l T 1 co m a nda s i el Schimbarea stratului granular catalitic
presiune) $i RM (rotametru). Buc la de deschiderea electroventilului VM 1 atunci se recomanda sa se faca la cca 2 ... 3 ani,
reglare are rolul de a men\ine debitul de cand aerul a ajuns la o temperatura de in fun cti• e de calitatea catalizatorului.
gaz la o valoare c onstanta in timpul 350 °C $i deci poate avea Joe arderea • Adsorberul sau adsorbitorul de C0 2
functionari i. Aerul $i gazul formeaza un catalitica . Rezulta ca VM 1 se deschide (fig. 13.4.3)
amestec care se inc a1 Ze$te parti al cu numai cand sunt indep linite ambe le Este de constructie •
metalica, alcatuita
ajutorul rezisten\elor R 1 (plasate in curentul c ondi\ ii : de presiune , prin PS, si de dintr-un compartiment c u carbune activ
•
de aer sau in exterior) $i, par\i al, p e tempera tura, prin T 1. prevazut intr-o parte cu un distribuitor de
seama amestecului ce c ircula prin tevi , • Term os tatu l T 2, p lasat in stratul aer $i in partea opusa cu un colectcr, asttel
care patrunde in stratul de catalizator granular catalitic , are fun c \iun ea ca. la incat sa parcurga, uniform, stratul granular
., (paladiu pe suport din alumina sau din atingerea temperaturii optime de regim de carbune. Carbunele activ folosit A03
suport c eramic, nic he! p e sup ort din de cca 480 °C , sa scoata din fun ctiune este un material sub forma de granule cu
diatomit etc.) alcatuit din granule care au o p arte din rezistentele electri ce (R 2), iar diametrul de 3 ... 4 mm $i lungime de
5 ... 8 mm. Deasupra compartimentului cu
EV1 carbune activ sunt amplasate un ventilator
(la unele aparate doua) V, doua clapete
7 cu trei cai C3C 1 , C3C 2 ac\ionate electric,
6 00 prin intermediu l unor microreductoare
T4
0
(") 0 de turatje, $i o cutie cu rezisten\e electrice
• "1'
0
N N
• BE pentru incalzirea aerului de desorbtje.
F2
5 Lateral, tot la partea superioara, se ga-
T2
seste compartimentul de automatizare.
VM 2 I I '-
Aerul (fig. 13.4.3a) dintr-o celula de de-
pozitare a fructelor, cu con\inut ridicat de
C0 2 (provenit, pe de o parte de la con-
t tt B vertizorul de C02 si. pe de alta parte, din
metab olismul fru ctelor), este aspirat de
4 RM
v ventilatorul V 1 dupa punerea in functiune
a instalatiei. La pornirea instala\1ei se
PS deschid electrover1tilele cu 2 cai (de ex.,
A C2C 1 $i C2C 4 - aferente celulei de de-
pozitare ( 1) $i ventilele cu 3 cai C3C 1 si
C3C 2 (caile a $i d), aerul trecand din ce-
Fig. 13.4.2. Sch ema funcfiona la a unui converti zor de oxigen :
' lula prin C2C 1 in elec trovalva C3C 1 - ca-
VM 1 - ventil magnetic pentru gaz; F 1 - filtru de gaz; RP 1 - regulator pentru reduce-
' lea a, in ventilatorul V 1 $i, de aici, in stratul
rea presiunii gazului de butelie; RP 2 - regulator pentru mer1tinerea constanta a debitului
de carbu ne acti v unde este retinut C0 2.
de gaz; RM - ro tam etru ; PS - presostat diferen\ial; A - racord pentru PS; B - racord
Aerul saracit in C02 trece spre celula prin
pentru gazul de com busti e; R 1 - rezistenta electri ca de preincalzire; R 2 - rezistenta
C3C 2 - calea d si C2C 4 . Acest c iclu
electrica pentru aducerea amestecului la temperatura de autoaprindere; T 1 - termostat
dureaza 3 .. .6 min. (durata o stabile;;te ope-
pentru supravegherea preincalzirii aerului; T2 - trnnostat pentru supravegherea functjonani
ratoru l, in fu nc\ie de situa\ia locala). Car-
normale; T 3 - termostat pentru depasirea temperaturii de lucru ; T4 - termostat pentru
bunele incarcat cu C0 2 trebuie regene-
con tro lul temperaturii aerul ui rac it ; V - ventilator ; F3 , F2 - filtre de apa, gro sier $i
rat, opera \ia de d e~ Jrbti e facandu -se
fin; VM 2 - ven til m ag neti c p entru apa; EV 1 , EV 2 - electro valve montate pe
c u aer exterior. Pentru aceasta se inchid
c irc uitele d e aer ale celulelor de ab sorb \i e si evac uare;
caile a si d ale electroventilelor C3C 1, res-
1 - sc himbator de caldura din \evi; 2 - p at catalitic; 3 - racorduri la ce lu lele de
pectiv. C3C 2 si se ' leschid caile b si c .
fru cte ; 4 - apa de la retea ; 5 - gaz de b utelie; 6 - scrub er; 7 - reac tor.
Venti latoru l V 1 ab soarbe aer ex terior
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor

care se incalzeste in cutia cu rezi sten\e ditatea relativa a aerului interi or sunt di - putine probleme decal temperatura. in
elec tri ce BE _Termostatul T dec upleaza feren\iate dupa varsta $i destina\ia anima- tab elul 13-4. 1 sunt indi ca te valori le
in casca da o parte din rezisten tele elec- lelor, deci variabile in decursul timpului in umiditatii relative a aerului din incaperi le
tri ce (sau p e toate, in perioadele ca lde) aceeasi inc3pere, rezulta, cu suficienta cla- ce adapostesc animale. Toate animalele
cand aerul a junge la temperatura de ritate, multitudinea de aspecte $i greuta\i se dezvolta mai bin e in con ditii d e
30 °C. Procesul de desorb\ie ( ca $i eel obiective ce apar in fa\a proiectantjlor com- umiditate relativa mai ridica ta decat cea
de adsorb\i e a C0 2 ) are aceeasi durata plexelor moderne de cre$lere a animalelor. optima pentru oameni. Daca valoarea
de 3 ... 6 min. Controlul concentratiei de Deopotriva pentru sanatatea $i buna umidita\ii in sine nu deranjeaza, in schimb
co 2 din celulele de depozitare trebuie tacut dezvoltare a animalelor sunt atat tempe- pentru cladiri aceasta poate fi unul din
permanent (manual sau automat). ratura $i umiditatea relativa cat $i puritatea factorii care accelereaza degradarea.
Pentru a se simplifica instalatia de $i viteza de mi$care a aerului interior _ Local $i in anumite peri oade umiditatile
automatizare, s-a realizat a doua generatje I • Temperatura aerului interior relati ve normale sunt mult depa$ ite,
de adsorbitoare de oxigen (fig. 13.4 .3b). I in tabelul 13.4.1 sunt indicate valorile aparand cea\a si condensarea pe suprafata
Acestea sunt prevazute c u 2 ventilatoa - ' optime ale aerului in inc3perile in care sunt si in interiorul elementelor de construc\ii.
re $i cu alt tip de ventile cu 3 cai (C3C 1,2 ) tinute animalele. Valorile recomandate difera
insa gradul de etan$3re al noilor c lapete i pentru diferite greutati $i varste. Rezu lta • Viteza de mi$care a aerului
nu m ai este la fel de ridi cat ca al celor ca limitele 15 ... 20 °C corespund aproape Pentru perioada de iarna sunt indicate,
din prima generatie. tuturor animalelor in peri oada de iarna, . in tabelul 13.4.2, valorile vitezei medii a
lucru important din punct de vedere al aerului in zona de $edere a animalelor.
13.4.2. Cladiri zootehnice instala\iilor de incalzire-ventilare. Micro- Recomandarile sunt sporadice $i se refe-
climatul este in stran sa dependen\a c u ra la animate adulte. Pentru animalele mici,
13.4.2. 1 Probleme generale consumul de nutreturi, cu cre$terea in in primele 10 ... 15 zile de via\a, limitele de
Realizarea pe scara industriala a carnii geutate a animalelor' cu productia de oua, viteza trebuie coborate la 0, 1...0,2 m/s_
de vita, de pore $i de pasare, a laptelui lapte etc. De asemenea, rea li zar ea Viteza aerului vara trebuie corelata $i
$i oualelor a generat concentrarea cre$terii microclimatului este strans legata de c u diferen\a de temperatura dintre aerul
animalelor (ajungandu -se la zeci $i chiar sistemul de ventilare adoptat precum $i refulat $i aerul interior. Din necesitatea de
sute de mii de capete intr-un complex) de modul de exploatare al acestuia. a nu apare suprainca lzirea incaperii ,
conco mite nt c u cresterea densita\ii, • Umiditatea relativa a aerului rezulta obligativitatea deplasarii aerului cu
respectiv, scaderea suprafetei aferente unui Simi lar incaperilor locuite de oameni, viteza relativ mare, care sa asigure, pe de
animal, pe considerente economice. umiditatea relativa a aerului pune mai o parte, indepartarea excesului de caldLXa
Daca se tine seama ca realizarea pro-
duc\iei animale depinde in proportie de 5 4 5 4
pana la 30 ... 40 % de microclima incaperilor
in care sunt crescute, ca la\imea halelor
a crescut pana la 12 ... 18 m (sau chiar
24 m), ca uneori cladirile se fac etajate, c2c 1 ~ c2c4
rezulta ponderea pe care au capatat-o in-
stala\iil e de ventilare a acestor cladiri in
ceea ce prive$te climatul interi or. Con- C2C2
~ C2C5

~
centrarea animalelor genereaza degajari
de gaze nocive atat de masive, a;..ingandu-
se la cea\a de multe ori, incat pericliteaza C2C C2C -
via\a acestora. Gazele emanate de ani- G)
male $i de a$lernutul pe care stau au insa
un efect distructiv $i asupra cladirilor, pe
care le degradeaza in scurt timp daca nu
se realizeaza un schimb de aer adecvat.

13.4.2.2 Microc/imatul incaperilor care

adapostesc animale C3C 1 C3C?

Microclimatul acestor incaperi este
constituit din acele condi \ii interioare de
temperatura, umiditate relativa, puritate
$i viteza de mi$care a aerului, in care ani-
malele se dezvolta eel mai bine, in con-
ditiile unui consum rational de l'Yana, garan-
tand o produc \i e ri dicata $i de buna
calitate, insotita de pierderi cat mai mici.
Necesarul de aer pe kilocorp de animal
viu difera mull de la un animal la altul. Astle!,
gainile au nevoie de o cantitate de oxi-
gen mai m are de 2,5 ori decat porcii $i
de cca 3 ori mai mare decal vitele. Daca
se are in vedere faptul ca aerul necesar
respiratiei se absoarbe la nivelul pardoselii
(pasari, porci) sa u de cca 0.5 m ina l\ime
(Vi te), Ca gazele degajate Se impra$tie in
toata incaperea, ca temperatura $i umi-
~~~
V2
Q
.,
6 ',·
a b
Fig. 13.4.3. Schema functionala a adsorbitorului de bioxid de carbon:
a - adsorbitor din generatia I; b - adsorbitor din generatia a II-a;
C2C 1... 6 - clapeta cu 2 cai ac \ionata electric; RL. 4 - racorduri de aer la celule; V 1•
V2 - ventilatoare pentru procesele de adsorb\ie - desorb\ie; C3C 1,2 - clapete cu
3 cai ac\ionate electri c la genera\ia I $i prin presiunea aerului la generati a a II -a;
BE - baterie de incalzire electrica; T - termoslat; 1-3 celule de fruc te; 4 - distri-
I b uitor; 5 - colector ; 6 - carbun e activ; 7 - aer exteri or.
 Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare

$i, pe de alta parte, sa creeze un efec t ale noxelor di n aerul exterior din zona dicate. Elementele de delimitare exterioara
de "raccrire" bazat pe un schimb convectiv complexe lor zooteh nice. (pereti, plafon) folosite in prezent au un
intens. Valorile vitezei aerului trebuie sa coeficient global de transfer termic, k, mic
fi e, in acest caz, de 1... 1,5 m/s. 13.4.2.3 lzolarea termica a cladirilor dar $i o capacitate redusa la acumularea
• Concentratiile admisibile ale gazelor pentru adapostirea animalelor · caldurii, astfel ca, in cazul cre$terii sau
:;;i prafului in zona de :;;edere Odata cu concentrarea $i marirea den- sca derii accen tu ate a t emp era turii
in inciperile ce adapostesc anirnale apar sitatii animalelor in inciiperi, rolul construc- aerului exterior, acestea asigura o protectie
concen trari de gaze foarte nocive, urat tiei, pe ansamblu. s-a micsorat in favoarea a cresterii sau scaderii temperaturii inte-
miro s itoar e , cauza te de d ega jaril e insta la~ilor , trecad deci pe primul plan ale- rioare, relativ de scurta durata dupa, o-
animalelor, de la dejectii, de la a$lernutul gerea, realizarea $i, rnai ales, exploatarea prirea instalatiei de ventilare-incalzire.
p e care sunt tinute, precum $i degajari instalatiilor de incalzire-ventilare. Cu toa- Este recomandabil ca halele destinate am-
importante de praf, fie datorita nutretului , i te acestea nu trebuie negliF:ite problernele : postirii anima lelor mici (pui de 1... 10 zi-
fi e datorita patului pe care stau . de izolare termica a cladrikx. 0 constructie le, purcei de 1... 15 zile) sa fie incadrate
in tabelul 13.4.3 sunt indicate concen- buna contribuie la mentinerea unui mi- in randul cladirilor cu cerinte deosebite
tratiile admisibile ale principalelor noxe croclimat corespunzator, in perioadele de $i, in consecinta, sa se acorde adaosul
d egajate - C0 2, NH 3 , H2S, praf. vart. Acumularea caldurii in elementele de spec ial de 10 ... 15 % pentru incalzire.
Pentru a se putea determina debitul construc~i contribuie la eliminarea efectekx Pentru a nu apare curenti suparatori,
minim de aer proaspat, in tabelul 13.4.4 neplacute cauzate de temperaturi ale ca urmare a infiltratiei de aer prin neetan-
au fost indica te concentratiile orientative aerului exterior prea scazute sau prea ri - $eitati , se fac urmatoarele recomandari:

Tabelul 13.4.1 . Microclimatul halelor zootehnice ~i cedarea de caldura, umiditate ~i bioxid de carbon.
Debitul minim de aer, vara, pentru fiecare animal, in hale de animate inchise (dupa DIN 18.910).
Felul Microclimatul halei Greutate Caldura Degajare C0 2 Debit de
animalului Vara lam a animal sensibila de aer
umiditate vara'
t; rc1 (j);{% 1 t; rc1 (J);[ % ] [kg] [W/animal) fg/h] [l/ h] {m 3 /h]
Vaci de lapte, 60 180 77 28 50
.. vitei, taurj, 0 ... 20 60 ... 80 10 80 200 452 172 70 120
' animale tinere 500 887 322 133 240
de crescatorie- - -+ -- - 800 1114 400 160 300
-----
Vite tinere
ingr3$3te, 12 ...20 60 ... 80 16 80 200 452 193 70 120
tauri ingr3$ati 500 887 36 1 133 240
16 ... 20 60 ... 80 18 70 60 180 11 5 28 50
200 452 258 70 129_
30 87 39 13 30
5 ... 15 60 ...80 12 80 60 139 54 22 50
Scroafe, vieri 100 197 75 33 70
300 487 182 90 175
---· - -
Scroafe cu
purcei 12 ... 16 r- A nn
ou . . . ou
. ,..., 70
10
200
46
'>A 1
'"'~ '
31
145
7
62
17
120
300
- -1- - - - --1 - - - -
487 206 90 175
30 87 42 13 30
Porci ingr3$ati 15 ... 18 60 ... 80 16 80 100 197 83 33 70
150 269 113 47 100
- - - - - - - ---l- - - --+----- - ---------------·- - - - - - --+-- - --+- -------
Purcei in CU$ti 22 ... 26 40 ... 60 26 60 5 36 32 5 10
20 68
- - - - - - · - - -1- - - - -
43 -- __ lQ_ 25
18 ... 32 60 ...70 26 60 0,055 0,7 0,6 0, 1 0,4
_0,52___ - _ 4~, 8_ _ ,_ _2,_ 8 0,7 2,5
Puici $i gaini 15 ...20 60 ... 80 18 70 0,7 5,9 2,9 0,9 3,2
ouatoare
---- --- - - - - -------· - -1..1__ --- - 1_1,8 . ~. 5 - -·· 1,5 6,4
Pui de curca 18 .. .36 60 .. .70 22 60 0,055 0,7 0,5 0, 1 0,4
-- -- . __9, 52 _______4~,8_ ___,, __2~,_6__ _.QJ__ ----1_, 5_
Curci ingra$a1e - r- - 10~ ~60 ... 80 16 80 0,7 5,9 2,8 0,9 3,2
---f---·---t------· - - - - --1- - - - - ~. 2 11,8 5,3 1,5 6,4
10 46 28 7 -
Oi de rasa 6 .. . 14 60 .. 80 10 80 50 122 47 19 -
100 ___ 197_ _,_ - 7?_ ,____33 _,___ -
Oi ingra sate 15 - f-- so->--1 0 - 46 30 7 -
----- ------ 60
-------~
139
·--- ...
59 22 -
--
100 26 1 11 0 41 -
Cai de povara 10 ... 15 60 ... 80 12 80 500 887 335 133 -
___,_______ - - - - - - ·800 - - -1------1114 -·-· 41 6 16Q_ - - -
-
100 26 1 11 9 41 -
$i de curse 15 ... 17 60 ... 80 16 80 300 62 1 258 95 -
600 986 399 146 -
-------~--~~---~-----~---~- ---~-----~----~---~---~----·-
. Valori pentru temperaturi exterioare, t 8 <;26 ·c. La 18 ::-26 °C valoril e se majoreaza pana la 50 %. La p'isarile de curte se
majoreaza pana la 100 %.
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor

FN ::; (0,05 ... 0, 10)FL sau FN ::; 10-5 L1 • Degajarile nocive ale vitelor indica, in cazul porcilor, degajarea totala
-In care: Determ inarea degajarilor noc ive ale de ca ldura In fun c \ie de temperatura
- FN - suprafata tota la a guril or de vitelor In fun ctie de temperatura aerului mediulu i ambiant. Deosebirile in func\i e
refulare [m 2J; se poate face pe baza tab elului 13.4.6 de temperatura (tab. 13.4. 10) sunt impor-
- FL - suprafa\a peretilor exteriori ; La ca lc ulul degajarilor de umiditate tante, mergand de la 50 % in cazul por-
- L1 - debitul de aer pentru ventilare In (tab. 13.4.7) se recomanda sa se aplice cilor de 30 kg, pana la 100 % In cazul por-
cazul de iarna [m 3/ h]. un coeficien t de majorare de 1,20 pentru ci lor de 110 kg. Valoril e degajarilor totale
Coeficientul global de transfer termic, pen- a fi incluse si restul dega jarilor de umi- de caldura se gasesc (cu mici exceptii)
tru a face fata atat conditiilor de iarna cat ditate provenite de la evaporarea apei de sub valorile indica te in tabelul 13.4 .8
si de vara, se recomanda sa aiba valoarea pe pardoseala, din adapatori etc . Degajari le de umiditate preze ntate in
k ~ 0,7 ... 0,95 W/ m2 K . Gettman reco- : De asemenea, se recomanoo ca, la cal- tab elul 13.4.10 sunt mu lt inferioare celor
manda valori k = 0,5 pentru a se lnlatu- culul degajarilor de C0 2 ale animalelor, din tabelul 13.4 .9. Daca se are in vedere
ra complet pericolul condensarii pe supra- sa se aplice o ma jorare de 30 % pentru ca degajarea totala de caldura nu are
fetele elementelor exterioare de constructii . ca, prin debitul de aer rezultat, sa se preia abateri pronun\ate fa\a de datele indicate
si surplusurile de gaze nocive degajate anterior, rezulta o alta pondere a caldurii
13.4.2.4 Degajari nocive ale animalelor de dejec\ii, de asternutul pe care stau ani- perceptibile si latente, ceea ce s-ar putea
Animalele degaja importante cantitati malele si allele. Pentru degajaril e de pune pe seama modului de ingrasare, care,
de caldura, umiditate (vapai de apa), bioxid NH 3 si Hi) de la dejecpile vitelor se consi- In ultima analiza, influenteaza cedarea de
de carbon (tab. 13.4. 1). De la dejec \ii si dera ca debitul de aer determinat pe baza j caldura a animalelor. Corespunzator
de pe patul pe care stau animalele se mai concentra\iei admisibi le de C0 2 este grosimii stratului de grasime rezulta si
degaja amoniac, hidrogen sulfurat si alte suficient si pentru diluarea acestor degajari i raportul degajarilor de caldura perceptibila
mirosuri. Atata vreme cat concentrarea nocive. · si latenta a animalului In conditiile pastrarii
animalelor si densitatea lor sunt mici, dega- • Degafrile nocive ale pcrcilor (caldura, : Constante a schimbului total de caldura
jarile de noxe nu sunt suparatoare, nici umiditate, bioxid de carbon) se calculeaza I cu mediul ambiant.
pentru lncaperile respective, nici pentru cu ajutorul tabelelor 13.4.8 si 13.4.9.
mediul exterior. Marile complexe ridica se- Literatura franceza de specialitate 13.4.2.5 Ca/culul debitului de aer
rioase probleme legate de mediul interior, pentru ventilare
Tabelul 13.4.2. Viteza aerului in zona
dar si de eel exterior, aparand pericolul Determinarea debitului de aer se face
de ~edere a animalelor in perioada
poluarii atrnosferei pe zone, relativ lntinse, In conformitate cu metodologia adoptata
de iarna, [mis]
precum si al poluarii apelor prin dejectii. pentru ventilarea mecanica sau naturala.
Nr. Felul DIN S P
• Degajarile nocive ale pasarilor Debitul de aer se calculeaza separat
crt. anima- 18.910
D egajaril e de umiditate ale gainilor pentru situa\ia de vara si cea de iarna, ca
lului
sunt prezentate in tabelul 13.4.5 in func\ie urmare a faptului ca diferen\ele dintre cele
1. Vite - - 0,40
de concentrarea lor. doua debite sunt foarte mari .
2. Porci - - 0,40
Valorile au fost stabilite pentru gaini • Degajarile de caldura se determina
avand greutatea de 1,75 kg si 0 densitate 3. Pas?ri 0,30 Q_gQ_ _ __:__ cu rela\ia:
S = STIETENROTH
de 6 gaini/m 2 pardoseala. Degajarile de 0 deg =C3-Nqa [W] (13.4.1)
P = PETZOLD
umiditate au fo st indicate si pentru alte In care:
Observafii: in perioada de vara este
densitati, indicandu-se si degajarea de umi- Tabelul 13.4.4. Concentrafiile noxelor
necesara o viteza de miscare a aerului
ditate a asternutului pe care stau. Datele in aerul exterior:
de peste 1... 1,5 m/s, pentru a lnlatura
pot fi folosite si pentru pui tinandu-se sea- Nr. Nocivitatea
I Yext.
<::uprainc=" lz1
ma de faptul ca degajarile sunt indicate l~a ldu~~a;~. ~ ·-1
·r,,a aero 11u·1 int,,ri"r In 7'1lel"'
. -· .. .. - .. - · ... - . crt. (cm 3/ m3 h]
In g/kgh. 1. Bioxid de carbon 500
Consumurile suplimentare de hrana 2. Hidrogen sulfurat 0
p entru acoperirea pierderilor de caldura Tabelul 13.4.3. Concentrafiile
3. Amoniac 0
admisibile ale gazelor ~i prafului in
la temperaturi scazute nu se reflecta In 4 Praf 50 mg/ m 3
tabelul 13.4.5. Datele experimentale ob- aerul zonei de sedere a animalelor:
\inute cu privire la degajarea de caldura Felul Gazul Concentratie
Tabelul 13.4.5. Degajarile de vapori
se deosebesc mult de valorile recomandate anima- (praful) admisibila Yadm.
de apa ale gainilor in funcfie de
in norme, conducand la concluzia ca lului degajat [cm3/m3aer) dupa:
densitatea acestora [gH 20/m2·hJ
schimbul d e caldura al pasarilor tinute In H M DIN
Kdupa Hilliger, pentru gaini de 1,75 kg.,
c usti difera de schimbul de caldura al 18.910
care se atla in aceea~i incaoere de 6 luni).
pasarilor \inute liber, In tot spa\iul lncaperii. C02 5000 2500 3500
Numa- Degaja- Dega ja- Degaja-
0 partcularitate mare a degajarilor de cal- Pasari NH3 20 30 50
rul de rea de rea de rea de
dura la pasari o constitui e neuniformita- H2S 10 10 -
gaini umidi- umidi- umidi-
tea zilnica a acesteia. in timpul nop\ii de- Prat 50 - -
/ m2 tate tale de la tale
gajaril e d e ca ldura repre zinta numai (mq!m3'
de la patul pe totala
60 % din degajarile din timpul zilei. C02 - 3500 -
qaini care stau
Pentru calcule se recomanoo folosirea unei Porc i NH 3 - 30 -
4 22 27,90 49,90
valori medii pentru zi si noap te. Afara de H?S - 10 -
5 28 28,60 56,60
aceasta este prudent ca la bilan\ul termic C02 - 3500 -
6 34 28,90 62,90
sa se considere 0 populare a halelor de Vite NH3 - 30 -
7 39 28,50 67,50
cca 60 ... 80 % in perio ada de iarna. H?S - 10 -
8 45 28,80 73,80
Aceasta recomandare se justifica si prin C0 2=Bioxid de carbon
NH 3=Amoniac 9 50 28,50 78,50
aceea ca o hala se foloseste pentru di-
H2 S= Hidrogen sulfurat 10 56 28,60 84,60
f erite etape de varsta ale pasarilor, dec i
H=HILLIGER 11 62 28,50 90,50
si pentru situa\ia in care degajarile de
M =MOTHES 12 67 28, 10 95, 10
caldura sunt real mai coborate.
 • • Capitolul 13: Solu~ii in func~ie de destina~ia incaperilor I. lnstalatii de ventilare si
306 •
climatizare •

- CJ es te un coeficien t care tin e sean1a -1n care : se admite, conventional, ca debitul de aer
- •
de gradul de populare a halei. In lipsa unor Y aco, - concentratia admisibila de C0 2 proapat sa fi e egal cu suma d ebitelor
indica\ii tehnologice se considera in zona de $edere a animalelor, necesare pentru diluarea bioxidului de
CJ= 0,6 ... 0 ,8, pentru perioada de iarna, determinata conform tabelului 13.4.3, iar carbon, a amoniacu lui $i hidrogenului
$i 1,0, pentru perioada d e vara; Yeco, - concentratja bioxidului de carbon sulfurat .
- N - numarul de animale din incapere; in aerul exterior, care se ia din
- qa - degajarea orara de caldura a unui -
tabelul 13.4.4. In cazul halelor de pasari , 13.4.2.6 Sisteme de ventilare folosite la
anima! [W]. dat fiind con sumu! de oxigen mai mare cladirile zootehnice
Degajarile de caldura sunt valabile de- de care au nevoi e cat si •
datorita Al egerea sistemului de ventilare poate
a lungul ciclului de dezvoltare, ceea ce sensibilitatii lor mai mari la lipsa oxigenului, influenta pozitiv modul de crestere si
inseamna o solicitare, de asemenea, vari-
abila a instala\iei $i de aceea, in aprecierea Tabelul 13.4.6. Deaajarile de caldura ale vitelor [W/animal].
•
lor, trebuie sa se tina seama de situa~a cea Tempe- Masa animalului [ka]
mai d efavorabila p entru dimensionarea ratura Caldura 100 200 300 400 500 600 700
-
instalati ei de ventilare. In acest sens, aerului
pentru iarna, in afara de valoarea scazuta [CJ
a coeficientului CJ se recomandii sa fie luata p erceptibila 250 415 580 725 840 925 1000
-
In consiclerare degajarea de caldura a celor 0 latenta 40 80 105 130 150 170 175- ·
.. . - - . . - -·
mai mici animale. Ar trebui avut in vedere .. to ta la 290 495 685--
855 990 1095. .·- 1175
$i faptul ca in timpul somnului degajarile p erceptibi_la 220 . ..
370 525 655 765 - -- -
850 975
de caldura reprezinta doar cca 60 % din 10 la ten ta 70 125 150 200 220 245 260
cele din timpul zilei. Dimpotriva, pentru ... - - . -
totala - --· 290 495·-· -- .685
- - 855 985 1095 ---1175 - ---- --
- - ·-·
situa\ia de vara, ca situatie defavorabila, oerceotibila 190 350 440 545 630 305 765
-
se consiclera caldura degajata de animalele 20 la ten ta ---- 100 185 245 310 360
-- ---
390 410
cele mai mari . totala 290 495 685 855 990 1095 1175
-
• Degajarile de umiditate provenite de perceotibila
1-- -·-
150 250
. . .
340 425 495 540
.. ---
580
la a nimale cat $i cele s uplime ntare 25 lat en ta 140 245 340 430 495 585
- 595
provenite de la hrana, de la apa care se totala 290 495 680 855
. -
990 1095 . .1175
•
•• -- . . - -- · -·--·
evapora de pe p ardoseala sau din ada - _perceptibi la 100 165
-- --- --
220 285 330 365 410
patori, p entru iarna $i vara, se de termina 30 latenta
----- -- 190 .. -
330 465 -
570 .. .
655
-
725 765
,
cu relatia: •
to ta la 290 495 685 855 985 1090 1175
Gdeg. = C4 Nga [kg/h] ( 13.4.2)
. in care C4 - coeficient care tine •
seama Tabelul 13.4.7. Deaaiarile de vaoori de aoa si CO? ale vitelor.
.. de degajarile suplimeritare d e apa $i 1.Degajari d e vapori [a/h,animalJ
care se recomanda sa se considere egal Temp eratura Masa animalului [kg]
cu 1,20; ga - degajarea orara de umiditate aerului r·c1 100 200 300 400 500 600 700
a unui animal. 0 60
.. 115. 150 180 210- - ---·- .. 235 25 .
.- - .
• Gazele nocive degajate intr- o hala 10 -- - 95 - 165 230 270 300 330 350
------
zootehnica sunt bioxidul d e carbon (C0 2 ) .20 130 250 345 430 500 550 570
--- --
de la animale, precum $i amoniacul 25 180 340 47 5 600 700 785 845
- . --- .. - .. -- - --- ~

(NH 3) $i hidrogenul su lfurat (H 2S) de la 30 250 470 650 800 925 1020 - - ~ --------
I I _l io15
a$ternutu l p e care stau animalele $i de
la dejectii. Cantit atea de C0 2 d egajata se 2.Deaajari de CO? [cm3/h,anima lJ
d etermina cu relat• ia: Masa animalului [ka l
Yco2 = cs NQco2 [cm 3/ hl (13.4.3) 100 200 300 400 500 600 700 800
in care cs - coefi c ient car e \ine seama 4 -10 4 7' 1 10 4 9,2 104 1, 1· 1os 1, 27 105 1,4 105 1,5 105 1,6 1as
de faptul ca In hala se produc $i alte dega-
jari nocive. Pen tru halele cu porc i/vite se Tabelul 13.4.8. Deaajarile de caldura ale oorcilor inqrasati [W/animal].
r ecom anda cs = 1,30 , iar pentru p t1i Tempe - Masa animalului [kg]
cs "' 1,0; 9co 2 reprezinta degajarea de C0 2 ratura Caldura
a unui a nir11al (cm3/h]. Deb itul de aer aeru lui 150
25 50 75 100 125 175 200
necesar pentru diluarea C0 2 se co n-
r·c1- ..
s idera suficient s i pentru diluarea ce lor-
oercer:itibila 80 --130 155 180 200 -- -
2 15 230 245
lalte degajari nocive (amoniac, hidrogen
10 -·-
latenta - -
30 50 - -- 60- -- .65 70--- 75 -
85. .. 80 --
sulfurat, praf). --~--
.

to ta la .. 110 180 2 15 245 270 290 .. 315 325

Deoarece debitul de aer pentru vara este
. ·· - - -- .-
- -
_pe r c~ tibi~? 75 ... 125
··-- - ·
14 5 170---- 185 205- - -
220 235
de 4 ... 5 o ri m a i m are de ca t eel de iarna ~- . --

15 la ten ta 35 50 70. 75 80 85 100

95 . ---·---
trebuie avut grija , la proiectarea centralei
.. - .
- ·---- ~

tota la
-----·--·
110
- -----
175 .
2 15 ----
245 -- - -265 ---· -
290 315. 335
--
de ventilare, ca aceasta sa fie co nstituita .. . .

_f..lerctp tit:J ii?_- 65 - .. . 105 130 145 165

.._ 175 185 205
din mai multe unitati• identice astfel ca iarna
.

20 la ten
- ---
ta 45 ... ------70 - . 90
100 -· 105
-- - ---
115 130 130
sa func tioneze una din e le.
. --- --
- -·- --·
tota la 110 . . 175.. . 220 245 270 .. 290 3 15 335. .
Debitul de aer proaspat, ce trebuie adus -·-·-- ·- - . . ·- - -- - ·- - -
p_erceptibila_--- -45 ·- 80
--- -- -··
100
--- -·-- -
115 130 140 150
.. - - - . - ----- ---
150
------
din exterior, se determina p e baza diluarii
.

25 la. ten ta
------- -
65
.
95 -- -
11 5 . - 130 ·- ---- -·
140 150 165
·--. -
180-
bioxidului de carbon Y co • co nfo rm - -

to ta la 110 175 2- 15 245 270 290 3 15 .. - -330

rel a tiei:
2 . . .
---
-- --
2ercep_t~b il a 30. .
.. - ---- - -- --- -- -----
- -

75 80 ---
. - ..
100.. --
60 65
- -- ---- -- 95 100
[m 3 / hJ (13.4.4) 30 latenta
-· . - --
80 11 5
. ---- --··· ·- -
150 170 185
-------- ------ .
200
----- - ·-
2 15 235
·-·-
to ta la 11 0 175 2 15 245 265 295 3 15 335
-
 I. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor

productia d e ani male, precum si durata nocivi ta\ilor sa se faca din locul de ri\ia de curen\i suparatori . Sistemul pre-
de cxp loatare a halelor ce adapostesc producere, deci unde densitatea acestora zinta inconveniente mai ales daca ames-
an imale. este cea mai mare. lnstalatiile trebuie sa tecul nu se real izeaza automatizat, in
Sisteme de ventilare naturala aiba in alcatuirea lor, in mod obligatoriu, schimb instala\ia este mai mica. Evacuarea
Pentru incaperi cu numar mic de ani - un filtru de aer si o baterie de inca lzire. se face pe cale meca nica, la fel ca in
male se poate reali za ventilarea pe cale in prezent nu se pune problema racirii in schemele precedente, jos sau sus.
naturala, prin ferestre {fig.13.4.4a) sau cosuri timpul verii. Pentru srtuatia de iarna, in unele in figura 13.4.8a se indica schema cu
de ventilare {fig.13.4.4b). Dimensiona- cazuri, este necesara umidificarea aerului. refulare mecanica la partea superioara (cu
rea cosurilor de ventilare (cu sectiune pa- in figura 13.4.6 se indica schemele de dirijarea jetului spre pardosea la) $i eva-
trata) se poate face cu ajutorul diagramei ventilare cu introducere sus $i evacuare cuarea jos, prin jaluzele de suprapresiune.
din figura 13.4.5. jos (ambele mecanice). in figura 13.4.6a Solutia, desi teoretic este acceptata, in
Ventilarea naturala nu mai este cores- refularea se face de sus in jos, pe langa practica, datorita exploatarii necorespun-
punza toare in cazul halelor mari (peste ferestre, in lungu l pere\i lor exteriori lungi zatoare, conduce la neajunsuri. ingrijitorii
8 ... 10 m deschidere) . Ea nu asigura ai halei, iar in figura 13.4.6b refularea se astupa jaluzelele de suprapresiune acu-
ventilarea par\ii de jos a incaperilor, face prin guri pe trei direc\ii. Jeturile re - zand apari\ia curen\ilor reci de aer, astfel
adica tocmai zona de sedere a animalelor. fulate sunt indreptate atat in lungul pe - ca aerul cald (care si a$a se ridica) i$i
De asemenea, prin ventilare naturala nu re\ilor exteriori cat si spre interiorul halei . modifica in totalitate traseul conducand
pot fi evitati curenti i reci care iau nastere Evacuarea aerului, in ambele cazuri, se la incalzirea zonei superioare a incaperii
in perioada de iarna. in plus, faptul ca face prin guri amp lasate in interiorul si la subracirea par\ii inferioare, adica toc-
schimbul de aer este complet dependent ' halei, deasupra pardoselii . mai a zonei de se dere a animalelor.
de conditiile exterioare (temperatura $i vant) in figura 13.4.7 se prezinta o solutie ase- Masuratorile efectuate au aratat diferen\e
nu ofera garantia necesara asigurarii manatoare cu precedentele, cu deosebirea mai mari de 2... 3 °C, intre temperatura ma-
debitului min im de aer proaspat. ca aerul cald refulat iarna ejecteaza $i aer surata la cca 1,5 m de la pardoseala $i
Sisteme de ventilare rnecanica ~ mooa exterior rece, astfel ca, prin amestec, sa temperatura aerului la nivelul pardoselii.
Sunt cele mai frecvent folosite. Daca rezulte un aer care sa
nu conduca la apa- Pentru inlaturarea acestui neajuns se
introducerea sau evacuarea aerului tre- Tabelul 13_4_9_Deoaiarile de vapori de apa si CO? ale porcilor i nqrasati.
buie facuta mecanic, din necesitatea, 1.Deqajari de vapori [g/ h animal]
in primul rand, a asigurarii schimbului de Tempe- Masa animalu lui [kg]
aer necesar, asocierea cu evacuarea ratura
sau introducerea pe cale naturala este dic- aerului 25 50 75 100 125 150 175 200
ta ta de considerente economice. Ele rci
pot fi in suprapresiune sau in depresiune, 10 40 65 80 90 95 100 105 110
dupa cum introducerea este facuta me- 15 50 75 95 110 115 125 130 135
canic sau natural. Aceste sisteme dau 20 65 95 120 135 145 160 170 180
rezultate acceptabile in perioada de vara, 25 130 160 180 215 235 250
90 200
dar sunt deficitare in perioada de iarna, 320
30 110 165 210 240 260 280 300
cand acceptandu-se un debit de aer
mai mic, nu se mai reuse$te sa se asi-
2.Degajari de co? [cm 3/ h,animal]
gure o ventilare eficienta a intregi i zone
Masa animalului [kg]
de $edere a animalelor. Se creeaza zone
de stagnare sau uneori se produc curenti
10 I 20 I 25 I 50 I 75 I 100 I 125 I 150 I 175 I 200
-- II.,
I sonn 1 i:;
-· 1Q4 \1 ' 7i:; 1n4 I 2 6 1 Q4 Ij -.v, 2 . 1' Q4 II 3 ,v~ · 1' os \ -.v,vo · rn4 II 3 ' 8· 1' Q4 Ii'lv,uo 1' Q4 II 3 ' 8 -1•u(\4 I
v· v I ' - '
reci, suparatori. •V

Din punct de vedere al efici entei, cele Tabelul 13-4.10. Deo aiari nocive de la oorc i (duoa revista ,, Le pore" )_
mai bune sisteme sun! cele echilibrate, 1.Deqajari de caldura [W/animal)
ele asigurand circula\ia cea mai controlata Greutatea Temperatura aerului f°C]
a aerului in incaperile ventilate. fn realitate, animalulu i Caldura
se practica pe scara larga sistemul in sub- [kg] 5 10 13 16 25
presiu ne, prin montarea de ventilatoare oerceptibila 105 90 80 75 60
axiale c u do ua turatii, de regul a, in 30 lat en ta 35 35 40 35 40
acoperi$ sau pe pere\ii laterali, pentru -
totala--·--·- · - r-----
140
--
125 120 110 100
---·-
evacuarea aerului, introducerea facandu- oerceotibila 125 110 95 85 70
se pe cale naturala. Acest sistem, de$i 70 lat en ta 30 35 40 40 45
- - -- ----- - - -
-
pe ansamb lu realizeaza un numar mare to ta la 153 145 135 125 115
de sc himburi de aer, prezinta un mare --
P~!ce ptibi l a 235 165 125 90 65
neajuns. lnfluen\a gurilor de evacuare fiind 110 latenta 35 40 -·- - 45 50 55
foarte redusa, spa\ii intregi din zona de to ta la 270 205 170 140 120
$edere a animalelor sunt scurtcircuitate,
astfel ca, tocmai in zonele de sedere, 2.Degajari de vapori de apa fq/ h animal]
co nce ntra \iil e admisibi le ale gaze lor Felul animalului Temperatura aerului interior [°C]
degajate depa$eSc limitele admisibile. < 15 15 ... 25 >25
Solutia recomandabila in cazul halelor Porci ingrasa\i 30 .. .50 50 ... 75 75 ... 120
mari este ventilarea permanenta vara $i _ avand G :s 50 k_Q_
iarn a , prin introducere $i evac uare ----
Porci ingra$ati 50 ... 75 75 ... 120 120 .. .200
mecanica. avand G > 50 kq.
Ca principiu de baza se urmare$1e, pe -- -------
Porci mari 75 ... --------
100
de o parte , introducerea de aer proaspat --------- ·---- --- 100 ... 150 150 ...
- -
200
-------
Scroafe (inclusiv 150 ...200 200 .. .300 300 ...500
direct in zona de $edere a animalelor, iar, purceii lor)
p e de alta parte, se cauta ca evacuarea
 308 Capitolul 13: Solu!ii in func~ie de destina!ia incaperilor I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

poate folo si reful area de st1s in jos sau cea m ai m are parte a anului se fac, de aErului. La aces! sisten1 canalul de aer (aerul
sub un anumit unghi astfe l incat jetul sa regu la, la partea s uperioara a incaperilor primar) se amplaseaza la partea superioara
intersec teze pl anu l pardoselii . Spre fie ca este vorba de sisteme centralizate a incaperii, sub acoperi:;;, in mijloc, $i
exemplu, in fi gur a 13 .4 .8b, refularea se sau descentralizat e. Este recom andabil strabate incaperea p e toata lungimea ei.
face de sus in jos prin intermed iul ane- totu:;;i sa se faca o evacuare si in partea Din Joe in loc se amp laseaza aparate
m ostatelor de tip industrial. d e jo s a in ca perii pentru eliminarea locale de distributie a aerului cald, care pot
-
Jn figura 13.4.9a, b se arata doua so- direc ta a degajarilor d e la dejec tii . realiza , in acela$i timp, a m est ecar ea
lt.r\ii de introducere mecanica la partea infe-
-!n figura 13.4. 10 se arata un sistem de aerului refulat cu aer exterior si aer interior
rioara. primul , pe periferia halei, al doilea, ve ntilare c u prepararea centraliza ta a in diverse prop:x1ii, a$3 cum se poate vedea
in interiorul halei c hiar sub b ateriile in care in fi gura 13.4.1 1. Canalul de distribu\ie a
- I I - - -,--, - - -
sunt tinute p asarile. Solutia prezentata in >- ,__ - aerului cald (cu sectiune c irc ulara, patrata
figura 13.4.9 este convenabila, in special,
>- I
I
I
I
-+ ,__ -- I
I
I
I
-
1
sau dreptunghiulara) se poate amplasa $i
pentru cazu l ver ii .
Solutiile prezentate antericr se utilizeaza,
1
-~
1-i-<(-
I I ,- ,
_..t-t ..,._
1
I p e unul din p eretii laterali , caz in care
[ aparatele locale de distributie sunt de
T I I I I T
in principal, la halele pentru pasari si pentru
-
I I -+
-
- -<- I I
~

,__ I tipul ce lor indicate in figura 13.4.12.

-In figura 13. 4 .13a este aratat modul de
porci $i tin seama de faptul ca zona de T - I I - I I - - t -
'

preluare a aerului proaspat de catre Sectiunea 1- 1 montare, in figL.ra 13.4.13b, alcatuirea apa-
'
acestea se gase$1e in imediata apropiere ratului. iar, in continuare, posibilita\i le
-
a pardoselii. In cazul incaperilor de ada- 0 d e fun ct' ionare c u ae r exterior
postire a vitelor, solutii le folosite sunt mai 0 t 0 (fig. 13.4.13c ) c u aer interior :;;i exterior
putin pretentioase, zona d e resp iratie a t t (fig. 13.4.13d) sau numai c u aer recirculat
animalelcr fiind a mplasata m ai sus, motiv (fig. 13.4.13e) .
p entru care introducerea si evacuarea, in -+
- a
_,._ .... •
In figura 13.4.14 se prezinta un aparat
d e acoperi:;; (fig. 13.4.14a) $i unul d e
- - -
1-T - - - - perete (fig . 13.4. 14b).

.
_H .... 13.4.3. Vopsitorii
. r,.._ I I
A A

-I I I I
~
13.4.3.1 Prob!eme generale
-
I
-+
I I --- >- Vop s irea piese lor d e serie m a r e,
, a y I
I I y
a caroseriilor (turisme, a utocamioane,
~ I 2 2
I T I- I T
a utobu ze) s i v agoa nelor - opera\ie
' _,._ 1-1--- executata cu pi stolul cu aer comprimat
t - - - - - - -
[...
- ~
}( Ii.c: ..,._r-1
- - are ca urmare, in sp atiile in care se
Sectiunea 2-2 executa, producerea de cea\a de vopsea
(daunatoare sana ta\ii) , precum !;>i de
0 -.. a m es t ec uri exp loz ive r ezu lta t e din
b ~o
eva porarea so lve ntilor. dilua ntil o r :;;i
Fig. 13.4.4. Sisteme de ventilare em o lientilor .
naturala: • lnstala(iile pentru vopsire trebuie sa asi-
a - prin ferestre; I "*R'- I gure realizarea, in bune conditiuni a urma-
b - prin cos cen tral de evacuare. b toarelor operatii: - pregatirea suprafetelor
Fig. 13.4.6. Sisteme de ventilare m etalice in vederea vop sirii, fo losi nd
•
mecan1ca:
-
100 - / ! , substante c himice degresante; - tratarea
- /_
j ,, ' a - sus-ps sau sus-joslsus; b - sus-jos, prealabila a suprafe\elor prin pasivizare sau
- /

fo/osind guri de refulare pe trei directii.

~
90 '
I
H =4m
, I
,
/
ft*-I
I•-
/c.+- J'
fosfatare; - vopsirea pe cale umeda sau
usca ta. respectiv, cu pi stolul sau prin
E
0
~

cu
I 6
-

,\
' .
/
'
' I

, 1"' az . 11
, / I

r --
-- scufundarea pieselor; - uscarea, fo losind
instalatii de aer cald sau suprafete radiante.
'
I
80
Q)
~
cu
I
(
- I
I \ /
i/
/
~q
,,- ' ·- -
• Degajari le noc ive in proce s ul de
vops ire: - vapori si gaze toxi ce iau nas-
I !t
:J ' ;I
0 u /
<ll
ii; 70 10.
1
\
' -, , f;1 '
0 0 lere din substantele vo lat ile (solven\i ,
~Y.11/ , v v! - >- t t I -- di luan\i , p lastifi an ti) si p e baza evaluarii
, ,,
Q)
D
-
I•
I I
.
"' , v.
~/ /
,
2a
I
'
I
- I
a lor cantitative se determina debitul de aer
:J
:J 60
~ 14 -
'
- / .71 '
d e ven til are necesar; - impur itati pulve-
<ll , I I . ·-
- - -. (I 2 rulente iau na:;;tere din compusii nevolatili
c I r, /
!~
'
<ll
0
, (pigmenti, materiale de umplutu-a, colrran\i,
r: 50
:J
~
I
•
~
,
-'4-1
I
-· I
I
I
+-
H 0
t
m a ter ia le auxi li are sa u de adaos);
- substante toxice pen tru lucratori, intra
cu I ..,( le- '
_J '
' I i -
in componenta subs tante lor auxiliare
I
40
' '
/ '

'
'
I
'
--r I 0 sau de adaos, ex. : co m pu$i de plumb .
Vit e 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Porci 3 6 9 12 15 b 13.4.3.2 Fi!trarea aerului proaspat
Numarul animalelor din inca pere Fig. 13.4.7. Sisteme de ventilare Pistoalele de vops it trebuie alimentate
- -- . . . c u aer curat, m otiv pentru care se prevad
Fig. 13 .4.5. Nomogram a pentru mecan1ca JOS·JO S ?• 1os-sus:
a - jos-jos cu aspira/ie si de aer filtre p entru aerul comprimat p e ntru se -
dime n sion area co? urilor d e evacu-
exterior; b - idem jos -sus. pararea atat a uleiului cat si a prafului. Aerul
are.
~------- ------- --- --~~ atrr1osferic antreneaza praf cu compozitii
 I. lnstala!ii de ventilare ~ i climatizare Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor
foari e diverse, in functie de zona, provenit
de la instalatii de ardere, uzine siderurgice,
otelarii, turnatorii , fabrici de c iment, cir-
cu latie rutiera, instala \ii de incalzire etc.
Co ncentra\ ia m ed ie de praf este de
0,2 ... 0,6 mg/m 3 putand ajunge, in vec i-
natatea platform elor industriale, pana la
3 ... 5 mg/ m 3 .
Fi!trele de praf se a!eg $i !n func \ie de
cerin\ele impuse vopsirii. Calita\i deosebite
se cer la vopsirea turismelor, frigiderelor,
aparatelor medicale . Filtrarea consta in ,
do ua trepte:
- prefiltrare, realiza ta c u filtre avand o
efic ien\a de 95 .. .99 %; ca materi ale se
fo losesc straturi filtrante , c u struc tura
afa nata, din fibre tex ti le (pre ferabil e
pentru ca retin, intr-o oarecare masura,
si funinginea), materiale (fibre) plastice, fibre
din sticla. Se po t folosi si fibre metalice
um ezite c u ulei, p entru parti c ule de
5 . . . 10 µm , cu dezavantajul ca nu re\in fu-
ning inea. in atm osfera se gase$te mult
carbon amorf, cota parte ajungand pana
la 30 ... 35 % din compozi\ia prafulu i.
Pentru in stalatiil e c u d ebite mari se
fo losesc filtre m eca nice (automate) c u
materia l filtrant uscat $i filtre mec anice
autocura\itoare.
- filtrare fina sau foarie fina. Pentru vopsi-
rea autoturismelor filtrele trebuie montate
c hiar in plafonul cab ine i de vops ire.
Daca se mo nteaLa pe tubulatura, praful
nere\inut, ca urmare a unor incarcari
elec trostatice - provoca te de frecarea
partic ulelor de praf de pere\ii canalelor -
ar forma, prin aglo merare, ful gi de praf
rnai mari care, antrena\i , ajung pe supra-
fe\ele prospat vopsite, ducand la scaderea
calita\ii vopsirii $i c hiar la rebuturi .
M aterialele fo losite: straturi filtrante
uscate din fibre textile, fibre din sticla, ma-
teri ale plasti ce c u stabilitatea corespun-
za toare temperaturii de lucru, cu diametru
mic $i struc tura densa, realizand o efic i-
en\ a de 99,55 % (masurata c u p raf
etalon avand d < 5 µm). Particulele de praf
care tree prin filtru trebuie sa aiba un
diametru sub 0,6 µm .
13.4.3.3 Filtrarea aerutu i e vac uat
Ope ra(ia es te necesara d eoarece
particulele de vopsea se depun pe canale
(la interi or) $i in ventilator prod ucand
ob turarea treptata a acestora $i dezechi-
librarea rotoru lui, polueaza atm osfera $i
prezin ta p er ico l de ince ndiu . Cost ul
separatoarelor de vopsea se amortizeaza
rapid pentru ca se elim ina opera \i a de
c ura \ire a instalatiei care este costisitoare
si necesita mull timp. Materialele folosite
nu trebuie sa fie inflamabile. Pentru fi ltrare
se pot folosi sicane din tabJa (demontabile),
fi ltre din lana di n otel sau va ta din sti c la,
perdele de apa, hidrofiltre $i al l ele.
13.4.3.4 Regimul de presiuni. Sis temul proaspat $i de recircu lare al uscatorului .
de ventilare Re\inerea substan\elor volatile degresante
incaperile de vopsire se ven tileaza in (utilizate la pregatirea suprale\elor pentru
U$Oar a s upr apresiune (Lr e fulare = vopsire) se face prin instala\iile corespun-
= 1,05... 1,10 = ~vacuare.l pentru a impiedica zatoare de recuperare. Resturile din ae-
patrunderea aerul ui nefiltrat $i odata cu rul evacuat de la uscator se pot arde ter-
acesta $i a prafulu i. Refularea aeru lui se mic (la 750 ... 800 °C) si uneori, cu anumite
face pe la partea superioara c u viteza precautii, ca talitic (la 300 .. .400 °C).
foarte mica (pentru a !imita debitul de aer,
pe de o parte, $i a evita apari\ia de 13.4.3.5 lns talaf ii de vopsire
c uren\i suparatori , pe de alta parte) de in fu nc\i e de d ime nsiun ile p ieselor
ordinul a 0 ,2 ... 0 ,4 mis, iar evacuarea pe vopsite $i de numarul acestora se folosesc
la partea inferioara prin guri de absorb\ie urmatoarele metode $i instala\ii:
in pardoseala sau in pere\ii laterali ai • Mese de vopsire (fig. 13.4.15) utilizate
i ncaperii . Oaca nu se face vopsire in pentru piese mici alcatuite dintr-o carcasa,
flu x, ins ta la \i a d e ve ntilare trebui e filtru pentru vopsea constitui t din panouri
conceputa $i pentru rec irculare totala,
incaperea de vopsire transformandu-se
in camera de uscare. lam a, aerul refulat
trebuie incalzit la 20 ...25 °C. Recuperarea ,
caldt.rii din aerul evacuat este problematica
din cauza murdaririi schimbatoarelor de
caldura cu resturi de vopsea; se folose$te
totu$i daca aduc e economii importante.
Se pot folosi in acest scop schimbatoare Fig . 13.4.10. Sistem de ventilare cu
de caldura cu gaze de ardere pentru aerul prepararea centralizata a aerului
refulat:
1 - canal principal; 2 - racord pentru as-
pirarea aerului exterior; 3 - canal pentru
evacuarea aerului la nivelul pardoselii ;
4 - idem, la partea superi oara.
a
b
Fig. 13.4.8. Sisteme de ventilare
rnecanica sus-jos:
a - cu evacuare jos prin c/apete de
suprapresiune; b - cu refulare prin
Fig. 13.4.11 . Di spozitiv de refulare
anemostate.
de a coperi~:
! 1 - canal princ ipal de aer ; 2 - CO$
pentru preluarea aeru lui exterior; 3 -
camera de amestec; 4 - duza de refulare;
5 - clapeta de reglare; 6 - caciula de
ventilare.
a
-~
--+
-~
.......~~~~--+-~~~~~--<1 -~
--+
--+
b Fig . 13.4.12. Dispozitiv de reful a re
Fig. 13.4.9. Sistern de ventil are de perete:
m ixta jo s-sus: 1 - canal princ ipa l de aer; 2 - racord
a - cu refulare in /ungul peretilor pentru prel uarea ae rul u i ex ter ior;
longitudinali; b - cu refu lare sub 3 - camera de amestec; 4 - duza de
bateriile cu pasari. refu lare; 5 - clape ta de reglare.
 Capitolul 13: Solu!ii in func!ie de destina!ia incaperilor l. lnstala!ii de ventilare ~i climatizare
\ t
b
Fig. 13.4.13. Sistem de ventilare folosind aparate FRIST AMAT:
a - schema functiona/a; b - aparat FRISTAMAT; c - functionare cu aer exterior; d - functionare cu aer amestecat;
e - functionare cu aer recirculat;
1 - clapeta de reglare; 2 - canal recirculare; 3 - ventilator; 4 - duza pentru refulare.
cu umplutura schi mbabila - lana din
o\el, sticli'i - mai mutte pli'ici succesive gi'iu-
rite $i un ventilator cu motor antiex.
Ventilatorul, la randul lui, este din aluminiu
sau protejat impotriva scanteilor. Viteza
de aspira\ie in spatele m esei de vopsire
este de 0,6 .. .0,75 mis. Aerul poate fi, din
considerente economice, recirculat partial
(In proportie de 50 . ..25 %). Pentru eco-
nomisirea energiei, pornirea ventilatorului
se poate face odata cu actionarea pisto-
lului de vopsit.
• Cabine de vopsire (fig. 13.4. 16), fo-
losite la piese mai mari. Partea frontala,
pr in care se asp1ra ae rul cu
0,5 ... 0,6 mis, este deschisa (libera). Pot
fi echipate $i c u filtre de apa , vopseaua
adunandu-se intr-un recipient din care se
recupereaza partial. Circula\ia apei (care
se schimba periodic) se face cu aju torul
unei pompe. Sistemul prezinta unele
ava nta je: func\ionare continua, lip sa
pericolului de incendiu, intretinere U$Oara,
dar $i dezavanta je: cos t ridicat si un
anumi t consum de apa.
• Camere de vopsire (fig. 13.4. 17).
Au dimensiuni mari, pentru a permite vop-
sirea caroseriilor, autobuzelor, vagoanelor
etc. $i se construiesc din zidi'irie sau metal.
Sunt echipate cu o instala\ie de ventilare
de refulare $i cu una de evacuare. Refu-
larea se face prin plafon in care sunt in -
globate $i filtrele, iar evacuarea, la par-
tea inferioara a incaperii. In cazul canalelor
amp lasate su b pardosea la gratarele
trebuie sa fie rezistente, de tip carosabil.
Debitul de aer se determina in func1e de
numarul p istoalelor de vopsit, putand
ajunge la 100 ... 250 schimburi orare, con-
ducan d la o instala\ie mare care necesita
mull spatiu. Amplasarea instala\iei se face
c d e
alaltri sau cleasup"a carntrei de vqJSil Daci'i
incaperea de vopsit se folose$1e $i la
uscare se comuta instalatia pe recirculare
ridicandu -se temperatura la 80 ... 100 °C.
Cand vopsirea este continua se folosesc
camere separate pentru uscare $i vopsire. ,
Pentru a nu ti necesara schimbarea prea
000sa a filtrulLi cin plafon se folose$te filtraea
in mai multe trepte.
• Cabine automate pentru vopsire
Piese le de vopsit tree pe o banda a 0 2 7
transportoare prin interiorul cabinei. 3
Pistoalele de vopsit sunt ac\ionate de o
fotocelula sau de un robot numai cand
se afla piese pe transportor. Viteza
aerului reful at la deschiderile laterale
este 0,75 ... 1 m/s. Sunt necesare debite
mari de aer din cauza con\inutului ridicat A 1----~~,.--J 2
y 1-c-~-'-'---.-''------'1 6
de so lven \i . Daca in cabina sunt $i
persoane, pentru viteza de c ircu la\i e a J.<:::=-.L:..,..---1--JJ (>
aerului se adopta cea recomandata in
7
cazurile an terioare.
13.5. Centrale de ventilare, Fig . 13.4.14. Sistem de ventilare
climatizare descentralizata (patent german)
SUS-SUS'.
Reprezinta incaperea in care se montea-
a - dispozitiv de acoperi~; b -
za echipamerltul (gt.p de ventila-e.ldmatizare dispozitiv de perete;
pentru introducere, grup de evac uare
1 - canal pentru aspira\ia aerului exteri-
etc.). Suprafata aproxirnativa a centralei de
a-; 2 - duza de refulare; 3 - aer recirculat;
ventilare.lclirnatizare este indicata, dupa VDI
4 - ventilator axial; 5 - clapeta de reglare;
3803( 11 .86), in tabelul 13.5. 1.
6 - aer refulat (amestecat); 7 - camera
In label sunt indicate limite de suprafe\e,
de amestec.
de ex.: 140 ... 120 m 2. Daca in centrala se
amplaseaza un singur aparat se considera
valoarea mare, ex.: 140 m 2, daca sunt 2 instala\ii IRU c u L = 25.000 m 3/ h
doua sau mai multe se ia in calcul valoa- 2xF5 = 170 m 2
rea mica, ex.: 120 m2. 1 instalati e IRU cu L = 50.000 m3/h
Exemplu de calcu l: o centrala care 120 m2
adaposte$te ma i multe instala\ii: 1 instala\ie JR c u L = 10.000 m 3/ h
50 m 2
 T. lnstalatii
. de ventilare si
. climatizare Capitolul 13: Solu!ii In func!ie de destina!ia lncaperilor
1 instala\i e IR cu L = 50.000 m 3/ h
90 m?
1 instalatie I cu L = 25. 000 m3/h A---+l Sec \iunea B-B Sectiunea A-A
35 m 2 .
Supra fata totala 465 m 2.
inaltimea incaperii h = 4 m .
Amplasarea centralei in cladire trebuie
fac uta astfel incat sa faciliteze preluarea
U$Oara a aerului exteri or. Priza de aer
proaspat, daca este posibil, sa fie plasata I
pe o fatada umbrita. Canalele de refulare
$i evac uare sa fi e pozate unul langa
altul pentru a putea intercala un recuperatcr
de caldura. Pentru toate ventilatoarele,
pompele, ma$inile frigorifice se iau ma-
suri de impiedicare a transmiterii zgomotului
$i vibra\iilor. Fiecare in stalati e trebuie
sa fie prevazuta cu un racord de evacuare a
a apei de condensa\i e. Centrala trebuie FP
prevazuta cu eel pu\in un sifon de pardo-
seala. Pardoseala centralei trebuie sa
fie etan$a la apa.
Pentru centralele cu debite mari de aer,
care se executa din zidarie, suprafata se
determina in func\ie de dimensiunile ele-
mentelor componente !;>i de indicatiile din
tabelul 13.5. 1.

Fig . 13.4.17. lnstalatie de vopsire

v agoane ~i caroserii :
a - vopsire vagoane; b - vopsire caroserii;
VI, VE - ventilatoare de introducere, eva-
cuare; Bl - baterie de incalzire; PF - pre-
filtru; F - fi ltru intermediar; FP - filtru de
a plafon ; FV - filtru de vopsea.

Tabelul 13.5.1. Suprafata aproximativa a centralelor de ventilare/clim atizare.

Debi tu I inaltimea lnstalatii de reful are $i evacuare lnstala\ii
de incaperi i (grup refulare + evacuare) de
aer IRU'l IR'l I' ) evacuare
jm 3/ h] [mj [m2j [m 2] [m Z] [m2J
10.000 2,5 70 ... 60 60 ... 50 30 20
b 25. 000 3,2 100 ... 85 80 . .65 40 ... 35 25
Fig . 13.4.15. Masa de vopsire: 50.000 4,0 140 ... 120 110 .. 90 60 ... 50 40 .. .35
a - c u aer exterior (interior); b - cu 75.000 4,5 180 ... 155 145 .. 120 80 .. .65 55 .. .40
recircu/are; 100.000 5,0 220 ... 190 180 ... 150 100 ... 80 70 ... 50
FV - fi ltru de vopsea; V - venti lator; 150.000 6,0 300 .. . 260 250 ... 200 140 ... 110 100 .. .7 0
CR - clapeta de reg lare. ') I = incalzire; R = racire; U = um idificare .

-
1 ..._
1 ...-
1-
1-
-
Fi g. 13.4.1 6. Cabin a de vopsire:
Fig. 13.5.1 . Centrala de cli matiza re cu pereti zidit i:
V - ve ntilator; D - duza de pu lverizare;
1 - ven tilator; 2 - motor de antrenare; 3 - baterie de racire cu separator de p ica turi
TP - tab la perforata; PC - pompa de
1 ($i eventual, tava de condensat); 4 - baterie de incalzire; 5 - filtru de praf; 6 - racord
c ircu lati e; G - gratar carosabil.
aer rec irculare; 7 - racord aer exteri or; 8 - sifon de pardoseala.
 .
'"

Anexa 13.1 Tabelul 13.1.2. Date caracteristice pentru in stalati l de vent ilare 9i cli matizare pentru magazi ne w
...
Grupa de 1ncaperi:
.
Temperatura Umid itatea Nr .orar de Grad de lluminat Dega jare de Temperatur <:i Debit de aer N
•
1ncaperii l °C ] rela tiva
"
vanzare , ser v1 c 11 sch imburi ocupare ,::;a ldura de la aeru lui introdus·· ("")
[%) de aer [pers. / oamen i+lumina* refulat r0 c1 Ql
"C
•
1arna var a var a (h · 1 J 10 m 2 W/ m 2] [W/ m 2]
•
1arna var a m 3/ h m 2] --0 ·
Van zari generale (textile, 1ncalta- 19 ... 22 22 ... 26 65 ... 60 2 ... 6 1.. .2 15 ... 30 25 ... 50 12 12 ... . 16 7,5 .. . 15 --r:::
minte , ood oabe etc .
lncaperi cu frec ven\a m ica de 19 .. .22 22 .. . 26 65 ...60 2 .. .8 0,1 ...0,5 15 ... 30 15 ... 35 12 12 ... 16 4,5 ... 10,5
.. w
• •
cli enti ex .: mob ila, mob ilier en
Lustre, rad iouri, televi zoare 20 ... 24 22' .. 28 65 ... 40 6 .. '20 0' 5 ... 1 50 ... 200 55 ... 210 12 12 . .. 16 16,5 ... 63 -c 0

Frizerie
Produs e a li mentare (carne , 18 ... 22 18 ... 24 75 ...65 4 ... 8 1. ' .2 15 .. .30 25 ... 50 12 12 ... 16 7,5 ... 15
·-_- ,·
-
::I
oe$ te , branzeturi , leaume
Gastr onomie (raco ri toare, cafea, 20 ... 23 22 .. .26 65 ...40 6 .. . 15 2 .. '6 10 .. .30 30 ... 90 12 12 .. . 16 9' ..27 c
::I
sandvisuri
•
lncap er i cu m iros intens 19 ... 22 22 ... 26 65 ... 50 4' .. 8 0,5 ... 1 15 ...30 20 ... 40 12 12 ... 16 6 .. . 12 ·--·
n
ct>
de ex.: cura \atorii rao ide I
c.
ct>
• Ca ldura sens ib ila co nsiderata = 105 Wi pers. c.
•• L = [Sarc in a de rac ire]: [p. Cp (tincapere - t,efulare)J . Daca deb itu l de aE3r L astfe l ca lculat este ma i m ic ca eel rezultat d in tabe lu l 13.1.1, ln calcul se va considera aces ta. ct>
-- ·
(I)

::I

·-_,-·
Ql

Ql

::I
Anexa 13.2 Tabelul 13.1.5. CerinJe referitoare la ventilarea 9i cllmatizarea spitalelor {Extras din DIN 1946, partea a IV - 1987) n
Ql (
Nr. Zo na spitalu lui Clasa lnstalatiile de ven tilare Debitul min im I Starea aeru lui interior Valori "C
I
I crt . ! Grup a de 1ncaperi lncaperi i $i c limatizare de aer exterior or ientat ive ....ct>
Destin at ia 1ncaperii sunt ob li atori i pe conside- Tem pera- Umid ita- pentru ni ve lul --·....0
ln scop In scop rente ig ien ice tura ['CJ tea sJ max im de
de
cl imatizare
infec\ ios
orofilactic
[m 3/ h.m2]
•
m in. max . zgomot 6 l
[dB(A)]
--
•

: :I
1 2 3 4 I 5 6 7 8 9 10 !a.
1 Z ona de consul ta\ ii $i tratament -
Ql

1. 1 Sec\ ia operatori e
Sali de opera\ ii:
·---·c.·
Ql

ct>
- cu cerin \e deoseb it de ridica te privin d con\inutu l redus de
<
~-e~~~~rfn~: r~~i~iate
0
pr ivind continutUl-de -germenlpatog en i ·I---: -- ~ : + ;...-.------ ~-~~ -·-~ ~~:;:~f -~~:;:: .... -· -:---·· .
408)
... - ···--
4081 --·
ct>

---·
::I

lncaperi care \i n d irect de b locul op erator: ....ct>

Ql
- camere de spa lare , lncaperi le pentru intr oducerea $i
t::: vacuarea b oln_avil_or__--- - - - .- .... . ... _ . - - ---· -- j _ _ I _ _ __ +_ .. _ .. + ·· -·· -- -·-- - !--·- · --
301 0) 1 1) 11 )
-- -·- --' - · -+
40
-·
. (I)

-3-·
"

- cor idoru l/depoz itul de apro vi zionare cu mater iale steril e, n

c atgut I +- ·- -·- + 15 1 1J 11 ) + 40
. ·- - .. . -- . -- -· - - . -- - ----.----- -- --- - ---- . .. - - - - -·-· . - --- ---- ·--- - .. - - ·- - - . -

--·
. - '· - -~ '

1 11 Ql
. -
Alte . ..
lnc aperi,
-- · ·
coridoare, antre uri -
-··-- -- - - - - · - ··-- ·- - - . . .
- -- · ·- · -----· ---
I · -- - -+ - - -- - ·· -·-----·- - ·-- 15 -- -
11 )
· ·- · - · -
+
----- .. · -·
40
Camere de spalare
- -·
I + + 30 -
228)9)... 268)9)
·------ - -· .. -- -- -
+ 35 N

1.2 Sec\ ia na$ter i

-· ·- -- ·- - - - · ··-- -- - - - ·-·--- ·· - - · · - ·- · ·- - - · ·-···- - · .
....ct>
Ql

Sa la de tr avaliu 11 15 24 40
 Anexa 13.2 Tabelu l 13.1.5. Cerinte referitoare la ventilarea ~I climatlza rea spitalelor (Extras din DIN 1946, partea a IV - 1987) (Continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.2 ___ lncap£?ri_sji ~~rs~c_:ori_Q9ar~4 1__ ____
Sala de operatii
lncaperi care tin direct de sala -de -operati i -- - -- -- .... - -
.... II
I
-
+
·-----
+
·->---·J.9.__ _ __
151
_ _ _
22 8191 268191 +
40
40 -=
Cl)
Q)
Q)
-::-.
I -
Camere de spalare , incaperile pentru introducerea si c.
evacuarea femeilor I + + 30 101 1·1 111 + 40 C'D
-- -~ Cor-idoru l/depozitlilcie apro vi zionare cu mater iale sterile ,-- - - - - -- - - - - --- - - - --- - <
C'D
-- -
1.3
-- ~9t9.1,Jt - - - - -- . - - - - - - -·- - - - - - ·- -- - -
Endoscop ie
I + ·- __± _ __ - ·- - _l5 - 111 --- 111 + 40 =
::t.

Sala de interventie ....

Q)

C'D
- ase12tica (ex .: l~arasco12 i tl II + 30 40 ·Cl)

~~-~~~!ic~Jex. : recto~co~L_~----- - - - - - - - - · ~---1_1- - - · - - - -- - - -- - - __ · ~- -=--·_]o~-:- --- - 40 (')

1.4 Fizioterap ie

-
: Sala cu ba i + 1 1 3
I!-- -- - -.- ----- --- -· - - - ·------------~ - --II11 - - ----- -· ·--·- ·- - - ·- - . - 31
-.131 31
--131 50 Q)

Bazine de inot , bai cu valuri

f~-- ~ - sectiidiverse ·-----------
+
- ~- --- · - --~-- - -· - · -· ·-
50 ;:::r
Q)
....
C'D
sa1a de OQeraVi 12entru accidentati I + + 228191 268191 151 + 40
.. l ncapericaretin 'direct de blocul operator pentru accidentati .. -------~--- - - - - - --· ·· - ("")
Q)
- camere de spalare, incaperi pentru introducerea $i -c
__ev§'icuare9 ~cig_e~l[Lor ________ - - · ___I _ _ + + 30 1_
:!_ _ _ 1
~1 - 111 + 40 ;:::+'
0
- cor idorul/depozi tul de aprovizionare cu materiale sterile, c:
catgut . . I + + 15 11 1 11 1 + 40 _.
lncapecl....flentru mici interve.ntii --- -- - - -- ·- - --- - - --- · -11 - - - - -- - - 15 40
~
H -- - ... - - --

~~_carrier e_cie..§J.§.!?..r:~J!1 afara salii de_Qp~ratii . _ 11 + __ _ _ - · ~-- ·- ~- .-~~ -- 26 + 35 (I')

0
Diverse i~ca2eri~I $l_ C9J:)do_9r~ L_g~e.x...:.:_ _ _ _ .. _ ·- ·--··-··- - - - -- -·- ·-- _ _ _ - --- ·-·- _ ... _ _ c:
.. Diagnosticare prin Rontgen II 14 1 15 4
1 1 40 . :::-.
__ - Qam~e__Q_e_g_o~~l~ii _ __ ·- - ____ - · - · - ---- _ __J.l_ _ _____ _ _ _ _ _ _ _ _ -· _,

-
15 __ _ 40
2 Zona de tra tament =
2.1 Terapie intensiva c:

·-
:::i
(')
- Sa loane de bolnavi inc lusiv antreuri
----=- pentrupersoanebolnave cu infec\ii
. - -- - - -- -. --- -- - - -- --· -· -
I
·--- -··· -~
+
. -- --- -
+
. .____ -
30- - - - - - - 24 -
- . - .- --- - - ·---- -- ·--
-- + - 30 C'D
.. pentQ,!_R_~cien~i_9b i ~~---·- --------- + E____ _II 24 __ 26 · - - --- + 30 c.
C'D
_ Ca_mera_r~~ntru9zuri de _IJI.fJenta_________ _______I_ __ __ __±__ ____ _ _ ±_ __ _ _ _ _]O ~ _ 24 26 + 40 c.
Camere diverse , coridoare II 15 111 111 40 C'D
(I)
2.2 - rffitamentespeciale ____ · - - - - - - - ------·- · · - - - - - --- --- - ·- · ::t.
Saloane de bolnavi
- - C-ame-r~ pentru cazuri de urgen\gj° ___ ---·- ---·----· - -
I
-- Ii- ____++_ _______ --+-
+
-- - -- 30
·3(j2.o)
24
24
26
26
+
+
30
40
=
Q)
- ~.
Q)
··- Camere- diverse, coridoare -- - .. - ... -- - - ·-- II - ·-- ·-· --- - ·-- - 15 11 ) 11 ) 40 _,
2.3 - Tratame ritUlpacientilor .. cu infectii -- -- - - - - - - - - - - - · - - - - - - -- -- - ·- -----·-·- -- -- · -- ··--· --· =
(')
Q) C
Saloane de bolnavi inclusiv anticamere II 221 10 35211 -c
2. 4 - ln grTiir-eaprematuri1ill - - - - - .. - - - - - - - - ···---------- -- - - - - - - - - - --- - - -- - - - - - -- - .. __ _ C'D
~.
__ $al_9a_11_e___g_u_Qaturi I + 15 24 26 +>45' 35 211 0
Camere diverse, coridoare ·- II -- _To ___ · 1 11 - ili ·· - - --- --- 40 ....
2.5 ·---ingrf]irea nou n1iscutilor · -- --------·-------<---- ·- - - - - · -· - - - - · - · -- .. ....... - .
Saloane cu paturi II 10 35211
 ·~ ~

Anexa 13.2 Tabelul 13.1.5. Cerinte referitoare la ventilarea ~I cllmatizarea spitalelor (Extras din DIN 1946, partea a IV - 1987) (Continuare) w
..a
.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ~
2.6 lngrijirea sugar il or n
Sa loane cu paturi 11 - 10 3521 ) CJ
. - . . . --- - · ----- --· -- - - - -- - - -- -- . - - .. -- ·---- - ---- - - - . -· - --- -- · . "C

-0
-·
• - - ~ ·-- - ~ --

2.7 lngrijire obisnuita

2.8
Saloane de bolnavi
A!te ?ec_1i_i ______ ~
-- - . -
11
II --
- - - - . ··---- -- -· -
10
· ····· -- · - - · - ·
10
. . .
3521 1
--c:
3
. -- - - --- .. ----- -
Zona aproviz ion are si d istr ibutie
--- - --·-- -~- -
·---- --- -·- - ----·---- ·- - --- -- - --- - .....
w• •
3. 1 Farmac ie U)
Camere pentru materiale ster il e - ·- . -- I +-- -·--- ·· - - - ---- ··- 10 . - . --- - - ------- - - - - - - -. 45 .. - -- --- -c:
0
- ------- ···- - - --·- -- - -- ·- - -- - - .

----·_,·
---~ - -

3.2 Ster ili zare 261 11 27) + 28) 50

-· - · - - - - -· - - - -·-------···--- -- - - - - .. ·········--- ----- - ---- - .. . - - - - - - . -- - ---·-· -·- - - - ·· ----
3.3 Pregatirea paturilor ___ __ 11 27) 29) 28) 50
.- -· - - ···- ... - - -- -- . - · - . - .. -
---- ·-· . . --- - . -- --

=
·- - - - -- --- - --- - - -· ·· ·-· -- · - . .
27) 29) 28)
3.4
3.5
Pregat irea r_u_fe l o_r:_,_?f?ala~ori9 .
. Pato l og)e/f:2 r9sec!ur_~ ... _______
. ----- - ----- -
- ·-·- - - · - ---·-- -- - -· ---- ··-
11
-1--- - - - - · - - - - - - -

11 -··
-

------ -- ------- -
- -· - -- - -
- --- -
~-- --
-- - - --- --

31 I
-
-
1------ -- - -- - r--
. . - -
2230)
-
-
.. - - --· -
50 - ··- - - -
--
50
- -- ·- ------- - -- -
=
-
c:
3.6
3 .7
_1.aborator, histologie
Camera -
de 1mbracare
------··· - ·--- -
-
--- ---- .... --··--·
--- - -
- 11
11
- · ,.. ··- -- -- - - - - - --- --- ----
- ~ -- ~- --- -

·-- -- - ----
- 32)
-
--
>---
1- .•. - - - - - · - --- ------ --- -
-
45
50
-- -- - - - --- --
·--·
(")

Baie, we_. du~uri - . - ---- --- -· -- ---- - ---- - . .. - -- -- II- - - --- - · .. . -- - -- . . -- ---·-
33)
.. . - ------ -- - . - ---
Q.
~
-~ -- --- -

3.8 Alte comoartimente II 10 .

Q.
Note de subsol: 1) + 1nseamna ca instalatiil e de ventilare - clirriatizare sunt necesare; 2) 1n unele cazuri sunt necesare debite de aer ma i mari; 3) in cazu l in care nu sunt indicate ~

date, sun\ valabile datele dupa DIN 1946 - partea a 2-a; 4) Valabil si per1tru tipurile de 1ncaperi dupa 1.3, 1.4, 2.3, 2.5, 2.6, 2.7 si 3.1 5) sunt valabile datele indicate 1n DIN 1946 -
partea a 2-a; 6) valorile sunt valabile numai pentru incaperile care servesc 1<1 sederea permanenta a persoanelor; 7) de ex., pentru transplanturi, operatii pe inima, protezare a articulatiilor;
-=-·
(/)

8) abater i de la cerin\ele medicale si apoi este posib il a uti li zarea tehnicii ven tilar ii practice; 9) in tregul an se alege in mod liber intre m inimum si max im um; pentru dimensionarea
instalatiei de racire se poate alege pentru temperatura exterioara ma i m ica cu 4K decat cea indicata in VDI 2078 (economie de frig); 10) la incaperi le care apartin de blocurile operator ii
·-_-·,
CJ

CJ

se poate adm ite un deb it pana la 50 % din eel al salii de opera\ii; 11 ) aceleasi temperat uri si umiditati re lat ive ca la salil e de operatii respectiv saloanele de bolnavi; 12) daca este =
(")
CJ c
integrat in blocul operator; 13) temperatura incaperii cu 2 ... 4 K peste temperatura apei pana la o temperatura de 28 °C; la temperaturi ale apei de 28 'C trebuie ca ambele temperaturi "C
sa fie egale; 14) 1n cazuri particu lare pot fi folosite aparate tehn ico-medicale in componenta instalaj iilor de ven tilare-climatizare pentru obtinerea anumitor valori ale umiditatii; ~
..,
15) calcu lul este dependent de sisternul de introducere a aeru lui peste gradul de contaminare; 20) in perioada de pregatire numai 15 m3/ m2 h; 21 ) valorile de noapte cu cca 5 dB (A)
rnai m ici in corela\ie cu scaderea deb itului de aer , totus i nu mai mici de 50 m3/h persoana; 22) este la la titudinea igienistilor sa decida, din considerente infectio -profi lact ice, ob li -
-..,0-·
gativitatea prevederii instala\ iilor de ventilare - climatizare in cazul unor boli transmisibile; 26) alimentarea sterilizatoarelor trebuie sa se faca cu aer lipsit de gerrneni patogen i; 27 ) la
dez infect ia chin1ic a sau sterilizare trebu ie ate ntie sa nu se transmita substan\e vatamatoare; a se vedea DIN 58.948 - partea a 7-a; 28) debitu l de aer exterior se determ in a pe baza
---
b il an\ului de substante va tamatoare; 29) pr in masur i construct ive potr ivi te trebuie sa se impiedice pos ibil itatea patrunder ii aerului din zone le ,,murdare" 1n cele curate; 30) valabil
=
(/)
......
numai pentru camerele pentru cadavre, in rest este valabi l si aici DIN 1946 - partea a 2-a; 31) dupa VDI 2051 ; 32) numai evacuare de aer - 100 m 3/ h celula; 33) dLrsuri, numai evacuare
- 1OOm 3/h celula ; WC - r1uma i evacuare 60 m3/ h obiect sanitar; carnera cu baie, numai evacuare - 150 m3/ h camera; trebu ie asigurata o refulare sigura si fa ra curenti prin insta lat ia
-.......
CJ
CJ

de ven tilare. Q.
-·
-·
~

<
~
=
-
-..,-·
CJ
~

-·
•(/)

-3-·
(")

CJ
......
-·
N
..,
CJ
~
 I. lnstalatii' de ventilare si' climatizare
Capitolul 14
Verilicarea, reglarea si receptia instalatiilor
' ' '
de ventilare si climatizare
'
 316 Capitolul 14: Verificarea, reglarea ~i receptia
14.1. Probleme generate
La incheierea lucraril or de montare a
instalatiil or de ventilare si c li matizare
este necesar sa se efec tueze o serie
de op eratii tehni ce p entru ca instalatia
resp ectiva sa poa ta fi dat a in exploata-
re norm ala. Aceste op eratii sunt indis-
p e n sabil e obtin erii p erform ante lor
sconlate $i, pe parc ursul lor, asigura
cu legerea dal elo r l ehnice ce p ot ajuta
la lragerea unor conc luzii corecl e des-
pre insl ala\ie $i p entru rem edierea unor
defecte ale acesteia. Ele ajuta perso-
nalul de exploatare sa cunoasca m od ul
de func \i onare, caracteristicile func\ io-
na le ale aparal e lor , ulilajelor $i ec hipa-
m enlelor instalatiei.
C ulegerea acestor date se face
printr-un program complex de masura-
l ori la toate elem entele instalati ei. Pen-
tru aceasta sunt necesare o seri e de
o p era\ii pregatitoare:
- examinarea al enta a pro iectului $i
d esenarea sche mei monofilare a insta-
la\iei, indicand pozi\ia g urilor · de ven -
til are, p ozi\ia ele mentelor de reglare, a
< punctelor de masurare, ale deb itului $i
'
v ilezei aerului p e lro nsoane;
'
- vizilarea instalati ei, del erminarea
m etodelor de m asurare adec va te silu -
a \iei reale, intocmirea programului de
d are in func \iun e $i complel area sche-
• m ei c u punclele de masurare;
•
- prega tir ea ap araturii d e masurare, a
accesoriilor necesare, a fi $elor de inre-
g istare a datelor $i a fi$elor l ehnice ale
echipamentelor instala\i ei.
Dupa aceste operatii se p oate trece
la opera\ia de p unere in fu nc\iun e pen-
tru care trebuie efectuate:
- verificarea concordan\ei intre pre -
ve derile proiecl ului $i execu\ia instala-
\i ei;
- verifi carea p erform antelor echipa-
mentelor instala \i ei;
- reg larea aeraulica;
- recep\ia preliminara si definitiva a
instalatiei.
Neefec tuarea acestor lucrari sau tra-
l area superficiala a lor poate conduce
la o fun c ti onare defec tu oasa a instala-
tiei sau la cornprom iterea totala a aces-
teia.
14.2. Verificari preliminare
Se efec tueaza co nfruntarea rig uroa-
sa a m odul ui d e exec utare a instalatiei
cu proiec tul.
Atentia trebu ie concen trata pe urma-
toarele prob lem e:
- mod ul de reali zare a cana lelor de
aer , form a $i dimensiuni le acesl ora,
numarul si tipul orif iciilor de refulare si
aspiratie, prec um $i a celorlalte echipa-
mente ale instalatie i;
- concordanta intre caracteristicile
I . lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare
echipamentelor inscrise i n proiec t cu oada rece a anului. De asemenea, se
cele din documentele insolitoare si de evita murdarirea , cu praful acumulat in
' '
pe placu\ele acest ora; instala\ie p e tim pul exec u\iei, a utilaje-
- modul de amplasare a ventilatoru - lor ce pot suferi din aceasta cauza
lui, p ozitia de m ontare, existen\a ele- ' (elemente de au tomatizare, filtre etc ).
mentelor de amorti zare a vibra\i ilor, a Penlru p ornirea instalatiei se demon-
disp ozitivului de protec ti e a ro \ii de cu- teaza elementele filtrante, pentru ca
rea precum $i sensu l de rotire a aces- acestea sa nu se colmateze in timpul
tuia; op eratiilor de punere in functiune.
- mo dul de amplasare a bateriil or de Pornirea ventilatoarelor se face in trei
incalzire $i rac ire, gradul de c uratenie a etap e : prima pornire ; pornirea in sarci -
aces tora, existen\a unor deform ari sau na normala $i fun c\ionarea de proba.
obturari locale ale suprafe\ei fro ntale, Prima p ornire a venlilatoru lui trebuie
ex isten\a organelor de inc hidere $i ma- sa se faca , p e ca t p osibil, in sarc ina re-
nevrabililatea lor; dusa, lucru realizabil prin inc hiderea
- existenla disp oziti velor de reg lare a parti ala a disp ozitivului de reg lare a
debilului de aer la gurile de ventilare, ventilatorului. Ventilatorul func ti oneaza '
de p e canale, de p e cam era de ames- o p eri oada de timp $i se verifica daca
tec precum $i accesibilitat ea $i mane- fun clioneaza fara zgomote susp ec te ,
vrabilitatea acesl ora; daca motorul electric nu se incalze$te
- sl area filtru lui d e aer, exisl enta ele- in mers, daca c urenlul absorbit d e
mentelor filtrante $i a manometrului di- motor este egal pe cele trei faze $i da-
feren\ial sau a loc ului de amplasare a ca sensul de rotire a rotorului este co-
•
acesluia; . rect . In cazul in care rotorul se roleste
' '
-corectitudinea execu\iei, in care se ! in sens invers, se stabile$ te sensul co-
verifica minutios : executia canalelor de rec t de rotire prin modificarea cores-
aer , materi alele folosite , dimensiunile, punzatoare a legaturilor elec trice .
rigidi zarea $i suslinerea lor, izolarea Daca tolul decurge sa ti sfacator la
termica si fonica , protec\ia l erm oizola- proba in sarc ina redusa, se opre$ te
\i ei si existenta elem enlelor de protec- ventilatorul $i dupa o p eri oda de limp,
\i e impolriva lransmiterii vibrati ilor, se trece la fun c \i onarea in sarc ina a in-
existenla dispozi ti ve lor de reglare si stalatiei.
calitatea acesl ora; Dupa o perioada de functi onare in
- existen\a c lapetelor antifoc, mi$ca- sarc ina a instalati ei se poale trece la
rea usoara a acestora, pozitia, accesul si func \ionar ea de proba. Se mo nteaza
montarea corec ta a elementului fuzibil; elementele filtrante, scoase inainte de
- starea de c uratenie '
a in stalatiei si prima pornire, in pozi\ie definitiva si se
' '
masurile de protec \ie anticorosiva a porne$1e instala\ia; se lasa ventilatorul
elementelor ei; sa fun cti o neze o p erioda mai mare de
- etan$eitatea instala\i ei care trebuie limp si se verifi ca daca are un rners
verificata c u aten\ie atat la imbinaril e continuu si daca prezinta siguran\a in
tro nsoanelor canalelor, ca t $i la imbina- exploatare.
rea echipamentelor acesteia. Dupa aceasta p erioada se p oa te
Op eratiile lrebu ie sa fi e efectuate la trece la reglarea debitelor de aer ale in -
sfar$itul lucraril or si p e p arcursul aces- stalatiei.
'
tora pen tru elementele in stala\iei care
vor fi mascate sau in globa te i n ele- 14.4. Reglarea instalatiei
m ente de constru ctii .
•
lnai nte de p orn irea instalatiei se tac Dupa term inarea lucrarilor prelimi na-
si
. o serie de verif icari electri ce si '
me- re es te necesara efectLi area reglariii
canice privind: m i$carea rotoru lu i ven - aeraulice a instala\iei $i pentru aceasta
tilatoru lui ; miscarea U$oara a dispoziti- se util izeaza schema instalati• ei dese-
velor de reglare; alimentarea cu apa, nata in etapa anteri oara, pe care sunt
abur' agent de rac ire etc. indicate pozit iile gurilor de ven tilare ,
•
In urma acestor verifi cari , starea in- debitele de aer p e tronsoane, pozi \iile
stala\iei se no teaza pe fi $e de ob serva - elem entelor de reglare si a punctelor
tii ce vor folosi ap oi la recep\ ia prelimi- de masurare.
nara, dupa terminarea lucraril or , si la
receptia fi nala. 14.4.1. Reglarea camerelor
de amestec
14.3. Pornirea instalatiei
Cam erele de amestec se regleaza
•
lna1nte de porn irea instalatie i se ia u inaintea retelelor de ca nale de aer.
masuri de preve nire a defec tiunil or ce Pentru reglare se desch id com plet c la-
ar putea aparea la p ornire. Pentru petele de reg lare din sis temul de cana-
aceasta se iau masuri de evi tare a in- le, se pornesc ven tilatoarele de in tr o-
ghetului apei in ba teriile de i ncalzire ducere si evacuare la !tJratia d i11 pro-
sau in camere le de pulveri zare, ir1 peri- iec t sau cat mai aproape de aceasta.
 I. lnstalatii
. de ventilare si. climatizare
Se c unoaste faptul ca, in situati a in
care dcbitul de aer recirculat este ma-
xim , pozi\ia ramei cu jal uzele opuse pe
aerul recirc ulat este complet deschisa ,
debitul de aer proaspat este minim , iar
pozi\ia ramei cu jaluzele opuse cores-
punza toare este par\ial deschisa. Pen-
tru reglare, se incepe cu reg larea pozi-
tiei de debit de aer proaspat minim . Se
dispun ram ele cu jaluzele opuse de pe
aerul recirculat in pozi\ia complet des-
ch isa, iar cele de pe aerul proaspat
intr -o pozi\ie partial deschisa care sa
refl ecte, cat mai aproape de realitate ,
propor\ia de aer proaspat.
Reglarea debitelor se poate face,
eel mai U$Or, prin masurarea tempera -
turil or de pe aerul proaspat, aerul recir-
c ulat $i de pe aerul amestecat.
Temperatura amestecului se deter-
mina cu rela\ia:
lam = Rp Ip + R, t, (14.4.1 )
in care:
- lam, Ip, t, reprezinta temperatura aeru-
lui amestecat, proaspat, recirculat [°CJ ;
- Rp = Lp/L, R; = LRIL - proportia de
aer proaspat, recirculat;
- L, LP, LR - debitul de aer total,
proaspat $i recirculat tm3/h], [m3/sj .
Din aceasta rela\ie se pot determina
rapoartele de aer proaspat $i de aer re-
c irculat:
Rp = Lm- t, ; R, = tam - Ip ( 14.4.2)
I p- I , 1, - t p
Precizia masuratorilor este cu atat
mai mare cu cat diferenta dintre tem -
peraturile aerului proaspat $i recirculat
este mai mare.
Masuratorile se lac dupa filtrul de
aer, unde uniformitatea tempertaturii
este mai buna. Acestea trebuie sa fie
efectuate intr-un numar cat mai mare
de punc te, in mijlocul unor suprafe\e
egale. in cazul filtrelor cu celule este
bin e ca acestea sa se efectueze in
dreptul fi ecarei celule .
Se aduce raportul de aer proaspat la
va loarea din proiect prin incercari suc -
cesive asupra ramei cu jaluzele pentru
aeru l proaspat. Dupa reglarea ramelor
in pozi\ia d e aer proaspat minim $i de
aer rec irculat maxim , se trece la regla-
rea acestora in pozi\ia de aer proaspat
maxi m, inchizand complet rama de pe
aerul recirculat $i se verifica valoarea
d ebitului de aer realizat.
14.4.2. Reglarea debitului
pe canalele de aer
in practica, se utilizeaza doua meto -
de de reglare: metoda ileraliva $i me-
toda proportionala.
M etoda ilera liva este o metoda gre-
oa ie care necesita personal califi ca t $i
care necesita un mare numar de ma-
nevre. Pentru reglare se proce deaza
Capitolul 14: Verificarea, regl area ~i recep!ia
astfel:
- se deschid toa te dispozitivele de
reglare;
- se regleaza debitul de aer al venti -
latorului la valoar ea din proiect apoi se
trece la reglarea debitului pe ramifica-
\iile principale , prin incercari succesive,
urmand, in ordine, ra mificatiile secun-
dare $i gurile de ventilare. Daca insta-
la\ia are un numar mare de guri, ope-
ra\ia este prohibitiva din cauza numa -
rului mare de incercari ce trebuie efec-
tuate. Dezavantajele metodei a tacut,
ca in ultimul limp, sa se utilizeze tot
mai mull metoda de reg/are proportio-
nala. Aceasta are drept principiu faptul
ca la modificarea debitului de aer in
canalul principal, raportul debitelor de
aer din ramuril e unei ramifica\ii, se pas-
tr eaza constant.
Pentru a se putea trece, efectiv, la
opera\ia de reglare, trebuie sati sfacute
urmatoarele condi\ii:
- cladirea Sa fie terminata, iar U$ile $i
ferestrele sa fie in pozi \ia indicata in
proiect;
- re\eaua de canale sa fie terminata
$i verificari le de etan$eitate sa fie in-
cheiate;
- bateriile de incalzire $i/sau racire sa
fie montate in instala\ie. Daca aces!
lucru nu este posibil, se regl eaza debi -
tul ventilatorului astfel ca sa nu fie mai
mare decal cu eel mult 1O - 15 % fa\a
de eel din proiect;
- daca exista baterii de incalzire pe
ramifica\ii, acestea nu se pun in func\i-
une, pentru a nu modifica debitul volu -
metric de aer vehiculat prin aceste ra-
mifica\ii;
- se reduce, pe cat posibil, schimbul
de caidura intre canaleie de aer $i me-
diul inconjurator pentru a nu se modi-
fica densitatea aerului pe canale;
- di spozitivele de reglare de la rami-
fica\ii $i de la gurile de aer se plaseaza
in pozi \ia deschis, cele de reglare au-
tomata au organele de execu\ie deco-
nectate, iar jaluzelele opuse, de pe ca-
mera de amestec, se dispun intr-o po-
zitie extrema, de preluare a aerului
proaspat sau de recirculare.
Daca aceste condi\ii au fost indepli-
nite, se reg leaza debitul de aer al ven-
tilatorului c u 10- 15 % mai mare decat
eel indicat in proiect, pentru ca, in
perioada reglarii, prin modificarea po-
zi\iei elementelor de reglare, debitul de
aer se modifica.
Pentru a se cunoaste starea instala-
\iei din punct de vedere al reglarii $i a
se lua masurile necesare pentru regla -
re, se masoara debitele de aer la gurile
de ventilare din sistem. Debitele de aer
citite, se exprima in procente din va-
loarea indicata in proiec t, procent ce
se calculeaza c u rela\ia:
Oma"' "' · 100
0 ()rOl( 'C ~J t
si se numeste procentul rea liza t din
debilul proieclat. Se are in vedere ca,
pe toata durata masuratori lor , densita-
tea aerului sa nu varieze, temperatura
lui trebuind sa se men\ina con stanta,
nefiind insa nevoie sa fie egala cu cea
din proiect.
CB
CA 2 1 22 23
c
A
464544 0
BC
BB
13
DA BA
" OtSpOl.I tiv
de reglare
Fig. 14. 4.1. Schema unei in stalatii.
Acum se determin a:
- modul de inlaturare a unor gre$eli
de execu\ie sesizate in perioada masu-
ratorilor;
- pozi\ia gurilor celor mai dezavanta-
jate de pe ramurile principale , secun -
dare sau ter\iare;
- ordinea in care se regleaza grupu-
rile de guri de aer;
- debitul de aer din instala\ie daca
acesta este mai mic sau mai mare
decat eel din proiect
Reglarea debitului de aer se incepe
cu ramura care are procentul realizat
eel mai mare, ramura ce a fost deter-
minata prin masuratorile preliminare.
Presupunand ca, pentru instaia\ia din
figura 14.4 . 1, aceasta ramura este A,
se va incepe reglarea cu ramifica\ia
AC , care are procentul eel mai mare
din debitul proiectat. Se reg leaza, in
faza ini\iala, toate gurile existente pe
ramifica\ie, incepand cu gura cea mai
dezavantajata hidraulic, astfel ca ele sa
realizeze acela$i procent din debitul
proiectat.
Aces! lucru se realizeaza prin inchi -
derea treptata a elementelor de reglare
ale gurilor de aer, cu atat mai mult cu
ca t gura resp ecti va are un procent re-
aliza t mai mare.
Dupa reglarea debitului de aer la gu-
ril e rami ficati ei AC , se trece la reglarea
debitului la guril e ramifica\iilor urma-
toare, in ordine descrescatoare a pro-
centului rea li za t, incercand sa se
ob\ina, la gurile fiecarei ramificatii,
acela$i procent din debitul proiec tat.
Aces ta nu este obligatoriu sa fie egal la
toa te ramifica\iile ramurii respecti ve.
Opera\ia de reglare a gurilor de pe
toate rami fica \iile ram urii A fiind termi -
nata, se trece la reglarea debitului pe
 318 Capitolul 14: Verificarea, reglarea
ramificatiile secundare AA, AB, AC, ur-
marind ca ele sa realizeze un procent
egal din debitul proiectat.
Daca acest lucru a fost realizat, vom
avea pe toate ramificatiile secundare
ale ramurii A, acelasi procent din debi-
tul proiectat.
Operatiile enuntate mai sus se repeta
pentru toate ramurile retelei de canale.
continuand in ordinea descrescatoare
a procentului realizat din debitul pro-
iectat.
Dupa ce operatia de reglare a
ramurilor secundare a fost terminata,
se efectueaza reglarea deb itului pe ra-
murile retelei (urmarind obtinerea
aceluiasi proce nt din debitul proiectat
pe toate ramuril e) prin actionarea
clapetelor de reglare de pe ramuri,
reducand mai mult pe c ele cu
procentul realizat mai mare.
Aceasta operatie face ca pe toate ra-
murile sa fie acelasi procent din debitul
proiectat si se poate trece la reglarea
- finala a debitului de aer al ventilatorului.
14.5. Verificarea
1.
caracteristicilor functionale
·-
•
•
ale echipamenteror
-•
-' Verificarea performantelor echipa-
mentelor se realizeaza prin masuratori ,
••• dupa ce s-a efectuat reglarea instalati -
ei. Se efectueaza verificarea caracteris-
ticilor pentru: ventilatoare, baterii de in-
•
calzire si racire , camere de pulveri zare,
• filtre de aer, aparate de climatizare .
,• Pentru aceasta este necesar sa exis-
te un inventar minim de aparate de ma-
.. surare: anemometru, psihrometru, mi-
cromanometru diferential, termometre,
tahometru, ampermetru, debitmetru . De
asemenea, este necesar sa existe cata-
loagele producatorilor sau prospectele
tehnice ale echipamentelor verificate.
• Verificarea ventilatoarelor
Ventilatoarele functioneaza in instala-
•
t ie la un punc t aflat la intersectia curbei
caracteri stice a ventilatorului cu cea a
re\elei. Este suficient daca, in timpul
masuratorilor. se determina debitul de
aer si presiun ea totala si se verifica
daca punctul astfel obtinut se afla pe
curba ventilatorului.
Debitul de aer se determina prin
masuratori intr -o sec\iune cu curgere
uniforma care tr eb uie sa fi e la urma-
toarele distante de elementele pertur -
batoare:
- pana la gura de refulare a ven tila-
toru lui (5 .. .8) d;
- pana la elementele perturbatoare
(2 ... 4)d (d reprezinta diametrul ec hiva -
lent al canalului de refulare).
Pentru masuratori mai pu\in precise
valorile se pot reduce la jumatate.
Masuratori le trebuie sa fie efectuat e
~i recep!ia I. lnstalatii de ventilare si climatizare
• •
in mai multe puncte, amplasate dupa se poate utiliza metoda indirecta de
meto da sec \iunil or egale sau a metodei determin are a efici en\ei stiind ca
log-liniare. aceasta este proportionala cu rezisten-
De asemenea, este necesar sa se ta aeraulica.
masoare curentul ab sorbit pe fiecare Cunoscand, din prospectele produ-
faza a motorului electric pentru a se catorului, diagrama eficienta - pierdere
verifica daca el func \ioneaza echilibrat. de sarcina £ = f (.1p), se determina
pierderea de sarcina pentru filtrul ne-
• Va ifca'ea t::Jalaiict' oo - - . 1 colmatat (cu ajutorul unui manometru
'
Se face dupa racordarea la agentul : diferential, cu prize pentru masurarea
termi c si numai daca centrala terrni ca presiunii statice inainte si dupa filtru) si
sau frigorifica livreaza age nt t er - se compara aceasta cu cea data de
mic / frigorific. producator.
Verificarea ar trebui sa se faca io La filtrele statice cu colmatare pro-
conditii le nominale d e calc ul, dar acest gresiva, efi cien\a creste continuu odata
lucru nu este posibil deoarece instala- cu cresterea pierderii de sarcina a fil -
tia function eza , in foarte rare cazuri, in trului, pana la un moment final, dupa
-
aceste conditii. In ipoteza ca se dispu- care eficienta scade brusc. Perioada
•
ne de un debitmetru cu ultrasunete ,' cuprinsa intre aceste momente repre-
care poate determina debitul de agent ; zinta ciclul de curatire •
sau durata din-
termic fara a taia conducta de alimen- tre doua curatiri succesive sau de inlo-
tare, verificarea se poate efectua de- cuire a filtrului.
termin and coeficientul global de tran- Daca in perioada probelor nu se pot
sfer de caldura si comparand valoarea reproduce conditiile normale de colma-
obtinuta cu cea de catalog. tare sau colmatarea este prea lenta, se
Pentru aceasta se utilizeaza relatiile adopta, ca m oment de cura\ire a filtru-
generale ale schimbatoarelor de caldura: lui, momentul cand se ajunge la o re-
0 = F·k·L1tm = Ga· Ca·( Td - T;) = zistenta aeraulica stabilita dupa curba
=L Cp (t2 - t 1) p (14.5.1) eficienta - pierdere de sarcina £ = f (L1p)
Se masoara temperaturile de intrare sau momentul cand rezistenta '
aeraulica
ti si iesire t2 ale aerului, temperatura atinge o valoare indicata de producator.
de ducere Td si intoarcere T; ale agen-
tului termic, debitul de aer L si de • Verificarea camerelor de umidificare
agent termic Ga; apoi cunoscand Se urmareste determinarea eficientei
' '
caldura specifica Cp densitatea, p, ale camerei. Pentru aceasta se determina
aerului , caldura specifica Ca a apei si temperatura dupa termometrul uscat si
suprafata de schimb de caldura F a urned sau umiditatea relativa, la intra-
bateri ei se determina k, coeficientul rea si iesirea aerului din camera si se
global de schimb de caldura al bateriei amplaseaza punctele in diagrama h-x.
care se compara c u eel din catalog, comparandu -se aceste punc te cu cele
pentru conditiile in care s-au eiectuat reprezentate in procesui de tratare com-
masuratorile, diferen\a de temperatura plexa a aerului calculandu-se apoi efici-
.1 tm fiind calculata ca medie logaritmi - en\a camerei de pulverizare cu rela\ia:
ca sau aritmetica (dupa caz). E = t,- t,
-In cazul in care nu s-au prevazut tec i t,- tJ
pentru termom etre obisnuite, tempera- si comparand valoarea ob\inuta cu cea
tura se poate masura cu term ometre din proiect ( t, - temperatura initiala a
de contact . aerului supus tratarii ; tr - temperatura
-In situatia in care nu se dispune de finala a aerului tratat; ta - temperatura
un d ebitmetru cu ultrasunete, pentru apei pulverizate).
verificarea performantelor bateriei, se Param etrii aerul ui la intrarea in
utilizeaza metodologia data de produ- camera se pot masura dupa filtrul de
cator sau se utilizeaza relatiile •
indicate aer sau dupa bateria de in calzire, intr-
la §7 .2, 7.3 . o zona cu o curgere uniforma, iar la ie-
sirea din camera trebuie sa fie efectu -
• Verificarea filtrelor de aer ate in 5 ... 20 puncte, uniform repartiza-
Consla in determinarea eficientei '
de te in sec \iun ea acesteia, numarul de
retinere a prafului si a rezistentei aera- puncte fiind in fun c\ie de dimensiunile
ulice. sectiuni
•
ii transversale a camerei. Acest
Efic ienta
'
de retin
'
ere se determina cu lucru este necesar mai ales daca duze-
relatia'
: le de pulverizare sunt amplasate, neu -
£ = C 1 - C 2 . 1OO niform , in cam era.
[% ] (14 .5.2)
c, Pierderea de sarcina a camerei tre-
unde c 1 si c 2 reprezinta concentratiil e buie cunoscuta. mas Jrata si compara-
de praf [mg/m 3] la intrarea si la ie:;;irea ta cu cea din proiec;; ea reprezi nta di-
din filtru. ferenta dintre presiunile masurate inainte
Dac a concentra!iile nu pot fi determi - de separatorul de r ica turi de intrare si
nate din lipsa aparaturii de masurare dupa eel de iesire.
I
 . de ventilare si. climatizare
I. lnstalatii
14.6. Verificarea parametrilor
microclimatului
\n stala\ia de ventilare sau c \imati zare
este conceputa sa men\ina in interi orul
incaperii deservite temperatura I;, umi-
ditatea relativa <p1, viteza v; :;;i puritatea
aeru lui in limitele dorite de utiliza torul
acesteia. Ace$ti parametri vor fi deter-
mina\i in peri oada de proba, prin ma-
suratori directe in incaperea deservita.
Temperatura aerului poate fi masura-
ta , in m omentul actual, concomitent cu
umi ditatea re\ativa, utilizand term ohi-
droane mom etre digitale care au sen-
sor i pentru masurarea simultana a
acestor parametri, iar in situa\ia cand
nu se dispune de asemenea aparate,
se po t utiliza termometre :;;i psichro me-
tre obi:;;nuite.
Pentru m asurarea vitezei aerului se
p ot utiliza, in incapere, anemometre di-
gitale sau alt tip de anemometru (cu
p alete, cu fir cald, cu cupe etc.).
Puritatea aerului este un param etru
mult m ai dificil de d eterminat si, pentru
aceasta, sunt necesare metode si apa-
rate specifice fiecarei substante chimice ,
ce urmeaza a fi analiza ta; el poate ti de-
terminat numai la func tionarea incaperii
la parametrii proiectati.
Pentru ca masuratoril e sa poata da o !
idee corecta despre fun c ti onarea insta-
la\i ei, trebuie ca e\e sa fie efectuate in
cat mai multe punc te caracteristice ale
incaperii, urmarindu -se daca ace:;;ti pa-
rametri sunt uniformi in incapere. Teh-
nica actua\a de m asurare poate realiza
masuratori conc omitente in mai multe
punc te $i pentru m ai multi param etri ,
\ucru care face mai u5or de sesiza t uni -
formitatea parametri:or aeruiui in inca-
p ere.
Toate aceste opera\ii se vor efec tu a
de ca tre executant sau de ca tre repre-
zentantii acestuia, inaintea recep\iei lu-
crari lor, rezultatele masuratorilor urmand
a fi folosite de catre comisia de recep\ie,
in timpul lucrarilor proprii.
14.7. Receptia lucrarilor
Pen tru p reluarea lucrarilor efectuate,
beneficiarul acestora, den umit in legis-
la\ie "investitor "' trebuie sa efec tueze
recep\ ia lucrari lor, care se va face in
co nformita te cu " Regulamentul de re -
c ep\ie a lucrarilor de constru c\ii si a in-
sta latii\or aferente ale acestora " .
Recep \ia reprezinta o componen ta a
sis temului de calitate in construc tii si
este actul prin care inves titoru\ declara
ca preia lucrarea , cu sau fara rezerve,
si ca aceasta poate fi da ta in fo losin\a.
Recep\ia trebuie efectuata conform
regulamentulu i men\iona t, indiferent de
sursa de finan tare si de forma de pro-
pr ietate, a tat la lucrari noi ca t $i la in-
Capitolul 14: Verificarea, reglarea ~i recep!ia
terventii le in timp asupra c onstructiilor continute, comisia poate cere experti-
ex istente (repara \ii cap itale, consolidari , ze, alte documente, incercari suplimen-
modificari, extind eri etc .). Ea se face in tare etc.;
doua etape: b - executarea lucrarilor in conform i-
- la termin area lucraril or; tate cu prevederile contrac tului . ale do-
- la expirarea perioadei de garantie cumenta\iei de executie si ale regle-
fina\a $i se face prin incheierea unui mentarilor legate;
proces verbal dupa fi ecare etapa. c - referatul de prezentare intocmi t
de proiectant c u privire la modul de
• Receptia la terminarea \ucrarilor execu\ie a lucrarii;
Executantul comun ica investitorului d - termin area tuturor lucraril or pre-
data termin arii lucrarilor, iar acesta nu- vazute intre investitor :;;i executant.
me5te o comisie de receptie formata La terminarea examinarii, com isia
din eel putin 5 membri ; pentru obiecti- consemneaza observa \iil e si concluzi ile
vele de importanta exceptionala din 7 in procesul verbal, pe care ii inainteaza
membri . investi torului , c u recomandarea de ad-
Comisia are un reprezentant al . mitere a recep\iei , cu sau fara obiecti i,
1
investitorului, unul al administrati ei lo- amanarea sau resp ingerea acesteia.
cale unde se af\a obiectivul, iar ceilalti , Admiterea receptiei se recomanda in
i
vor fi specialisti in domeniu. Pentru lo- cazul cand nu exista obiec\ii sau aces-
cuinte cu parter $i etaj, cu i naltimea tea nu sun t de natura sa afecteze uti li-
i
pana la corni$ii de 8 m :;;i eel mult 4 zarea lucrarii conform destina\iei sale.
apartamente, comi sia are 2 membri , in- : Amanarea recep\iei se va recomanda
vestitoru\ sau reprezentantul acestuia cand: i
si reprezentantul administratiei locale. a - se constata lipsa sau neterm ina-
La recep\ie, care se organizeaza la ' rea unor \ucrari ce afecteaza, in explo-
eel mult 15 zile calendaristice de la no- ! atare, siguran\a constructiei si instalatii -
tificarea terminarii lucrarilor, participa , tor, din punct de vedere al exigen\elor e-
comisia de recep \ie, executantul si sen\iale;
proiectantul care insa nu pot face parte b - construc\ia si instala\ii\e prezinta
din comisie. i vic ii a caror remediere este de dura ta
La receptia cladirilor mai inalte de 28 m, ! si a caror remediere, daca nu ar fi fa-
a sa \ilor aglomerate, a hoteluri lor, a , cuta, ar dim inua, considerabil , uti litatea
spitalelor, caminelor de batrani sau a ! constructiei si a instala\iilor;
cladirilor destinate persoanelor ce nu · c - exista, in mod justifi cat, dubii cu
se pot evacua singure, din comisie va privire la cal itatea lucrarilor :;;i este ne-
face parte :;;i un membru desemnat de voie de incercari de orice fel pentru a
catre inspectoratul teritorial din cadrul le clarifica.
Comandam entului de Pompieri iar, Comisia recomanda respingerea re-
pentru cladirile care fac parte din lista cep\iei daca se constata vicii care nu
monumentelor istorice , din comisie pot fi inlaturate $i care , prin natura \or,
face parte si un membru desemnat de · impiedica realizarea uneia sau mai
catre comisiile locale pentru monu- multora din exigen\ele sau pentru cla-
mente, ansambluri :;;i situri istorice. : rifi carea carora sunt necesare experti -
Tn procesul de recep\ie se specifica, · ze, reproiectari, refaceri de lucrari etc .
obligatoriu , masurile de prevenirea si ' Respingerea, amanarea sau admite-
stingere a incendiilor prevazute in do- rea lucrarii nu este condi\ionata de
c umenta\ia de execu\ie. prezen\a executantului , caz in care in-
Proiectantul intocme5te si prezinta, vestitorul poate apela la asisten\a unu i
in fa\a comisiei, punctul sau de vedere expert tehnic neutru .
privind execu\ia, iar investitorul trebuie Pe baza procesului verbal de recep-
sa p una la dispozi\ie documentatia de \ie, prezentat de pre5edintele comisiei,
execu \ie precum si documentele si ex- ' inves titorul ia decizia de admitere, ama-
plica \iil e care sun! necesare. nare sau respingere a recep\iei, noti -
Comisia de recep\ie poate func\iona fi cand executantului, in termen de 3 zile
cu eel pu \in 2/3 din membrii nu mi\i ai hotararea sa impreuna cu un exemplar
acesteia, iar hotararil e se vor lua cu din procesul verbal de recep\ie.
majoritate simpla. Ea examineaza: Tn cazul in care admiterea lucrari i
a - respectarea prevederilor din au- s-a facut c u obiec\ii , in procesu l verbal
tori za \ia de constru c\ie precum si a se specifica , in mod expres , acele lip-
avizelor $i condi\iilor de executie impu - suri care trebuie remediate (i n max i-
se de autorita\il e competente. Exami - mum 90 zile), iar daca executantul nu-
narea se face prin: si indepline5te obliga\iile, la soma\ii re-
- cercetare vizuala a cons tructiei si petate, investitorul le va executa pe
instalatiilor; c heltuiala propri e si va pretinde p lata
- analiza documentelor con\ inute in prejudic iului produs.
cartea tehnica a construc tiei, iar daca in cazu l in care executantul refu za sa
exista dub ii in legatura cu inscrisuri le semneze procesul verba l se
320 Capitolul 14: Verificarea, reglarea ~i recep~ia I. lnstalatii
•
de ventilare si
•
climatizare

consemneaza acest lucru in procesul parti , astfel ca ele sa poata sa - $i des- La termin area recep \i ei, co mi sia
verbal. fa$Oare activitatea . consemneaza observatiile $i concluzii le
Dupa efectu area remedieril or , exe- I
Ri scurile $i peric olele pentru partea in procesul verbal de receptie finala, in
cutantul cere, in scris, investitorului sa preluata tree asupra investitorului , c u J termen de 3 zile lucratoare, impreuna
anuleze obiectiile $i recurge la arbitraj 1 exceptia viciilor ascunse $i a celor ce I cu recomandarea de admitere cu sau
daca acest lucru nu se rea lizeaza in I decurg din executia necorespunzatoare. I fara obiectii, amanarea sau respingerea
d ecurs de 30 zile . acesteia.
Data receptiei este cea in care s-a • Receptia finala in cazul in care se recomanda admi-
semnat procesul verbal de receptie, cu Este convocata de investitor, in eel terea cu obiectii , comisia de receptie
sau fara obiectii, $i investitorul preia mult 15 zile de la terminarea perioadei va propune masuri de inlaturare a
lucrarea de la d ata receptiei, cu excep - de garantie, $i la ea participa: investi- acestora.
tia
•
cazului in care lucrarea a fost ama- torul, comi sia de receptie, numita de Respingerea se propune doar in
nata sau respinsa . acesta , proiectantul lucrarii $i execu- cazul in care nu se respecta una sau
Dupa acceptarea receptiei, cu sau tantul. mai multe dintre exigentele esentiale $i
fara obiectii, investitorul nu mai poate Comisia de receptie se intrune$te la lucrarea este pusa in conservare prin
emite alte solicitari de remedieri , pena- 1 ora $i data fi xata $i examineaza: proce- grija $i cheltuiala investitorului, iar utili-
lizari, diminuari de valori , decat cele con- sul verbal de receptie la terminarea lu- zarea ei va fi interzisa . lnvestitorul va
semnate in procesul verbal de receptie. crari lor; finalizarea lucrarilor cerute in putea acti ona pentru recuperarea pa-
-In cazul in care investitorul doreste acesta; referatul investitorului privind gubelor de la factorii implicati in exe-
sa preia parti din lucrare, inainte de c omportarea constructiei $i a instalatii- cutare constructiei. •

t erminarea intregii lucrari, se incheie un lor aferente pe perioada de garantie, in- lnvestitorul hotareste
•
admiterea re-
proces verbal de predare - primire intre clusiv viciile ascunse si •
remedierea lor . ceptiei, pe baza recomandarii comisiei
executant $i investitor, in care se con- Comisia de receptie poate cere, in de recep\ie, in termen de 3 zile de la
semneaza starea partii care se dore$te cazuri bine justuficate $i/sau in cazul prezentarea procesului verbal ; data re-
a se lua in primire, precum $i masurile apariti ei unor vi e ii, efectuarea d e cep\iei este data notificarii de catre in-
de protectie reciproca a celor doua incercari sau expertize. vestitor a hotararii sale.
 . -- .

-·- ..... - . . .• •
....... . . .• ·- .••..• .. '
'
•

-...
. -·
•r 14 .• ,. •

: . ....
;. ·-:'·~:-
._., . ,·~,

•• ; -.,._
. -. .. .
~- ··.: ·-
• •

Capitolul 15
Procedee de ricire pentru climatizare
 322 If - lnstala~ii frigorifice Capitolul 15: Procedee de racire

15.1. Probleme generale •Criterii termodinamice ir1slalatia si fa\a de materialele plastice

Vara, climatizarea unui spati u implica
preluarea excesului de caldura $i de u-
•
miditate de la aeru l din incapere. In
acest sens, aerul introdus este, in pre-
alabi l, uscat $i racit cu ajutorul unui a-
ger.t de racire care poate fi:
- apa, naturala (de put) sau cea raci -
ta artificial intr-o instalatie frigorifica;
- un agent frigorific;
Tratarea aerului se poate face in
urmatoarele doua moduri:
- baterie de racire , cand intre aer $i
agentul de racire exista o suprafata de
transfer de caldura;
- in camera de pulverizare, caz in
care aerul este in contact direct cu apa
rece, cu care este stropit.
Se disting astfel (exceptand varian ta
care utilizeaza apa rece naturala) doua
tipuri de instalati i frigorifice:
- cu racire directa, cand agentul
frigorific vaporizeaza chiar in bateria de
racire aflata in contact cu aeru l;
- cu racire indirecta, cand agentul fri-
gorific vaporizeaza intr-un vaporizator-
'•
racitor de apa, aceasta participand apoi
la racirea aeru lui, fie intr-o baterie de
racire, fie intr-o camera de pulverizare.
Oupa procedeul de rac ire p e care se
•
bazeaza, instalatiile fri gorifice folosite
•.
in climatizare pot ti prin:
- destinderea unui gaz comprimat , a-
gentul de lucru fiind chiar aerul;
- vaporizarea unui lichid (acesta fiind
Temperatura. Temperatura critica lk
trebuie sa fie ca t mai ridicata, iar cea a
punc tului triplu tr cat mai coborata,
pentru ca evolu\ia intregului ciclu frigo-
rifi c sa se desfasoare intre aceste doua
valori, pe un domeniu cat mai larg de
+em'"'era+•
' I t'-' •r;'•
,1,..o,
T emperatura norm ala de vaporizare
fON, este de dorit Sa fi e Cat mai CObO-
ra\a, putandu-se lucra cu 0 presiune
de vaporizare po superi oara celei at-
mosferice, evitand patrunderea aerului
in instalatie, prin neetanseitati.
Temperatura de refulare din compre-
sor tR trebuie sa fie ca t mai redusa,
pentru o buna stab ilitate a agentului fri -
gorific $i a uleiului, in scopul unei utili-
zari indelungate a compresorului. in
acest sens, indicele comprimarii adiaba-
tice y =c/cv trebuie sa fie cat mai mic.
Presiunea. Presiunea de condensare
pc corespunza toare temperaturii de
condensare tc dictata de cea a mediu-
lui ambiant (30 ... 50 °C}, trebuie sa fie
moderata.
Raportul de compresie n = pJ p0 tre-
buie sa fie cat mai mic, contribuind la
un consum redus de energie de com-
. .
prrmare.
Productia frigorifica volumetrica.
Pentru a conduce la dimensiuni reduse
ale compresorului, agentul frigorific tre-
buie sa aiba 0 produc\ie (capacitate)
frigorifica volumetrica cat mai mare.
Cum aceasta este data de relatia:
utiliza te la etansari sau la partea elec-
trica. Nu trebuie sa con tina apa, a-
ceasta fiind responsabila de unele de-
ranjamente in functionarea instalatiei.
•Criterii ecologice
Fluidu! frigorific trebuie sa fi e inofen-
siv ta\a de mediul ambiant. Scaparile
de agent frigorific din instala\ie nu tre-
1 buie sa contamineze aerul, apele sau
'
! solul (ploi acide). Nu trebuie sa distru -
ga stratul de ozon stratosferic, protec-
tor al Pamantului contra radia\iilor so-
lare ultraviolete. Contribu\ia la incalzi -
rea atmosferei terestre, prin efect de
sera, trebuie sa fie minima.
•Criterii economice
Fluidele trebuie sa fie disponibile in
can titatile dorite, usor transportabile,
cu o stocare simpla si ieftina . Nici unul
din fluidele existente nu indepline$te
toate aceste cerinte, !neat trebu ie ac-
cep tat un compromis. Alegerea agen-
tului frigorific se face in functie de sco-
pul ~ i marimea instala\i ei, de particula-
ritatile ei constructive, de condi\iile de
fu nc\ionare si in urma unei analize teh -
.
n1co-econom1ce.
15.2. 1.2 Proprietafile
agenfilor frigorifici
Initial, industria fri gorifi ca a fost lega-
ta, in special, de depozitarea $i trans-
portul materialelor perisabile, incat a-
1

agentul frigorific), in variantele cu:
* comprimare mecanica a vaporilor,
• absorbtia vapori lor intr-o solutie bi -
componenta,
• ejectie a vaporilor;
- efect electrotermic (Peltier)
15.2. Fluide utilizate
in instalatiile frigorifice
15.2.1. Agenti frigorifici pentru
instalatii cu comyrimare
•
mecan1ca
Agentu l frig orifi c es\e ur1 fluid care
parcurge, ciclic, circuitul termodinamic
al unei insta latii, preluand caldura in
procesul de vaporizare, de la mediul ce
trebuie ra cit si cedand -o apoi mediului
•
ambiant, in procesul de condensare. In
acest sens, el trebuie sa treaca cu u-
surinta
. . de la starea de lichid la cea de
vaporr $1 1nvers.
15.2. 1. 1 Criterii de alegere
a unui agent frigorific
Alegerea rationala a agentului
frigorific, din multitudinea de compusi
chimici care pot indeplini acest rol, tre-
buie facuta pe baza unor considerente
termodinam ice de securitate , tehnice,
ecolog ice si economice.
qo. = Gom = l, - cp(fc - lo) [kJ /m3 ](1 5.2. 1) \ moniacul $i bioxidul de carbon au fost
v. v. ' principalii agenti frigorifici utiliza\i. Di-
rezulta ca agentul frigorific trebuie sa versificarea aplica\iilor fri gorifice, atat
dispuna de o caldura de vaporizare (Iv) catre puteri mici (domeniul comercial,
r mare, de o caldura specifi ca a lichidu- casnic si al climatizarii individuale}, cat
lui (cp) redusa si de un volum masic al si catre puteri mari (industrie chimica,
1 vaporilor aspira\i de compresor (vA) petroliera si climatizarea colecti va) a
mic; to - temperatura de vapori zare. necesitat $i utilizarea altor fluide. Hi-
Transferul de caldura. Coeficientii de drocarburile organice, derivatii haloge-
convec\ie ai fluidului la vaporizare, con- nati ai acestora (freonii) sau amestecu-
densare, incalzire, racire trebuie sa fie ' ril e lor au completat gama agen\ilor fri -
cat mai ridica\i, conducand la un gorifici .
transfer termic eficace deci la suprafe\e Odata cu evolutia compresoarelor
reduse ale schimbatoarelor de caldura. (rotative, el icoidale, centrifugale) au fost
propu$i agenti frigorifici adaptati unei
•Criterii de securitate anumite masini . sau utilizari . Actiunea
.
Fluidul utilizat trebuie sa fie perfect negativa a unor fluide fri gorifice din
stabil, la temperaturile la care este su- grupu l freoni lor asupra mediului (di -
pus pe parcursu l unui ciclu normal sau minuarea stratului de ozon stratosferic
chiar accidental, in cazul unei functio- si . contributia . la efectul de sera teres-
nari anorm ale (manevra gre$ila, avarie). tru). semnalata in ultimele decenii, a
Agentul fri gorific trebuie sa fie neinfla- impus renun\area la aceste substante
mabil si neexploziv in amestec cu ae- si utilizarea unor substituen\i ecologi ci.
rul, in orice proportii. Oeoarece multi agenti fri gorifici au o
Se vor evita fluidele toxice sa u cu denumire chimica complicata, pentru o
actiune daunatoare asupra produselor iden tificare comoda, ei sunt insoti\i de
rac ite. un simbol: R (refrigerant), urmat de un
cod numeric rezu ltat in fun c\i e de ma-
•Criterii tehnice sa molara, la fluidele organice, sau in
Fluidul frigorific tr ebu ie sa fi e inert fun c\ie de hidrocarbura de origine si
fata de uleiurile utilizate in compresor, numarul atomilor de hidrogen ;;1 fluor,
fata
•
de metalele din care este realizata la freoni .
 Capitolul 15: Procedee de racire II - lnstalatii frigorifice

in tabelul 15.2. 1 sunt prezentati prin- pa haloida. Pe baza reac\iei produselor compresor.
cipa lii agen!i fri gorific i util izati in cl ima- de descompunere cu cupru incalzit la Freoni i tip CFC $i HCFC ajun$i in
ti zarea aerului, cu proprieta\ile lor ter- stratosfera, su fera o disociere fotoliti -
modinamice. Corela\ia presiune - tem- ca, eliberand atomi de clor sau brom
peratura, la satura\ie, pentru aceste care ataca stratul de ozon . Cum ozonul
I I V/ I
fluide, este prezentata in figura 15.2. 1. se comporta ca un fi ltru al radi a\iilor
Norma ISO 5149 $i norma franceza ro 10
~R - 114
~

~ ~
/"/,
'/ !ii 10 solare ultravio lete, absorbind o parte
~

NFE 35-400 c lasifica agen\ii frigorifici 8., din ele, diminuarea ozonului stratosfe-
~m
'/
<lJ
din punct de vedere al securita\ii (infla- c :R .t;{lj :u ric are consecin\e grave pentru vietui-
"~
:::i
·u;
mab ilitate $i toxicitate), in trei grupe: I <lJ
R 22 /,/
,/ 1~1li toarele pamantului, expuse la concen -
- I: fluide neinflamabile si cu toxici - rt 0 1 CH3CI 0,1 tra\ii superioare de radia\ii. Este de re-
tate nula sau foarte slaba (oxidul de ./. ~ marcat durata lunga de via\a atmosfe-
/
carb on $i freo nii); 0.01 NH3 0,01 rica a moleculelor de CFC (fiind astfel
- II : fluide la care toxic itatea este ca- ::>++-+++++--+-++<+-<
,./C I:/ S02++<
cele mai agresive) . Moleculele de
racteristi ca dominanta. Unele, in ames- 0 .001 110 -90 -60 -20 20 100 200 4~8° 1 HCFC, mai pu\in stabile $i cu mai pu\in
tec cu aerul , sunt inflamabile $i explo- 1 Temperatura [ C] c lor. su nt mai pu\in agresive. Freonii
0

zive intr-un interval limitat de con- Fig . 15.2.1. CorelaJia presi une - de tip HFC sunt complet inofensivi
centra\ii. Limita de inflamabilitate de- tem peratura, la saturafie, pentru pentru ozon. To\i freonii sunt gaze cu
pa$e$te 3,5 % in volume (amoniacul, ag enf ii frigorifici utilizafi efect de sera, absorbind radia\iile infra-
clorura de m etil si bioxidul de sulf); i n clim at izare. rG$ii directe sau refl ectate $i contribu-

A
-------
- Ill : fluide la care inflamabilitatea $i
explozivitatea sunt caracteristicile do- rG$U, flacara lampii i$i schimba culoa- T r·CJ
minante, la o limita sub 3,5 % volume- rea din albastru in verde. Se pot detec - I I

tric. Aces te fluide nu sunt, in general, ta astfel scapari de agent de peste 100 - R 2r
toxice (hidrocarburile). 1g/zi. Exista insa $i detectoare electro- , 80
'\_ - R 5 02
D !'. L ~
Utilizarea unui anumit fluid este nice sau cu lampa cu raze ultraviolete,
1
·

\ VIII p
60 \
admisa dupa urmatoarele criterii : mult mai sensibile (detecteaza cateva
incadrarea agen\ilor frigorifici ! g/an). 40
utiliza\i la climatizarea aerului in cele i
La temperaturi ridicate (300 ... 500 °C) 20 I
-- I \
trei grupe m en\ionate in tabelul 15.2.2; . freonii se descompun, eliberand clorul
1
- condi\iile de ocupare a cladirii, sau fluorul (care pot forma acizii res- 0
I ./
r--_"
Iv --... - - -- \
\
I'---.. ......
repartizate in 5 categorii (A- in care se I pectivi). Metalele, uleiul $i impurita\ile -20
~
gasesc persoane care se pot deplasa accelereaza acest proces incat, in rea- -40
!".....
limitat; B i n care pot exista litate, nu trebuie depa$ite temperaturi
-60 -,--
,. - --
tl
.... -
aglomerari d e persoane; C - prevazute mull mai scazute ( 105 °C pentru R 11 $i -80
pentru dormit; D - cu aglomerari de 120 °C pentru R 12). 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
persoane, din care un numar limitat Dizolvarea apei in freoni este diferita. Masa ulei/masa amestec [%]
cunosc masurile de siguran\a generala Freonii fara hidrogen (CFC) dizolva o Fig. 15.2.2. Limita de miscibilitate
a cladirii; E - unde au acces numai cantitate mica de apa (20 .. .30 mg/kg), a diverselor ulei uri cu R502 ~ i R22:
persoane autorizate sa u unde are loc incat restul apei ingheata in zona din A - amestec omogen; B - amestec e-
depozitarea $i prelucrarea produselor); instala\ie aflata la temperaturi negative, terogen {doua faze);
- amplasarea elementelor instala\iei obturand ventilul d e laminare $i provo- 1 - ulei sintetic; 2 - ulei naftenic.
frigorifi ce (in spa\iu inchis, in exterior); cand serioase deteriorari ale circuitului
- modu l d e preluare a caldurii (sistem frigorific. Freonii cu hidrogen (HCFC, ind la incalzirea atmosferei terestre.
direc t sau indirect) . HFC) pot dizolva o cantitate mult mai in tabelul 15.2.3 sunt prezentate e-
Se stabile$te daca utilizarea unui a- mare de apa (500 ...600 mg/kg). La un fectele freonilor asupra mediului, prin
numit fluid este admisa sau nu . con\inut de apa de peste 25 mg/kg, poten\ialul de distrugere a ozonului
• Freonii. Se ob\in din hidrocarburile freonii se descompun , formand acizi (ODP) $i prin eel global de incalzire .
saturate (metan, etan) prin inlocuirea foarte corosivi (HCI, HF) care ataca (GWP). I
parti ala sau totala a hidrogenului cu uleiul $i materialele din care este con- Protocolul de la Montreal (16.09.87)
halogeni C l, F, Br. fec \ionata instala\ia. $i conven \iile ulterioare au introdus res-
Se eviden\iaza dependen\a toxicita\ii Din aceste motive se impune o tric tii severe in utilizarea freonilor de tip
$i inflamabilita\ii lor de numarul atomi - uscare foarte buna a instala\iei, preva- CFC (mai ales) $i HCFC. Cum aceste
lor de Cl, respectiv , de H. za nd un filtru deshidrator inaintea de- substan\e erau folosite, in cantita\i mult
Se disting trei clase de freoni : CFC - tentorului. mai mari decat cele din industria frigo-
cloro fluorocarboni; HCFC - hidrocloro- Majoritatea freonilor sunt misc ibili c u rifica, in alte scopuri (agen\i de propul -
flu orocarboni; HFC - hidrofluorocarbon_i. uleiul de ungere a compresorului, in sare a aerosolilor, agen\i gonflabil i, a-
To\i freonii sunt neu tri, din punct de orice propor\ii $i la orice temperatura. gen\i de degresare), aceste aplica\ii au
vedere chimic, fa\a de o\el $i materiale Unii freoni (R22, R502) prezinta insa o lost primele care au renuntat la CFC.
plastice, dar ataca magneziul , aluminiul miscibilitate variabila cu temperatura: Pentru industria frigorifica, studi erea,
$i aliajele lor. Au un exponent ad iaba- amestecul se separa in doua faze la testarea si impunerea unor substituen\i
ti c y mic, conducand la o temperatura temperaturi scazute (una cu concentra- eficace sunt procese indelungate, ne-
redusa la refularea din compresor. \ia in ulei mai mare, cealalta, cu con - cesitand $i adaptarea echipamentelor
Sunt incolori $i inodori . in contact cu o centra\ia mai mica ), in func\ie de na- $i a materi alelor cu care aceste sub-
fl acara deschi sa se descompun (for- tura uleiului $i de concentra\ia sa in a- stan \e vin in contact. Sunt cercetate
mand aci d clorhidric, acid fluorhidric $i mestec (fig. 15.2 .2). Din acest motiv atat fluide pure, cat $i amestec uri
fosgen). Acest fenomen este utilizat in trebuie luate masuri pentru asigurarea (zeotrope sa u azeotrope) care sa
detectarea scapari lor de agent, cu lam- intoarcerii ul eiului din vaporizator in respecte urmatoarele condi\ii: ODP nut,
 Tabelul 15.2.1. Proprietatile termodinamice ale principa lilor agenti frigorifici utilizati in cl imatizare.

Simbo l Formu la Denumire Masa Temp . Presiune Temp. Temp. de In dice Raport de Temp. de Capac itate DEinsitate
• • ........
........
chimica ch i mica mo Iara cr itica crit ica normala so lid ificare compres 1e compres1e refu /are frigorifica lichid Compoz ij ie
de fierberel adiabatica v olumetrica freon -
:::i
[kg/ m 3]
(/)
[g/ mol) (o C) [bar abs.] [°C] (oCJ y = Cn/ \V [-15/ 35 °C) [- 15/ 35 ° C] [-15/35 °C][kJ/m3] .....
-......
Ql
Ql
R 11 CC l3 F Tr ic lor-fluor metan 137 ,4 198 44 , 1 23,8 -111 1, 136 7,44 - 20 2,4 1,45 CFC -·
-·..,
.-
R12 CC 12 F 2 Dic lor-d ifluor metan 120 ,9
'

112 4 1, 15 -29 8 -158 1, 138 4,64 47 1 265 ,2 1,29 CFC

(Q -·
' ...,0
--- ··
R 11 3 C2C l3F 3 Tric lor-tri fluor etan 187 ,4 214 , 1 34 , 1 47 ,6 -36 6
'
1,080 9,84 - - -
1,55 CFC (")
C'D

R 114 C2C l2F 4 Dic lor -tetrafluor etan 170,9 145, 7 32,6 3,5 -94 1,090 6,26 - 367,2 1,44 CFC

R500 3,8 °/o R12 Amestec azeotrop 99 ,3 105 ,5 44,3 -33 ,5 -159 1, 140 4,6 7 - 1 451 1, 14 CFC

+ 26,2 %R152a

R22 CHC IF2 Monoclor-difluor m eta n 86,5 96 49 ,8 -40 ,8 -160 1,294 4,59 60 2 032 1, 17 HCFC

R40 CH3CI rv1onoclor metan (clorura de metil) 50,5 143 66, 7 -24,2 -97,6 1,266 - - - HCFC

R 123 C2HC l2F3 Dicl or -trifluor eta n 153 183,7 36, 7 27,8 -107 , 15 1, 100 8, 1 - 170,8 1,45 HCFC

R1 24 C2HCIF4 Monoclor-tetr afluor etan 136,5 122 ,2 36,2 - 12 1 -199, 15 1, 100 5,74 - 792 , 7 1,34 HCFC
'

R142b C2 H 3C IF2 Monoclor-d ifluor etan 100 ,5 13 7' 1 41 ,2 -9 ,8 -130 ,8 1, 122 5,58 - 645,9 1, 10 HCFC
• ' n
I Ql
R32 Difluor met an 52 78 ,35 58 ,2 -52 -136 1,473 4,49 - 4 186 0,94 HFC
CH2F2
-0
"C
-·
-c:
.-...
R134 C2H2F 4 Tetrafluor etan 102 101 40, 7 -26,4 -101 1, 178 5,4 - 1 244,2 1, 19 HFC
U'I
•
R152a C2H4F2 Difluor etan 66 113, 5 44 ,9 -25 -117 1, 133 - - - - HFC
•

...,
"'C
0
R2 90 C3H3 Pro pan 44, 1 96,8 44 , 1 -42,2 -187 , 1 1, 140 4,21 - - - - (")
C'D
Q.
C'D
R6 00a [ (CH3)3CH lzo -butan 58 , 1 135 36,5 -11 7
'
-159 ,6 1, 110 - - - - - C'D
Q.
C'D
R717 N H3 Amon iac 17 132,4 113 , 5 -33 ,5 -77 ,9 1,400 5 ,72 112 2 156 ,4 0,59 - ...,
Q) C
(")

R718 H20 Apa 18 374 221 100 0 - - - - - -

-·
...,
C'D
r Tabelul 15.2.2 . Clasificarea agenfilor frigorific i utilizati i n climatizare, din punct de vedere al securitafii ("")
Q,)

Caracteristici
Concentratia Concentratia
lnflamabilitate
Temperatura de Leziun i mortale Per iculos In Fara leziuni
To xici tate
Caracteristic i
-
"C
0
c:
Fluidul in aer la care pro-
I voaca un amestec
admisibila In aer autoinflamabili tate I sau foarte grave
duoa cateva minute
interval de
30-60 min
dupa 1-2 h diverse conform
observatiilor
...
~
[OC]
exploziv (% vol] [%vol] [g/ m3] La o concentratie in aer [% vol]
...""tJ
c
(")
GR UPA - I (fluide care nu ard si care au un efect toxic nu! sau foarte slab) ('t)
c..
('t)
R7 44 (C02) - 5 95 - 8 5 ... 6 2 ...4 c ('t)
c..
R 11 - 10 570 - - - 10 a
...
('t)

CJ <
R 12 - 10 500 - - - 20 ... 30 b (")

R21 - 2,5 100 - - 10 5 a

...
('t)

R22 - 10 360 - - - 20 b
R 113 - 2,5 185 - - 5 ... 10 2,5 a
R 114 - 10 720 - - - 20 ... 3. b
R5 00 - 10 41 0 - - - 20 b
GRUPA II (flu ide cu actlune toxic", care ard In concentratll cu aerul de oeste 3 ,5 % volumic)
R717(NH3) 15 "' 28 8 65, 17 630 0 ,5 ... 1 0 ,2 ... 0 ,3 0 ,01 .. . 0 ,03 d, e
R40 (clorura 7, 1 .. . 18,5 4 90 625 15 ... 30 2 ... 4 0,005 ... 0 , 1 f
de metil)
R7 64 (S02) - - - - 0 ,2 .. . 1 0,04 ... O,OD 0,005 ... 0 ,04 d, e

GRUPA Ill (fluide CFlre se aprlnd usor In c:mestec cu aerul, la concentratii sub 3,5 % volurnlc)
R290 (propan
R600
2, 1... 9,5
1,8 ... 8,5
1,2
0,9
23,65
23,65
470
460
-
-
6 ,3
-
4,7 "' 5,5
4,7 ... 5,5
q
g
-
( 120 butan)
-=
(I)
Q,)

OJ
OBSERVATIE:
Semnificat ia notatiilor literare din ultima coloana a tabelu lui:
a) la concentrat ii ridicate, fluidul este U$Or narcotic;
b) la concentratii foarte ridicate, pro voaca senzatia de sufocare ;
-
·::::!'.

:::!.
u:::i
c....
~
c) flui dul nu are miros caracteristic; limitele concentratiilor toxice $i mortale sunt apropiate; (")
('t)
d) miros caracterist ic, la concentratii foarte scazute ;
e) iritant la concentratii slabe ;
f) foarte narcotic;
g) nu produce leziuni importante, la concentratii inferioare limi tei minime de explozie .
 326 II - lnstala~ii frigorifice Capitolul 15: Procedee de racire

Tabelu l 15.2.3. Efecte le freoni lor asu p ra mediului GWP ca t rnai mic, inflam abi litate si

G rupa Freonul ODP GWP Dura ta -lnlocuieste toxicitate cat mai reduse.
Pana cand s ubstitu entii v or fi dispo-
de viata [ani]
1 nibili in cantitati s ufic iente , se vor fol osi

R 11 1 1 60
- I HCFC (indeosebi R22) ca flu ide de
R1 2 1 3 ,05 130 ' tranziti e, i n paralel c u HFC (R 134a, in
C FC I
R 11 3 1,07 1,3 90 ; sp ec ia l), revenind u-se la am o niac si la
R 114 0,8 4, 15 130 hirlror::>rb
__...... uri. (nropan
t' •• , i o h utan\
7

-In
···~·

tabelele 15.2. 4 si 15.2.5 sunt pre-

• 4- ...., •• , .

R2 1 0 ,05 0,1
zentate pro prietatile termo dinamice, la
R22 0 ,055 3 ,37 15 R1 2
s tarea de sa tura\i e, pentru fr eonii R22
H CFC R1 23 0 ,02 0 ,0 2 2 R11
s i R 134a, iar in figuri le 15.2.3 s i 15.2. 4
R1 24 0, 02 0 ,1 7 R114 sunt prezentate diagrame le lg p - h
R1 42b 0,065 0 ,3 19 R114 p entru aceleasi fluide .
R32 0 0, 14 R22 • Amoniacul. Este o substanta •
anor -
HFC R1 34a 0 0 ,29 6 ... 16 R 12, R22 g anica. in c ondi\ii norma le se prezinta
R15a 0 0 ,03 2 ...8 R 12 , R500 ca un gaz incolor, cu un pronuntat
. R500 0,75 2,2 miros intep at or , p ermitand o d etectare
R114/R1 52a/ 0,42 0 ,6 1
I u5oara a scaparilor de agent (sub
Amestecuri , 0 ,0005 % vo lume in aer), producand
R22
I insa si pa nica. Este un f luid toxic , c u
R1 2 4/ R1 52a/ 0 ,03 0 ,06 ac \iune iritanta asupra p lam anilor si
R22 mucoaselo r. Prezinta un efect sufocant,

Tabe lul 15.2.4. Proprietatile termodinamice ale R22 la saturatie

Temp. Pres. Dens. Volum Entalpie
.. Entalpie Galdt.rii specificii cf!cv Vitezii sunet Viscozitate Conductivitate Tens. Temp.
i'C] IMPa] liehid specific mas1ca masicii specificii Cp termicii superfic.
lk(}'m3] vapcx-1 lkJ/kg] ik.M<g K] lkJlkgK] lm'sJ LuPas] I- IW/mKJ JmN/mj i'C]
Jm3Jkgj I ,. I v I v v I v I v I v
'
·20,00 0,24529 1346,8 0,09262 177.00 396.97 0,9133 1,7822 1,125 0,667 1,257 751 163 260,1 . 104.8 8,27 - ·20 00
'
· 1800 0,26477 1340,5 0,08615 179,26 397.81 0,9222 1,7787 1,129 0,674 1,260 742 163 254,7 11,08 103.9 8,40 -- 18,00
'
· 16,00 0,28542 1334,2 0,08023 181 ,53 398.64 0,9309 1,7752 1, 133 0,681 1.263 733 163 249,4 11, 16 103,1 8,52 - · 16' 00
-14 00 0,30728 1327,9 0,07479 183,8 1 399,46 0.9397 1,77 19 1,137 0.688 1,266 723 163 244,2 11 ,24 102,2 8,64 . · 14 ' 00
' .
· 12'00 0,33040 132 1,5 0,06979 186,09 400,27 0,9484 1,7686 1,141 0,695 1,269 71 4 163 239, 1 11 ,32 101,3 8,77 · 12,00
-10 00 0,35482 1315,0 0,06520 188,38 401 ,07 0,9571 1,7653 1, 146 0,703 1,273 705 163 234, 1 11,40 100,4 8,89 . -10,00
'
-8 00 0,38059 1308,5 0,06096 190,69 401,85 0,9657 1,762 1 1,151 0.7 10 1,277 696 163 229, 1 11 ,48 99,6 9,02 - -8 00
' '
-6,00 0,40775 1301,9 0,05706 193.00 402,63 0,9743 1,7590 1, 156 0,718 1,281 686 163 224,2 11,56 98,7 9, 14 - -6 00
. '
-4 00 0,43636 1295,3 0,05345 195,32 403,39 0,9829 1,7560 1, 161 0,727 1,285 677 163 219,4 11,64 97,9 9.26 .4 00
' '
-2'00 0,46646 1288,6 0,05012 197,66 404, 14 0,99 15 1.7530 1,166 0.735 1,289 668 163 214,7 11 ,72 97,0 9.38 - ·2 '00
0,00 0,49811 128 1,8 0,04703 200,00 404 ,87 1,000 1,7500 1,171 0,744 1,294 658 163 210, 1 11,80 96,2 9,50 - 0,00
2,00 0,53 134 1275,0 0,0441 7 202,35 405,59 1,0085 1,7471 1, 177 0,753 1.299 649 163 205.6 11 ,88 95,3 9.63 - 2.00
4,00 0,56622 1268, 1 0,04 152 204,72 406,30 1,0170 1,7443 1,183 0,762 1,305 640 163 201.2 1196
'
94.5 9,75 • 4.,00
6,00 0,60279 1261, 1 0,03906 207, 10 406,99 1,0254 1,74 15 1, 189 0,772 1,3 10 630 163 196,9 12,04 93,6 9.87 - 6,00
8,00 0,64 109 1254,0 0,03676 209,49 407,67 1,0338 1,7387 1,195 0,782 1,316 62 1 163 192,6 12,12 92.8 9,99 - 8,00
10,00 0,68119 1246,9 0,03463 21 1,89 408,33 1,0422 1,7360 1,202 0,792 1,323 611 163 188,5 12,20 92,0 10, 11 - 10,00
12,00 0,72314 1239,7 0,03265 214,3 1 408,97 1,0506 1,7333 1,208 0,802 1,330 602 162 184,4 12,28 91,1 10,23 - 12,00
14 '()() 0,76698 1232,4 0,03079 216,74 409,60 1,0590 1,7306 1,215 0,813 1,337 592 162 180,5 12.36 90,3 10,35 - 14,00
16,00 0,81277 1225,0 0,02906 219, 18 410,21 1,0673 1,7280 1,223 0,825 1,345 583 162 176,6 12.44 89.5 10,47 - 16,00
18,00 0,86056 1217,6 0,027 44 221,63 410,80 10756 1,7254 1,230 0,837 1,353 573 162 172,8 12.52 88,7 10,59 - 18,00
20,00 0,91041 1210,0 0,02593 224, 10 411 ,38 1,0840 1,7228 1,238 0,849 1,361 564 161 169, 1 . 87 ,8 10,7 1 . 20,00
22,00 0,96236 1202,4 0,0245 1 226,59 411 ,93 1,0923 1,7202 1,246 0,862 1.370 554 161 165,4 - 87,0 10,82 - 22.00
24,00 1,0165 11 94,6 0,02319 229,09 412.46 1,1006 1,7 177 1,254 0,875 1,380 544 160 161 ,9 - 86,2 10,94 - 24,00
26,00 1,0728 1186,8 0,02194 23 1,60 412,98 1,1088 1,7 151 1,263 0,889 1,391 535 160 158,4 . 85,4 11 ,06 - 26,00
28,00 1, 1314 11 78,8 0.02077 234, 14 413,46 1,1171 1.7126 1,272 0,904 1.402 525 '10"0 155,0 • 84,6 11, 18 - 28.00
30,00 1,1924 1170,7 0,01968 236,69 41 3.93 1, 1254 1,7101 1,282 0,919 1,413 515 159 151, 7 . 83.8 11,30 - 30,00
3200 1.2557 1162,5 0.0 1864 239.25 414 .37 1. 1336 1.7075 1.292 0,935 1.426 506 159 148.5 - 83,0 11.42 - 32.00
34,00 1,3215 1154,2 0,0 1767 241,84 414.79 1,1419 1.7050 1,302 0.952 1,440 496 158 145,4 - 82,2 11,54 - 34,00
36,00 1,3898 1145,7 0.01675 24,144 415, 18 1,1501 1.7024 1,313 0,970 1.454 486 158 142,3 - 81 .4 11 ,66 . 36,00
' .
38,00 1,4606 11 37, 1 0,0 1589 241,06 415 ,54 1. 1584 1,6999 1,325 0,989 1,470 476 157 139,3 80,6 11 ,78 - 38,00
40,00 1,5341 11 28, 4 0,01507 249,71 415,87 1, 1667 1,6973 1,338 1,009 1,486 466 156 136.3 - 79,8 11 .90 - 40.00
42,00 1,6103 1119,5 0,01430 252.37 416,17 1,1749 1,6947 1,351 1,030 1,504 456 156 . - 79.0 12.02 - 42.00
44.00 1,6892 1110,4 0,01357 255,05 416,44 1, 1832 1,6921 1,365 1,052 1,524 4,15 155 - - 78,2 12, 14 . 44 ,00
46.00 1. 7709 110 1,2 0,01288 257,77 416.68 1, 1915 1,6894 1.380 1.076 1,545 436 154 • . 77 '4 12.26 . 46,00
48,00 1.8555 1091,8 0,01223 260.51 416.87 1. 1998 1,6867 1.396 1.102 1,568 426 153 • . 76.6 12.38 - 48.00
50.00 1,9431 1082, 1 0,01161 263.27 41 7 03 1,2081 1,6840 1. 414 1, 129 1, 129 415 152 - . - - - 50,00
55,00 2, 1753 1057. 1 0.01020 270,31 417,24 1.2291 1.6768 1•464 1.209 1.667 389 150 - - . - - 55.00
60,00 2,427 4 1030,5 0,00895 277,56 417 .14 1.2503 1,6692 1.528 1,307 1.762 362 148 - - - . - 60,00
65,00 2,7008 100 1,8 0,00784 285,06 416.65 1.2728 1.6610 1.6 i 1 1,435 1,888 335 1-15 . - - . - 65,00
70.00 2,9967 970.4 0,00684 292.90 41 5.69 1.29~0 1,6518 1,726 1,609 2.064 306 142 - - . - - 70.00
75.00 3,3168 953,3 0,00594 30 1.18 414 ,09 1.3 169 1.5413 1.896 1.862 2.324 276 133 - - - . - 75.00
80,00 3.6627 894,8 0.00511 310, 10 41 i ,60 1,3413 1.6287 2.176 2.268 2.748 244 134 - - - - - 80,00
85,00 4,0368 8~5. i 0.00433 320.05 407,72 1.3680 1,6 128 2,725 3.039 3.555 209 129 . . - - . 85,00
90.00 4,4416 777,5 0,00355 331 .98 401.33 1,3998 1,5907 4,186 5,041 5,643 170 124 - . . - - 90.00
95.00 4,8820 665.4 0.00264 348.86 387,46 1.4442 1,5491 - . - . - - - - . - 95,00
96.14c 4.9900 '·?3 ' 8
-~.... 0,0019 1 366.59 366.59 1.491 8 1.4918 x ,_ x 0 0 - - x , 0.00 96. 14
c=le1nperatura cri tica: l=lichid: v=vapor i
 Capitolul 15: Procedee de racire II - lnstalatii frigorifice

15
I 3
10 l-l-i--+-+--+--+--1--+--f-+-'l-l-+-1 ~

4.

2.

1.
"'
a._
::2: / "" v
I

I './/. r/ V v ~ ~ ~ I I
<L> 1-i-+-+--+--+--+-+-T=o·c 1/ v/ / v 1t- h y ,_,_/; 1 1 L--- rT 1' 1 r.- ,;
s
~

0 .4 1/V/.i /,/I/ ./ / II L. .-11 I 7~ v " 10

//./ I I / I
"'<L>
a:
0.2

0. 1

0.04

/j
150 200 250 300 350 400 4 50 500 550 600
Entalp1e [kJ / kg]
Fig. 15.2.3. Diagrama lg p - h pentru R22.

100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700 750
20 20

10

0.4

0.2

0.1
 328 II - lnstala~ii frigorifice Capitolul 15: Procedee de racire

Tabelul 15.2.5. Proprietatile termodin amice ale R134a la satu ratie ·

Temp. Pres. Dens. Volum Entalpie
. .
Entalpie C<ildll'a specifiw cpicv Viteza sunet Viscoz. Conductivitate Tens. Temp.
!'CJ IMPaJ lichid specific. mas1ca masica specrtici Cp lmlsJ [µPa sJ termica superfic.
lkglm3J vapor1 [kJ/kgJ lkJ/kgK] [kJ!Kg K] 1- [WlmK]
[mNlmJ ['CJ
[m3fkaj I v I ·V I v v I v I v I v
-20 00 0, 13268 1356,2 0,14744 173,82 386,66 0,9009 1,7417 1,282 0,805 1,157 719 146 373,1 10,05 102,6 10,07 14,63 . 20,00
'
-1 8.00 0, 14454 1350,2 0, 13597 176,39 387,89 0,9110 1,7399 1,286 0,812 1, 159 710 146 363,0 10,14 101,7 10,24 14,33 · 18 00
'
-16 '00 0,15721 134-l, 1 0,12556 178,97 389,11 0,9211 1,7383 1,291 0,820 • 1, 160 147 10,22 100,8 10,42 14,04 -16 '00
700 353,3
-14 00 0, 17074 1338,0 0, 11610 181,56 390,33 0,9311 1,7367 1,296 0,827 1,162 691 147 344,0 10,31 99,9 10,59 13,74 -14 ' 00
'
-12 00 0, 18516 1331,8 0, 10749 184,16 391 ,55 0,94 10 1,7351 1301
'
0,835 1,164 682 147 335,0 10,40 99,0 10,76 13,45 -12' 00
'
-10 00 0,20052 1325,6 0,09963 186.78 392,75 0,9509 1,7337 1,306 0,842 1,166 672 147 326,3 10,49 98,0 10,93 13,16 -10 '00
'
-8,00 0,21684 1319,3 0,09246 189,40 393,95 0,9608 1,7323 1,312 0,850 1,168 663 147 318,0 10,58 97, 1 11,10 12,87 -8'00
-6 00 0,23418 1313,0 0,08591 192,03 395,15 0,9707 1,7310 1,317 0,858 1,170 654 147 309,9 10,67 96,2 11 ,28 12,58 ·6 00
' '
-4 ' 00 0,25257 1306,6 0,07991 194,68 396,33 0,9805 1,7297 1,323 0,866 1,172 644 147 302,2 10,76 95,3 11,45 12.29 -4 00
'
-2 00 0,27206 1300,2 0,07440 197,33 397,51 0,9903 1,7285 1,329 0,875 1, 175 635 147 294,7 10,85 94,3 11,62 12,00 -2,00
'
0,00 0,,29269 1293,7 0,06935 200,00 398,68 1,000 1,7274 1,335 0,883 1,178 626 147 287,4 10,94 93,4 11,79 11,71 0,00
2,00 0,31450 1287,1 0,06470 202,68 399,84 1,0097 1,7263 1,34 1 0,892 1.180 616 147 280,4 11 ,03 92,5 11,96 11,43 2,00
4,00 0,33755 1280,5 0,06042 205,37 401,00 1,0194 1,7252 1,347 0,901 1,183 607 147 273,6 11, 13 91 ,6 12, 13 11, 14 4,00
6,00 0.36186 1273,8 0,05648 208,08 402, 14 1,0291 1,7242 1,353 0,910 1,187 598 147 267,0 11,22 90,7 12,31 10,86 6,00
8,00 0,38749 1267,0 0,05284 210,80 403,27 1,0387 1,7233 1,360 0,920 1, 190 588 147 260,6 11,32 89,7 12,48 10,58 8,00
10,00 0,41449 1260,2 0,04948 213,53 404,40 1,0483 1,7224 1,367 0,930 1, 193 579 146 254,3 11,42 88,8 12,66 10,30 10,00
12,00 0,44289 1253,3 0,04636 216,27 405,51 1,0579 1,7215 1,374 0,939 1,197 569 146 248,3 11,52 87,9 12,84 10,02 12,00
14,00 0,47276 1246,3 0,04348 219,03 406,61 1,0674 1,7207 1,381 0,950 1,201 560 146 242.5 11,62 87,0 13,02 9,74 14,00
16,00 0,50413 1239,3 0,04081 22 1,80 407,70 1,0770 1,7199 1,388 0,960 1,206 550 146 236,8 11 ,72 86,0 13,20 9,47 16,00
18,00 0,53706 1232,1 0,03833 224,59 408,78 1,0865 1,7191 1,396 0,971 1,210 541 146 23 1,2 11 ,82 85, 1 13,39 9,19 18,00
20,00 0,57159 1224,9 0,03603 227,40 409,84 1,0960 1,7183 1,404 0,982 1,215 532 145 225,8 11,92 84,2 13,57 8,92 20,00
22,00 0,60777 1217,5 0,03388 230,21 410,89 1, 1055 1,7176 1,412 0,994 1,220 522 145 220,5 12,03 83,3 13,76 8,65 22,00
24,00 0,64566 1210,1 0,03189 233,05 411,93 1,1149 1,7169 1,420 1,006 1,226 512 145 215,4 12,14 82,4 13,96 8,38 24,00
26,00 0,68531 1202,6 0,03003 235,90 412,95 1,1244 1,7 162 1,429 1,018 1,23 1 503 144 210,4 12,25 81,4 14, 15 8, 11 26,00
28,00 0,72676 1194,9 0,02829 238,77 413,95 1,1338 1,7155 1,438 1,031 1,238 493 144 205,5 12,36 80,5 14,35 7,84 28,00
30,00 0,77008 1187,2 0,02667 241 ,65 414,94 1,1432 1,7149 1,447 1,044 1,244 484 143 200,7 12,48 79,6 14,56 7,57 30,00
32,00 0,81530 1179,3 0,02516 244,55 415,90 1,1527 1,7142 1,457 1.058 1,251 474 143 196,0 12,60 78,7 14,76 7,31 32,00
'
•
0,86250 1171,3 0.02374 247,47 416,85 1,1621 1,7135 1,467 1,073 1,259 465 142 191,4 12,72 77,7 14,97 7,05 34,00
34,00
36,00 0,91172 1163,2 0,02241 250,41 417,78 1,1715 1,7129 1,478 1,088 1,267 455 142 186,9 12,S4 76,8 15, 19 6,78 36,00
38,00 0,96301 1154,9 0,02116 253,37 418,69 1,1809 1,7122 1,489 1, 104 1,276 445 141 182,5 12,97 75,9 15,41 6,52 38,00
40,00 1,0 165 1146,5 0,01999 256,35 419,58 1,1903 1,71 15 1,500 1,120 1,285 436 1-lO 178,2 13,10 75,0 15,64 6,27 40,00
42,00 1.0721 1137,9 0.01890 259,35 420,44 1,1997 1,7108 1,513 1,138 1,295 426 140 174,0 13,24 74, 1 15,86 6,01 42,00
44,00 1,1300 1129,2 0,01786 262,38 421 ,28 1,2091 1,7101 1,525 1, 156 1,306 416 139 169,8 13.38 73, 1 16, 10 5,76 44,00
46,00 1,1901 1120,3 0,01689 265,42 422,09 1,2185 1,7094 1,539 1,175 1,318 407 138 165,7 13,52 72,2 16,34 5,51 46,00
48,00 1,2527 1111,3 0,01598 268,49 422,88 1.2279 1,7086 1,553 1.196 1,331 397 137 161 ,7 13,67 71,3 16,59 5,26 48,00
50,00 1,3177 1102,0 0,01511 27 1,59 423,63 1,2373 1,7078 1,569 1,218 1,345 387 137 157,7 13,83 70,4 16,84 5,01 50,00
52,00 1,3852 1092,6 0,01430 274,71 424,35 1,2468 1,7070 1,585 1,24 1 1,360 377 136 153,8 13,99 69,5 17, 10 . 4,76 52,00
54,00 1,4553 1082.9 0,01353 277,86 425,03 1,2562 1,7061 1,602 1,266 1,377 367 135 149,9 14, 16 68,5 17,36 4,52 54,00
56,00 1,5280 1073,0 0,01280 281,04 425,68 1,2657 1,7051 1,621 1,293 1,395 358 134 146, 1 14,33 67,6 17,63 4,28 56,00
58,00 1.6033 1062.8 0,0121 2 284 ,25 426,29 1.2752 1,7041 1,641 1,322 1,416 348 133 142.3 14,51 66,7 17,91 4,04 58,00
60,00 1,6815 1052,4 0,01146 287,49 426,86 1,2847 1,7031 1,663 1354 1,438 338 132 138,6 14,71 65,8 18,19 3,81 60,00
'
62,00 1,7625 1041,7 0,01085 290,77 427,37 1,2943 1,7019 1,686 1,388 1,463 328 131 134,9 14,91 64,9 18,48 3,57 62,00
64,00 1,8464 1030,7 0,01026 294,08 427,84 1,3039 1,7007 1, 712 1,426 1,490 318 129 131 ,2 15, 12 63,9 18,78 3,34 64,00
66,00 1,9334 1019,4 0,00970 297,44 428,25 1,3136 1,6993 1,740 1,468 1,522 308 128 127,5 15,35 63,0 19,09 3, 12 66,00
68,00 2,0234 1007,7 0,00917 300,84 428,61 1,3234 1,6979 1,772 1,515 1,557 298 127 123,9 15.59 62,1 19,40 2,89 68,00
70,00 2,1165 995.6 0,00867 304 ,29 428.89 1,3332 1,6963 1,806 1,567 1,597 287 126 120,3 15,85 61 ,2 19,72 2,67 70,00
72,00 2,2130 983,1 0,00818 '.'JJ7,79 429,10 1,3430 1.6945 1,846 1,626 1'642 277 124 116,7 16. 12 603'
20,05 2,46 . 72,00
74,00 2,3127 970.0 0,00772 311,34 429,23 1,3530 1,6926 1,890 1,693 1,695 267 123 113,1 16,41 59,3 20,39 2,24 74,00
76,00 2,41 59 956,5 0,00728 314,96 429,27 1,3631 1,6905 1,941 1,770 1,757 256 121 109,4 16,73 58,4 20,74 2,03 76,00
78,00 2,5227 942,3 0,00686 318 ,65 429,20 1,3733 1,6881 2,000 1,861 1,830 246 120 105.8 17,08 57,5 21,09 1,83 78,00
80,00 2,633 1 927,4 0,00646 322,41 429,02 1,3837 16855 2,069 1,967 1.91 7 235 118 102, 1 17,46 56,6 21 ,46 1,63 80,00
'
85,00 2.9259 886,2 0,00550 332 •27 427,91 1,4105 1,6775 2.31 3 2,348 2,23 1 207 11 3 92,7 18,59 54,3 22,41 1,15 85,00
90,00 3,2445 836,9 0,00461 343,01 425,48 1,4392 1,6663 2.766 3,064 2,832 178 108 82,6 20, 15 - . 0,72 90,00
95,00 3,59 16 771.6 0,00374 355,43 420.60 1,4720 1,6490 3,96 1 4,942 4,4?4 145 102 70,9 22.59 - - 0,33 95,00
100,00 3,972 1 646,7 0,00265 374,02 407,08 1,5207 1,6093 . - - 105 94 53.0 28,86 . - 0.03 100,00
101,03c 4,0560 513,3 0,001 95 38.79 389,79 1,5593 1,5593 x x x 0 0 . . x x 0 101 ,03
c=temperatura critica; l=lichid; v=vapori .

valoarea li mita de expunere a o mului instalatie nu se va face cu o bagheta
este de 0,0025 % volume in aer. Do za de pucioasa arzand, ci cu hartie ume-
mortala este de 0,3 o/o volume in aer, zita in fenolftal eina, care se co loreaza in
dupa 30 ...60 min. Din acest motiv , la rosu , in con tac t c u am o niacul, sau cu
instalatiile de climatizare se utilizeaza d etectoare elec troni ce.
un agen t intermediar, intre vap ori zatoru l Es te puterr1ic absorbit de apa (1 I a-
instalatiei frigor ifice $i aerul tratat. La pa la t= O °C di zo lva 1 150 I amoniac),
c oncentratii de aer de 15 ...28 % in vo - formand solutia hidroamoniacala, u -
lume, amestecul se aprinde U$Or s i ti lizata in instalatiile
, cu absorbtie.
. Pre-
poate exp loda . Temperatura de infla- zen ta apei sau aeru lui urned in instala -
m abilitate es te d e 630 °C. Detectarea tie nu deranjeaza, dar, cum dizolvarea
locurilor d e scapare a am o niacului din in apa este foarte e xoterma (arde ochii,
gura, ca ile resp iratorii ), trebuie luate
masuri de protectie a personalului d e
-
exploatare . In prezenta apei ataca cu -
prul $i a liajele sale (bronzul, alama).
Cum aceste m eta le, maleabile $i ducti -
le, p ermit o preluc rare U$oara c hiar $i
a \evilor cu d iametre reduse, in stalatiile
de amoniac, utilizar .d condu c te din
otel, v or fi inta lnite f_J entru puteri frigo -
rifi ce m edii s i mari .
Oe o arece a mor iacul se dizo lva
u sor i n a p a , sc aparile in atn1 os fera,
 Capitolul 15: Procedee de racire 11 - l nst a l a~ ii frigorifice 329

Ta b elul 15.2.6. Proprietatile t er m odin amice ale a moniaculu i la saturatie

Temp. Pres. Dens. Volum Entalpie Entalpie Caldura specifica cpicv V1teza sunet Viscoz1tate Cooductivitate Tens. Temp.
['CJ [MPaJ liehid specific mas1ca masica specif1ca Cp termica superfic.
[kg/mJJ vapon [kJ!KgJ [kJ!Kg KJ [kJ!Kg KJ [m/sj [µPa sJ A[W/mK] [mN/mJ ['CJ
[m3ikgj I v I v I v v I v I v I v
-
-20,00 0,190 11 664,9 0,62356 108,67 1437,64 0,6542 5,9041 4,50 1 2,379 1,370 1497 394 22 1,3 8,49 560,7 18,96 31, 18 -20,00
-18,00 0,20760 6623'
0.57413 117,69 1440,30 0,6896 5,8734 4,512 2,404 1,372 1492 395 216,1 8,55 556,7 19,21 30,74 · 18.00
-16,00 0,22634 659,8 0.52936 126,7 4 1442,91 0,7248 5,8433 4,523 2,429 1,375 1487 396 211,0 8,61 552,6 19,47 30,29 -16'00
-17 00 0,24640 657,2 0,48874 135,82 1445,47 0,7599 5,8137 4,534 2,455 1.377 1482 397 206, 1 8,67 548,6 19,74 29.85 · 14 '00
' " .,., "' n"n 090, ?n n1 ?O ~' 1. . 1? nn
-12' 00 654,6 144,91 1447,97 0,7947 ~ 'ln 1 A C: AA t;
~ ~ ..,,..

0,26785 0,45182 5,7846 4,545 L,qbL l ,JOV 141 0 ,) LU 11 '1

0 70
u, ' . . . -.1-r-. , .J <..u,u
1 .__, ·-·- -
· 10,00 0,29075 652,0 0,41823 154,03 1450,42 0,8294 5,7559 4,556 2,510 1,383 1470 398 196,8 8,79 540,5 20,29 28,97 -10,00
-8 00 0,31517 649,3 0,3876 1 163,18 1452,8 1 0,8638 5,7278 4,568 2,538 1,386 1463 399 192,3 8,85 536,5 20,59 28,52 -8 00
' '
-6•00 0,34117 646,7 0,35966 172,35 1455, 15 0.8981 5.7001 4,580 2,567 1,389 1456 400 188,0 8,91 532,4 20,89 28,08 -6 00
'
-4' 00 0,36882 644,0 0.33411 181 ,54 1457,43 0,9323 5,6728 4,592 2,597 1,393 1449 400 183,8 8,97 528,3 21,20 27,64 -4'00
-2' 00 0,39821 641,3 0,31073 190,76 1459,65 0,9662 5,6460 4.604 2,628 1,396 1441 401 179,7 9,03 524,3 21,51 27,20 -2 '00
0,00 0,42941 638.6 0,28929 200,00 1461,81 1,000 5,6196 4,617 2,660 1,400 1433 401 175,8 9,09 520,2 21,84 26,76 0,00
2.00 0,46248 635,9 0,26962 209,27 1463,91 1,0336 5,5936 4,630 2,692 1,404 1424 402 171,9 9, 15 516,2 22, 17 26,32 2,00
4,00 0,497 49 633,2 0,25154 218,57 1465,94 1,067 1 5,5679 4,643 2,726 1,408 1415 402 168,2 9,21 512, 1 22,50 25,88 4,00
6,00 0,53454 630,4 0.23491 227,89 1 467,91 1, 1004 5,5426 4.656 2,760 1,413 1406 403 164,6 9,27 508,0 22,85 25,45 6.00
8,00 0,57370 627,6 0,21959 237,24 1469,82 1, 1335 5,5177 4,670 2,795 1,417 1396 403 161,0 9,33 503,9 23,19 25,01 8,00
10.00 0,61504 624,8 0.20545 246,62 1471,66 1,1666 5,4931 4,683 2,831 1,422 1387 403 157 ,6 9,40 499,8 23,55 24,57 10,00 .
12,00 0,65865 622,0 0, 19240 256,03 1473,43 1, 1994 5,4688 4,698 2,868 1,427 1376 404 154,2 9,46 495,7 23,90 24,14 12,00 '
14,00 0,70461 619, 1 0,18034 265,46 1475, 13 1,2321 5,4448 4,712 2,906 1,433 1366 404 150,9 9,52 491,6 24,27 23,70 14,00
16,00 0,75301 616.2 0, 16917 274,93 1476,75 1,2647 5,4212 4,727 2,945 1,439 1355 404 147,8 9,58 487,5 24,63 23,27 16,00
18,00 0,80392 613,3 0,15882 284,43 1478,30 1,2972 5,3977 4,7 42 2,985 1,445 1343 404 144,6 9,64 483,3 25,00 22,83 18,00
20,00 0,85744 610,4 0, 14923 293,96 1479,78 1,3295 5,3746 4,758 3,027 1,451 1332 404 141,6 9,71 479,2 25,38 22,40 20,00
22,00 0,91364 607,5 0, 14032 303,52 1481,18 1,3617 5,3517 4,774 3,069 1,458 1320 405 138,7 9,77 475,0 25,75 21 ,96 22,00
24,00 0,97262 604,5 0, 13204 313,11 1482,49 1,3937 5,3290 4,791 3,113 1,465 1308 405 135,8 9,83 470,9 26,13 21,53 24,00 '
'
'
26,00 1,0345 601,5 0, 12434 322,73 1483,72 1,4257 5,3066 4,808 3, 158 1,473 1295 405 133,0 9,90 466,7 26,52 21,10 26,00 '
'

28,00 1,0993 598,4 0,11717 332,39 1484,87 1,4575 5,2844 4,825 3,204 1,481 1283 405 130,3 9,96 462,5 26,9 1 20,67 28,00
30,00 1,1671 595,4 0,11048 342,08 1485,93 1,4892 5,2623 4,843 3,252 1,489 1270 405 127,6 10,02 458,3 27,30 20,24 30,00
32,00 1,2381 592,3 0,10424 351,81 1486,90 1,5208 5,2405 4,862 3,301 1,498 1257 404 125,0 10,09 454,1 27,70 19,81 32,00 '•
•

34,00 1,3123 589,1 0,09842 361,58 1487,78 1,5523 5,2188 4,881 3,352 1,507 1243 404 122,5 10, 15 449,9 28, 10 19,38 34,00
36,00 1,3898 586,0 0,09297 37 1,38 1488,56 1,5837 5,1972 4,90 1 3,405 1,517 1230 404 120,0 10,22 445,6 28,5 1 18.95 36,00
38,00 1,4708 582,8 0,08788 381 .23 1498,24 1,6149 5,1759 4,922 3,459 1,527 1216 404 11 7,6 10,29 441,4 28,92 18.53 38,00
40,00 1,5553 579,5 0,08311 39 1,11 1489,82 1,6461 5,1546 4,943 3,516 1,538 1202 404 115,2 10,35 473,1 29,34 18, 10 40,00
42,00 1,6434 576,3 0,07864 401,03 1490,30 1,6772 5.1334 4,966 3,574 1,549 1188 403 112,9 10,42 432,8 29,76 17,68 42,00
44,00 1,7352 573,0 0,07445 411 ,00 1490,67 1,7083 5,1124 4,989 3,635 1,562 1173 403 110,7 10,49 428,5 30,20 17,25 44,00
46,00 1,8308 569,7 0,07051 421,01 1490,92 1,7392 5,0914 5,013 3,698 1,574 1159 402 108,5 10,56 424,2 30,64 16,83 46,00
48,00 1,9303 566,3 0,06682 431,07 1491,07 1,770 1 5,0705 5,039 3,764 1,588 1144 402 106,4 10,63 419,9 31,09 16,40 48,00
50,00 2,0339 562,9 0,06334 441.18 1491,09 1,8009 5,0497 5,066 3,832 1,602 1129 401 104,3 10,70 41 5,6 31,54 15,98 50,00
52,00 2, 1415 559,4 0,06007 45 1,33 1491,00 1,8316 5,0289 5,095 3,903 1,617 1114 401 102.2 10,78 411 ,2 32,01 15,56 52,00
54,00 2,2534 555,9 0,05699 461 ,54 1490,78 1,8623 5,0082 5,124 3,977 1,633 1099 400 100,2 10,85 406,8 32,49 15, 14 54,00
56,00 2,3696 552.4 0,05409 471 ,80 1490,43 1,8929 4,9875 5, 156 4,055 1,650 1083 399 98,3 10,93 402,4 32,98 14,72 56,00
5800 2,4903 548,8 0,05136 482, 12 1489,94 1,9235 4,9667 5, 190 4,136 1,668 1068 399 96,4 11 ,00 398,0 33,49 14,30 58,00
'
60,00 2,6154 545,2 0,04878 492,50 1489,32 1,9541 4,9460 5,225 4,22 1 1,687 1052 398 94,5 11,08 393,6 34,00 13,88 60,00
•
62 '00 2,7452 54 i ,5 0,04634 5""'
Vi, 9'iA 1488,55 1,9846 4,9252 5,253 4,310 .,.
1 70"'7 1036 397 92,7 11,16 389, 1 34,54 13,47 62,00
64,00 2,8798 537,7 0,04404 513,45 1487,63 2,0 151 4,9044 5,303 4,404 1,728 1020 396 90,9 11,24 384,6 35,09 13,05 64,00
66,00 3,0193 534,0 0,04186 524,03 1486,56 2,0456 4,8836 5,346 4,502 1,751 1004 395 89, 1 11,32 380, 1 35,66 12,64 66,00
68,00 3,1637 530, 1 0,03980 534,68 1485,33 2,0762 4,8626 '
5,392 4,606 1,775 987 394 87,4 11,41 375,6 36,25 11,22 68,00
70,00 3,3 133 526,2 0,03785 545,41 1483.94 2, 1067 4,8416 5.441 4,7 16 1,801 971 393 85,7 11,50 371,0 36,86 11 ,81 70,00
75,00 3,7103 516, 1 0,03340 572,62 1479,67 2,1832 4,7884 5,58 1 5,019 1,874 929 390 81 ,5 11 ,73 359 4 38,49 10,79 75,00
'
80,00 4, 1418 505,6 0,02949 600,44 1474,20 2.260 1 4,7342 5,749 5,374 1,960 886 387 77,6 11,98 347,6 40,29 9,77 80,00
85,00 4,6099 494,5 0,02605 628,97 1467,38 2.3377 4,6785 5,955 5,794 2,064 842 383 73,7 12,26 335,6 42.31 8,76 85.00
90,00 5, 1167 482,8 0,02299 658,36 1459,01 2,4 163 4,6209 6,21 1 6,302 2,192 796 379 70,0 12' 56 323, 1 44,57 7,76 90,00
95,00 5,6643 470,3 0,02027 688,77 1448,84 2,4963 4,5608 6,535 6,933 2,353 749 374 66,4 12,91 310,2 47,15 6,77 95,00
100,00 6,2553 456,9 0,01783 720,44 1436,53 2,5783 4,4973 6,959 7,739 2,562 70 1 368 62.7 13,3 1 296,8 50, 11 5,79 100.00
l=lichid ; v=vapori.
antre n at e de precipitatii, pot p o lua di cat de energie de comprimare $i la o Uti lizarea motocompresoarelor erme-
apele de supra fata_ Dar amoniacu l temperatura ridicata de supraincalzire . tice cu am oniac, disponibile deja pe
gazos es te mai U$Or decat aerul (de Din acest motiv, protecti a compreso- piata, va conduce la extinderea aplica -
cc a 2 ori} , !n ea t sca p aril e din ins ta - rului contra patrunderii picaturilor de li- \iil or c u acest agent si ca tre puteril e re-
lati e se ridi ca rap id In atmosfera, c hid nu se realizeaza prin supraincalzi - duse.
unde se d escompun in ca teva zile . rea va p orilor aspirati , ci prin prevede - Este inert fata de o tel, aluminiu si
Scaparile In s tare li chida se evap ora rea unui sep arator de lic hid. m ateri alele plastice.
ap r oape in s tantan e u ( IFN =-33 ,5 °C), Totu $i, toate ce lelalte propri eta\i ter- Nu es te mi sc ibil c u uleiul de ungere,
d iminuand ri sc ul unei contam in ari a m odinamice $i de tranfer termi c (tem - antrenarea uleiului d e vaporii d e amo -
s o lului . peratura normala de vapori zare, ca ldu- niac, In procesul de comprimar e, im -
Nu absoarb e radi atiil e infraro$ii (d eci ra laten ta de schimbare de faza, co n - pune separ area lui $i r eturn area In
nu con tribui e la e fectul de sera teres- duc ti v itatea termi ca , c oeficientii d e compresor. Cea m ai m are p ar te se re-
tru ) $i nu ataca ozonul s tra tosferi c co nvec\ie termi ca) sunt foart e bune, cupereaza din amestecul c u vaporii
(ODP = 0). conducand la randarnen te superi oare, de amon iac , intr - un separator de ul ei,
Ar e un exponent adiabatic mare la d im ensiuni mai reduse s' i la investitii pl asa t pe r eful area comp resorului _
'

( y= 1, 335). conducand la un consum ri - m ai mic i p entru ins talatiile cu amoniac _ Restul se separa din amestec ul cu

- - - -- ---·-·- --------- -- - - - --
330 II - lnstala!ii frigorifice Capitolul 15: Procedee de racire

400 --

200

100

,
40 ..14 •
2
•
20

10

'' ••
'
I
4
-+-+-~
-+-+- ~ I I ! '
-+-+- ~
2
'0 '
1--+- - "- :. HH- 0 +--+- "',_ -
v "' .,, 0)
"'."
1 "
VJ

'' I I

.'
S!:t·m· =t=Ht .._~
I fI , )

0. 4 ,
' ' "
'v , • M
/ /'] v ....- ../ i '
0,2 :~./
4',,~,fl/-!I,..<:
/'<-+ _...~.-<, Ti::::R,, I_ o.s -1+-i
I '- .v I Ill :,)
--++-H-1 _ ' ., - Q _4"'- 91rn· -
. :;
0,1 '
-+ ~ ~11~ - · 1·•
- · 1 ' 0 3' '

~ "!;, a_
~
0 -
o
0
0
N_.~W - L(")
0 o
0
0
..,.
M
co% ..
0
("')
N•
..., - o.2' ,.._.__.
' ~ i-t t 0- 1-~ - - CO _ (\/ N~ ! ' - '--- "<Q . '1 5f-'--j
I I g_ l I II
~
I - ..:1j>-"'t:l- O 0 - . ..... - 0
0,04 --
~

ai:::.:t~ ~H7u:> - --
II J

~ ~:+:v=if- 0 . 10-.·•.___,
I

. _ g"' jf>- (\/~

' 0
¥!= "'!° 0-
~

0.02
.,,
0 "" I
j
i....
0
J ....
C'l -
J •

0
t1f""

..
o N
- ,. 0 -
o - LU> -

()
- 1·
,')-
,
II
M '
-1__,1--1-~
~
-
. -:.·o-·o

'\
• - oo• -
' U-

0 - ~- ~ rl-.J+-i+..: - rl~l-+-l+-++-l-++ "-

0,0 1
/:/
/ "r . :- _,._JJ.LLI_JL..LJ._
/l_ . 1~ ~ 7,
- 1200 - 1000 -800 -600 - 400 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800

Entalp1e [kJ/ kg ]
Fig. 15.2.5. Diagrama lg p - h pentru R717 (amoniac).

0 400 800 1200 1600 2000 2400 2800 3200 3600 4000 4400 4800
40 ·~:+::ir:+=:;:::,r:·=r:•· ::i•r=:·='·:.!J·::;·::::·:P•:::":lr;::+• -·,r-t ~ , ~+ ~· '""-t-
Zl~ ·l?'S ~1 -A Sf:ri~~ · -"?/:~ 1 -~- ~ , ~ • ·~~ ..:....t· _ .. _ --
40
' !<':...:..· a.
-H-+-'·o;'1· S?'-'-'-'
/:;·--'--· o, ~ S?r-7: i;-~ ..!...'~--
: d>'...L:. co ; ,...,_
8~ -"-· ~
"i ~· .
1 • , • 1
Cf>-'- ':i" '- "•"'- ·-~ ,bC, . · ,zoi..-
~-: ti: "'i :..'> ._'---"- ... -~=- · .... . .'_: .:..~so ,..;- -' · 60\ . ~
._!..c
- - ---
.
- >-+-+--, , ~, A- , " i~- ';.:i.r-T y·· ·-- ; -r· --:l ~
r - . , ... . ,,...., ---- -/ -- . . . _ --:- ..., - "" ' ..-'\- - l1 ~ -·. _--,· \ :·-· •0" ~"'' .
~ ! · ; ~~ 1

20 ' .
1'
·, ·, :
: ,

;
I

~
; •

:
_
•0
.;:'\

0 :' -I
. ! I• '

' :' :'

• •

I r '
: ' ,
--" .
-- ' . . . . J....
~
•

.
·1
,. ' '
-..·r :
l
'
/ •
:

"
•
7
: x· t
I
•
'
•• "."' ,,si~~lP
. C .· '. 32 '
1'. '::l:...fl"\-
·, 20
,J·: ,, I ,.I_: ,
I •) ) '

'
V'- --
1
-++.fJji-Ail.-f'1-A-'l'-H-hl-jft-itt
.. . j - ~ r;,· : i- • \, -·: ' ~ l '~ ! =:._~ ,t 21,46 :_i--~.·
10
= R-7 18
! ,--;, .-::.--::-•N
~§l@j~- :;i . . r...i~,.._ _..:. '
. ·. · , --.····--- - 1-i~
. 2 . ,-~- - -<--
--·
~ -,; .,r
_
___ _ . __ _ ____ _,;.... l:--~i-.
.
. .... ...\ •.,.....-1.--'..1.-- .. zL -~....:
10
' .
. ... --
~ ·-
.. '
r-;~
H-t- +-'--l :

4 ==rE=lEf t=t::·t:i:==1·I::!+:·=I~ - ' ' '

' . "1; .
~ '' ' ' ' ' ' ' ~i ' 1' ' . 6 . 4
-·
= · '

i
1f.:tt=·=·~t=l/:
·'
·I

I
•
r::; ,/ 1
'-'~l~- ' 1
,
'
: , _ •
_7,;
·]
•'
• - "~
I i 1 J

r
i/
,.
-- /
-:J . •
.
,.
,
~
,~
!

- ,I/, : '
-1
;

'
,
)
1

' 1 ",
, ,
I . .<
1
.
4·
;
:
2 r..+,'-++-'-il~ I I : {/ I ' ,
· ; ~ • I '. 1 ' I 3 2' l---,-_-i, 2
' I
'· I 1 ,~,._
· _·_.,._r- ' I ~; : ,,, I I _... ' ' , ' \ ~
. l
' I 1_,, 1 • : I I ' .. ' ....._. ·'~'
: ., ! '
I ;1 ff~ ii/, 1-(-' 1 ~ 1''' 1,,: ,./ : -- .,-,:: -"':· · 2__4 ,"--.•

I_;,,;_/~r-~, .
- -" - ---, , - .: , -- '
I :. :
~:-·~::t~§~1iB.§' ~o~ ~' ~- ~ ~·-~~--z _.J~:.. ~-; ;--'-··~~ ;,:.:~~~~~ ~:1 + . '
I ! I
1 , --- , , -- . 1 .6
'
1
~1-
i ,
·'
- · - • , t ::. + • ".:° ., , -- , ! '}' ~1/-f .
I
_/
11
i
-
-·
,
:
,
-· ~7 , :..-~ . I--+--
1 1 I
' '' ,
1
____. . 1 .2 1, , '.
•

- !-',+',_, 11
-·'-__,H"
.;. ,c.:._/ · . . , . 1__--J 1 --rr ':"""- · :'-- __/ 1-;. • L! 1__ . • _: - ,.f- 1 . -T-1 .-r· --;--:-1
~ :!--l-f',41111-'18 ~ . ·/:., v- ._, . . 1 · ·- 1 ' · · -· ·-- ·.' ·, --·- II>- ~1 - - , ,- : 1 1 il 1.-. . 1 · o.8i0Tl
1
0.4 .- +--~......
. -. , . ·-':-·AY ·- 11 -- 7- -- JI - .. ·--l - --- Tl;-~ -; . :'t". ,....;' -_ -, - __.., _ :- ~- 1, _ _ • • , --c rr~ ~ - --t -·- · 0.6 1· -'"-~ ..: -1 0.4
•- "l~f ·' ~·'I '~ ~,..If-:/ ~' ··, '' -- -·· · ,· _J_·· __ __ ' /1..·-·.-(;·. ~ ;_-. :_, . ., • l/__:' ?. ' ·:- :... .. j •_-, - :-·· r ,-, -:--;-:
- !I :1 . ~ ! "' . .v "' ! ~ . I ,' ,' ., 1, - ' - . - ..... *- i~;-; ~- ---:; , , .,_0.4i- - - :
0 .2
0 _2
«! 'J~ ·~ ; ·.;(/· \~~ .:{.J;~~ ~~~ C? ' -J:- ~~-~_j ~..=- ci- 1~J-;;_ ~k1eo1- ~· : - ~,, ·1,)~'<} t-l.1- -)_L'. I . o.3~- ~
,- o ~ Tt -- -
1
.- f·N 7 i~-?;"" . r) ,,<ryf"i. • ·. '' :· ~ '"" 1 ';'> <o '.O • ·i'<>-- " .~·- .~· 1 ~- · 1 . ~'t- 1 ·· v. ~ · 1 . , .1 0 24 ;
: : : ; V> !I ~1K ; ~ 1/'!~ /1 ·! ~ . . /. . I' 1;-1 I --' . :j>.· !~ · · .: 11 I i ": I '
0. 1 ~.
~I
yt. _ _ . _ _-- ·M
- . ~
-~
,c, _ . h-:>-'-C\~
I
- · =...- ~
_ Q.16 0'1
I
- .
. '
' ,, I
'
-:
' .
, • ,
' I: • -
·-
- - I- - -
- -
,-· · "
---. - -
·- -
-
_ ; _ ,..,,
..
- -
7
j-i- ' """' - . -·
' ,
'' ., I
.~_i·-. '
o 12.___
-:--· ...._ ,_,.....

~jot;~,' -j-r I :. . i.-: ~- ~~ ;-1J f ~ 1 : : -- ~- -- __ L _ _

11 / ~- ~- '- ·, '· .. .r:;· . . ·:\ :.. ~- '!:i:: - ~~; - :-~~~ - ~
,__ "'-- .......
0.04 :- "':: ' t:; I • lL. .i --, I\) J O o 1 1 J --. 0.04
.'"f-- , , , 0
, · ·· , ·.!:; ) - . .. -. :;'...J . , -, 0 _06 k,,_lm ~

0.02
'- -'-,-c,-1-/
1 : :, , 1
!- 1 ~--i--f-,\1
· !! ~ -.
".,/';
rT
~8~'4•'~>1~1....-:-
;_ I ,r·- ..... 1
'Jq~,-i'· ,~~~~~4
: :
·t ;, . ~ '. V l.r> ;. ~
1_• ,,
''.

',.!_ -
--
_ _,_ •
-1 • !

•
'"

/
-M-
---- -
. ~
-1
,
0
1 Q.
:J! l-<1--
•
0) ,
' L.__ • •

,
.
- -

f,
If'.-:.
J
' _I. -'
~,
,

•
I
,
I

'
l
'I
· -: 1
,
-_.
1 ·:
. ._, v
1 1! './li l ~ ,
~~-
.
1
:
o.04 : .
Q_03• ' .. ;
2
I
i
0.02
; ! I ~ c:::i '../. . ~.. ' 0 I ! . 6~ ,-7 ?,,.·:_-f~..,o , -'o - 0'·1-1-~
--. 01. . - ~A\:;, ~1 r ,- / . . ,_ I • t I' I Y! : I ' 0.02 4 .
:..-- : ; !'-61:_ V1 j 1; 1-' vl.--t : 1
• '"'· Ii '. -)('- ' . :-tr 1 , i i ' :..... •1 , , , 1 _,...; ~i · I '
0.01 0 .016 "-=::; 0 .01
:. : :-44,
r--- - ----:;
· .·· · ·::: · ·-· ·· ·- ,-1
J.. -
- --'--- '- -· -·
••· •
-,
a- -.. - .
/1--·
--
·- t · ~
' --- ,·
- - · .- -- ~ ·;o,~2- ··;
-

0.004
,
- 3
- I;'
=~ J ...
I J{;. . '
'/V1 / '
I
loo'. :A
1 ·---:

c-'-
.
. I
'

: -
I

'~
_., I
•

,_ '
•
'
i:" 2 §
- - ' - ~~ : §! ' ~ : ~ : .,, · ,~-
'
. . . ,. ._ ,
/

.
. +,:·,. . -· 8 _-. s - g;_ ~ ~ ~~ ~ ~
. Q .\J'VV
0006
'
0.004
:· ... _ '
;- -~ ! ,/ I
,,
...... .
. , -·
:._.,. I
-
--;----i:~:::i~.- ..... .
-.11
·r- -- ··- - . 1 --- . -·
-· -· - i/'
j I ; -
.. :I
., . ·~· fj ~ (:l; · M ,
~S1"'1 ~~ ·1 ~ - v'\- ·.- · · .
'/ - .... - . 1·- - - .-·
'
-·- !
, · r ··1
>-- ·o.004 .
--·:'
0.002 /T
, -;.>f'::'.,-f-'--,-/7-,:-°~ !/ • , -+-~. r_,. . ~1- · ~ 6-~ ' 0.002
r .,;/' rVJl~v
' :
V.-,.
;
. -:
-f• /~:-''C,/1-?:+,~' ~ L;.~_•.L.-.U:.. IC:O
' . .... ~ - - .- -·· - :
I

~ j /·~-~- ; "ri
I

·~<);
, t.'
. ~~i'<)· I -·_,, ~~:i
l

. ! .. . - - ~ -~ .i
0.001
0.001
0 400 800 1200 1600 2000 2400 2800 3200 3600 4000 4400 4800
Ent alp1e [kJ/kg ]
Fig. 15.2.6. Diagrama lg p - h pentru R718 (apa).
~----------------~------------------------ --·--- -- - - -- - - -- ________________,
 Capitolul 15: Procedee de racire II - lnstalatii
•
frigorifice 331

Tabelul 15.2 .7. ProprietaJile termodinamice ale apei la saturafie

Ternµ. Pres. Dens. Volum Entalpie Entalp1e Ciildura specifici cpicv Vite7a sunet V1sco1itate Conductivitate Tens. Temp
[' CJ [l~Pa I lie hid specific 1nas1ca 1nasica specific5 Cp terinica
supertic.
[kg/ml] vapon [kJikgJ [kJil<g K] [kJil<g K] [nlis] [)lPa s[ i. [W/m K] [' C]
[mN/m]
[ml;kg] I v I v I v v I v I v I v
0,01T 0.0006 1 999,8 205,98 0,0 2500,5 0,0000 9,1514 4.229 1,868 1.330 1401 409 1792, 4 9.22 561.0 17,07 75,65 0.0 1
5,00 0,00087 999,9 147,02 21.0 2509,7 0,0763 9.0236 4,200 1,87 1 1,330 1426 413 1519,1 9,34 570,5 17 ,34 74,95 5,00
10.00 0,00 123 999,7 106,32 42,0 2518,9 0.1510 8,8986 4.188 1,876 1,330 1448 417 1306,6 9,46 580,0 17.62 74.22 10,00
15.00 0,0017 1 999,1 77,900 62,9 2528,0 0,2242 8,7792 4.184 1,878 1,330 1467 420 1138,2 9,59 589,3 17,92 73,49 15,00
20,00 0,00234 998,2 57,777 83,8 2537,2 0,2962 8,6651 4,183 1,882 1,330 1483 424 1002, 1 9,73 598,4 18,23 72,74 20,00
25,00 0.00317 - .. n
001
..,. ~ 43,356 1f1A 0
•V.,, V
'1C:AC ')
:_,J"tV,J n 36..,"
V, IV 0, 55,."
n JO
. .""'
tt. IOJ
. ~ ~-

I.~~ I 1.330 1497 427 890,5 9,87 607, 1 18,55 71,98 25,00
30,00 0,00425 995,6 32.896 125,7 2555,3 0,4365 8,4513 4, 183 1,892 1,330 1509 431 797,7 10,01 615,4 18,88 71,20 30,00
35,00 0,00563 994 ,0 25,221 146,6 2564,4 0,5050 8.3511 4, 183 1,898 1,330 1520 434 719,6 10,16 623,2 19,23 70,41 35,00
40.00 0,00738 992,2 19,528 167,5 2573,4 0,5723 8,2550 4,182 1,905 1,330 1528 437 653,2 10,31 630,5 19,60 69,60 40,00
45,00 0,00959 990,2 15,263 188,4 2582,3 0,6385 8.1629 4, 182 1,912 1,330 1535 441 596,3 10,46 637,3 19.97 68,78 45 ,00
50.00 0,01234 988,0 12,037 209,3 2591,2 0,7037 8,07 45 4, 182 1,919 1,330 1541 444 547,0 10,62 643,5 20,36 67,95 50,00
55,00 0,0 1575 985,6 9,5730 230,2 2600,0 0,7680 7,9896 4,182 1,928 1,33 1 1546 447 504, 1 10, 77 649,2 20,77 67, 10 55,00
60,00 0.01993 983,2 7,67 46 251,2 2608,8 0,8312 7,9080 4. 183 1,937 1,33 1 1549 450 466.5 10,93 654 •3 21. 18 66,24 60,00
65.00 0,02502 980,5 6, 1996 272, 1 2617 .5 0,8935 7,8295 4, \84 1,947 1,331 1552 453 433,4 11, 10 658,9 21,62 65,37 65,00
70,00 0.031 18 977,8 5,0447 293,0 2526, 1 0,9549 7,7540 4.187 1,958 1,332 1553 456 404,0 11 ,26 663, 1 22,07 64,49 70,00
75,00 0,03856 974,8 4, 1333 314,0 2634,6 1,0155 7,6813 4,190 1,970 1,333 1553 459 377,8 11 ,42 666,7 22,53 63,59 75.00
80,00 0,04737 971,8 3,4088 334,9 2643, 1 1,0753 7.6 112 4, 194 1.983 1,334 1553 462 354,5 11 ,59 670,0 23,01 62,68 80,00
85,00 0,05781 968,6 2,8289 355,9 2651,4 1,1343 7,5436 4, 199 1996 1,335 155 1 465 333,4 11, 76 672.8 23,50 61,76 85.00
'
90,00 0.070 12 965,3 2,3617 376,9 2659,6 1,1925 7,4784 4,204 2,01 1 1,336 1549 467 314,5 11 ,93 675,3 24,02 60,82 90,00
95,00 0,08453 96 1,9 1,9828 398,0 2667,7 1,2501 7,4154 4,2 10 2,027 1,338 1546 470 297,4 12, 10 677,4 24,55 59,88 95.00
100,00F 0, 10132 958,4 1,6736 419, 1 2675,7 1,3069 7,3545 4,217 2,044 1,339 1542 473 281,8 12,27 679, 1 25,09 58,92 100,00
105,00 0,12079 954,8 1,4200 440,2 2683,6 1,3630 7,2956 4,224 2,062 1,34 1 1537 475 267,7 12,44 680,6 25,66 57,95 105,00
110,00 0,14324 951 ,0 1,2 106 461,3 2691,3 1,4186 7,2386 4,232 2,082 1,344 1532 478 254,8 12,61 681,7 26,24 56,97 110,00
11 5,00 0,16902 947,1 1,0370 482,5 2698.8 1,4735 7, 1833 4.240 2, 103 1,346 1525 480 243,0 12, 78 682,6 26,84 55,98 115,00
120,00 0, 19848 943,2 0,89222 503,8 2706,2 1,5278 7,1297 4,249 2, 126 1,349 15 18 482 232, 1 12,96 683,2 27,46 54,97 120,00
125,00 0,23201 939, 1 0,77089 525,1 27 13,4 1,58 15 7,0777 4,258 2, 150 1,352 151 1 485 222,2 13,13 683,6 28, 10 53,96 125,00
130,00 0,27002 934,9 0,66872 546,4 2720,4 1,6346 7,0272 4,268 2,176 1,355 1503 487 213,0 13,30 683,7 28,76 52,94 130,00
135,00 0,3 1293 930,6 0,58234 567,8 2727,2 1,6873 6,9780 4,278 2,203 1,359 1494 489 204,5 13,47 683,6 29,44 51 ,9 1 135.00
140,00 0,36 119 926,2 0,50898 589,2 2733,8 1,7394 6,9302 4,288 2,233 1,363 1484 491 196.6 13,65 683,3 30, 13 50,86 140,00
145,00 0,41529 921,7 0,44643 610,8 27 40,2 1,79 10 6,8836 4,300 2,265 1,368 1475 493 189,3 13,82 682,8 30,85 49,81 145,00
150,00 0,47572 917' 1 0,39287 632,3 2746,4 1,8421 6,838 1 4,312 2,299 1,373 1464 495 182,5 13,99 682, 1 31,59 48,75 150,00
155,00 0,54299 912,3 0,34681 654,0 2752,3 1,8927 6,7937 4,325 2,335 1,378 1453 496 176,2 14,16 681 ,1 32,35 47,68 155,00
160.00 0,61756 907,5 0,30709 675,6 2758,0 1,9429 6,7503 4,338 2.374 1,384 1441 498 170,3 14,34 680,0 33, 12 46,60 160,00
165,00 0,70029 902,6 0,27270 697,4 2763,3 1,9927 6,7078 4,353 2,415 1.391 1429 499 164,8 14,5 1 678,6 33,92 45,5 1 165,00
170,00 0,79 147 897,5 0,24283 719,3 2768,5 2,042 1 6,6662 4,369 2,460 1,398 1416 50 1 159,6 14,68 677, 1 3-1,74 44,41 170,00
175,00 0,89180 892,3 0,21679 741.2 2773,3 2,09 10 6,6254 4,386 2,507 1,406 1403 502 154,7 14,85 675,3 35,58 43,3 1 175,00
180,00 1,0019 887, 1 0, 19403 763,2 2777,8 2, 1397 6,5853 4,403 2,558 1,414 1389 503 150,2 15,02 673,4 36,44 42,20 180,00
185,00 1,1225 881 ,7 0,17406 785,4 2782,0 2,1879 6,5459 4,423 2,612 1,423 1375 504 145,9 15,20 671,2 37,32 41 ,08 185,00
190,00 1,2542 876, 1 0, 15650 807,6 2785,8 2,2358 6,5071 4,443 2,670 1433 1360 505 14 1,8 15,37 668,8 38,23 39,95 190,00
'
195,00 1,3976 870,5 0,14 102 829,9 2789,4 2,2834 6,4689 4,465 2,731 1,443 1345 506 138,0 15,54 666,2 39, 15 38,82 195,00
200,00 1.5536 864,7 0,12732 852,4 2792,5 2,3308 6,4312 4,489 2,797 1,455 1329 506 134,4 15, 71 663,4 40, 10 37.68 200,00
T=temperatura punctului triplu; F= temperatura de fierbere normala; l=lichid; v=vapori .

a m on ia c u\ li ch id, prin decantar e ,
datorita densitatii mai mari, In con-
densator, rezervor $i vaporizator.
Este ieftin $i accesibil ( 1 kg amoniac
costa de 5 ori m ai putin decat 1 kg
R22), avanta j care va cre$te p e masura
reducerii stocurilor de freoni actuali si
a utilizarii substitu en \ilor, mult mai
• costisitori .
In tabelu\ 15.2.6 sunt prezentate pro-
prietatile termodinamice ale amon iacu-
\ui la satura\ie, iar In figura · 15.2.5 es te
prezentata diagrama lg p - h.
• Apa. Ca agen t frigorific, apa pre-
zinta o serie de avan taje, cum ar fi:
are proprietati de tran sfer termi c ex-
cep ti onale; es te inofen siva fa\a de pro-
dusele supu se rac irii si fata de organis-
mul uman: vaporii de ap a nu sunt in-
fl amab il i sau exp lozivi; es te ieftina s1
accesibila.
in acelas i timp lnsa apa prezin ta si
importante dezavantaje, ca:
- presiur1ea de vaporizare, coresp u11 -
za toare temp eraturilor de lucru ca
agen t frigorific (5 ... 10 °C) este foarte
scazuta (cca 0,0 1 bar}, favorizand p a-
trunderea aerului In instala\ie $i necesi-
tan d o instala\ie suplimen tara, care sa
men\ina depresiunea necesara func \io-
- ..
nar11 ;
- volumul masic al vaporil or este
foarte mare, excluzand an trenarea \or
cu compresoare cu piston al tern ativ.
Aceste debite mari de vapori sunt ve-
hicu \ate cu compresoare c u Jet In in -
stala\i ile cu ejec tie , cu compresoare
termochimice In instalatiile •
c u absorb-
tie sau c u turbocompresoare;
- pur1ctul trip lu ridi ca t (ts = 0,0 1 °C ),
conduce la o aplicabi litate limitata (do-
n1eniu l climatizarii);
- vaporii de ap a absorb radiatiile in -
fr aro$ ii, contribuind la incalzirea atmos-
ferei.
'
In tab elul 15.2.7 $i In figura 15.2.6
sunt prezentati parametrii termodina -
mic i ai vaporilor de apa, la sa turati e si
diagrama lg p - h.
15.2.2. Agenfi intermediari
Sunt folositi. i n in stalatiile
. c u rac ire
indirecta, la care contactul age n\ilor
frigorifici cu m ediul racit poate avea
co r1 sec inte negative (in stalatiile c u a-
moniac). Ca age nti interm ediari se
fol osesc aerul , apa (la t > 0 °C) si
solu\iile de apa cu saruri min eral e sau
c u alcoo li (la t < 0 °C) . Temp eratura
de solidifi care a solutiei •
es te de-
pender1ta de concentra\ia de sare sau
alcool, p ana la a ting erea punc tulu i
eutec ti c.
Solutiil e de sare cu apa (sara muri)
utiliza te frecvent, folosesc c lorura de
calc iu (CaC l2}, c lorura de sodiu (NaCl)
si c lorura de magneziu (MgC l2). Sunt
ieftine dar in tirnp se depun, co ndu -
cand la obturarea tevi\or, $i au efect
corosiv. Pentru red ucerea aces tui elec t
Ii se adauga inhibitori de corosivitate.
Solutiile alcoolice, mai scL1rnpe dar
Iara depuneri , folosesc etilenglicolul sau
metanolul.
 332 ll - lnstala!ii frigorifice
15.2.3. Solutii pentru instalatii
cu absorbtie
lnstalatiil e c u absorbtie utilizeaza o
' '
solutie binara , un component fi ind me-
diul dizolvant (ab sorbant) al celuilalt
component, m a i volatil, care este a-
gen tul fri gor ifi c.
Dizolvantul trebu ie sa prezinte o
mare afinitate pentru fluidul fr igorific, la
temperaturi scazute, pentru a se reali -
za absorb tia '
acestuia in so lutie. Pe
'
masura ce temperatura solutiei creste,
afinitatea dizolvantului trebuie sa sca-
da, permitand e liberarea agentului fr i-
gorifi c din solut ie, in faza de desorb \i e.
Pentru a degaja vapori cat mai p uri de
agent fri gorifi c, trebuie sa existe 0 di-
feren\a cat m a i mare intre temperatu-
ril e de fierbere ale celor doi compo-
nenti.
Mai m ulte c upluri b inare au stat la
baza realizarii unor asem enea instalatii. '
J. Leslie a realizat in 1810 prima insta-
la\ie cu acid sulfuric - apa apoi, in
1859 , F. Carre a introdus cuplul apa -
amoniac iar, in 1945, soc ietatea Carrier
a utilizat solu\ia de bromura de litiu -
-
apa. In ultimii a ni s-au studiat $i alte
solutii (ex., metil amina - apa), dar si n-
gurele variante care s-au imp us sunt
'
cele bazate pe solutia apa - amoniac,
mai ales prin perfectionarile termodina-
mice aduse d e E. Altenk irc h in 19 13 si
pe solu\ia bromura de litiu - apa.
Cup lurile binare utiliza te prezinta
temperaturil e no rma le de vap orizare ir1-
dicate in tabelul 15.2.8. Se evidentiaza
diferen\ele de te mperatura intre vapori -
zarea normala a d izolvantului si a a-
gen tului fri gorifi c, de cca 133 °C la so-
lutia hidroa mo niacala si de 1 165 °C la
'
solu\i a BrLi - a pa. Daca la pri mu l c u-
p lu, i n urma fierberii se ob\ine un a-
mestec de vapori de am on iac si apa
(evident, amoni acul fiind mai volatil , va
vapori za, de preferin\a), la al doi lea
cup lu se ob\in, in urma fierberii, numai
vapori de apa.
Carac teri zarea starii term odinamice a
unei solu\ii b inare neces ita, conform
legii fazelor de ec hilibru a Jui Gibbs, 3
parametri . Alegand, de regu la, presiu-
nea p si temperatura t (sau er1talpia
masica h), pentru ee l de-al treilea se
fo loseste participa\ia mas1ca a unu i
componen t in solutie ~ (denumit, im-
propri u, concentra\ie).
Pe ntru solutia hidroamoniacala , con -
cen trati a este r aportata la age nttJI fri -
gorifi c (amo niacul):
'r> = GNH3 [%] (15.2.2)
GH 2o+ GNH3
La solutia Brli - apa, concentratia
este rapor tata la dizolvant (Brli):
Tabelul 15.2.8. Temperatura normala de vaporizare a componentelor
solutiilor binare utilizate In instalatiile cu absorbfie
T emperatura d e vaporizare (°C] la 1 bar
Solutia S imbol
' Di zolv <1nt
Apa - Amoniac H20 - NH3 100 (Apa)
Bromura de litiu - Apa BrLi - H20
( 15.2 .3)
unde G NH 3, GH;_-0, GarLi - masa de
amoniac , apa, bromura de litiu .
• Solutia de Brli - apa. Prezinta avan-
tajele utilizarii apei ca agent frigorific:
caldura foarte mare de vaporizare, pre-
siunea de vapori scazuta (rezulta pereti
c u grosime redusa), inofensiva, accesi-
bila, iettina.
Bromura de litiu nu este volatila, in -
cat prin fierb ere se ob\in vapori puri de
agent frigorifi c (apa).
Diferenta redusa dintre presiunea
maxima pc si cea minima po face p osi-
bila comasarea utilajelor componente,
asigurandu -se mai U$Or etansarea, re-
zultand o instalatie compacta ct1iar la
puteri frigorifi ce importante.
Dezavantajele datorate apei se refera
la necesitatea unei instalatii •
de mentine-
re a depresiunii (atat Po cat si pc sunt
sub presiunea atmosferica), la volumul
masic mare al vaporil or (conducand la
dimensiuni mari ale utilajelor) $i la limi-
tarea temperaturii de vaporizare la valori
peste punctul triplu (practic, to> 3 °C).
Bromura de litiu nu absoarb e apa
nelimitat , prezentand o limita de solu -
bilitate .
Solutia BrLi · apa este corosiva in
contact c u aerul , mai ales la tempera-
turi ridi cate. Se utili zeaza materiale ino-
xidabile, inhibitori anticorosivi si cons-
truc tii Speciale ale fi erba toru lui si ab-
sorb itorului .
La concentra\ii mari si temperaturi
scazute, Solutia Brli - apa cristalizeaza.
• Solutia hidroamoniacala. Prezinta
avantajele intro duse de amoniac: tem -
peratura normala de vapori zare sufic i-
en t de scazuta ( foN = -33,4 °C), Caidu-
ra mare de vapori zare, ieft in .
Printre dezavantaje men\ ionam:
- diferenta mica lntre temperaturile
normale de fierbere ale celor do i com-
ponenti, inca t prin fi erberea solu\iei re-
zu lta atat vapori de amoniac, ca t si de
•
apa.
- \in and seama ca agentul fri gorifi c
nu este pur, vapori zarea acestuia se
face pe un interval de ternperaturi , c u
atat mai mare, cu cat va conti ne ma i
rn ulta apa.
15.2.4. Uleiuri frigorifice
La instala\iile c u compr1mare meca -
Capitolul 15: Procedee de racire
A ge11t frigorific
-33, 4 (NH3)
1 265 (Brli) 100 (Apa)
nica, uleiul are ca principal rol lubrifie-
rea zonelor de contact ale pieselor
metalice in mi$care, cu cele fi xe , pen-
tru a d iminua frecaril e, evitand astfel
griparea lor. Diminuarea frecaril or con-
duce si la o micsorare a energiei con-
1 sumate pentru comprimare.
Uleiul partic ipa si la etan$area zonei
de inalta presiune, fata de cea de joasa
presiune a compresorului, la racirea
palierelor, pistoanelor, c il indrilor si a
supapelor. Tn plus, el antreneaza par-
ticulele solide, rezultate prin fenomene-
le abrazive si le elimina prin filtre de
ulei (prevazute c u site de 10 ... 40 rim).
Pentru a realiza aceste cerinte. uleiul
trebuie sa aiba anumite proprieta\i par-
tic ulare, cum ar fi : temperatura de con -
gelare cat mai coborata (inferioara
temperaturii minime din c ircuitul frigo-
rific); temperatura de aprindere si de
ardere cat mai ridicate; aciditate mine-
rala nula; sa nu contina apa si sa nu
fie higroscop ic ; sa aiba un con\inut ca t
mai redus de compusi parafin ici, pen-
tru a nu produce prec ipitatii si depuneri
la temperatura scazuta; sa fi e stabil si
sa-si pastreze poten\ialul de ungere
(viscozi tatea, presiunea) pe un do-
' meniu larg de temperaturi (negative si
pozitive). Nic i un ulei nu indepline5te
toate cerintele solic itate, cautandu -se
un com promis cat mai avanta jos.
Numeroasele p unc te ce trebuie unse
sun t la originea dega jaril or de caldura.
Pe masura ce tura\ia si raportul de
compresie cresc. temperatura la sfarsi-
tul com primari i creste. Solic itarea ter-
mica a uleiului poate fi importanta, ne-
cesitand un racitor de ulei, pentru ca
viscozitatea sa ramana in limite accep-
tabile.
Desi carac teristic ile constru c ti ve ale
pa lierelor compresoarelor c u piston
sau ale turbocompresoarelor sun t des-
tul de diferite, de la un model la al tul,
experien\a arata ca toate aceste com -
presoare func \i oneaza perfect la o pre-
siune eficace a uleiului de 2 ... 3 bar (a -
ceas ta presiune reprezentand di feren\a
d intre presiunea la refularea pompei de
ulei si presiunea la iesirea din palierul
considerat).
Daca solubi litatea unui agen t frigori -
fic in ulei creste ctJ presiunea si scade
cu temp era tura, solubilita tea uleiului in
agen\ii frigorifici depinde doar de tem-
peratura.
Cantitatea de ulei antrenata de va -
porii comprimati de agent frig or1fi c
 Capitolul 15: Procedee de racire II - lnstala~ii frigorifice

depinde nu numai de fluidul fri gorifi c, mi$Care alternativa , cu $Urub, centri- 100000 '
ci ~ i de presiunea $i temperatura de re-
fulare $i de tipul $i viscozitatea uleiului
fu gal); tipul de vaporizator (uscat, ine-
ca t); tipul de agent frigorific; conditiile
t 10000
5000
2000
\.

'\
\.
-

utili za t. Pentru limi tarea antrenarii de fun cti onare (temperatura de vapori -
0 1000
-
1

uleiului, se prevede un separator de zare, de refu lare si de conden sare, 500 e-3 b~\
ulei, in care acesta este recuperat $i presiunea de aspirare $i de reful are din ~ 200
I ~
returnat apoi in compresor . compresor). NE 100
Pe de alta parte, evoluti a viscozita\ii in momentu l actual sunt folo site ule-
- 50 Sb~
,,.....__
uleiului cu temperatura depinde de iuri minerale, parafinice sau naftenice.
.',"u,' 30 \ 1
cantitatea d e agent fri gorific dizolvat $i extrase din petrol , sau uleiuri sintetice. E 20 ! ? bar"-'

de presiune. in figura 15.2 .7 este pre-

-~
<1>

u 10 I ;I\~
~
I ,/
zentata dependen\a viscozitatii unui • U/eiuri minerale
<1> 10 baA
~
ulei cu R22 in func\ie de presiune $i Uleiurile parafini ce au o viscozitate N I ~
0 5
temperatura. Se constata ca, parado- buna. Nu sunt utilizate cu freonii care
u
<fJ 4
I 15 ba~
prez inta defecte de miscibilitate la
> 3
v-r---..
xal, in prezenta agentului frigorific , vis-
-40 -20 0 20 40 60 80 100
cozitatea uleiului cre$1e cu tempera- temperatura scazu ta (R22), mai ales Temperatura [°C]
tura , la valori scazute ale acesteia. pa- cand vaporizatorul este de tip inecat.
Fig. 15.2.7. Variatia viscozitatii uleiului
na la o valoare maxima avand, apoi, un Uleiurile naftenice au un punct cobo-
cu R22, in functie de presiune
comportament normal (scade cu cre$- rat de curgere (- -30 °C), fiind utiliza te
?i temperatura :
terea temperaturii). Dupa viscozitate, la numeroase aplica\ii. Prezen\a cerii
1 - ulei tara agent frigorific.
uleiurile frigorifice cele mai utilizate este insa deranjanta, mai ales in con-
sunt c lasate conform tabelului 15.2.9. tact cu amoniacul. , R22 la temperatura scazuta $i cu
Al egerea uleiului frigorific trebuie sa ' uleiurile minerale, dar viscozitatea $i
\ina seama $i de urmatoarele conside- • U/eiuri sintetice i puterea lubrifianta sunt mediocre.
ra\ii : tipul de compresor (cu piston cu Alchi l-benzenele sunt miscibile cu Nafteno-benzenele (semi sintetice)
· au o miscibilitate intermediara, intre u-
Tabelul 15.2.9. Clasa de viscozitate cinematica (ISO) a uleiurilor frigorifice
\ 1eiurile minerale $i cele alchil -benzen i-
utilizate in climatizare
1 ce. Vi scozitatea este mediocra iar sta -
Vi scozitatea Limita ' bilitatea termi ca medie.
Clasa de viscozitate Polialfaolefinele (PAO) prezinta o
medie la 40 °C lnferioara Superioara
ISO I serie de avantaje: punct de curgere
[mm 2/s] [mm 2/s] [mm 2/s]
15 13,5 16,5
I
foarte coborat, indice de viscozitate ri -
VG 15 1 dicat , excelenta stabilitate termica, ab-
VG 22 22 19,8 24,2 sen\a totala a cerii sau parafinei. Pre-
VG 32 32 28,8 35,2 1 zinta insa lacune de miscibilitate la
VG 46 46 41,4 50,6 j temperaturi scazute cu R22, in vapori-
VG 68 68 6 1,2 74 ,8 : zatoare de tip inecat.
VG 100 100 90 110 Amestecurile PAO + alchi l-benzene

Tabelul 15.2.10. Principalele uleiuri frigorifice, recomandate pentru regimul de lucru,

tipul de vaporizator ?i tipul de agent frigorific

T emperatura limita [°C]

Catcgoria de ul ci Tip ulei Vaporizator uscat Vaporizator lnecat
R11 ,R1 2,R113, R22 R134a R717 R11 ,R12,R113, R2 2 R1 34a R717
R114,R 500 R114 ,R500
Ulei minera l naftenic M obi l
-45 -45 - - -30 -30 - -
Artie 155; 300
Mobil, DTE 26 - 45 - - 40 - 30 - - - 40
-Ulei minera l parafini c -

Ule i semisintetic
(amestec ul ei minera l Shell 2212 -40(R500) -40 - - - - 50 - -2 5
+ a lc hilbe n zenic}
Ulei s inte ti c Mobil SHC 400
-45 -45 - - -70 -70 - -
alc hilben zenic Esso, Zerice S
Ulei si nte tic Mobil,
-50 - - -50 - - - -50
polia lfaole finic (PAO) SHC 200
Ule i s inte tic polialc hi- ELF
- - -45 - - - - -
~~lico l {PAG} PAG 244, 488
Ule i s intetic lcematic SW,
polio lesteric Castro! ELF, Planetelf
ACD , Mobil, -50 -50 -50 - - - - -
Arctic EAL
--
Am estec poliolesteric - 40 - 40 - - -35 - 35 - -
+ alc hilbe n zenic
334 II - lnstala~ii frigorifice Capitolul 15: Procedee de racire

au o miscib ilitate mai b una decat PAO
pure, pastran d punctul de curgere co-
b orat $i indicele de vi sc ozitate ri dicat .
Poti glicotii au un indice de viscozita-
te ridica t. Solubilitatea freonilor in a-
ceste uleiuri este redusa. In schimb,
miscibi litatea tor cu freonii este varia-
b " a· dupa· t;pul r1e r.or1 gt·1rnli Pro7inl i'i
II t 1..1 I ~ ~ I
ri se de corosiune $i sunt incompatibili
c u celelalte uleiuri.
Tendinta •
actuala este de a se utiliza
mai mult uleiurile sintetice.
Uleiurile sinteti ce de tip potialchilgli -
col (PAG) sunt miscibile c u R 134a, dar
·sunt foarte l1igroscopice. 0 solutie teh-
nica acceptabila o prezinta uleiurile es-
teri ce, deja utitizate , insa acestea sunt
scumpe $i disponib ile inca in cantitati
reduse .
•
In tabelul 15.2 .10 sunt prezentate
principalele uleiuri frigorifice, utilizate in
functi e de regimut d e lucru al vaporiza-
torutui $i de tiput de agent frigorific.
15.3. lnstalatii frigorifice
pentru cl1matizare
15.3.1. lnstalatii bazate pe
ciclul ui (fig. 15.3. 1). rea cab inelor avioanelor (fi g. 15.3.2).
Considerand caldura specifi ca Con- Avantajele sistemului: aerul compri -
stanta (uzual la un gaz ideal), cu T 1/T4= mat (starea 2) este fi e disponibit (se
=T2fT3 se obtine forma : preia de la compresorut motorului de
ac\i onare a avionutui), fi e pentru produ-
- c erea tui se consuma o cota infima din
1
COPs = T4 = 1 puterea de proputsie; racirea aerului
K- 1
'-'"-" • · • .._...._ ,, • . ......
(T3 - T4) -T3 •
-- - I comprimat (procesul 2-3) se poate rea-
T4 -1 liza cu aer rece , disponibit in cantitate
mare in mediut inconjurator; se reati-
I zeaza $i improspatarea aerutui din ca-
(1 5.3.2) I bina; poate fi asigurata $i presurizarea
I unde T 1, T2, TJ, T4 - ten1peraturil e ! cabinei.
absolute ale c ic lului (fig. 15.3. 1). T uratia
•
mare a turbinei si •
viteza ridi -
Functionarea reala este insotita de cata a aerului exterior in SC 1 conduc la
pierderi in procesele de comprimare $i dimensiuni rezonabile ale echipamen-
destindere (frecari), de existen\a unor tului, dar zgomotut ramane un incon-
diferen\e de temperatura intre mediile venient care face sistemul inutilizabil in
din SC 1 $i SC2, cat $i de pierd eri de apt icatii comerciale sau casnice.
fluid (neetan$eitati), astfel incat coefici- Utilizand si alte cicluri (Stirling, Erics-
entut de performan \a real este mu lt di- son - Claude), cat si alte gaze (azot, hi-
•
ferit de eel ideal. In plus. utitizarea ae- drogen. heliu), domeniile de apt ica\ii ale
rului ca agent de lucru conduce la di - cicturilor cu gaze se extind pentru tem-
mensiuni mari ale echipamentelor. peraturi de - 100 ... -260 °C (criogenie).
\ 0 aplica\ie interesanta, bazata pe un
cictu Brayton deschis, este utitizarea ! 15.3. 1.2 lnstala/ia
directa a aerului rac it p entru climatiza- : care utilizeazii destinderea
----------------~ i intr-un camp centrifugal

destinderea aerului comprimat ' ' 1'c / · Racirea unui gaz comprimat prin des-
tindere intr-un camp centrifugal a fost
Ciclurite supercriti ce, cu gaze , utiliza - ~ 'V\'v observata de G. Ranque in 1933 $i stu -
te, in special, pentru ob\inerea unor diata apoi experimental de R. Hilsch ,
temperaturi foarte scazute (in criogenia sc, @ fiind cunoscuta ca efectul Ranque-
tehnica), sunt aplicate ta lichefierea ga- Q) Hilsch.
~

ze tor. Pentru realizarea unor tempera- p ,..- Dispozitivul (fi g. 15.3.3) consta dintr-
T T •• K ---1 1---
turi mai aproape d e cea a mediului am- • •
\ un tub cilindric, prevazut cu un ajutaj
I
biant, intatnite in c limatizare, sunt utili- ! tangen\ial, o diafragma $i un ventil.
zate cicluri cu aer inc hise sau des- ' Aerut comprimat de stare 5 patrunde
@
00,,
CD
chise. in tub prin ajutajut tangential $i se des-
s~
•

tinde formand turbioane, avansand in

.--' .\ \j\'"·
' -"
15.3.1.1 lnstala/ia care utilizeazii '
tun gul tubului catre extr emitatea
ciclul Brayton-Joule . stanga, spre evacuarea controtata cu
, •
Func\i onarea are loc dupa ciclut • I ventilut de reg lare a debitutui .
Brayton-Joule (2 izentrope - 2 izobare); Straturit e de aer sunt separate
in exemplul din fi gura 15.3. 1 evolu\ia
are loc intre presiunile d e 7 $i 20,5 bar. 2 <l>c
lnstala\ia cuprinde compresorul K in ' 12 1 °C
(;£! @ (5\
_,
I • • • •
• • • •
care aerul este comprimat izen tropic sc,
•

(procesul 1-2), schimbatorul de caldura

- 38 °C
TQq
-;
..
SC1 , in care aerul comprimat ce deaza ..
ca ldura <Pc catre mediu (procesu l
CI ~ 16 °c .
..
..
T
- ®
..
izobar 2-3), turbina detentoare T, in ..
..
@)
..•
care aerul este destin s izen tropic (pro-
..
•
..
cesul 3-4) si schimbatorul de caldura ..
..
SC2, in care aerul prim e$le caldura <Po ..
..
de la mediul p e care it race$te, con- ..
... @ <l>ol CD
sumatorul de fri g (procesul izobar 4- 1). L _,1 ..: ... . .......... .... .......... ................ ... . .............. ....
•
•
/
Coeficientul de performanta al ciclu- L -V Fig. 15.3.2. Schema instalatiei utitizata
lui Brayton de racire (raportul di ntre e-
ta racirea cabinetor avioanelor:
fectul util <Po $i puterea neta consL1ma - Entrop ie [kJ/kg]
T - turbina; SC 1 - schimbator de cal -
ta pe cic lu Pcnet) este: b dura; TC - term osta t; <P0 - putere fri -
Fig. 15.3.1. Cictul de racire Brayton-Joule:
COPs = <Ai = <I-b - gorifica; <Pc - putere term ica de con-
Pc~, PK - Pr a - schema ins talatiei; b - procese/e densare; 1- aer tra tat; 2 - aer compri -
h, - h, termodinamice teoretice; mat ; 3 - aer raci t; 4 - aer destins; 5 -
K - compresor; T - turbi na; SC 1, SC2 aer de la compresorul instalati ei de
- schimbatoare de caldura; L - lichid; forta;
•
6 - aer exterior; 7 - aer evacuat
(15.3. 1)
V - vapori . ir1 atmosfera; 8 - c Jbina.
unde 111, h2, h3, h, reprezinta entalpi ile
 Capitolul 15: Procedee de racire II - lnstala!ii frigorifice 335

energetic : in imediata vecinatate a pana la starea 3' ' caldura cedata in • Calcu/ul termodinamic
r eretelui interi or al tubulLii aerul se aces \ proces fiind utili zata la suprain- al ciclului teoretic
incalzeste, iar in axu l tubului aerul se cal zirea vaporilor . in supraincalzitorul Pornind de la datele furnizate de con -
raceste . de vapori SIV (procesu l izobar 1'- 1 ") _ sumatorul de frig: puterea frigorifica so-
Oator ita fortei ce ntrifuge, aerul pe- Prezenta schimba toru lui de ca ldura licitata <ti0 [kW], natura si evolu\ia tem-
riferi c es te comprimat pe peretele tu - regenerativ conduce atat la o efi c ien \a peraturii agen tului intermediar (ts 1/ts2) $i
bul ui , preluand o parte din lucrul me- frigorifica mai mare, prin can titatea su- a agentului de racire (tw 1/tw2) se deter-
canic necesar comprimarii de la aerul plimentara de frig realizata, cat si la 0 mina parametrii termodinamici ai ciclului
destins din axul tubului , cantitatile ele- protec\ie spori ta a compresoru lui , teoretic, debitele si puterile aparatelor.
mentare turbulente de aer participand contra patrunderii unor picaturi de Cu ajutorul diagramelor de varia\i e a
astfe l la realizarea unor cic luri frigorifi - lichid in c ilindru _ La instalajiile de temperaturilor agen\ilor in vaporizator,
ce care au rolul de a pompa caldura putere mica se poate renunta la acest condensator si subracitor/ supraincalzi-
din straturile axia le in cele periferice. utilaj, investi(ia sup limentara nefiind tor, impunand ni5te diferenje de tem-
Se evidentiaza astfel, o diferenta de justificata de avan tajele introduse in peratura intre medii pe considerente
temperatura intre debitul de aer cald de functionarea
. instalatiei.
.
stare 6, evacuat la o distanta L= 500, Lichidul subracit este lamina! izen - '
prin venti l si ee l rece, de stare 7, e- talpic in ventilu l de laminare (reglare)
vacuat prin diafragma. Aceasta dife- VL, in urma acestui proces presiunea
renta de temperatura depinde de frac - scazand de la p c la po, starea finala 4 80
\ia de aer rece x, de geometria tubului fiind caracteri za ta de un amestec de
li chid si vapori _ Ventilu l de reglare de 601-----+I-+-- '- --l---\---11 5
(diametrul diafragmei d, diametrul si
lungimea tubului 0, L, tipul si diametrul tip termostatic menjine constanta dife- 40 t---1 --CY, ~+---+--t 10
aju tajului o) $i de parametrii t ermo - renta de temperatura intre cea a vapo-
dinamici ai aerului (temperatura t 1 $i rilor rezultati din vaporizator t 1 (suprain - 20 1--+--+ _.<- + --+--+---l 5
presiunea p 1 ale aerului comprimat, calziti cu 5 ___ 7 °C) $i cea de vapori zare
presiunea p3 a aeru lui destins).
-
to. In vaporizatorul V are loc deci atat
O f-=---_J__
0,2 0,4 0,6 0,8 1
..____.___ ,;__-1-->- x [kg/kg]
-In figura 15.3.4 si in tabelul 15.3. 1 vaporizarea freonu lui (procesul izoterm 20 t---+- - + - -t -- ,..<- - j
sunt prezentate performanjele si carac- $i izobar 4-1), cat si 0 supraincalzire
teri stic ile tubului Ranqu e- Hilsch. izobara a vaporilor (procesul 1- 1'), p e 40 ~+-H::;.;~--1---1
seama caldurii <I>o primita de la con - 2.tR 60 f---"""::::::l_ _L__.1_.J
15.3.2. lnstalatii bazate sumatorul de frig. Acesta poate fi pre- [K]
pe vaporizarea unui lichid zent direct, in contact c u vaporizatorul,
Fig. 15.3.4. Performafele unui tub
in varianta instalatiei cu vaporizare di-
Ranque-Hilsch, pentru t1 = 30°C,
15.3.2.1 lnstalaJii cu comprimare recta, sau indirect, prin agentul inter-
p1 = 7 bar ?i p3 = 1 bar:
mecanica de vapori mediar, la instalajia cu vaporizare indi-
dtR - diferen\a de temperatura realiza-
recta.
' ta pentru racire; die - diferenta de
15.3.2.1.1 lnstalatii cu o treapta Schema este completata de rezervorul '
de cornprimare de lichid RL si de filtrul deshidrator 0 _ temperatura reali zata pentru incalzire.
Sun! utilizate pentru realizarea unor
temperaturi de vaporizare to=-25 ... 30 °C,
folosind ca agent frigorific freonii sau . . . -. . -- . . . ZZZZZ2
- •
amon iacul.
Presiunea de vaporizare trebuie sa fie 4 '-. I
-
" (~ -- -y
/
" '
/"
,"'"1" <J
-3
i
superioara cele i atmosferice, iar cea de l - --\- - /l - I
I \
'-.;._! \___ \ - d _., 7 D
• •
condensare inferioara valorii de 16 bar. \. I J '
\
I
·,I \
I I r -.
Astfel, raportul de compresie este de • '' -
6 ... 8 la amoniac $i de 8 ... 10 la freoni. . . . - . "·""""· .·. - / . . .· .· . . . , " .- " " .· . ..· ..· 9'. _._, .,; , , , .· , , "
/ / / / . .· " .. ,
2/
in fi gura 15.3.5(a) este prezentata
schem a instalatiei cu freon , iar in
6 L :::::500 t <-
l)
1
5
figura 15.3.5(b) este reprezentat ciclul
Fig. 15.3.3. Schema functionala a tubului Ranque-Hilsch:
termodinamic, in diagrama lg p -h.
1 - tub ci lindric; 2 - ajutaj tangential; 3 - diafragma; 4 - ventil de reglare a
Compresorul K asp ira vaporii supra -
debitului de aer; 5 - intrare aer; 6 - iesire aer cald ; 7 - ie$ire aer rece .
incalzi ti de freon de stare 1", rezu lta\i
din sch imbatorul de caldura regenera-
tiv SRL/ SIV si ii comprim a adiabati c Tabelul 15.3.1. Caracteristicile unor tuburi Ranque-Hilsch (t1 = 20°C)
pana la starea 2, consumand pentru Tubul 0 d 0 Q P, 13 x
aces! proces puterea PK.
-In condensa torul C are loc, initial, [mm] [mm] [mm] (la p = 11 bar) [bar] [oC)
[m3/h]
racirea izobara a vaporil or supraincal-
ziti, refula\i de compresor pana la sta- 4 - 12 •5
rea de saturatie 2', dupa care acestia 1 4,6 2,2 1' 1 7,0 7 -25 -

conden seaza izoterm si izobar pana la -

11 -34
starea 3 . Aceste procese se desfasoa- 4 - 14 5 0,4
'
ra cu cedare de caldura (<P,-J catre me- 2 9,6 4,2 2,3 30,5 7 -28 0,3
11 -41 0,2
diu, prin intermediul unui agen t de ra-
.
c1re , aer sa u apa_
- 4 - 16 5
'
Freonul condensa t este subracit
3 17 ,6 6,5 4' 1 97,0 7 -33 -
11 -48
izobar in subracitorul de li chid SRL,

- - - - - - - - - -- - -- - - - - -
336 II - lnstala~ii frigorifice
teh11ico-economice se determin a tern -
p era tura de vaporizare to. temperatura
de condensare tc :;;i temperatura de
subracire tsR (fig. 15.3. 6). Restul para-
metrilor de stare (t, p, h, s. v) se deter-
mina c u ajutorul tabelelor si diagra-
melor termo dinamice.
- Debitul masic de vapori de freon
Orn, rezultati din vaporizator este:
Q
m
= <Po =
q h
<Po
h
[kg !s]
Om r - 4
unde <Po este puterea frig orifica totala
[kW], qom - puterea frigorifica masica
[kJ/kg] :;;i h - entalpia masica [kJ/kg].
- Debitul volumic de vapori aspirati
de compresor este:
~
Q =Om·Vr= (ni'/s)
qov
unde v1 · este volumul masic la starea
1' [m 3 /kg] :;;i qov - puterea frigorifica vo-
lumica [kJ/m 3 ].
Aceasta marime, dependenta de a-
gentul frigorific, determina dimensiunile
compresorului, pentru freoni obti-
nandu-se dimensiuni mai mari decat
pentru amoniac. Astfel , la instala\ii le de
putere mica :;;i medie se recomanda a-
genti cu puteri frigorifice volumice mici
IP I•
""(" 2
I paratorului de lichid. Uleiul, cu rol be-
" c
Olll{
•
I
10
. a
R •
4 le '>-----):-....:'~ 13
• lichid SR, se cedeaza caldura (<Pc si
I a
K vapori supraincalzi\i 2, la cea de vapori
h la\iile de putere mica, rolul subracitoru -
b •
Fig. 15.3.5. Schema instalatiei cu freon:
a - cu o treapta de comprimare;
b - ciclul termodinamic teoretic;
K - compresor; C - condensator; RL -
rezervor de lichid; SRL - subracitor de
lichid; SIV - supraincalzitor de vapori; D
- deshidrator; VL - ven til de laminare; V
- vaporizator; Tc - termostat; IP - inalta
presiune; JP - ioasa presiune; FL - faza
lichida; FG - faza gazoasa; AR 1 - apa
de racire; AR2 - agent racit. # •
Capitolul 15: Procedee de racire
(freonii}, pentru a nu complica con- denumita :;;i coefici ent de performanta
structia compresorului, a supapelor :;;i (COP), este:
a ventilului de lam inare; in schimb, la
instala\iile de puteri mari sau utilizate la E = COP = q,"'- = <I-ti ( 15.3. 9)
IF J. PK
ob \in erea unor temperaturi de vapori -
zare scazute, se recomanda agen\i cu Se eviden tiaza faptul ca prezen\a
putere frig orifica volumica mare (amo- subracirii lichidului (procesul 3-3') con-
niac). duce la o putere frigorifica (masica)
- Puterea teoretica consurnata de mai mare deci la o efi cien\a sporita.
compresor PK este: La instalatia cu amoniac (fig. 15.3. 7),
{15.3.3) PK = Qm·lt =Qn ·(h2·l11 )
1 [kW) {15.3.5)agentul intermediar sosit de la consu -
unde IK - lucru mecanic masic, de matorul de frig este racit in vaporizato-
comprimare [kJ/k g]. rul V, caldura preluata de amoniacul
- Puterea termica a condensatorului lichid servindu-i sa vaporizeze (proce-
<Pc este: sul 5- 1). Protectia compresorului K,
<Pc· =On1 ·qc=Om·(h2-h3) [kW] contra patrunderii picaturilor de lichid
( 15.3.6)
unde qc este puterea masica de in cilindru, se rea lizeaza prin separato-
condensare [kJ/kg] rul de lichid, SL, incat in compresor se
{15.3.4) - Puterea termica a schimbatorului aspira vapori satura\i de stare 1. Vapo-
de caldura regeneratiy <PsRL = <PsN este: rii de amoniac sunt comprima\i adiaba-
<PsRL =Oni·qsR=Orn (h3-h3) = <Pstv = tic in compresor (procesul 1-2), consu -
Om·qs1 =Orn·(h1"-h1) [kW] (15.3.7)mandu-se puterea PK. Deoarece indi -
unde qSR, qs1 sunt puterile termice cele de comprimare adiabatica x.
la a-
masice de subracire :;;i de supraincalzi- moniac, este mai mare decat la freon,
re [kJ/kg] temperatura vaporilor comprima\i t2 va
- Bilantul energetic al instalatiei este: fi mai mare. Limitarea acestei tempera-
<Po+ PK = <Pc [kW] ( 15.3.8)turi la cca 150 °C (peste aceasta va-
loare uleiul se descompune :;;i se gri -
- Eficienta frigorifica a instala\i ei (EiF).
peaza compresorul) face ca la amoniac
t s3 nu putem supraincalzi vaporii in as-
(oC) v pira\ia compresorului, protectia aces-
JP
•
tuia reali zandu-se prin prevederea se-
nefic in c ilindrul compresorului unde
diminueaza frecaril e, participa la racire
:;;i etan:;;are, este nedorit in schimba-
toarele de caldura unde inrauta\e:;;te
1' tran sferul termic. Re\inerea uleiului an-
Sv S[m 2]
V AR2 trenat de vaporii de amoniac refula\i
t + c din compresor se realizeaza in separa-
1 torui de uiei SU, de unde este readus
roe] t2 \ 2
l
in carter.
tw2 I in condensatorul C si• subrac itorul de
<PsR) catre mediul inconjurator, amonia-
cul trecand succesiv de la starea de
satura\i 2'. lichid saturat 3 :;;i, in final, la
b Sc S[m 2] cea de lich id subracit 3'.
t Considera\iil e prezentate la freon. re-
[°CJ SRUS IV ferit oare la cre:;;terea eficien\ei frigori -
fice, prin puterea frigorifica suplimenta-
4 ra realizata prin subracirea lichidului (e-
\
videntiata
•
in ciclul termodinamic din fi -
gura 15.3.7) raman valabile. La insta-
t 1'
lui este preluat de condensator, in el
'
avand loc tot procesul 2-3'.
SsR S[m 2]
c Amoniacul subracit este apoi lami na\
izentalpic (procesul 3' -4) in ventilul de
Fig. 15.3.6. Variatia agentilor
la instalatia cu freon in: laminare VL. La amoniac acest ventil
este de tip cu plutitor, regland debitul
a - vaporiza tor; b - condensator;
c - subracitor/supraincalzitor; de lichid ce alimenteaza vaporiza torul
(deci puterea frigorific .i a instalatiei), prin
1 - agent racit; 2 - freo n; 3 - agent
de ra cire; 4 - freon lichid; 5 - freon mentinerea nivelului constant al lichi -
•
dului in separatorul de lichid. In acest
vapori; Sv, Sc, SsR - suprafata vapori-
zator, condensator si subracitor. fel, in vaporizator va patrunde lichid
saturat (cu starea S}, imbunatatindu -se
 Capitolul 15: Procedee de racire II - lnstalatii frigorifice

tran sferul termic in timpul vaporizarii . - Puterea termica a condensatorului
• Calculul termodinamic al ciclului este:
teoretic este si milar celui prezentat la <[Jc= Qm.1/c = Q,,,·(h2-h3) [kW] (15. 3.1 4)
instala\ia c u freon . - Puterea termica a subracitorului
Oiagram ele de variatie a temperaturi- <PsR este:
lor agen\ilor in vapori za tor, condensa- <!JsR =Om·qc=Om·{h3-h3) [kW] ( 15.3. 15)
tor si subrac itor sun! prezentate in - Bilantul energetic al instalatiei este:
figura 15.3.8. <Po+PK =<Pc +<l>sR [kW] (15.3.16)
- Debitul masic de vapori de amo- - Eficienta frigorifica este :
niac rezultati din vaporizator este: q ( f)
E -~ - _'._Q_
( 15.3.2. 17)
Q - <lk, IF - I p
[kg/s] (15.3.10) K K
m -
(}Jm
15.3.2.1.2 lnstalat ii
puterea frigorifi ca masica q 0 m putand fi cu comprimare multipla
data de expresiile: Pe masura ce temperatura solicitata
qom - (1 -X4) {hrh5} =h 1-h.; [kJ/kg ] de consumatorul de frig este mai sca-
(15.3.11) zuta , trebuie realizata o temperatura de
unde X4, titlul vaporilor in punc tul A. vaporizare to mai coborata. Aceasta va
- Debitul volumic de vapori aspirati impune si 0 presiune de vaporizare po
de compresor Ov este: mai mica. Cum temperatura mediului
ambiant, care fi xeaza temperatura si
0 <!>
Ov =Om v, = - [m3/s] (15.3.12) presiunea de condensare tc si p 0 este
qOv constanta, rezulta ca raportu l de com-
- Puterea teoretica de comprimare primare va cre5te, depasind valorile
este: maxime recomandate (nm.1x=8 la amo-
Pk = Om.JK = Om·{h2- h 1} [kW] (15.3. 13) niac si 7l'm.u= 10 la freoni).
in aceste conditii. comprimarea a-
gentului frigorific intr-o singura treapta
con duce la un randament ener ge ti c
scazu t care influen\eaza direct capaci-
tatea frigorifica a compresorului (prin
randamentul volumetric redu s), pe de o
parte. si conduce la o temperatura de
supraincalzire a vaporilor comprimati
peri culos de ridicata, pe de alta parte .
Pen tru limitarea acestor inconveniente.
compri marea fluidului frigorific se reali-
zeaza in mai multe trepte inseriate. in -
sotite de raciri intermediare incat fie-
care aspira\ie a vaporilor sa se faca
de la o stare cat mai apropiata de cea
de saturatie.
Dintre instal a\iil e c u comprimare
multipla, cele mai utilizate sunt cele cu
2 trepte, cu care se pot ob\ine tempe-
raturi de vaporizare minime de -50 °C
(la amoniac) si -65 °C (la freoni).
in figura 15.3.9 se prezinta schema si
ciclul teoretic de functionare pentru insta-
latia cu freon, cu comprimare in 2 trepte.
Racirea izobara a vaporilor rezultati
din compresoru l de presi une joasa K JP

t[°C] v
2 ls 1

ls2
AM
to 1 - - - -- --4

FG

FL
SRL So S(m2]
a
3'

!["CJ~
c
VL SL 12
AM
5 <!> le !3
0 l w2
IP JP -"lJi>,
a
lw1

lg p
k
Sc S[mc]
2 t SR b

t[°C] SR
Pc
13

lw2 t3'
AR1
Po 5 lw 1
,'0
+,'

b
sJkJ!Kg K]
c
h lkJ/KgJ ~--------

SsR S[m 2 ]
.
Fig. 15.3.7. lnstalatia cu amoniac, cu 1 trea pta de comprimare: c
a - schema; b - ciclul termodinamic teoretic in diagramaT-s; Fig. 15.3.8. Variatia temperatu rilor
c - idem, in diagrama lg p -h: agenti lor, la instalatia cu amoniac, in :
K - compresor; SU - separator de ulei; C - conden sator; SR L - subracitor de a - vaporizator; b - condensa tor;
lichid; RL - rezervor de lichid; VL - ventil de laminare; SL - separator de lich id; c - subracitorlincalzitor;
V - vapori za tor ; FG - faza gazoasa; FL - faza lichida; AR 1 - agent de racire; , AM - amoniac; AR, - agent de racire ;
AR 2 - agent racit. AR 2 - agent racit.
338 II - lnstala!ii frigorifice Capitolul 15: Procedee de racire

este reali za ta prin injectarea partiala de On11 2 . 3

lichid proven it din condensator, laminat ...,.
..'
la nivelul presiunii intermediare, P,, in ..
ventilul de reglare VLIP. Desupraincal-
v KJp
5 '
...
.
K 1p c
1 1' ' ' I

zirea vaporilor este doar partiala (pro- ( ' 't>@ '

cesu l 2-2'), asigurandu-se o stare de M-£ (

i······®
6 ~o.~
•
' VL IP 3 ' '
;:::i
AR
U$Oara supraincalzire a vaporilor aspi- (Om2 - Om 1)
- • 4
rati in compresorul de presiune inalta VLJP -
K1P, pentru o protectie con tra patrun -
a RL - - -----
- - --- --
-
derii picaturilor de lichid.
-In diagrama se evidentiaza reducerile
T[K]
substan\iale de temperatura in refula-
k lg p
ril e compresoarelor (t2 , t3 ), comparativ 3• Pc
cu cea corespunzatoare unei compresii 3 [bar I k
intr-o treapta pana la Pc (t3•), cat si e- / Pi
Tc
conomia energetica realizata prin raci- 2 t3 '' \ 3X
rea interm ediara (echivalentul ariei ha- Po 4 ·' tc 3' ' '
pc '' 3•
surate din diagrama T-s). 1' '
Pentru realizarea unei comprimari du- 1 li
pi
ble se poate prevedea fie un singur
co mpresor, care functioneaza in 2
\ 6 ',
'

to , '
''
t2
trepte, fie 2 compresoare intr-o treap - Po ' ' ' ' ,1'
1'
ta, inseriate.
In cazul compresorului in 2 trepte,
s [kJ/kg K] h [kJ/k g]
presiunea interm ediara va fi , in reali- ' b c
tate, determinata de raportul fix (dat de Fig. 15.3.9. lnstalafie cu freon, cu comprimare in 2 trepte:
geometria compresorulu i) al ci lindreelor a - schema; b - ciclul teoretic de functionare, in diagrama T-s; c - idem, in
celor 2 trepte (fi g. 15.3. 10). De regula, diagrama lg p -h;
aceste compresoare au 3 sau 6 ci lindri KJP - com presor de presiune joasa; K1P - compresor de presiune inalta; C - con-
luc rand c u 2 (4) in treapta I-a si cu 1(2) densator; RL - rezervor de lic hid; VLIP - ventil de laminare de presiune inalta;
in treapta a II-a asigurandu-se un debit ' VLJP - ventil de laminare de presiune joasa; V - vaporizator; AR - agent de
••
volumic dublu in treapta de joasa pre- rac1re.
s1une.
desorbtiei. Ridi carea presiunii solu\iei sorul ui mecanic, producerea este mai
15.3.2.2 lnstalafii cu absorbfie de la cea la care are loc absorbtia va- facila (se obtine cu randamente mai
- In figura 15.3. 11 este prezen tata porilor pana la cea la care are loc de- mari) si deci mai ieftina. Utilizarea aces-
schema de fun c ti. onare a instalatiei '
fri- sorbti a lor se realizeaza cu pompa PS, tor instalatii este recomandata cand se
gorifice cu absorbtie, comparati v cu iar reducerea presiunii, in sens invers; dispune de un agent incalzitor deseu
cea a instalati ei fr igorifice cu compri - p entru reluarea ciclului , este realizata (abur de contrapresiune, condensat sau
• •
mare mecan1ca_ c u ventilul de laminare VRS. o resursa energetica secundara).
Aspira\ia :;;i refuiarea vapor iior de Similitudinea cu compresorui mecanic
agent frigorific in/ din compresorul me- (se realizeaza, si aici, toate cele patru c
canic sunt inlocui te de doua procese etape de functio nare: aspira\ia, compri-
IP IFCM
termochimice: absorbtia '
si
'
desorbtia . marea, refularea si destinderea) a con - ., - •
vaporilor in/ din mediul dizolvant. Aces- dus la denumirea acestui ansamb lu de
- .' - - - - - VR
te procese sun t insotite de tran sferuri utilaje {absorbitor' porn pa, fi erbator si JP
termice: catre m ediul exterior, in timpu l ventil de laminare) de compresor ter-
absorb\iei, si catre solutie, in timpul mochimic . Restul instalatiei c uprinde a-
v
celeasi elemente ca la instala\ia cu
Ow2/0w1 KT r - - -
comprimare mecanica: condensatorul I I
~

a; 7,o
02 0 33 0 • 5
C, ventilul de lam inare al agentului fri- I F ' c
/ I / I
~ 60
I 1 gorific VR si vaporizatorul V. Se disting
I
·- '
Q_ 5 0
0
r _ "' ~ -
ldY
~·
/
,,W-r-·· deci 2 c ircuit e: eel al solutiei binare di n
I
.
I
I
IP IFA
I
,. /
--- -
'
() ~ -~ / / ~
'
com presorul termochimic (intre absor- VRS
-
1 ' .
-

1 PS
- -- VR
I JF
0 - ~ / :. ~f(/
4,0
bitor $i fierbator) si eel al agentului fri - I
. ~-- //, / ,/
gorifi c din compresorul termochimic
I
I
3,0 ,04 1' , "'I ~'""' I
A • ,
v
w I
/ O' . / /
prin condensator, ventil de laminare,
25
' ~ / / I 0<:2
vaporizator si, din nou, in compresorul
L -
I
- -

I- / ~/-- ~
2,0 , , r-
Fig. 15.3.11. Comparatie intre instalatia
termochimi c . Aceste instalatii , cu pom-
1,5 ,,
/
'./: / I
frigorifica cu comprimare mecanica
/ / / v
pa de solutie, singura piesa in mi$care,
/, (IFCM) ;;i cea de absorbtie (IFA):
v /// sun t rnai fiabile $i si len\ioase. Energia
10 K - compresor; KT - compresor ter-
· 0,25 0,5 0 ,75 1,0 1,5 2,02,5 3,0 de actionare es te, in mare parte, sub
moc himic; C - condensator; VR - ven -
P 0 [bar) forma termica, p entru alimentarea fi er-
til de reglare; V - vaporizator ; F - ti er-
batorului, cea necesara pompei de so-
Fig. 15.3. 10. Dependenta pres iunii b ator; A - absorbitor; VRS - ventil de
lu\ie fiind neinsemnata. Desi, can titativ,
intermediare P ;, la compresorul in 2 reglare pentru solu\ie,; PS - pompa de
aceas ta energie termi ca este cu mult
trepte, de raportul cilindreelor solutie; IP - presiune inalta; JP - pre-
ma i mare deca t cea mecani ca . . .
?i de presiunea Po ?i Pc. s1une 1oasa.
(electri ca), necesara antrenari i com pre-
 Capitolul 15: Procedee de racire
0 compara ti e privind domeniile de
utiliLare ale in stalatiilor cu absorb\ie,
fata de sistem e le c u comprimare me-
can ica , tinand seama de costuri apro -
piate ale fri gului produs, este prezenta-
ta in fi gura 15.3.12.
15.3.2.2.1 lnstalatii cu absorbtie
in solutie Brli - apa
lnstalatiile, realizate ini\ial de firma
ARCLA-SERVEL pentru puteri frigori -
fi ce red use ( 10 ... 15 kW}, au fost extin -
se pana la 200 kW, fiind utiliza te pen-
tru clim ati zarea loc uintelor si birourilor,
producand simultan sau alternativ apa
rece $i ca lda. Ca ldura necesara fierba·
torului pentru desorb\ia solu \i ei este a-
sig urata, fie de un agent incalzitor
(abur , apa fierbinte}, fie prin arderea u-
nui combustibil.
Conceperea instalatii lor de puteri
mari (350 ... 600 kW), pr in realizarile
firmelor CARRI ER (c u doua corpuri ,
unul de inalta, iar celalalt de joasa pre-
siune}, TRANE sau YORK (c u unic
corp), le-au exti ns aplica\jile la climati-
zarea de confort a hotelurilor, spitale-
lor , supermagazinelor sau la c limatiza-
rea tehnologica din industria textila $i
ch imica .
in figura 15.3. 13 este prezentata schema
simplificata a instala\iei CARR IER. in
recipientul de inalta presiune (95 ... 100
mbar) sunt plasate fi erbatorul F $i
condensa torul C, iar in eel de joasa
presiune (8 .. .9 mbar) sun t plasate va -
porizatorul V $i absorbitorul A. in fier-
bator' prin aportul de caldura <Pp de la
agentul incalzitor, solutia de stare 0)
elibereaza vapori de apa, concen tran-
du-se in Brli pana la starea (2-;,) . Fier-
batorul este de tip inecat pentru a di-
minua corosi unea. Solutia fierbinte,
concentrata prin fi erb ere (Omsc), se
scurge gravimetric catre absorbitor,
racindu - se, in prealabil, in economizo-
rul E pana la starea (3) , prin schimb de
tO{ oCI
+ 10
0
-10
-20
-30
-40
-50
-60
-7 0-4-~-+-~t~-+~-+-~i---+-+-
10·2 10· 1 1 10 10? 103 104
q>0 [kW]
Cl Absorb[ie intr-o treap ta cu NH3· H20
D Absorbtie intr -o trcapta cu H20 -LiBr
0
CJ
Absorbtie in doua trepte cu NH3-H20
Comprimare de vapori R 11, R 12 in
turbocompresoare
D Comprimare de vapori NH3, R1 2.
' R22 intr-o treapta
Fig . 15.3.12. Domeniile de utilizare ale
instala\iilor frigorifice cu compresie
mecanica ?i cu absorbpe.
JI - lnstalatii frigorifice
caldura cu solutia diluata ce al imentea - lor prin care se scurg lichidele ca tre
za fierbatoru l (Omso). Prezen\a econo- absorbitor si vaporizator. Deoarece in
mizorului, prin diminuarea consumurilor vaporiza tor $i absorbitor presiunea
de agent incalzitor $i de apa de racire, este foarte redusa (cca 9 mbar) si orice
conduce la o efic ien\a sporita a in sta- presiune sup limen tara, hidrostatica,
la\iei. Vaporii de apa , rezultati in fi erba- datorata coloanei de lichid din aparat,
tor (Omo) cu starea (P) , condenseaza in ar ridica temperatura de vaporizare
C , ceda nd flu xul de caldura <Pcapei de (deci pe cea a apei de racire), aceste
racire, lic hidul rezultat, de stare (BJ , schimbatoare de caldura sunt realiza te
este destins in duza pana la starea (9) pelicular, asigurandu -se o recirculare
alimentand apoi gravimetric vapori za - continua a lichidului, c u pompele Ps $i
torul V. Aici, prin vaporizarea apei pe PA. Cristalizarea solu\iei este evitata
seama caldurii <Po primite de la apa din prin di luare (racordul 1), iar eventuala
serpentina, este realiza t efectul fri go- decristalizare se face prin alim entarea
rifi c al instalatiei. Vaporii de apa de sta- absorbitorului c u solu\ie fi erbinte (ra·
re QV din vaporizator sun! absorb i\i in cordul 2).
Brli, venita din fi erbator c u starea in 0 Varian ta firmei TRANE (fig. 15.3. 14)
solu\ia concentrata, prin cedare de cal- este mai compacta. Se eviden\iaza
dura (<PA) apei de racire. Rezulta 0 so- dep lasarea c iclului ca tre concen tra\ii
lutie diluata in Brli (Omso) de stare (5) mai mici, pe masura ce solu\ia se ra-
, care este recirculata cu pompa Ps ce$te, prin amestecarea solu\iei con-
(procesul 5-6), inapoi in fierbator prin centrate (starea (3)) c u solu\ie diluata
economizor (procesul 6-7). (starea 5), rezu ltand starea <3), evitan-
Diferen\a redusa de presiune, dintre du -se astfel cristalizarea in absorbitor.
fierbator - condensator si absorbitor - Func tionarea instalatiei se face intre
vaporizator (cca 90 mbar), permite eli- concentratiile 59,6 si 64 % $i presiunile
minarea ventilelor de laminare, caderea 9, respectiv 102 mbar.
de presiune este realizata prin dimen- Fierberea solu\iei se destasoara pe
sionarea corespunzatoare a conduc te- ecartul de temperatura 89/100 °C, cu
, VR
~5
w
I
I
I
I
I
I •
<!>A
4
,........._ _....._, E
'------j
® <J
Ps
Fig. 15.3.13. Schema instalatiei frigorifice cu absorb\ie in solu\ie Brli · apa (Carrier) :
F - fierbator; C - condensa tor; A · absorbitor; V - vaporizator; E - economizor;
0 - duza; Ps - pompa de solutie; PA · pompa de apa; VR · venti l de reglare a-
gent incalzitor; 1 - racord pen tru amestecarea solu\iei, 2 - racord de decristali-
zare; 3 - a a de racire; 4 - a a rece ; 5 - a ent inca lzitor.
 340 II - lnstala!ii frigorifice Capitolul 15: Procedee de racire

agent incalzi tor, fie abur cu presiunea
minima de 1, 1 bar $i presiunea maxima
de 1,85 bar, fie cu apa fierbinte cu
temperatura de 110 ... 150 °C. Vapori za-
rea se reali zeaza la to = 4,4 °C , apa so-
sita de la consumator fiind racita de la
12,2 la 6,7 °c. Apa de racire sosita de
'a •u·n· ·1 Me ·a- ,....; ... e ,..., + ~ - 29 A or-
1 \ I IUI U I V II V UI
parase$te absorbitorul cu 35 °C $i
condensatorul cu tw2 = 39,4 °C. In e-
conomizor solutia •
concentrata este ra -
cita pe ecartul 100/5 7 °C, asigurand in-
calzirea solutiei diluate de la 39 la 7 4 °C.
In conditii nominale (tw1= 29,4 °C;
tAA= 12,2/6,7 °C $i PABUR = 1,85 bar)
coeficientul de pertormanta al instala-
tiei Ei=0,6 ... 0,65 . Consumurile de ener-
gie termica (abur), electrica $i de apa
de racire, dependente de conditiile de
lucru (to, PABUR, tw1} $i de capacitatea
instalatiei, sunt prezentate in figura
15.3.15.
lnstalatiile cu Brli - apa sunt bine
adaptate la functionarea in sarcina
partiala in instalatiile de climatizare a
aerului, puterea frigorifica <!>0 putand fi
reglata continuu, intre 100 $i 10 %.
..
•
Cand necesarul de frig scade, debitul
de agent incalzitor se redu ce (fig.
racite. Debitul :;;i ten1peratura apei de 15.3 .17 este fi gural cic lul term odinamic
racire $i puterea consumata de pompe corespunza tor in diagramele p - h -~ si
raman neschimbate. p - 1 -~ .
Compresorul termochimic include
15.3.2.2.2 lnstalafii cu absorbtie absorbitorul A, pompa de solutie Ps, e-
in solufie apa - amoniac conomizorul E, generatorul de vapori G
Comparativ cu instalatia frigorifica cu :;;i ventilul de laminare a solu\iei diluate
tW I - 1 -i' \J absorbtie in soiutie Brli - apa, instaiatia IV'R :;,- .
cu absorbtie in solutie apa-amoniac are Solutia •
concentrata in amoniac din
un regim de presiuni mult diferit absorbitor (Omsc) este pompata $i in -
(Po= 1... 3 bar $i p = 12 ... 16 bar), condu- calzita in economizor pana la starea 7.
cand la utilaje individuale care necesita Aducerea ei la starea de saturatie 1'
spatii mai mari de amplasare. (epuizarea) se realizeaza in contact cu
Varia\ia de temperatura in timpul va- vaporii fi erbin\i de stare 1", rezultati din
1
porizarii agentului frigorific (apa-amo- I fierbatorul F.
niac) are implicatii asupra temperaturii Fierberea solutiei poate avea loc in
agentului racit. Pentru a reduce acest spatiul intertubular la fierbatoarele ori-
1 inconvenient este necesara concentra- zontale alimentate cu apa fierbinte sau
rea vaporilor de amoniac rezultati din in interiorul tevilor, la fierbatoarele ver -
fierbator, printr-un proces de rectificare. tical e, alimentate cu abur. In ultimul -
Consumurile de utilitati (energie termi- caz, solu\ia c urge pelicular, permitand
ca, electrica :;;i apa de racire) sunt mai formarea vaporilor :;;i circulatia lor as-
mari, insa, datorita temperaturilor de va- cendenta in spa\iul gol din axul \evilor .
porizare mult mai coborate (-20 .. .-25 °C Solutia •
diluata Omso, de stare 2' este
intr-o treapta :;;i -40 ... -60 °C in doua '~--------------~
trepte), se extinde domeniul de aplicatii
al acestor instala\ii (fig. 15.3.12). .c -
'.Y.Ol 2800
In figura 15.3. 16 este prezentata
schema instalatiei frig orifice cu absorb- :J
-
2700~'~"""1'--"c--'.d~_:_.,cl"""'~
L

.0
<(
15.3.15), in functie de temperatura apei tie in solutie apa-amoniac iar in figura
.-· .. -· ·· --····---- ------------------ ----·-. -.c
•
. IF •
. Fig. 15.3.14. lnstalatie frigorifica '
"'E
••
Al
• b :
• cu absorbtie in solufie Brli - apa,
I

I - •<ll
Q
tip Trane: • <(

a - schema;
I
2001----~--+---t-__,
b - cic/ul teoretic de fun ctionare; I
•• Ai - agent incalzitor; b
~ ~~sEc:---:
~:---:::;;__
~,~I~-:::-
~:--.,::;;.~~-:::--~,:::,~II
Ac - apa la consumator; 5 "•.
E OL---'-~~--'----'-~--'-
AR1 - apa de racire;
= ARI
5 6 7 8 9
AR 2 - apa racita spre consumator;
Ten1pera iura apei racite [''C j
C - condensator;
6 5 E - economizor; a
Ev - evaporator;
Om so 100
F - fierbator:
a A - absorbitor.
80
60
55 :; 60
.D /
100 50 "'
ill j
u 40
45 1---t--+-t--+--+--+--<8

:u
75
~
40
1" E
:J
<fl

§ 20
/y 111

..0 00 u
-0 35
-
E 50
11 40
~

L
30 0
<ll 0
O> 0 20 40 60 80 100
- 30
~
~
25
g 25 :J 20
Putcre frig orifica [ % ]
"'> 20
Q)
c
:J 15
-:J
c
ill
O>
15 b
<ll
"'~ 10 <ll
10 Fig. 15.3.15. Consumurile de energie
-
L
0.. :J
?i de apa de racire (a) ?i dependenta
8 <ll
L
5
Po ill
Q
puterii frigorifice de consumul de
0
5 E abur (b), la o instalatie cu absorbtie
ill
t- -5
in solutie Brli-apa:
3 -10 1-pABUR= 1,6 bar, tw1=32 °C;
1 II - PABUR= 1,9 bar, tw1 = 27 °C;
P 1 - instalatii mici, P2 -instala\ii mari;
Temperatura solutiei [°C]
Ill - cu economizor in sarcina partia la
b pana la 750 kg vapori/ 1.163 kW.
 Capitolul 15: Procedee de racire II - lnstala!ii frigorifice

racita in economizor, destin sa in ven-
ti lul de laminare VRS si introd usa in
absorbitor.
Zona de ep urare ZE rea lizeaza si o
prerectifi care a vap oril or rezulta\i din
fi erbator, printr-un schimb de caldura
(de la vapori la solu\ie) $i de masa (in
dub lu sens: vaporii condenseaza par -
ti al concentra ndu -se in amoniac , iar
soiu\ia se in calzeste si vaporizeaza
p artial inca t debitele masice raman
constante). Sc himbul de caldura din ZE
este intern, nefiind necesare raciri sau
incalziri din exterior. Pentru realizarea
unui contact cat mai intim intre vapori
si solu\ie, se ut ilizeaza o ump lutura din
inele ceramice sau metal ice.
Concentrarea vaporil or i n amoniac
este continua in coloana de rectificare
CR $i in defl egmatoru l OF. Oefl egma-
torul are ca scop con densarea par(i ala
a vaporil or in vederea ob\inerii unei
solu\ii (re flu x) care sa serveasca la
schimbul de caldura $i masa din CR .
Condensarea reflu xului R se realizeaza
prin Cedarea Caidurii <f>oF c atre Un
mediu exteri or de racire. in coloana de
rectificare au loc condensari succ esive
a le vapori lor si deci con centrarea !or in
amoniac, prin schimb de ca ldura si
m asa cu reflu xul R. Sunt prevazute
m ai multe eta je (2 .. .4), de regula, din
talere c u clopo\ei. Vaporii rezultati din
CR, c u stare a 1", sunt in fin al concen-
tra\i in defleg mator pana la starea 8 "
( (a·· = 0,997 ... 0, 999), rezultand debitul
Oma care intra in co ndensatorul C.
Schimbatorul de cal d ura SRL/SIV are nate la in sta la\i a fri gorifi ca cu
ca scop subrac irea condensatu lui (pro- ab sorb \i e in solu\ie Brli - apa. in pl us,
cesul 9- 10), in ve derea cre:;;terii puterii utili zarea compresoarelor cu jet im -
fri gorifice masice q0 m. plica : ava ntajele date de constru c \i a
Agentul frigorific este apoi laminat in simpla, ieftin a, Iara piese in miscare
VR si introdus in vapori zatorul V, unde deci o lipsa aproape to tala de uzura;
vaporizeaza pe seama caldurii r]J0 primi- dezavantajele sunt lega te de consu-
ta de la agentul racit. Cum puritatea nu mul mare de energi e de ac \ionare
este perfecta (exista inca 0,3 ... 0, 1 % (abur de lu cru) si de apa de rac ire.
apa), vaporizarea se face pe un interval Oomeniul de utilizare eel mai ind icat
de temperaturi de 2 ...4 °C, intre t 11 $i t 12. este eel al climati zari i (se prepara ap a
Vaporii rezultati sunt supraincalzi\i in rece CU fAR =5 ... 10 °C).
SIV (procesul 12- 13) :;;i apoi sunt ab- lnstala\iil e fri gorifi ce c u ejec \i e po t fi
sorbiti in solu\ia diluata, de unde ciclul rea lizate c u circ ui te inchise (se separa
se reia. c ircuitele apei rac ite si ale ap ei de
Eficien\a depinde in mod esen\ial de racire de c ircu itul agentului fri gorifi c si
temperatura de vaporizare (tab . 15.3.2), i d e a l ce lui d e antre nare, p r in
dar este influentata si de temperatura : suprafete de transfer de caldura) sau
apei de racire lw, sau de concentra\ iile ! cu circ ~ite deschi se (l ip sa suprafe\elor
1
solutiei. Pentru o func \ionare continua, de transfer d e caldura intro du ce
se impune ca intervalul de degazare avanta ju l apropi erii te mperaturi lor
Lis .;a -.;s
= ~ 5 %. fluidelor, d ar si dezavantajul legat de
in figura 15.3.18 sunt prezentate impurificarea c irc uitu lui de condensat
c onsumurile specifice de utilitati (agent al cazanu lui).
incalzitor, apa de racire, energ ie elec-
trical la o instala\ie c u absorb\ie in so- 15.3.2.3.1 lnstalatia teoretica
lu\ie hidroamoniacala cu o putere fr igo- (cu circuite inchise)
rifica <1>o= 1 163 kW si func \ionare intr-o in figura 15.3. 19 sunt prezentate
treapta. schema si ciclul termodinamic teoreti c
coresp unzator. in vaporiza toru l V are
15.3.2.3 lnstalaJii cu ejec/ie
Pot func\iona cu orice agent frigori fic,
h
dar singurele care s-au impus sunt cele
cu vapori de apa (apa fiind atat agentul
frigorific cat si eel de antrenare).
Avantajele :;;i dezavantajele utilizarii
ap ei ca agent frigorific au fost m entio-

Omo

CT
s·
I - - - - OF - - - I
I I
I
G
I a
I
~- T ········ ···~

AR

Fig .15.3.16. Sc hema instalatiei frigorifi ce cu absorbt ie i n solutie

apa-amoniac, i ntr-o treapta t9 =t5
G - generator de vapori; F - fierbator; E - economizor; VR S - ventil de reglare pen- b
tru solu\ ie; A - absorbitor; Ps - pompa de solutie; C - condensator; RL - rezervor Fig. 15.3.17. Ciclul termodinamic teoretic
de lichid; SRL - subracitor de lichid; SIV - supraincalzi tor de vapori ; VR - ventil de al instalatiei frigorifice cu absorbtie in
reglare; AG - agent racit; Ai - agent incalzitor; AR - apa de racire; CT - compresor solutie apa-amoniac - ciclul instatatiei in
termochimic; OF - deflegmator; CR - coloana de rectificare; ZE - zona de epurare. coordonate M:, (a) ~ i p-t M
 II - l n stala~ii frigor ifice Capitolul 15: Procedee de racire

loc vaporizarea agentului frigorifi c (apa) 1 densa\i in condensatoru l C (procesu l

in contact c u s~ rp e ntina prin care cir-
c ula apa sosita de la con sumatorul de
frig care, cedand fluxul de caldura <Po.
se raCe$te de la tAR1 la tAR2. Recircula-
rea continua a apei nevaporizate, cu
pompa P2, impiedica acumularea unei
coloane de lichid $i, deci, men\inerea
presiunii de vaporizare po dorite. Vapo-
rii reci de apa Omo (starea 9) sunt as-
pira\i in camera de aspirajie a ejecto-
rului E. Ai ci se produce o depres iune,
prin destinderea puternica a aburului
de antrenare Om, in ajutajul conver-
gent-divergent (de tip Laval) al ejecto-
rului (procesul 1-2), incat aburul capata
viteze supersonice.
Amestecarea debitului de vapori as-
piraji Omo cu aburul destins Om (proce-
sul 2+9=3) se finali zeaza in gatul ejec-
torului. In continuare, printr-un transfer
continuu de energie cinetica in energi e
potenjiala, amestecul de vapori este
comprimat (scade viteza $i cre$te pre-
siunea, ca in figura 15.3.20), pana la
presiunea din condensator Pc (procesul
3-4).
Vaporii refulati din ejector sunt con-
Tabelul 15.3.2. Dependenta eficientei
1 fuzorul ejectorului), incat aceste proce-
4-5), prin cedarea flu xului de ca ldura ( 15.3.19)
<l>c catre apa de racire.
0 parte din condensal (Omo) este la-
minat, in ventilul de reglare VR (proce- c u h 1, h2 , h3 , h~ entalpii le masice (fig.
sul 5-8), pana la presiunea Po din vapo- , 15.3.2 1); k=17u 11c grad de perfecjiune
rizator , reluand ciclul de producere a al e jectorului , c u valori 0,6 .. .0,65;
frigului prin vaporizare (procesul 8-9). 'JD - randamen tu! destinderii, respectiv,
Restul de condensat Om este pompat al comprimarii .
d e porn pa P 1 p ana la presi unea Coefi cientul real de ejec\ie u1 - 0,33,
p 1=4 ... 5 bar (pro'cesul 5-6) $i introdus in deci consumul rea l de abur este de
generatorul de abur G. Aici, prin prelua- 4,5 ... 5 ori mai mare decat eel teoretic.
rea fluxului de caldura <l>c, are loc pre- Se poate defini astfel un ran dament
incalzirea 6-7 $i fierberea 7- 1, aburul termodinamic T/ T al ejectorului (tab .
saturat produs alimentand ejectorul E. 15.3.3):
15.3.2.3.2 lnstalatia reala 11r = ~ = r( to.P1.tc) (15.3.20)
(cu circuite deschise)
a,
• FuncJionarea reala a ej ectorului valoril e foarte scazute fiind cauzate, in
Datorita ireversibilitajii proceselor principal, de procesul ireversibil de a-
termodinami ce $i a construc\iei ejecto- mestecare a debitelor de abur.
rului , in procesele reale intervi n o serie
de pierderi (la amestecarea debitelor •Schema reala a instalaJiei {fig. 15.3.22)
de vapori, la destinderea aburului de Vaporizatorul V $i condensatorul C
antrenare in ajutajul ejectorului, la com - sunt de amestec , fara suprafa\a de
primarea amestecului de vapori in di -
se (fig . 15.3.21) conduc la un consum
mai mare de abur de antrenare decat
in procesul teoretic.
I
I

cu temperatura de v aporizare,
Marimea inversa a consumului spec i-
la instalatiile frigorifice cu absorbtie
fic de abur de antrenare este denumita
in solut ie hidroamoniacala
coeficient de ejectie, u.
Temperatura de a
CIF u = 2 == 0 ,,,,, [ kg vaporiaspirati ]
vapori zare to [ 0 C] T[KJ
a Q,, kgaburdeantrenare
k
0 ... - 10 0,63 ... 0,58
-20 ... -30 0,53 ... 0,47 (15 .3. 18)
-20 ... -50 0,40 ... 0,33 Dupa unele transformari coeficientul
de ejec\ie se poate calc ula cu expresia:
--- 1
4 -- -2

0 s[k J/kg·KJ
b
~ ~8
£
~
~
~ N
·0
·~
'tl 6
OJ
.s
D OJ
D
·a;
0.
ro
:2 4
- 1 ::i
:;
2 .0
ro
:.0
0
Q)
m2
c - 130
c s[kJ/kg KJ
::i
·u;
Q)
I
- 100_ Fig. 15.3.19 lnstala!ii cu ejeqie :
a:: 0
-50 a - schema teoretica; b - ciclu/ ter-
'----~--~-1--.,---.,-- ,---,

~ 10" ~0° -10" -20° -30° -40° -50° -GO' -70 -60 -40 -20 0 modinamic in diagrama T-s; c - idem,
Ternperatura de vapori1rire t,, ["C] Temperatura de vaporizare [°C] In diagrama h-s;
G - generator de vapori ; E - ejector; V
a b
- vaporiza tor: C - condensator: VR -
Fig. 15.3.18. lnsta latia figo rifica cu absorbtie in solutie apa-amoniac, intr-o treapta: ventil de reglare; P , P:o - pompe de
a- consumurile specifice; b - domeniul de functionarc; apa; AA - abur de antrenare; VA va -
1- absorbitor si condensator racite in seri c: 2 - absorbitor $i condensator racite pori aspira\i: AR 1 - apa de racire;
in paralel; 3 - tempera tura minima de incalzire; 4 - temperatura apei de rac ire. AR 2 - apa racita_
----------------~
 Capitolul 15: Procedee de racire II - lnstala~ii frigorifice

separare a fluidelor in con tact. Apa de racire, incalzita de la fw1 la turnul de racire TR, de la acesta re-
Deb itu l de apa rece 01111, cu ternpe- t\\'2 prin preluarea fluxului de ca ldura luandu-se circuitele de abur (OrnAB) $i
ratura lARt, de la consuma torul de fri g <Pc. $i condensatul forma t se colectea- de apa de racire (Omw). Pentru com -
CF, este pulverizat in V. Aici, datorita za in bazinul de condensat Be . 0 rela - pensarea debitului de vapori Omv an-
presiunii po create de ejectoru l princi- \ie sim ilara cu (15.3.21) poate fi scri sa tr enat de Ep aces\ debit este returnat
pa l Eµ, o parte din apa Omv vaporizea- $i pentru determinarea inal\imii de 1 in BAR.
za, preluand caldura necesara </>o de la montare a condensa torului He. Astfel , in schema este prevazuta $i bateria
restul de apa Om1 - Omv, care se ra- aceste instala\ii, cu montare barometri- de vacuumare BV. Aceasta asp ira aerul
ce$te. Diferen\a mare dintre ca ldura la- ca, sunt amp lasate in aer liber, pe o $i vaporii necondensa\i din C $i ii eva-
tenta de vaporizare (I 1,) si cea sensibila platform a si tu ata la cota Ho - 10 m 1 cueaza in atmosfera. Cum raportul op-
!<j 1 ~\t) conduce la un d ebit ~e vapori • (He< Ho). Exista $i montari nebarometri- tim de comprimare (intr-o treapta}, de
U mv foarte m1c (pentru .j/=5 C, Omv - i ce, ren untandu-se la bazinele desc hise 8 ... 8,5, este dep3$it de B/ pc , este rea-
0 ,0 1 Om1}. • BAR $i Be de la sol. 1 lizata o comprimare in doua trepte,
Apa racita, cu temperatura lARr- to, : Pompa P2 trimite condensatul atat la I utilizan d doua ejectoare auxi liare EA 1!;)i
este colectata intr-un bazi n deschis generatoru l de abur G (in prea labil , 1 EA2 $i un condensator intermediar Ci.
BAR, de unde este preluata c u pompa printr-o statie de tra tare cat $i la sn in instala\ia intr-o tr eapta apa este
P 1 $i retrimisa consumatorului de frig .
1
OmAB
Tinand seama de depresiunea po din
V, pentru a nu se inunda vaporizatorul
cu apa din BAR, se impune amplasarea
8~ 1-:-
Omlwl

acestuia la o inal\ime Ho, data de rela-

\ia:
p g ·/1 0 +po=B+AP [dbar] (15 .3.21)
unde B este presiunea barometrica lo-
cala; g - accelera\ia gravita\iei; L1p - ca- B G
t:'"
p,
A

derea de presiune in conduc ta de lega- <l>G/f

tura V-BAR.
Vaporii reci aspira\i de ejectorul prin-
cipal Ep c u ajutorul aburului de antre-
nare destins in ajutajul acestui a, sun t
comprima\i pana la presiunea din con-
densator pc. Aici, in contact direct c u
apa de racire. are loc condensarea a-
mestecului de vapori.
Be
Fig. 15.3.22. Schema reala a instalatiei frigorifice cu ejectie,
cu montare barometrica:
CF - consumator de frig; V - vapori zator; BAR - bazin apa rece,; Be - bazin con -
densat; C - condensator; Cl - condensa tor intermediar ; Ep - ejector principal;
EA1, EA2 - ejectoare auxiliare; BV - baterie de vacuumare; G - generator de va-
pori; ST - sta\i e de tratare; TR - turn de racire; P 1. P2, P3 - pompe apa, A - aer;
Ac - apa de completare.

Tabelul 15.3.3. Variafia randamentului termodinamic al ejectorului

cu temperatura de vaporizare to, presiunea aburului de lucru p1 ,
cu temperatura de condensare tc

p1 to Valorile l(T
0
pentru le [ c]
[bar) [oc) +25 +25,5 +30 +35
llm l 5 0,2204 0,222 1 0,2260 0,2264
Fig. 15.3.20. Funqionarea corecta 8 0,2 149 0,2 178 0,2248 0,2262
a ejectorului: 2 10 0,2 102 0,2135 0,2229 0,226 1
D - duza (aju taj); C - camera de aspi- 12 0,2035 0,2075 0,2207 0,2257
ra\ie; G - gat ; Dr - camera de compre- 15 0, 1911 0, 1968 0,2146 0,2236
sie (difuzor). 5 0,2 158 0,2 179 0,2242 0, 2262
8 0,2095 0, 2 125 0,2216 0, 2256
4, Orn+Omo 4 10 0,2038 0,2072 0, 2185 0,2246
~-~-'------.J - 12 0, 1964 0,2007 0,2 158 0,223 1
15 0, 1832 0,1891 0, 2082 0, 2 194
5 0,2 129 0,2 151 0,2225 0,2257
o/ 8 0,2063 0, 2093 0 ,2 193 0,2245
1/ 4 6 10 0,2001 0,2038 0,2 158 0,223 1
1\ - 12 0, 1926 0, 1970 0,2 128 0,2211
-h._. . -i~ /.3
2 -\-"1 15 0, 1790 0, 1848 0,2045 0,2166

x 0
-
I
-11
2'

i - s[kJ/kg·K I
5
8
0,2 109
0, 2040
0,2 130
0,2070
0,2212
0,2176
0,225 1
0,2234
~s, :> ,\·.:, .1 8 10 0, 1976 0,2014 0,2139 0,22 18
Fig. 15.3.21. Functionarea real a 12 0, 1898 0, 1943 0, 2 105 0,2195
_______ -~-e~je_c_t_
o_ru__l_
u_i. _ _ _ _~ 15 0, 1763 0, 1823 0,2021 0,2147
 II - lnstala!ii frigorifice Capitolul 15: Procedee de racire

raci ta cu 2 ... 3 °C. Pentru o racire pe un folosesc vaporizatoare $i condensatoa- La baza teoretic.a a efectului de racire
ecart de temperatura mai mare se uti- re compartimentate, apa alimentandu- Peltier $i-au adus contributii deosebite
lizeaza instala\ii in mai mul.te trepte. Se le in serie, gravimetric. Ejectoarele pot Altenkirch (pentru cuplurile metalice) $i
fi dispuse in paralel, lucrand cu rapoar- Joffe (pentru semiconductoare).

lirg]-=- . Jc--~-t---+--+-+---t- ,.-t- - 1

te de comprimare din ce in ce mai mari Un modul termoelectric se compune
sau incruci$31, cu rapoarte de com- dintr-o alternanta de doua conductoare
primare aprop iate, deci recomandate diferite, asociate in serie prin pun\i din
4 prin consumul mai mic de abur de an- cupru (fig. 15.3.24) $i o sursa de cureni
f---f'-.:;t--~;:---i---t-,~,r-i~..f--ri10
trenare. 1 continuu. 0 sudura se incalze$te, de-
3 15
~-+---''l"--oe-i-~-+--f--Y"'--.1.£--.,.i..<:~20 Consumurile de utilitati ale unei in- l gajand fluxul de caldura <Pc la tempe-
stala\ii frigorifice cu ejec\ie se pot de- ratura Tc, cealalta se race$te putand
termina din nomograme (fig. 15.3.23). I prelua fluxul de caldura <Po la tempera-
tura To.
8 6 4 2 20 25 30 35 [oCJ 15.3.3. lnstalatii bazate Fenomenul are urmatoarea explica-
p 1[barJ tw2 pe efectul Peltier tie: sub ac\iunea campului electric, e-
a lectronii liberi tree de la un nivel de e-
[1/4, 187kJ] in 1934, Peltier a constatat ca, intr- nergie la altul, in zona de contact a ce-
~ '\ ~
800 1·CJ un circuit compus din doua conduc- lor doua materiale diferite. Trecerea de
~ 10 toare diferite, sudate la capete $i tra- la un nivel superior de energie (+) la al-
·u
~
600 12,5 versate de un curent continuu, apare o tul inferior (-) elibereaza energie supli-
•<U 15 mentara producand incalzirea. Cand
g. 400 diferen\a de temperatura: o sudura se
race$1e iar cealalta se incalze$1e. La trecerea se face de la un nivel mai sca-
E
::i
(/) 200 schimbarea sensului curentului se in- zut la un nivel mai ridica t de energie,
c:
verseaza si punctele reci $i calde ale necesarul suplimentar de energie este

0
0
0 2 4 6
Consum abur [kg/4 . 187 kJJ
b
Fig. 15.3.23. Consum ul de abur ~i de
apii de racire la instalatiile cu ejectie:
a - nomograma pentru determinarea
consumului de abur (la 1, 163 kW), in
functie de presiunea aburu/ui p1, tw1
temperatura apei racite la ie$irea din
vaporizator, tAR2 $i temperatura apei
de racire la ie$irea din condensator,
tw2; ex: pentru p1 = 4 bar, tAR2= 10 °C
$i tw2=27 °C, rezulta un consum de
abur de 2,2 kg/1, 163 kW ; C - con -
sum de abur (1 000 kcal);
b - nomograma pentru determinarea
consumului de apa de racire in
func/ie de consumul de abur $i de
diferenta de temperatura a apei de
racire in condensator (Lltll'); ex: la un
consum de abur de 2,2 kg/I, 163 kW
$i Litw=5 K, rezulta un consum de
apa de racire de 460 1/1, 163 kW.
cikuitului ..
8 10
Tc
'E
Fig. 15.3.24. Schema unu i modul
de racire prin efect Peltier:
E - sursa de curent continuu; 1 -
materi al cu nivel superior de energie;
2 - material cu nivel inferior de
energ ie; To = temperatura ridi ca ta.
l
preluat din afara, incat locul de contact
Se raCe$te.
Redus la materiale conductoare, I
acest efect devine mull mai important 1.
prin utilizarea semiconductoarelor, mai
ales cand acestea prezinta adaosuri do-
noare sau acceptoare de electroni liberi.
Utilizandu-se aliaje de Sb2Te3 (antimon-
telurid) $i Bi2Te3 (bismuttelurid) s-au ob-
tinut diferen\e de temperatura intre cele
doua suduri, LIT = Tc - To = 60 °C.
De$i realizeaza o putere frigorifica re-
dusa, cu o eficien!a de cca 5 ori mai
mica decal la sistemele cu compresie
mecanica, tolu$i. simplitatea, fiabi lita-
tea ridi cata $i posibi!itatea reg!arii tem-
peraturii dorite fac utilizabila aceasta
instalatie, mai ales cand se solicita, si-
multan sau alternativ, $i efectul de in-
calzire.

'
i'
II. lnstalatii lrigorilice
'

Capitolul 16
Elemente componente ale
instalatiilor lrigorilice
'

~\~:·~~
~ ~~·~~::-/>.
~~~~;i~~
,;fi~·
•. :i~f'

~l{tt:'.;::'.::4;~~
.......
,:. :;i:••.w' • '"'J.;r.j',l\
-;·~· ,.·.~·.
;:.~.... : ~···'r~l:,'~\.=.

>%~~;;\~\
 Capitolul 16: Elementele componente ale instala~iilor IL lnsta~a!ii frigorifice

Elementele esen\iale ale une i ins ta- da\ii mai usoare. unde: d este alezajul c ilin drului [m];
latii fri gorifice sunt: compresorul, con- _; Compresoarele rotati ve pot avea I - c ursa pistonului (m]; N - numarul de
densatorul , ventilul de laminare si va- comprimarea: cilindri.
porizatorul. Pentru o fun ctionare sigura - in terioara, prin varia\ia volumului La compresoarele ro tative cu lame-
si efic ienta ele sunt completate de a- spatiului de comprimare (compresorul ' le, cilindreea reprezinta volumul general
paratura auxiliara si de cea de reglare cu rotorul rostogolitor c u lamela culi- de lamele, la o rotatie a rotorulu i. La un
si com anda. santa in stator, compresorul Wankel si compresor monocelular (§ 16.1.2.2.);
compresoru! cu !amele c ulisante in ro-
n(0 2- d 2 )
16.1. Compresoare tor); C=
4
./ (1 6. 1.2)
- exterioara, la care rotorul produce
Compresorul aspira vaporii de agent doar transportul gazului, comprimarea unde: D este alezajul statorului (m] ;
fri gorifi c rezultati din vaporizator la o realizandu-se in momentul Jegarii com- d - diametrul rotorului [m]; I - latim ea
presiune Pa. corespunzatoare conditiilor presoru lui la re\eaua exteri oara (suflan- comuna a statorului si a rotorului [m] .
de functionare solici tate de consumato- ta de gaz, c u rotor profil at); f n cazul compresoarelor elicoidale:
rul de fri g, ii combina si i i refuleaza la - mix ta, realizata, parti al, din varia- C= cf!·I [m3] (1 6. 1.3)
o presiune m ai rid icata in condensator \ia volumului si. partial, prin comprim a- unde: d este diametrul rotoarelor [m] ; I
Po incat sa permita condensarea !or, in re exterioara (compresorul elicoidal). - lungimea rotoarelor (m].
concordanta cu temperatura mediului • Debitul vo lumic baleiat 0 ..., repre-
ambiant. 16.1.2.1 Marimi caracteristice ale zinta cilindreea realizata intr-un interval
compresoarelor volumice de timp . fn 1s:
16.1.1. Clasificarea Marimile caracteristice sunt de or-
compresoarelor din geom etri c, mecanic , frigorific si ca- 1 0 . = C ·!}__ 60 [m 3/s] (1 6. 1.4)
litativ.
Procesul de comprimare poate fi cu n - rotatia arborelui, rot/min
realiza t i n compresoare: mecanice, ter- 16.1.2.1.1 Caracteristici geometrice Cilindreea orara:
m ochimice $i c u jet (ejectoare). Sunt date de alezajul cilindrului, O vh = C ·n ·60 [ m 3/h J (1 6.1. 5)
Ultimele vari ante au fast detaliate la cursa pistonului , numarul de cilindri si La compresoarele elicoidale, impor-
instalatiile cu absorb tie, respectiv. e- viteza de rotatie (la compresoarele al- tanta este viteza periferi ca , Lf.
jectie (§ 15. 3.2. 2 si 15.3.2.3). ternati ve) si de diam etrul statorului , la-
n·d ·n
Compresoarele m ecanice su nt de \imea lor, numarul de celule formate in- U=-- [m/s] (1 6. 1.6)
tipuri foarte diferite, evolutia !or conti- tre stator si rotor de lam elele culi sante
60
nuand inca. Dupa principiul de functio- si viteza de rotatie (la compresoarele Debitul vo lumic baleiat,
nare, acestea pot fi : volumice $i ro todi- rotative).
namice. La compresoarele elicoidale, carac- O. = Ad 3 ·j__n_ (m3/s] (1 6. 1.7)
d 60
La compresoarele volumice m isca- teristi c ile geometri ce sunt in func \ie de
rea gazului are Joe intr-un cilindru, sub diametrul rotoarelor, lungimea lor si tu - c u A - constanta in func\ie de tipul de
actiunea unui piston. Compresia vapori- rati e. Aceste caracteri stic i geometrice compresor (monorotor, birotor), de dia-
lor se face, fie prin deplasarea rectilinie- sunt: cilindreea; debitul volumic b ale- metrul rotorului, de unghiul de infasu-
alternativa a pistonului intr-un cilindru iat ; debitul masic de fluid aspirat. rare a surubului si de forma lobilor.
orizontal sau vertical, la compresoarele • Cilindreea C este volumul baleiat • Deb itul m asic de flu id Om depinde
alternative, fie prin rotatia pistonului de piston, intre cele do ua puncte moar- de con di\iile de functi onare a compre-
(rotorul) intr-un ci lindru (statorul), la te, in timpul unei rota\ii a arborelui. sorului, fiind determinat de debitul vo-
compresoarele rotative. Compresoarele Pentru compresoarele alternati ve, lumic si de volumul masic al vaporil or
rotodinamice deplaseaza gazul sub se determin a c u rela\ia: de agent fri gorifi c, in aspira\ia compre-
aqiunea fortelor centrifuge dezvoltate de sorului , vA [m3fkg]:
C = nd2 ·f·N
un rotor cu palete, iar comprimarea se 4 (1 6. 1.1)
realizeaza prin transformarea energiei
cinetice in energie poten\iala. Aceste Tabelul 16.1.1 . Clasificarea compresoarelor volumice
compresoare sunt denumite si compre- TIP Conceotie si cons tructie Mod de comorimare
soare centrifugate sau turbocompresoare.
•<U
Cu simplu sau Fara carter - orizon tale Compresie simpla
> dublu el ect verticale
Cu car ter deschis -
16.1.2. Compresoare volumice ~
c Compresie simp la
:::i >... Cu simplu efect
(_)~
Cu carter inchis - verticale
fn tabe lul 16.1. 1 sun t prezentate c ro sau etaiata
tipuri le de compresoare volu mice. .8 Q)
Cf)>... Ermetice Compresie
·- ro
Compresoarele alterna tive orizonta- O.u Cu simplu elect Motocompresoare simpla
le, pri mele utilizate, fii nd lente, grele si :::i - ~
OE Semiermetice sau etajata
cu dimensiuni mari , au l ost , treptat,
inloc uite de cele ver ti ca le, cu carter Cu spa\iu variabil Cu comanda Verticale
inchis, mai rapide si mai performante. exterioara sau orizontale
Compresie simp la
Compresoarele rotative , in locuind Cu piston Motocompresoare
•<U Semiermetice
miscarea sacadata a p istonului in cilin- > rostogolitor verticale
::J ·.;:;
dru, de la compresoarele alternative, u!':l Cu palete Ermeti ce sau orizon tale
cu una de rotatie, au o constructie ct'.
Cu comanda orizontale Compresie simpla
foar te ec hil ibrata, un mers mai silen- .8 Q)
Cf) >...
·- ro Cu surub exterioara si/sau supra-
\ios, incat pot lucra cu tura\ii ridicate, O.u
conducand la deb ite (puteri frig orifice) :::i - ~ (elicoidale) Sem iermetice orizontale alimentare
OE Ermetice sau verticale
mari , la dimensiuni mai reduse si fun-
IL lnstala!ii frigorifice
[kg/s]
16.1.2.1.2 Caracteristici mecanice
Rezulta din functionarea compre-
sorului si din anal iza diagramei de
functionare. A cestea sunt: presiunea
medie indi ca ta; lucrul mecanic indicat;
puterea indicata; puterea efectiva.
Compresia flui dului are loc simi lar,
in compresoarele alternative sau rotati-
ve, caracteristicile mecanice se deter-
mina cu ace leasi metode, cu rezultate
asemanatoare.
Diagrama indicata a compresorului
cu piston altern ativ, in condi\ii teoreti -
p[bar]
C B
pc
D
po -
VM
-jl
-j
"O
{ Po
Fig. 16.1 .1. Diagrama indicata
a compresorului cu piston
cu mi ~ca re alternativa:
VA - volu m aspirat, VM - volum
mort, PM 1 - punct mart inferior , PMS -
punct mort superior, d - alezaj
cilindru , I - cursa piston.
p[bar]
C B
pc -
G
Fig. 16.1.2. Presiunea medie
indicata P m; ?i lucrul mecanic
indicat L., la un compresor
cu piston alternativ.
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
ce, arata varia\ia presiunii fluidului p 1 in
(1 6. 1.8) func\ie de pozi\ia pistonului in ci lindru
(Fig. 16. 1. 1).
Cand pistonu l termina cursa de
aspiratie , in punctul mort inferior PM 1
(starea A), cilindrul este umplut cu
vapori , la presiunea de aspiratie p 0 .
Pistonul incepe cursa de compresie
(supapele de aspira\ie si de refulare
sunt inchise), volumu l vapori lor scade
pe masura ce presiunea lor p 1 creste.
in punctul B, cand se atinge presiunea
de condensare. se deschide supapa
de refulare si vaporii comprima\i sunt
evacuati. Evacuarea se incheie in
punctul C (punctul mort superior PMs).
cand supapa de refulare se inchide. in
cilindru exista un spatiu neparcurs de
piston, care conduce la un volum mort,
VM. Necesitatea lui, din considerente
mecanice, face ca aspiratia sa se faca
cu intarziere, din punctul D, dupa des-
tinderea vapori lor din spa\iul mort,
cand se deschide supapa de aspira\ie.
• Presiunea medie indicata Pm; re-
' prezinta presiunea medie din cilindru,
in timpul unei rota\ii a arborelui. Cu ea
A se poate echivala lucrul mecanic indi -
ca t, reprezentat de aria ABCD , c u cea
VA V[m3) a dreptunghiului HEFG, mai usor de
determinat (fig. 16. 1.2).
• Lucrul mecanic indicat L; este
energia care trebuie data pistonului
pentru a-I deplasa cu cursa /, invingand
for\a vaporilor existen\i in cilindru .
L;=PmJA [J/ciclu] (16.1.9)
unde A - suprafa\a pistonului [m2].
• Puterea indicata P; este
p - L, n
,- 60 [W] (16.1.10)
• Puterea efectiva Pe
in realitate , compresorul functio-
neaza ca in figura 16. 1.3, de la o pre-
siune mai mica de aspira\ie Po - L1p 0 ,
pana la o presiune mai mare in refula -
re Pc + L1Pc , L1p 0 si L1Pc fiind necesa-
re la invingerea iner\iei si frecarilor din
supape. in plus, puterea furniza ta ar-
borel ui compresorului trebuie sa invin -
E ro
£
t
0.
.2'
po
A
p o-Ci Po D'
Vlm ]
a b
Fig. 16.1.3. Functionarea reala a compresorului cu piston alternativ:
a - diagrama indicata reala. b - ciclul termodinamic real.
ga si frecarile din lagare, biela, mani -
vela si segmen\i - cilindru, incat pute-
rea efecti va, consumata de compresor,
este mai mare decat cea indicata:
Pe=P,+PF [W] (16 .1.11)
unde PF este puterea de frecare,
data de rela\ia:
PF=PF· Ov [W] (16.1.12)
cu PF - presiunea de frecare avand
valori de (0,4 ... 0,6)· 10 5 N/ m 2 la com -
presoarele in echicurent si de
(0 ,2 ... 0,4)· 10 5 N/m 2 la cele in contracu -
rent.
16.1.2.1.3 Caracteristici frigorifice
Acestea sunt: puterea frigorific a
bruta ; puterea frigorifica masica; pute-
rea frigorifica volumica; produc\ia frigo-
rifica specifica.
, • Puterea frigorifica bruta <PoK este
! cea dezvoltata de compresor, fiind de-
1 term inata de carac teristici le sale geo-
metrice (debitul volum ic baleiat) cat si
de caracteristicile termodinamice ale
1 fluidului , de condi\iile de lucru si de
· randamentul volumic al compresorului ,
I care conditioneaza volumul real aspi-
: rat. Se masoara in W.
I Este data de construc tor sub forma
de tabele sau diagrame. la diferite con-
di\ii de lucru. Pentru compararea per-
forman\elor, lnstitutul International al
Frigului (l lF) a propus con ditiile de re-
ferin\a (normale) prezentate in tabelul
16.1.2.
• Puterea frigorifica masica %m
raporteaza puterea frigorifica bruta la
debitul masic de agen t frigorific:
_(/JOK
qom=--
[J/kg] (16.1.13)
Om
• Puterea frigorifica voiumica q0 v
reprezinta caldura absorbita de 1 m 3
vapori aspira\i:
(/)OK
1 qov=-- [J/m3] (16 .1.14)
Ov
• Productia frigorifica specifica K
raporteaza puterea frigorifica bruta la
puterea indicata sau la cea efectiva,
0
~i
po
6
h - [kJ/kg]
3
 348 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
•
II. lnstala!ii frigorifice

obtinand:
•
COP = <PoK 17 , = O vn
- produc\ia frigorifica specifica indi - (16. 1.17) Q, (16. 1.1 9)
Pc
cata:
Aceasta marime poate fi determina- Din nomogramele prezentate in
K, = <P oK
P, (16 .1.15) ta cu valori instantanee sau. cumulate figura 16.1.4 se pot determina randa -
pe o perioada de timp (sezoniere), de mentele volumice la compresorul alter-
- productia frigorifi ca specifica e- exemplu: 1 an. nativ $i eel cu $Urub, in func\ie de ra -
fectiva : • Raportul de compresie n rapor- portul de compresie n. La compresorul
teaza valoarea presiunii de refulare PR cu $Urub, T7 v apreciaza doar pierderile
K. = <PoK
(16.1.16) la cea a presiunii de aspiratie pA: de debit cauzate de scurgerile interne
P. de gaz, deci are valori mai mari.
![ = {JFl
16.1.2.1.4 Caracteristici calitative (16. 1. 18) Randamentul mecanic T/m raportea-
Acestea sunt: coeficientul de per- za puterea indicata la cea efectiva:
forman\a; raportul de compresie; ran - • Randamentul volumic 1)v denumit P,
damentul volumic; randamentul meca- $i grad de livrare a compresorului, a- T/m =- (16.1.20)
Pc
nic; randamentul indicat. preciaza scaderea debitului aspirat de
• Coeficientul de p erformanta COP compresor, in conditii reale, prin exis-
numit $i eficienta frigorifica E.;1 rapor- tenta spa\iului mort, a laminarii vapori- ' • Randamentul indica t, T) ;, compara
teaza efectul frigorific realizat <PoK la lor la curgerea prin supapa de aspira- puterea teoretica cu cea indicata. Pu -
puterea efectiva consumata de com - tie, a supraincalzirii vaporilor in aspira- terea teoretica de lucru mecanic
presor Pc pentru a obtine acest rezul - tie $i a pierderilor de gaz prin neetan - masic, teoretic, de comprimare adiaba-
tat: seitati.
• •
Asttel: tica lk (diferenta de entalpii intre refula -
re hr $i aspira\ie ha) $i de debitul masic
Tabelul 16.1.2. Condifii normale de functionare a compresoarelor (dupa llF) de vapori aspirati in compresor: I
Temperatura
I Plh = lk Q,n = (h,- h. )· Q, (W] (16.1.21)
agentului frigorific I VA
Grupa T emperatura T emperatura Domenii I
in $tutul de aspira- '
Se obtine astfel:
de vapori zare de condensare de utilizare •
tie in compresor
(oCj [oCJ [oCJ (16 .1.22)
' I -25 +20 +40 Agen\i
11 -25 +20 +40 halogena\i
• Puterea totala consumata de mo-
•
111 -5 +20 +40 (Freoni) 1 torul de antrenare a compresorului, Pr .
IV +5 +20 +45 : este apreciata de randamentul transmi-
• v -25 - 10 +35 '' siei de la motor la compresor:
VI - 15 0 +35 Amoniac P.
T/• =-"- (16.1.23)
VII -5 +5 +40 Pr
VIII +5 +15 +40 cu valoarea subunitara la transmisii
:x -40 - 25 +35 romnrosjo
t-' '-'
"'-J ••
;n
'-' ' ' ' elastice (prir1 curele) $i egal cu 1 la
x -40 -25 +5 mai multe transmi sii rigide (prin cupla directa).
XI -40 -25 - 15 trepte Obtinem
•
astfel:
XII -30 - 15 Compresor [W] (16.1.24)
+5
XIII -30 - 15 - 15 booster
16.1.2.2 Tipuri constructive
de compresoare volumice

1' 00
T]v 0 ,90
- 'l v
1,00 16.1.2.2.1 Compresoare
cu piston alternativ
0 ,90 Pentru puteri fri gorifi ce reduse
0 80.
'
0,70
- 0,80
(pana la 40 kW) se utilizeaza compre-
soare ermetice (capsulate). Montate
0,60 . - impreu na cu motorul, intr-o carcasa e-
0, 701--- t--- -+-- - - t --+-- -+-- --l
0 ' 50 - tan$a construita din doua parti sudate,
demontarea lor in vederea unei depa-
0 ,40 - 0,60 ,___+~--+-----<---+- --+---<
nari se poate realiza numai in uzina.
0,30 - Rotorul motorului este montat direct pe
0 ' 50 - --+----+- -1----+----+- - -l
0,20 - arbore, fiind scaldat de vaporii aspirati,
0, 10 - -
asigurandu-i astfel racirea. In figura
0,40
• •
• '
' • •
'
' ' 2 4 6 8 10 12 16. 1.5 este prezentat un compresor er-
1 2 3 4 5 6 7 pc/po meti c,. c u pi ston alternativ, realizat de
.
pc/po UNITE HERMETIOUE.
a b Precizia de fabricatie a acestor
Fig. 16.1.4. Randamentul volumic, in functie de raportul de compresie rr compresoare este foarte mare. Pisto -
pentru amoniac, la tc = 35 °C: nul nu are segmen\i , deci jocul piston
a - la cornpresorul alternativ; b - la compresorul cu $Urub. - cilindru este mic (4 ...6 ~tm ), etansei -
zarea realizandu -se prin filmu l de ulei
TI . lnstala!ii frig orifice
existent intre cilindru si piston. Circuitul
frigorific este montat in uzin3, con s-
tructorul garantandu -1 o perioada inde-
lungata.
Etan $eitatea fata de exterior este
totala $i garantata Iara limita, fiecare
compresor erm eti c fiind testat in uzina.
Cum toata durata sa de fun c \ionare
uti!izeaza ace!a$i u!e!, acesta trebuie sa
fie de lunga durata (curat , Iara apa,
compu$i parafinici sau aer).
Un model recent ii constituie com-
presorul erm eti c cu rotorul motorului
carcasat, realizat de firma FRIGOPOL.
Carcasarea rotorului, printr-un inveli$
de 0,2 mm cromnichel, separa etan$
circuitul frigorific de eel electric, incat o
eventuala defec \iune a motorului nu
afecteaza circuitul frigorifi c. Bielele
sunt montate astfel incat permit dis tri-
buirea cilindrilor pe acela$i plan per-
pendicular p e arborele cotit, incat
func\ionarea , cu doi sau trei cilindri, se
realizeaza fara vibra\ii $i Iara zgomot.
Statorul motoru lui ramane la exterior,
nervurile prevazute pe el asigurand
astfel 0 buna racire.
Compresoarele ermetice cu piston
alternativ sunt realizate, in special,
pentru freonii clasici R 12 $i R22 sau
pentru in locuitori ai acestora (R 134a,
amestecurile R404a $i R407c), cat $i
pentru noi fluide ca propan, izobutan si
chiar amoniac.
Constructia lor $i a echipamentelor
de masurare $i siguranta sunt conce-
pute pentru un anumit fluid, incat uti-
lizarea altor fluid e implica modificari ale
acestor echipamente.
Compresoarele ermetice nu dispun
de posibilita\i de reglare a puteri i
frigorifi ce, aceasta putand fi variata
doar prin oprirea - pornirea compreso-
/ 6 4 Compresoarele semiermetice cu
/ 5
/ 8
7
13 -
Fig. 16.1.5. Compresor altern ativ
ermetic (tip AEZ-UNITE HERMETIQUE):
1 - stator ; 2 - rotor; 3 - arbore;
4 - biela; 5 - piston; 6 - cilindru;
7 - chiulasa; 8 - galerie de aspiratie;
9 - galerie de reful are; 10 - tubulatura
reful are; 11 - racord electric; 12 - car -
casa metali ca; 13 - cordon de sudura;
14 - carter; 15 - aspiratie ulei ; 16 - a-
mortizor .
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
rului.
Realizate, initial , cu puteri frigorifice
foarte mici, in prezent pot atinge 50 kW.
Compresoarele ermetice sunt, de-
seori, montate in uzina impreuna cu
condensatorul, form and astfel un grup
frigorific . Condensatorul este racit cu
aer, circulatia acestuia realizandu-se
fortat , cu ventilatoare , ca in modelul
firm ei ASPERA, construit pentru R22
sau R134a. Prin extinderea gamei catre
puteri mai mari s-au realizat $i grupuri
cu condensatoare cu placi, raci te cu
apa.
Pentru puteri frigorifice medii (50 -
300 kW), intalnite adesea la climatiza-
rea aerului , se utilizeaza compresoarele
alternative semiermetice (ermetic - ac-
cesibile). Motorul este inclus intr-un
carter demontabil (nesudat, dar prins in
buloane) , permitand deschiderea in ve-
derea reparatii lor, chiar la uti liza tor (fig .
16.1.6).
Caldura degajata de motor este e-
vacuata aeru lui exterior printr-o supra-
fa\a nervurata sau printr-un circuit de
! apa de racire, care inconjoara carcasa.
La puteri mai mari, racirea motorului se
reali zeaza de catre vaporii reci aspirati
din vaporizator. Puterea frigorifica
poate fi modificata numai prin scoate-
rea din func\iune a unor cilindri, deci
printr-o reglare in trepte.
Sunt realizate pentru agentii clasici
(R 12, R22, R502).
Un model mai performant care in-
troduce o supapa de refulare - discus,
' din material plastic Iara uzura, a carei
configuratie reduce spatiu l mort, este
realizat de fi rma COPELAND (fig .
16.1 .7). Este echipat $i cu un dispozi-
tiv de securitate (Demand Cooling) ca-
re permite limitarea · temperaturii vapo-
rilor refula\i.
<l>o< 100 kW sunt asamblate, de obicei,
cu condensatoru l racit cu aer sau apa,
3 ca in figura 16.1.8. Compactitatea lor
9
Fig. 16.1.6. Secfiune printr-un
compresor semiermetic (COPELAND):
1 - stator ; 2 - rotor; 3 - arbore;
4 - piston; 5 - chiulasa; 6 - carca sa
comuna pentru compre sor si motor;
7 - capac demontabil.
compenseaza adap tarea mai dificila a
condensatoru lui la condi\iile optime de
lucru .
Compresoarele alternative deschise
realizeaza puteri frigorifice medii sau
mari (50 ... 1000 kW).
Antrenarea compresorului se reali -
zeaza, printr-un sistem de transmisie
rigid (cupla) sau elastic (curele}. de la un
motor electric sau termic independent.
Comprimarea vaporilor are loc in
unu l sau mai multi cilindri, dispu$i ver -
ti cal in linie, in unghi , dubluunghi sau
stea, cu pistoanele actionate de ace-
la$i arbore co tit. in figura 16.1 .9 este
prezentata o sec \iun e printr-un com-
presor cu doi cilindri verticali in lini e
(tip SAMIF I - BABCOOK), iar in figura
16.1 . 10 este prezentat un compresor
al firmei BOCK , c u ci lindrii in W .
Etan$area arborelui se realizeaza
pe partea antrenarii. Ungerea se face
prin barbotare sau cu pompe. Caldura
degajata in procesul de comprimare
este evacuata, fie in aerul exterior
printr-o suprafa\a nervurata sau printr-
un circuit de apa de racire ce inconjoa-
ra cilindrul, fie in vaporii rec i, aspira\i
!
Fig. 16.1.7. Compresor
semiermetic DISCUS (COPELAND).
b
Fig. 16.1.8. Gru p compresor
semiermeti c-c ondensator :
a - racit cu aer; b - racit cu apa.
 ~1-0·
350 •Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
. II. lnstala!ii frigorifice

camera-
------------ -- ~-· -· -
'
din vaporiza tor. sup limentara la c ilindru
6 Constructorii cei mai cunoscuti de (metoda utilizata la compresoarele
compresoare alternative deschise sunt: DISCUS);
3 SABROE, LINDE, BORSIG si YORK . In - variatia vitezei, la cele antrenate
Romania ele sunt produse de TEHNO- prin curele, modificand palierul de an-
FRIG. trenare.
Agentii frigorifici utilizati sunt freonii Metoda de reglare continua este
(R 12, R22, R 134a) si amoniacul. mai dificila si mai costisitoare tacandu-
Performantele compresoarelor rea- se pr1n:
' lizate de firmele SABROE, LINDE si - variatia vitezei, cu cuplaje electrice
i
BORSIG, in conditii nominale de lucru diferite ale bobinelor statorice ale
Fig. 16.1.9. Sectiune printr-un I (t 0 = - 15 °G, tc = 25 °C), sunt motorului sau cu un variator automat
compresor deschis cu piston prezentate in tabelul 16.1.3 iar cele ale de viteza (metoda scumpa necesitand
alternativ ~i cu doi cilindri verticali in compresoarelor Tehnofrig, in tabelul dispozitive suplimentare );
•
linie (SAMIFl-BABCOOK): 16.1.4. In figura 16.1.11 este prezentat laminarea vaporilor aspirati.
1 - arbore cotit; 2 - biela; 3 - pis- modelul 6AW - 100. I inainte de patrunderea in supapa de
ton; 4 - cilindru; 5,6 - supape aspira-
•
1
<P0 este dqta de relatia: I
' aspiratie (STAL). Prin aceasta detenta
tie si refulare; 7 - carter; 8 - chiulasa; rrd I
2
n
1
creste
. volumul masic si. deci scade
9 - presetupa de etansare; 10 - incal- II <Po= Q0v · 4 . / . 60 ·N [W) (16.1.25) debitul de vapori aspirati (fig. 16.1.12).
zitor de ulei. I Pentru ca acesta sa nu scada prea
~~~~~~~~~~~! I
cu q0 v - puterea frigorifica volumica ' mult, facand imposibila antrenarea
' [J/ m3]; reglarea se face prin actionarea uleiului din vaporizator, la o treime din
' 1

asupra uneia din marimile care o deter- I cilindri nu se prevede aceasta reglare;
. - '
m1na. ' - inchiderea intarziata a supapei de
Reglarea puterii frigoritice poate ti aspiratie, cu pistoane actionate pneu-
facut in trepte sau continuu. matic, electromagnetic sau chiar de
Metode de reglare in trepte, mai presiunea agentului frigorific (BORSIG);
.::: .
. ·'·• .. simple, pot ti realizate prin: - variatia dinamica (SULZER. fig.
• . >'..
- porn1r1 si opr1r1 succesive ale 16.1.13) mentine deschisa supapa de
• compresorului, in cazul celor de putere aspiratie - 1 la inceputul compresiei
'
redusa, a unor cilindri, la cele policilin- , prin resortul 3, vaporii curgand din ci-
drice, sau a unuia din mai multe com- lindru in canalul de aspiratie 5. Ei pre-
• ._,.. 1'·",, ~
presoare care functioneaza in paralel; seaza clopotul 2, incat, in final, va fi in-
.
--,.·'~"'
-
~-·- - mers in gol, compresorul, desi vinsa torta resortului si supapa se vain -
•

- ..
y ·
... .,_.
~

-
<

_
~~:;.v-
.~
,,.

este in functiune, nu livreaza vapori chide, continuand compresia normala.

comprimati, supapa de aspiratie blo- - recircularea de vapori comprimati
Fig. 16.1.10. Compresor alternativ j in aspiratia compresorului (fig . 16.1 .14).
candu -se in pozitia deschis.;
deschis cu cilindrii in W (tip BOCK)
- marirea spatiului mart, anexand o Cand <P0 scade, scade si Pa. crescand

Tabelul 16.1 .3. Performantele comoresoarelor alternative deschise

a) SABROE
Cilindree R12 R22 R717
Model orara- <l)o PK <l>o PK <Do PK
[m 3/h] [kW] [kW] [kW] [kW] [kW] [kW]
.

GMO 14 77,5 31 6,6 48 10,9 45 9,9

GMO 16 116,2 45 9,9 72 16,4 68 14,7
GMO 18 155 60 13,2 96 2 1,8 91 19,8
b) LINDE
R1 2 R22 R717 Fig. 16.1.11. Motocompresor
.
<l>o PK <llo PK <l>o PK alternativ deschis cu 6 cilindri in W
Model
[kW] [kW] [kW] [kW] [kW] [kW] (6AW-100, tip TEHNOFRIG).

AA F4 2 10 44 340 72 460 100

AA F6 308 66 510 107 700 148
AA F8 430 86 680 143 920 198 ~
L
3
ro
.D
Turati e [rot/min] 975 975 1300 ~

c) BORSIG t
0.
R22 R7 17 Ol
1
M odel <l)o PK <llo PK '"\
[kW] [kW] [kW] [kW] 5
- ---i?..
TS - 4110 26 1 61 256 55 2
TA - 4110 349 81 343 73 h )o [kJ/kg]
TS-4113 494 11 5 483 102
TA - 411 3 663 154 640 137 Fig. 16.1.12 Regla rea puterii
TA - 4115 994 223 988 2 12 frigorifict (ST AL).
II. lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

diferenta de p resiune .Jp=pc-Po. o noua camera de aspiratie . Uleiul , cu

sesizata d e p resos tatul diferential tiPC . rol minor in diminuarea frecari lor ,
Acesta comanda d eschiderea ventilului folosi t pentru etansare $i racire, c ircu la
de reglare VR 1 , recirc uland o parte din sub efec tul presiunii de condensare.
vaporii comprima ti i n aspira\ie. in va - Racirea se realizeaza $i printr- un c ircu it
poriza tor ajun ge doar restul debitului , de apa, prin ca nale prevazute in man - AR
diminua nd puterea fri gorifi ca. Daca taua statorului.
te mperatura vaporilor aspira \i cre $te Vap orii aspirati nu intalnesc supapa
peste limita adm isa, sesizata de ter - de aspira\ie, putandu -se realiza tempe-
mosta \ul TC , care comanda deschide- raturi de vaporizare mai scazute, la Fig. 16.1.14. Reglarea puterii
rea ven til ului de reglare VR 2 , se injec- func\ionarea intr-o treapta (-40 °C). frigorifice prin recircularea de
teaza agen t fr igorific condensat in as- in figura 16.1 .16 este prezentat mo- vapori comprimati in aspiratie:
pira\ie. Li c hidul vapori zeaza bru sc si ' dul de functionare al varian tei ROTASCO K - compresor; C - condensator: PJ ,
raceste vapor ii aspirati de compresor. (ESCHER - WYSS), care poate produce Pi - manometre de presiune joasa $i
Aceas ta m etoda, de$i neeconomica <Po=5,8 ... 675 kW, c u amoniac, $i inalta; t.PC - presostat diferen\ia l;
(puterea co ns umata ramanand con - 0,5 .4 17 kW, cu R22, la to=- 10 °C $i TC - termostat; VR 1, VR 2 - ven tile de
stanta ), permite o reglare a puterii fri- reglar e; V 1 - la vapor izator; V 2 - de
gorifice intre 0 $i 100 %. la vaporizator; AR - apa de racire.

16.1.2.2.2 Compresoare rotative

Sunt lips ite d e supape, realizand
randame nte vo lumice $i rapoarte de
compresie m a i ridicate, dar au o cons-
truc\i e mai exacta (to leran\a piston-ci-
lindru - 5 ~Lm) .

Compresoare - - - -1 I - - - -
cu compresie interioara
• Compresorul cu piston rostogoli-
tor $i lame/a culisanta in stator (fig. 1
16. 1. 15). Fig. 16.1.13. Reglarea dinamica
Fig. 16.1.15. Compresor cu piston
in cilindrul (stator) - 1, cu axul 0, se a puterii frigorifice (SULZER):
rostogolitor ~i lamela culisanta in stator:
d eplaseaza pi stonul ci lindric (rotor) - 2, - s upapa de aspira\ie; 2 - c lopot;
1 - cilindru (stator); 2 - piston (ro-
cu ax ul excentric 0 1, incat el ra m ane 3 - resort ; 4 - $Urub de reglare;
tor); 3 - arbo re; 4 - lamela c ulisanta;
tange nt interior c ilindrului , executand o 5 - canal de aspira\ie.
5 - resort; 6 - supapa de refulare.
mi $care de rostogolire in interiorul
aces tui a. M i$carea de rota\ie este
tran smisa de arborele - 3, concentric
7
c u s tatorul. Lamela - 4, c ulisanta intr-
un spa\iu practical in s tator, preseaza
pe ro tor , datori ta re sortului - 5,
formand astfel doua camere de luc ru,
de aspira \ie A $i de refulare B , cu
vo lume variabile . Prin rotirea pi sto nulu i,
vo lumul ca m erei d e aspira\ie · c re$te
pana la valoarea m axima, dupa care ea
Fig . 16.1.16. Modul de lucru al compresorului ROTASCO (ESCHER-WYSS):
devine cam era d e refu lare c u supapa
1 - cilindru; 2 - piston; 3 - arbore; 4 - lamela glisanta; 5 - articulatie; 6 - buc$3; 7 - segment
de re fulare - 6, In tim p ce se formeaza

Tabelul 16.1.4 Caracteristici tehnice ale compresoarelor alternative deschise romane~ti (TEHNOFRIG}
TIP COMPRESOR
I-
Caracterist1ca tehnica 2AV-20 3AV-20 4AU-20 6AW-420 8A2U -560 4AU-50 4AU-71 6AW-100 8A2U· 140 2. 6AW-210 2.8A2U-280
Antrenare - Curele Cuola di"ecta
Agent frigonfic AMONIAC (R717)
Nr. cilindri 2 3 4 6 8 4 4 6 8 12 16
vertical in unghi inW in dublu in unghi in w in dublu in W in dublu
Alezare cilincri
unqhi unqhi unqhi
Diametru cihn&u (mmj 200 97
Cursii oiston Imm] 160 85
Turatie arbore lroVminJ 380 720 975 1470 1480
Cilindree orara im 3/h] 229 343 450 1305 1740 14t 221 332 443 668 89 1
Racire cilin&i apa vapcri reci aspira\i
Debit apa de racire im 3/hJ 0,75 1 1,5
Putere electromotor ~W] 40 55 100 250 320 30 40 55 75 125 ' 160
Masa neta [lnclusiv motcr si accescrii) ~g] 2750 3770 4400 67 10 7310 1465 1465 1637 1832 2869 2914
-
Putere frigorifica, q,{j( lkWJ
78 118.5 152 490 650 58 82,5 116,3 163 248 326
(lo=- 15 'C, ~=35 'C)
 352 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
•
II. lnstala~ii frigorifice

tc-25 °C.
•
In ci lindru l 1, an trenarea pisto11ului
excentric - 2, se realizeaza prin arbore-
le - 3 . Lam ela g lisanta - 4 are o mi$Ca-
re oscilanta datorita arti c ulatiei - 5, si n -
c ro nizata c u arb orele mo tor.
Etan$area lamela · - pisto n se reali-
zeaza c u segm entul - 7. Pentru realiza-
rea et an:;;arii dintre piston :;;i cilindru , pe
piston se prevede buc$a elastica din
•
o tel -6. lntre piston $i buc$3 ramane un
sp atiu gol in care, prin orifi ciile preva-
zute in buc:;;a, p atrunde agent frigorific
comprimat care preseaza bUC$a pe su-
prafat a c il indrului.
Figura 16. 1. 17 prezinta modul de lu-
cru al variantei WANKEL (BORSIG). In
- are loc c omprimarea (p ozitia b). Presiu-
c ilindrul - 1 se rote$te fiber un piston
lentila - 2, excentric fata de axul cilin-
drului. Prin cuplarea d intilor pinionului
de angrenare - 4 c u cei interi ori - 3 ai
pistonului, la un rap ort al diam etrelor ro-
. or dintate 1:2 se executa o dub la roti-
til '
re a pistonului la o rotire a arborelui . Es-
te caract erizat de turatii foarte mari
(9000 rot/min), fiind utilizat la instalatiile
de climatizare a mijloacelor de transp ort.
• Compresorul rota tiv celular, c u
., lamele culisante in rotor
; '
Poate fi realizat cu una sau mai
•
multe celule. In figura 16. 1.18 es te pre -
zentat un compresor m onocelular . In
- d e carbo n sau material plastic impreg-
t or poate c ulisa lamela 4, in contact
permanerit c u interi orul c il indrului, da-
t orita for\ei centrifuge sau a unui
resort. Lamela determina doua camere
in sp a\iul inelar format intre stator $i
ro tor A de aspira\i e si B de refulare, al
caror vo lum variaza continuu . In fi gura
16. 1.19 (c u reperele din fi gura 16 .1.18)
i n p ozitia (aj, orificiui de aspira\ie - 5
est e obturat, incat cam era A are
volumul nul, intreg spa \iul inelar este
plin de vapori c u presiunea de aspira\ie
PA=Po- Prin deplasarea lamelei, volumul
camerei A, in care sunt aspira\i noi va-
pori cu presiunea p 0 , cre$t e pe seama
diminuarii volumului camerei B, in care
nea vaporilor cre$te i n camera B p ana
la PR, cand supapa de refulare - 7 se
deschide, evac uand vap orii comprimati
prin orific iul de reful are 6 (pozitia c),
p ana cand lamela revine in punctul de
tangen\a al rotorului c u statorul, lasand
in urma un spatiu complet umplut c u
vapori cu presiunea Pa. reluandu-se un
no u cic lu.
Modelul SULZER , multicelular (fig.
16.1.20) este prevazut cu 12 lamele
dispuse radial sau inc linat in direc\ia
ro ta\iei, p entru reducerea frecarii c u c i-
lindrul. Lamelele sunt realizate din fibra
lamele consecutive , sunt apoi compri-
mati prin n1iC$Orarea volurr1ului celulei.
Raportul de compresie este dat de
, rap ortul volumelor celulelor initiate $i
i finale $i de coeficientul politropic al
I c omprimarii , avand val ori de 5 .. .6.
\ Se pot i ntalni trei situa\ii in fun ctie
II de valoarea presiunii de reful are PR a
vaporilor fa\a de cea a contrapresiuni i
Pc din conducta de legatura cu con-
densat orul :
- PR<Pc· se va produce $i o compri -
mare exteri oara , vap orii din conducta
de refulare vor comprima izocor vaporii
refula\i din ultima celula;
- PR>Pc• vaporii refulati din ultima
celula se vor destinde brusc pana la
Pc, in acest caz s-a consumat inutil o
p arte a energi ei de comprimare:
- PR- Pc· situatia ideala.
I Nesincronizarea dintre cele doua
presiuni produce zgomote $i vibra\ii
1
neplacute sau pierderi energetice .
Marirea numarului de lamele , dec i
de celule, conduce la cre$terea debitu -
lui $i la diminuarea scaparil or de gaz
intre celule, dar complica con structia
compresorulu i $i mare$te frecarile intre
'
3

c ilindrul 1, cu axul 0, se ro te$te pisto- nat cu ra:;;ini sintetice. Nu are supap e

'
nul 2, avand ax ul excentric 0 1 (excen- de aspira\i e $i nici de refulare. Vaporii
tricitate ,,e"). in sp atiul 3 prevazut i n ro- 1
aspirati intr-o celula , realizata de do ua

I' Fig. 16.1.18. Compresor rotativ mono-

I celular, cu lamela culisanta in rotor:
1 - cilindru; 2 - piston; 3 - crestatura
in rotor; 4 - lamela; 5 - orificiu de
a b c aspiratie; 6 - orificiu de refulare; 7 -
Fig. 16.1.17. Modul de lucru al compresorului WANKEL (BORSIG): supapa de refulare, e - excentricitate.
a - punct m art; b - s far$itul destinderii $i inceputul aspira tiei,
c - sfar$itul compr esiei $i inceputul evacuarii; 4
3
1 - c ili ndru; 2 - piston; 3 - roata d in\ata interioara a pistonului ; 4 - roata
dintata exterioara a arborelui ; 5 - supapa de refulare.

~ ~ ~
I I I --
. ....--. ..- ... .
. .. .
'

...... . . ··
- ···-
• • • •
. ..·' ·
• A •

~· - :- ·>·- '.',' ""'!"'"

.... .. -..... . . .. .-.' - .
..
. -... -. ' .- . . ..

........ ............-.......
- -
.·.-.· . .-.. ·.. \.· ,

•
·:-:·: .:·:·:-.-:·:':.
.. .
....
- . . . . ··
. -.... .... ......' ' ..
.
, ......... .
·.--·. ...
...
. .. . . .
- . . . . . . .. .
. .
·.· . . ·.•.·.·
·-·. -. ....
····· ·· · ·· ···
. . , .,._

Fig. 16.1.20. Compresor rotativ

a b c monocelular, cu lamele culisante
Fig. 16.1.19. Modul de lucru al compresorului rotativ, cu lamela culisanta in rotor: in rotor (SULZER):
a - sfar$ilul aspiratiei si inceputul compresiei; b - fnceputul unei noi aspiratii 1 - c ilindru; 2 - piston; 3 - lamela ; 4 -
si con tinuarea compresiei; c - s far$itul compresiei si inceputul eva cuarii. cana l apa de racire.
II. lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor

lam ele $i cilindru _ Plank a aratat ca nu - aspirat ie_ niac) si subs tituenti (R 134a, amestecuri
marul opti m este 10, avantajele intro- Ungerea este asigurata fi e de o ca R407c).
duse de un numar sporit nefiind justifi - pompa antrenata de arbore, fie sub e- • Compresorul elicoidal cu doua
ca te de dificulta\il e constru ctive_ fectul presiunii de refulare_ Uleiul ser- rotoare
Antrenarea de motorul electric se face ve5te la ungere, la preluarea caldurii de intr-un cart er din fonta rezi stenta la
direct, la tura\ii de 1500 ... 3000 rot/min _ frecare si de comprimare si la etan5a- presiune sunt amplasate doua rotoare
Puterile frigorifice dezvoltate acope- rea jocurilor dintre lamele si cilindru_ elicoidale, prelucrate cu o precizie de-
ra 0 gama foarte larga, de la 2,5 la Cantitatea de ulei antrenata de vaporii osebita. Rotorul masculin - 1 cu patru
3000 .. .4000 kW, fluidele frigorifice uti- de agent frigorific intr-un compresor lobi, de regula cu rol conducator , se
liza te fiind R1 2, R50 2, R22 $i amoniacuL rotativ este mai mare decal la compre- angreneaza in cele 6 cavita\i ale roto -
in figura 16.1.2 1 sunt prezentate soarele alternative, inca t este indispen- rului feminin -2 , condus (fig_ 16.1.23).
curbele caracteri stice ale compre soa- sabil separatorul de ulei. in figura Vari a\i a volumului ocupat de fluid
relor rotative tip KSB , pentru amoniac, 16.1.22 este prezentat circuitul uleiului deci comprimarea sa este realizata prin
la lc=35 °C $i diferite temperaturi de la un compresor de aer realizat de deplasarea relativa a celor doua rotoa-
vaporizare_ firma SULZER. Uleiul circula sub efec- re in interiorul carterului - 3. in timpul
Racirea se realizeaza cu apa care tul presiunii de reful are, fiind racit de rotatiei, contac tul profilelor celor doua
circula prin canalele-4 (fig_ 16.1. 20) aerul atmosferic, filtrat $i reintrodu s in rotoare se deplaseaza in lungul axului
prac ti ca te in zona de compresie a ci- aspiratia compresorului. compre soru lui , creand astfel refu larea
lindrului $i cu ulei injectat in spa\iul de axiala a fluidului prins in alveola de lo-
Compresoare cu compresie mixta bul corespunzator (fig_ 16.1.24). Alveo-
4000 Acestea pot fi: cu 5urub (elicoidale), la are rolul cilindrului al carui volum se
/
3000 - cu unul sau doua rotoare; cu spirala reduce progresiv, in limp ce lobul are
//
2000 /
(Scroll}. rolul pistonului _
~\Y _/
1500 in 1930, suedezu l Lysholm a breve- Se remarca lipsa spa\iului mort $i
e<n1:V v
0 ::::.---
tat compresorul cu 5urub birotor, iar in absen\a completa a supapelor, la ex-
/~~---
1000 /~ /_
800 / / / )':-., v/ ~ 1960, francezul B. Zimmern a inventat tremita\i avand doar doua orificii, di-
600 / / •v v v
500 /
/
/ / <-.\ )\) ....-_.... compresorul cu 5urub monorotor cu mensionate astfel incat prin eel de as-
400 v /_,,. / / /v v /,,- t:;:....- ::,...-' sateli\i . Numeroase firme le fabrica in pira\ie sa patrunda debitul volumic Ov1,
~300 v
~DO /
v/ / / / V,: '// ~ ~ v--- preze nt: DUNHAM - BUSH , GHH, la presiunea PA si care sa ocupe vo-
0 150 ~ v v
/ / v:::; V / / ~~ ;?,6 f---- YORK, STAL, MYCOM, GRASSO, DAI- lumul V 1 la inchiderea lobilor in aspira-
:;::
/ / ~ ~ / ---/ ~ /
§ 100 v / -,,· ,. / / / /
v:: i KIN, BITZER intr-o gama intinsa de \ie, iar prin eel de refulare sa se evacu-
g > 80 I puteri frigorifice, de la 100 la 5000 kW, eze debitul volumic Ov2 la presiunea PR
/ / / v_,,.. . / v /
~ gg /
/ "/
/ V/ /
./ ./ I suprapunandu- se atat compresoarelor $i care corespunde eliberarii gazului
Q; 40 cu piston alternativ, cat si celor cen- din volumul V2 dintre !obi, in momentul
~ 30 :/"". / / /
trifugate _ Constructiv, pot fi ermetice, desc hid erii acestora la sf3r$itul
20 -"'/
',/ semiermetice si deschise. Folosesc compres1e1. Raportul celor doua de-
18 / agen\i frigorifici clas~ci (R 12, R22, amo- bite, denumit raport intern V; determina
10 1 - - - -;;;;;;;;;==t===:;;;;;- -1 ,1 raportul intern de compresie 7r;:

l
-70 -65 -60 -55-50-45-40 -35-30 -25 -20 r r

i < =:: =[ ~:J =[~: =v,

0
Temp. de vaporizare [ C]
Presiune [bar] (16.1.26)
o,- 1 q. 1:n 2 q.3 q.4 o,.6 0 8
1 1 1,.0 ~.4 1,.6 1,.9
1 unde y este exponentui adiabatic ai
Fig. 16.1.21. Curbele caracteristice
I fluidului utilizat.
ale compresoarelor rotative cu lamele
in tabelul 16.1_5 este prezentat
culisante in rotor (KSB), functionand
raportul de compresie in fun c\ie de
cu amoniac la tc = 35 °C ~i diferite
raportul intern, pentru R22 si amo niac_
temperaturi de vaporizare.
Func \ion area ideala este cea la
care raportul de compresie real
rr=p/p 0 , este egal cu eel intern rr; , a-
dica presiunea de refulare PR este ega-
Fig. 16.1.23. Schema unui la c u contrapresiunea din condu_cta de
compresor cu ~urub cu doua rotoare: legatura cu condensatorul Pc- In caz
1 _ rotor masculin; 2 _ rotor femi- contrar, compresia va fi fie excesiva,
nin ; 3 _ carter; 4 _ dispozitiv de regla- , fie insuficienta (fig_ 16. 1-25 b,c) _ Alege-
re a puterii frigorifice_ ' rea co mpresorului trebuie facuta in
func\i e de raportul de compresie eel

t
Fig. 16.1 .22. Circuitul uleiului
la compresorul rotativ
cu lamele culisante in rotor:
1 - filtru de praf; 2 - clapeta de
sens; 3 - compresor ; 4 - aspirati e ulei;
5 - rezervor de ulei; 6 - separator de
ulei; 7 - ulei de intoarcere in aspira\ia
compresorului; 8 - ventil de reful are a c
aer; 9 - rac itor de ulei; 10 - filtru de Fig. 16.1 .24. Modul de lucru al compresorului elicoidal birotor (STAL INTECNO):
ulei; 11 - presostat. a - aspiratie; b - compresie; c - refulare_
 354 Capitolul 16: Elementele componente ale insta Iati' iIo r II. lnstala~ii frigorifice

mai interesant pentru instalatie. lui refulat, cu un dispozitiv montat in prezinta variatia puterii frigorifice $i a
Unii constructori (YORK, STAL) pre - stator, sub rotoare $i care elibereaza puterii consumate de compresor, func -
vad compresorul cu un dispozitiv de un orificiu prin care o parte din debit tionand
•
cu R22 sau cu amoniac, echi-
variatie progresiva a raportului intern este rec irculat in aspiratie (fig. 16.1.26). pat cu un dispozitiv de aspiratie inter-
V;, intre valorile 2,2 $i 5, conducand la i Se modifica astfel lungimea Lu a mediara.
'
un raport de compresie optim in tot ! rotoarelor, ca in figura 16. 1.27, incat
-
In figura 16.1.31 se prezinta mode-
timpul fun ctionarii. [ <P0 variaza intre 10 $i 100 o/o. Simultan lul ermetic al firmei DUNHAM - BUSH.
Reg/area puterii frigorifice se poate I se reduce $i puterea consumata de Este un motocompresor vertical care
face prin reglarea progresiva a debitu- compresor, dar intr-o masura mai are cu cca 20 % mai putine piese
mica, dependent de raportul de com- decat un compresor echivalent cu un
Tabelul 16.1.5 Raportul de compresie presie (fig. 16.1 .28). piston alternativ.
al compresorului elicoidal cu doua Compresoarele elicoidale sunt re- • Compresoru/ elicoidal monorotor
rotoare, in funcfie de raportul intern comandate atat la puteri redu se, chiar
-lntr-un carter etans, un rotor cilin-
pentru R22 ?i amoniac (NH 3) inferioare celor cu piston alternativ, dric - 1, cu dantura elicoidala, angre-
cat $i la puteri ridicate, intalnite la tur- neaza doua pinioane -2 (sateliti) identi -
Raportul
R22 R717 bocompresoare. ce, opuse, situate in planul axial al ro-
intern, vi
Datorita randamentului volumic 1 torului (fig. 16.1.32).
2,6 3, 1 3,5 foarte bun (nu are spatiu mort, nici Deplasarea $i compresia fluidului
3,6 4,4 5,3 supape) $i a temperaturii reduse in sunt realizate ca la compresorul elicoi-
5.0 6. 4 8 .0 1
refulare (prin racirea cu ulei), pot realiza dal birotor, rotorul feminin fiind inlocuit
temperaturi de vaporizare mai scazute de cele doua pistoane. Un dinte al pini-
decat cele obtinute cu compresoarele onului in fiecare canal al rotorului, inchi-
~=r -- - alternative, incat sunt recomandate la de complet sectiunea acestuia. Prin de-
. j . - -+-- - diferente de presiune $i rapoarte de plasarea dintelui in canal se realizeaza
2 compresie mari. Scade insa puterea transportul $i compresia vaporilor pana
frigorifica reali za ta, prin cantitatea cand ajung la extremitatea canalului
6
mare de vapori obtinuta in urma des- care comunica cu orificiul de refulare.
•
{ tinderii. Pentru limitarea acestui incon- Volumul V al canalului rotorului, de-
5 venient, se introduce o aspiratie inter- pendent de diametrul acestuia, deter-
3 mediara (supraalimentare), functiona- mina puterea frigorifica . Reglarea ei se
Fig. 16.1.26. Principiul de reglare rea, denumita cu economizor, fiind de obtine prin reducerea progresiva a
a puterii frigorifice la compresorul fapt in doua trepte (fig. 16.1.29), cu o-
elicoidal birotor: rice fluid frigorific. Volumul gazului as- ~100
•'
'•' 1 - rotor; 2 - piston de reg lare;
pirat, la presiunea p 0 , nu este afectat s:
.Y ;
3 - sertar; 4 - aspiratie; 5 - refulare; ~

n.II'.80
6 - recirculare.
de cre$terea debitului introdus prin
- /jf
orificiul aditional.
. In figura 16.1.30 se I 7'
60
/ ,; '/
p p p ./ / /
c J

40
,
b ,
J

'
vt· --
/ /
-
I ,, J
20 I a-
/
/
I ,
I I
0
0 20 40 60 80 100
v
1
v v, v
<j> [kW]
0
a b c Fig. 16.1.28. Puterea consumata
Fig. 16.1.25. Cazuri de funcfionare a compresorului elicoidal: de un compresor elicoidal birotor,
a - func,tionare idea/a, cu PR- Pc; b - compresie excesiva, cu PR>Pc; la sarcina frigorifica variabila:
c - compresie insuficienta, cu PR<Pc- a - n- pRIPA= 1 (curba idea/a);
b - n=2,5; c - n=5.
p p p

I
I I
I I
/ I / I
L p
I L I I L
Lu j Lu Lu
I
'i J I
I
1 I 1 1 VL 2 VL 1
'-.._

Fig. 16.1.29. Schema de funcfionare

a compresorului elicoidal cu
" 2 ... 2 econom1zor:
K - compresor; C - condensator;
a
3
' b c VL 1 - ven til de laminare de presiune
inalta; VL 2 - ventil de laminare de pre-
Fig. 16.1.27. Schema de reducere a debitului refulat la compresorul elicoidal birotor:
a - debit livrat 100 %, b - debit livrat 50 %, c - debit livrat 10 %; siune joasa; V - vaporizator; Bl - bu-
1 - aspiratie; 2 - refulare; 3 - recirculare in aspiratie; Lu - lungime utila a rotoarelor. telie intermediara .
II . lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instala~iilor

volumului canalului , intarziind incepe- ralele, sunt comprim a\i de spirale $i e- deasupra orifi ciului de refulare, im -
rea compres iei. Aceasta intarziere se vai:;ua\i prin ori fi c iul -6. Zona superioa- piedica intoarcerea vaporil or compri -
realizeaza prin comun icarea cana lului ra a compresorului serve$te la atenu - ma\i la oprirea compresorului .
cu cam era de aspira\ie printr-un area pulsa\iilor vaporilor, inainte de re- Mi$carea orbitala creeaza spa \ii in-
orific iu , dupa obturarea lui de un dinte ful are (E). Clapeta an tiretur - 12, plasata chise intre spira le, de volum descres-
al pinionului, pentru un anumit timp. 6 ca tor, realizand compresia $i refularea
La\imea orificiului poate fi reglata c u un vaporilor aspira\i, ca in figura 16. 1.34.
dispozitiv comandat din exterior, </)0 Pierderile de gaz sunt axiale sau
variind astfel de la 20 la 100 %. rad iale (fig. 16. 1.35 a, b}. Etansarea a-
Varia\i a raportului intern V., supraa- x iala este realizata prin profi larea spira-
. . . . . l .
l1mentarea $1 c1rcu1tul ule1ulu1 sunt s1- lelor, ca un segment al compresorului
milare compresorului elicoidal birotor. alternativ (c) iar cea radiala. prin limita-
• Compresorul spiroorbita / (SCROLL) rea jocului intre spirale (max. 1 µm) $i
lnven tat de francezul Leon Creux, prin filmul de ulei d .
in 1905, a cu noscu t o d ezvoltare in Fluxul vaporilor es te con tinuu ,
SUA incepand cu 1970. in prezent este
fabricat $i in Japon ia, de HITACHI , $i in
Europa, de TRANE, COPELAND, MAN-
EUROP, atingand puteri frigorifice de
100 kW.
Are doua spirale, plasate fa\a in fa\a,
in cea superioara - 2, fixa, in care este
plasat central orificiul de refulare -6, (fig.
16.1 .33) se rote$te spirala mobila - 1 ex-
centrica fa\a de cea fixa , permi\3nd va- 10
ria\ia volumului cuprins intre ele.
Fig. 16.1.31 . Motocompresor
Vaporii sunt aspira\i pe la periferia
ermetic cu ~ urub birotor
sistemului, prin orificiul -3, in camera
(DUNHAM-BUSH):
de aspira\ie -4. Vaporii aspira\i (A)
- deflector de ulei ; 2 - palier princi-
circula initial printre stator $i rotor (8),
p al; 3 - rotor; 4 - sertar culisan t;
racind motorul, apoi umplu carcasa
5 - piston de reglare a puterii frigorifi-
compresorului (C). Aici , avand o viteza
ce; 6 - orificiu de refulare; 7 - stator
mica, se rea lizeaza $i o separare de
, motor; 8 - robinet de aspira\ie; 9 -
uleiul antrenat. Patrund apoi in camera
orificiu de aspira\ie; 10 - filtru de ulei.
de aspira\ie (D) care inconjoara spi-

.x 1,5 t---+----<--+--1---i--+-~----i a
a..
0 1,4 t---+----< 1,4 ,---,--,..-~-r--r--r---.---.
-0-
a..""
~ 1,3 l- +-=1...-e::+---P,,......,,t-- 0 1,3 t---+--+-+---+-- -t--:r:
<ll
-&
u;.
~ 1, 2 r-::,,......~~~4--:-::-::t-: <ll 1, 2 1---t--t---::::=>-4-=4--"9-~...-"9
u a;
1. 1 t-+---+--+-~ -r-~~T- 1fr 1 , 1b---F~~-i=:...+-c::f--+---t---I
1,0 ~~--+-~-+--~-+--~~
u 1,0 ~--+--i--f--~-'-~~
±0 - 10 -20 ±0 - 10 -20 -30 -40
a b t [°CJ 0

Fig. 16.1.30. Variatia pu terii fri go rifice <Po ~i a celei cons umate PK,
la co mpresoru l elicoidal bi rot or, prevazut cu econ omizor (YORK):
a - pentru R22; b - pentru amoniac.
\ .
b
\.§. \2
Fig. 16.1.33. Elementele
compresorul ui Scroll (TRANE):
a - sectiune axiala; b - sectiune
transversala;
1 - spirala mobila; 2 - spira la fi xa;
3 - orificiu de asp ira \ie; 4 - camera de
aspira \ie; 5 - vapori in faza de compri-
mare; 6 orificiu de re fulare;
7 - cuplaju l cu sistemul de antrenare;
8 - arbore; 9 - motor; 10 - pompa de
a b ulei; 11 - carter; 12 - clape ta an tiretur;
Fig . 16.1.32. Compresor elicoida l monorotor (HALL): 13 - acces vapori; 14 - iesire vapori;
a - cu sateli!i orizontali; b - cu sa teliti verticali; A, B. C. D, E - circuitul vaporilor de la
1 - rotor; 2 - pinion (sateli t). aspira\ie la refulare.
 356 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
•
II. lnstala!ii frigorifice

neex istand nici supape de aspira\ie cu R22, pentr u t0 ·=- 10 °C $i le =40 °C . turbina cu vapori , imagi nata i11 anii
sau refulare, n ici spa\iu mort, incat Unul sau mai multe asemenea 1880 de francezul Laval, dar, doar la
compresorul are un randament volumic compresoare pot fi cuplate cu conden- • inceputul secolului XX. Rateau a reali-
ridi ca t , este s ilen\ios $i co mpact . satorul, racit cu aer sau apa, $i even- : zat prima suflanta centrifugala. Prima
Ungerea se asigura c u o pomp a tual cu vaporizatorul , form and grupuri ! utilizare a compresorului centrifugal in
centrifu gala, plasata pe arbore $i imer- fri gorifi ce. Folosind compresorul 30 instala\iil e frigorifice a fost fac uta in
sata in carter. A gen\ii fri gorific i utilizati SCROLL , cu R 134a, TR ANE produce 19 11 de francezul Leb lanc.
sunt R22, R1 34a, R407c . grupuri cu cPa- 50- 170 kW, la ta-0 °C, Compresorul centrifugal, numit $i
Funq ionarea compresorului SCROLL fc= 35 °C. turbocompresor , utilizeaza cre$terea
poate conduce la acelea$i situa\ii descri - de energie cinetica a fluidului, p e b aza
se la compresorul cu $Urub (fig. 16. 1.25)
•
16.1.3. Compresoare centrifugale for\ei centrifuge provocate de marea
In tabelul 16.1 .6 sunt prezentate (turbocompresoare) i viteza periferi ca cu care fluidul para-
carac teristicile tehn ice ale compresoa- ' seste rotorul, pentru a $i-o diminua in
relor SCROLL realizate de MANEUROP, Compresorul centrifugal deriva din difuzor, unde p e seama acestei scaderi I
de viteza se realizeaza o crestere '
a
. ..
Tabelul 16.1.6. Caracteristici tehnice ale compresoarelor Scroll, pentru R22, presrun11 .
la t0= -10 °C ~i tc=40 °C (MANEUROP) Compresorul centrifugal are unul
Tip compresor sau mai multe rotoare, dupa fluidul uti-
•

MS lizat $i dupa aplica \i a dorita. In climati -

Caracteri stica MS MS MS MS 125T MS 185T
zare se folosesc cele cu unul sau doua
115S 125S 175S 185S Rapid Lent Rapid Lent
rotoare.
Cilindree •
27 ,8 29,5 40 ,8 43,6 29,5 14,5 43,6 2 1,8 In figura 16. 1.36 este prezentat un
orara [m 3/ h] •
turbocompresor cu un rotor. In statorul
Putere (difuzorul) - 1 este plasat rotorul - 3,
17 18 25 27 17 ,5 8 ,3 26,2 12,5
fri gorifi ca [kW] profilat pentru realizarea unei prerotatii .
'
j Antrenarea se face prin multiplicatorul
Putere
• 6,5 6,9 9,7 10,3 7. 1 3,5 10,4 5, 1 · de viteza - 10 sau direct de la o turbina
c onsumata [kW] . I
. cu abur .
•• Rotorul $i arborii sunt perfec t
• -- - - '

,
. 1
echilibra\i , atat static cat $i dinamic,
• I
•
/

intai separat, apoi tot ansamblul mobil,

•
' incat acest compresor este silen\ios $i
a -;- . '
necesita fundatii usoare, chiar la tura\ii
'
\ foarte ridi cate. '

"
I
• '·
Viteza de rota\ie poate varia de la
3000 la 25.000 rot/min , conduca nd la
viteze perrferi ce de 150 ... 200 mis $i
chi ar supersonice , in func\ie de agentul
utilizat.
b Contine doua pompe de ulei, una,
J
.
I ,:
/, I
/ /
11 12 13 12 3
•
- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - ·-------· I
I
I

\ I ,I
'
''
• '
c -+--- '
'
' ' .. -
'
'\ ''
'\
. ,• '
''
'· ...
-
-:>
-1
.
---~-~
/
/
"'- •• .
'
'
~ .

Fig. 16.1.34. Modul de functionare a compresorului Scroll (TRANE):

a - aspira tie; b - compresie; c - refulare.
•

3
1 5

I
6 7 8
\
4 9 2
Fig. 16.1.36. Compresor
centrifugal cu un rotor (YORK):
1 - stator; 2 - profil de prerotatie;
3 - rotor; 4 - voluta; 5 - manson cupla·
re motor; 6 - garnittJra de etansare;
a b d c 7 - palier turatie mica; 8 - arbore tura·
Fig. 16.1.35. Diminuarea pierderilor de gaz la compresorul Scroll (MANEUROP): tie mica; 9 - pompa ulei turatie mica;
a - pierderi axiale; b - pierderi radiate,· c - pro filarea spiralei mobile; 10 - multip licator de viteza; 11 - pom -
d - limitare JDC (1 11m); pa ulei turatie mare; 12 - palier tur a\ie
1 - spirala fixa; 2 - sp ira la mobila; 3 - pro fil ; 4 - joc minim . mare; 13 • arbore turati e mare.
IL lnstala~ii frigorifice
-9. pentru ungerea palierelor arborelui
de mica vi teLa - 8 si alta, - 11 . pcntru
palierele arborelui de mare viteza - 12.
Cand rotorul este pus in mi$care,
vaporii sunt asp ira\i in partea lui cen-
trala, circuland de la centru spre peri-
ferie, prin canalele formate de palete.
Cresterea energiei in rotor provine din
cresterea momentului sau cinet ic, re-
zultand , simu ltan, si o cre$!ere a vitezei
absolute. La ie$irea din rotor, vaporii
patrund in ca mera spirala (voluta) -4 a
difuzorului unde are loc cre$ !erea pre-
siuni i prin convertirea vi teze i lor in pre-
siune, iar apoi sunt evacuati.
Rotorul $i difu zorul form eaza lmpre-
una un etaj de co mprimare.
Profilele de prero tati e - 2, prin regla-
rea unghiului de intrare a vaporilor in ro-
tor, permit variatia ct>0 de la 5 la 100 %
din valoarea nominala.
Datorita vitezelor ridi ca te, turbo -
compresorul vehi cul eaza debite mari
de vapori, rea liza nd <1>0 foarte mari
(5 ... 10.000 kW) , pastrand dimensiuni
reduse.
Un singt1r rotor nu asigura, de re-
gula, raportu l de compresie dorit, mu ll
mai mic decal eel realiza t de compre-
sorul c u pisto n, incat se utilizeaza mai
multe rotoare (fig. 16. 1.37). Difuzorul
primului rotor se prelunge$te cu un ca -
nal care conduce vaporii comprima\i in
urmatoru l ro tor.
La turbocompresorul cu mai multe
rotoare, se p oa te reduce puterea con-
sumata, prin raciri intermediare. in figu -
ra 16.1.38 sunt prezentate doua sc he-
Fig. 16.1.37. Sectiune printr-un
turbocompresor cu trei rotoare (YORK).
-50 -40 -30 -20 - 10 ±0 + 10
t0 [°C J
Fig . 16.1.39. Economia energ etica
real izata printr-una sau doua detente
interm ediare , la un tu rbocompresor
cu R1 2, pentru tc = 35 °C:
1 - cu o detenta intermediara; 2 -
cu do ua detent e intermediare.
Capitolul 16: Elementele componente ale instala~iilor
me , c u ciclurile corespunza toare. in carei turatii corespun zandu-i un debit
prima, vapori i refula\i din primu l rotor minim , la care turbocompresoru l poate
(K 1) sunt introdU$i in butelia de racire func tiona.
intermediara (BR I}, sunt rac iti aproape Func ti onarea cu debite reduse con -
de starea de satura\ie, dupa care sunt duce insa la dimensiuni prea mici ale
aspira\i de rotorul urmator . in a doua canalelor de scurgere a vapori lor deci
vari anta, butelia intermediara serve$l e la pierderi mari de sarcin a, crescand
doar la destind erea lichidului pana la puterea necesara c omprimarii . Astfel
presiunea intermediara, vaporii reful ati ultimu l rotor tr ebuie rea lizat cu dimen-
fiind aspira\i in al doilea rotor, racind siuni mai mari decal ce le minime admi-
astfel vaporii refu la\i din primu l rotor K. se. Pentru amoniac , ultimul rotor tre -
Ri chter arata ca, prin aceste raciri buie sa aiba d2>350 mm $i 0 latime a
interm ediare, se ob\in economii de canalului peste 10 mm . lmpunerea
energie de comprimare de 7, respectiv, unor dimensiuni mai mari necesita o
4 % . Figura 16. 1.39 prezinta aceasta turatie mai mare sa u un numar mai
ecoriomie , obtinuta printr-o detenta mare de rotoare , pentru comprimarea
interm ediara simpla sau dubla la un unui anumit deb it la o presiune data.
turb ocompresor cu R 12, la le = 35 °C Tura\ia n este insa limitata de vite ·
$i diferite valori 10 . za periferica a rotorului u2 prin rela\ia:
Diferen\a de presiune, intre cea de U 2= rv ·r 2= 2n ·n ·r 2 (1 6.1. 27)
refulare $i cea de aspiratie, L1P=Pw PA·
ce trebuie invinsa in turbocompresor, in figura 16. 1.4 1 sunt preze ntate
are o influen\a puternica asupra debi- puterile frigorifice minime (dec i deb itele
tului de vapori asp ira\i. La cre$1erea ei, minime de vapori aspirati), pentru
debitul scade pana la o valoare limita
la care procesul de comprimare ince- PR
tea za, deven ind instabil, pri n desprin-
derea fluidu lui de pe paleta $i realiza -
rea unei curgeri inverse a gazului .
Aces t fenomen are un caracter ciclic :;;i
este denumit pompaj, fiind nedorit prin
oscila\iile tran smise instal a\i ei $i uzura
lagarelor. Fiecare turbocompresor are
un domeniu de util izare li mitat de cur-
ba de pompaj (fig. 16.1.40). Curbele,
caracteristice unor anum ite tura\ii , indi- OvA
ca dependen\a debitulu i volumic aspi- Fig . 16.1.40. Curbele caracteristice de
rat OvA de presiunea de refu lare PR fie- tune ionare a unui turbocompresor.
AgR
VR 2
n, 5
'
2
p
a b
Fig. 16.1.38. Scheme de instalatii frigo rifice, cu turbocompresoare in doua
trepte, cu racire interm edia ra ?i cicluril e termod inamice core spunzatoare :
a - cu racire in bute/1e intermediara; b - cu destindere intermediara;
K 1 - treapta I de comprimare; K 2 - treapta II de comprimare; C - condensa-
tor; VR 1 - ventil de reglare de presiune inalta; VR 2 - ventil de reglare de presiun e
joasa; V - vaporizator ; BRI - butelie de racire interm ediara; BDI - but elie de
destindere intermediara; AR - apa de racire; AgR - agen t de racire; Agl - agent
intermediar.
 358 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
•
II . lnstala~ii frigorifice

diferi\i agenti frigorific i, p entru care tur - prerotatia vaporilor aspirati, prin variatia unei parti a debitului refL1lat in aspirare.
bocompresorul functioneaza econo- pierderii de sarcina a acestora; modifica- Pentru instalatiile de clirnatizare, c u
. '
m1c. rea tura\iei, in cazul antrenarii de o tur- racire directa. turbocompresorul se
Sistemul de reglare al unui turbo- bina; reglarea difuzorului, prin modifica- grupeaza cu condensatorul $i cu eva-
compresor urmareste: reg larea puterii rea pozitiei paletelor lui. poratoru l, formand un grup de racire a
frigorifice (a debitului de vapori aspira- Pompajul este evitat prin recircularea
-
apei (sau a solutiei apoase). In figura
ti); mentinerea constanta a presiunii de 8 16.1 .42 este prezentata schema pro -
vaporizare, temperatura agentului racit I 1 pusa de firma CARRIER pentru produ -
sau presiunii fina le; evitarea functionarii cerea apei glaciale, cu un turbocom -
\
in zona de pompaj; evitarea suprain- presor.
-- -In figura 16. 1.43 se prezinta dorn e-
calzirii motorulu i de an trenare. -
Puterea frigorifica poate varia prin: niu l de utilizare al diferite lor compre-
reglarea presiunii de aspiratie, cu o cla- 2 soare iar in tabelul 16. 1.7 sun! prezen-
5
peta p lasata in tubulatura de aspirare; 4
L. . 100 I
-
0 I
• 0.
~
u
~ 10000
- --
- -
-
0. /

s 10
I
II
~
~
~ -
6. Li..- 10 '
5
~ 5000
0
-e-
2000
- NH3
CH 8
9
I .._y-f -1-~----~
4 -----
.- -
.• ~
/ff -
' I

-
-

' //. R1 2 3----

' §;:· /,.CH CI •
1000

500
- so2
'
I
3
CH 3Br
lg 7 1
- - - m
R21 10 2 / 103 104 10 5
' ~ 11 Fig. 16.1.42 Schema unui grup 2 1 0 [m 3/hl
200 - ' VA
_ CH 2CI de produs apa glacial a, cu
- f311 3 turbocompresor (CARRIER): Fig. 16.1.43. Domeniile de
100 ' •
-60 -40 -20 ±0 +10 1 - condensa tor; 2 - turbocompre- aplicafie a compresoarelor frigorifi ce:
tO[ oCj sor; 3 - di spozitiv de reglare a palete- 1 - compre sor cu $Urub; 2 - com -
Fig. 16.1 .41 . Puterile frigorifice mini me lor de prerota\ie; 4 - cuplare; 5 - mo- presor cu piston rotativ; 3 - compre-
I pentru care turbocompresorul tor, 6 - camera de destindere inter- sor cu piston - o treapta; 4 - compre-
.. funcfioneaza economic, i n functie mediara; 7 - vaporizator; 8 - apa de sor cu piston - doua trepte; 5 - turbo-
to
de ~i agentul frigorific utilizat. racire; 9 - apa glaciala; 10 - aspiratie. compresor.

Tabelul 16.1.7. Principalele caracteri stici ale compresoarelor frigorifice

Tip de cu piston cu piston elicoidal turbocompresor

comoresor alternativ rotativ
Principiu volumetric cu volurnetric cu volumetric cu cu impu lsuri
de functionare piston alternativ 12iston ro tativ surub
Comoresie statica stati ca statica dinamica
Cilindree determinata determinata determinata in functie
•
de
aeometric g_eometric geometric contraoresiune
Deb it la aproape aproape aproape cu fluctuatii '

oresiune variabila constant constant cons tant im12ortante

Refulare pulsatorie aproape aproape aproape
continua continua continua
--
Gama de 1.000 350 ... 5.600 500 .. . 5.000 800. -.45.000
debite [m3/h] . - - -
Raport de 8 ... 10 5 ... 6 25 ... 30 3,5 ... 4
.
compres1e I·tr) -

- . .
Variatie a puterii prin paliere dificila si
•
progres1va $1 progresiva dar
limitata foarte limitata nelimitata limitata de oo~~
-
Circuit de ulei da (nu la da da nu
cele usca te)
Sensibil la agent da da nu put in
friaorific lich id
Mase libere da nu nu nu
Producere de vibratii da nu nu nu
Uzura organelor da da nu nu
de comoresie -
Nivel de zgomot 65 ... 90 80 ... 90 8 5 ... 95 88 ... 100
la 1 m distanta la frecvente
'
la frecvent e '
la frecve11te la frecven\e
fata de motor [dB) med ii med ii med ii ridi ca te
II. lnstalatii frigorifice
late, compara tiv, caracterist icile lor
princ ipale.
16.2. Condensatoare
frigorifice
Sunt sc himbatoare de caldura prin
int erm ediul carora agen tul frigorifi c ce -
deaza, direct mediului ambiant (aerul
exteri or) sa u printr-un agent de rac irc
(apa), ca ldura absorbita in timpul des-
fa$Urarii ciclu lui fri gorific, in procese\e
de vap ori zare $i de comprimare.
16.2.1. Consideratii teoretice
Puterea termica a condensatorului ,
<I>c. rezulta din bilantul instala\iei. La
in stala\ iile cu freon, unde subracirea \i -
chidului este realizata cu vapori reci,
produ$i in vaporizator, transferul de
caldura fiind intern, sau la instala\iile cu
amoniac, de putere redusa, unde pre-
zen\a subrac itoru lui de lichid nu se ju s-
tifi ca, ob\inem:
<Pc=<f>o+PK [kWJ (16 .2. 1}
unde <f>c. <l>0 sunt puteri le termice
ale condensatoru lui , respectiv, vapori -
zatoru lui [kW], iar PK este puterea de
comprimare [kW].
La insta la\iil e cu amoniac , de pute-
re mare, existenta $i a unui subracitor
de lichid extern conduce la rela\ia:
<l>c= <l>a+PK-<PsR lkWJ (16.2.2)
unde <PsR puterea termica. a subra-
citoru lui [kW] .
Aceasta putere termi ca <Pc rezulta,
de asemenea , din rela\ia:
<l>c=Om· qc [kW] (16 .2. 3)
unde Om este debitu l masic de
agent frigorific [kg/s], iar Qc - pu terea
termica masica de condensare [kJ/kg]
Puterea termica m asica de conden-
sare este data de flu xu l termi c sensibil,
cedat de 1 kg de vapori care sunt raci\i
de la starea de supraincalzire 2 (iesirea
din compresor) pana la starea de satu -
ratie 2' QsRv $i de flu xul termic latent
de condensare al acestor vapor, le (fi g.
16.2.1):
Qc =qSRv + le = {hy h2) + (hr h:J =
= h2 - h3 [kJ/kgj (16 .2.4)
Ca ldura ce data de agentul fri gori fic
in condensator este preluata de mediul
de racire, apa sau aerul , care , astfel, va
suferi o incalzire de la tAR i la tAR 2 (fig .
16 2.2).
in prac tica se admite ca temperatu -
ra de condensare le se stabi le$1e la
3 .. .4 °C peste cea de ie$ire a apei (la
un condensa tor raci t cu apa) si la
6 .. .8 °C peste cea de iesire a aerului (la
un condensator racit cu aer).
La agen\ii halogen;:iti cu misc ibi lita-
te redusa fa\a de ulei sau la amoniac,
in timpul functionarii condensatorului,
pe partea agentu lui fr igorific se depune
o pelicula de ul eiul antrenat in com -
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
presor. Pentru ca lcul , se con sidera o cu aer si la puteri mari si foart e mari,
atingand 1000 kW .
gros ime Vu-·O,Ot> ... 0 ,08 mm , co nductivi-
tatea termica Au avand valoarea de Suprafata de transfer de ca ldura pe
0, 12 .. .0, 15 W/ m-K. partea aerului este marita, prin nervu-
Pe partea apei de racire se depune rare, de cca 2.0 de ori. Ameliorarea
transferului de caldura se realizeaza
un strat de piatra (din straturil e dizolva-
te in apa) a carui grosime variaza c u prin intensificarea vi tezei aeru lui , asigu-
calitatea apei. Pentru calcu l, se admi te rand circ ulatia fortata cu venti latoare.
o grosime maxima 8p= 0.5 mm, cu o .A.ces t t!p de condensator se compu-
con_ductivitate termica Aµ de 1... 3 W/m-K.ne din mai multe randuri de tevi cu a-
ripioare care asigura suprafata de trans-
In cazu l uti lizarii aerului la racirea
con densatorului, acesta poate antrena fer de caldura necesara (fig. 16.2.3.)
praf sau alte impurita\i. care se dep un Astfel, suprafata de con densare Ac
pe supra fata exterioara . este data de relati a:
Din faza de concep\ie, construc to- A c=A 7L-n ·N f m2 ] (16.2.5)
rul trebui e sa urmareasca realizarea unde A 7 este suprafa\a ex teri oara
unei valori k ca t mai mari , asigurand o ferita de 1 m \eava c u aripi oare (inclu-
curgerea fluidelor c u viteze optime, zand atat suprafa\a \evii netede cat si
distribu\ia favorabila a suprafetei de cele doua fe\e ale fi ecarei aripioare
transfer de ca ldura, alegerea materi ale- dispu se pe teava), L, n, N avand sem -
lor in fun c ti e de agentul frigorific. nifica\ia din fig . 16.2.3.
in timpu l exp loatarii, condensatoru l Se folosesc con ducte din cupru, de
trebuie men\inut intr-o stare de fun c\io- 10 ... 15 mm diametru (pentru freoni) $i
nare apropiata de cea ini\iala, asigu- din o\el Iara sudura de 15 ... 25 mm dia-
rand 0 suprafata de tran sfer de caldura rn etru (pentru amoniac). Aripioarele sunt
cat mai curata. realizate din cupru, aluminiu sau o\el $i
Dupa mediul de racire, se disting va- su nt dispuse cu un pas de 3 ... 5 mm.
riante func\ionale de conden satoare ra- Aerul parcurge spa\iul dintre ari-
cite cu aer, apa sau mixt (cu apa $i aer). pioare, traversand perpendicular tevi le,
preluand caldura cedata de agentul fri -
16.2.2. Condensatoare gorific care condenseaza in interiorul
racite cu aer tevi]or. Pentru men\inerea unei tempe-
raturi de condensare minime, chiar
Coeficientu l de transfer termic al atun ci cand temperatura exterioara
aeru lui fiind foar te scazut, aceste con-
densatoare sunt intalnite pentru puteri
tf°CJ
termi ce m ici, in genera l pana la
10 kW. To tu$i, tinand seama de pre\ul
din ce in ce mai mare al apei $i de res-
tric\i ile de consum impuse, uneori, e-
xista tendin\a de a se extinde domeniul
de uti lizare a condensatoarelor racite
k
Sc 2
S[ m ]
Fig . 16.2.2. Variatia temperaturil or
agentilor i n cond ensator, la circul atia
i n contracurent:
1 - agent frigorifi c; 2 - agent de racire.
h[kJ/kgJ n
a
k "'. 11
~ - _) I 11
\.t-_ I 11
2
I 11
~ - · 1 11
\.t- -
- rJ I 11
I '"
L
i
hfkJ/kg] Fig. 16.2.3. Schema cond ensatorul ui
b racit cu aer:
Fig. 16.2.1. Ci clul term odinamic n - numarul de tevi suprapuse;
al instalatiei cu compresie mecanica: N - numarul de randuri in ca lea aeru-
a - cu freon; b - cu amoniac. lui; L - lun gimea unei \evi .
--- -------------~
 360 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor II. lnstalatii frigorifice
' '

este ridicata, sunt nec esare debite

-lncalzirea aerului are lac cu LJn enta unui bun transfer termi c (1... 2 m/s)
mari de aer, incat este bi ne ca aceste ecart de 5 ... 6 K . si c uratir ea peretelui interi or (fi g.
con densatoare sa fie amp lasate in Coefi cientul k are va lori de 16.2.7). l n spa\iul inelar, dintre tevi,
spati i deschise, umbrite si ferite de 10 .. . 15 W/ m 2 ·K la circ ulatia
•
naturala a condenseaza vaporii de agent fri gorific,
praf. aerului , $i de 25 ...30 W/ m 2 ·K la circu- lichidul format fiin d ac umulat in rezer-
Pentru puteri termice reduse (la fri- latia fortata a aerul ui. vorul plasat sub condensator. Sunt
giderele casnice, la instalatiile comer-
•
-In figura 16.2.4 este pre zentat un
•

utilizate pentru <Pc de 250 .. .300 kW.

c iale). aerul are circulati. e naturala.. in
timp ce la puteri termice mari , se asi-
gura circ ulatia fortata cu ventilatoare.
Viteza aerului, la circulatia for \ata,
este de 2 ...3 m/ s in sec \iu nea fro ntala,
libera, si de maxim um 7 m/ s prin tre
aripioare. Viteze mai mari conduc la un
zgomot d ezagreabi l $i la p ierderi de
sarcina insemnate pe circui tul de aer .
- t
Fig. 16.2.4. Condensator racit
cu aer, cu ventilator centrifugal
(tip GRASSO).
' .: .
'
• un nivel scazut de zgomot. Placile 3,
?
.
..
••
I
Fig. 16.2.5. Condensator racit cu
aer, cu ventilator vertical, axial:
•• a - c u un element;
b - cu d oua elem en te.
I ,3
condensator raci t c u aer.. cu c irculatie .
fortata de un ventilator centrifu gal al
firmei GRASSO.
Utilizarea ventilatoarelor elicoidale ,
mai echilibrate si deci mai silentioase,
a permis realizarea unor baterii de con-
densatoare, pornind de la elemente
bloc, putandu-se obtine o cre$tere ul-
teri oara a capac itatii, prin simpla ada-
ugare a altar elemente.
Figura 16.2.5 prezinta variantele ver-
ticale, cu unul (a) sau doua elemente (b).
M odelul orizontal al firmei HELP -
MAN (fig. 16.2.6.), cu 6 elemente, utili-
zat atat pentru freoni cat $i pentru amo-
niac are putere termica de 9 ...900 kW.
Bateria 1 este suspendata liber in car-
casa, putandu-se dilata sau c ontracta
fara probleme. Tevile sunt prevazute la
.' ' ! interi or cu spirale care asigura o turbu -
1 lenta sporita. Aripioarele au un pas mi-
1 nim . Ventilatoarele elicoidale 2, perfect
echilibrate, sunt lipsite de vibratii, cu
dem ontabile, permit inspectia $i curati-
b
rea periodica a suprafetei de transfer
de caldura .
16.2.3. Condensatoare
racite cu apa
Sunt utilizate pentru puteri term ice
medii (250 ... 1000 kW) $i mari (peste
1000 kW), fiind realizate in trei variante
constru c tive cu: \evi coaxiale (\eava in
16.2.3.2 Condensatoare multitubulare
Cand <Pc > 300 kW sunt necesare
multe \evi de racire, acestea se pot
grupa intr -un fascicul intr odus intr-o
manta ci lindrica , ori zontala sau vertica -
la. Tevile prin care circula apa de racire
sunt prin se in plac ile tubulare, prin
mandrinare sau sudura .
• Varianta orizonta/a (fig. 16.2.8),
are capacele (pe care se plaseaza ra-
cordurile de apa) prevazute cu $icane
(fig . 16.2 .9) care dirijeaza circula\ia
apei prin condensator (realizand trece-
rile apei prin tevi , intr- un sens sau al-
tul), in vederea ob\inerii unor viteze su-
ficiente unui bun transfer termic
(1 ... 2 m/s). Nu se recomanda viteze mai
mari de 2,5 mis, deoarece cresc
pierderile de sarcina pe circuitul apei
deci energia de pompare. Capacele
sunt demontabile, permi\and cura\irea
fasciculului de tevi contra depunerii de
saruri, care ar diminua transferul termic .
Ecartul de temperatura, in care se
incalze$te apa este de: 2 ... 3 K , la con-
densatoarele cu apa de mare; 4 .. .6 K
la condensatoarele cu apa recirculata
prin turnuri de racire; 8 ... 12 K, la c on -
densatoarele alimentate cu apa in
circuit deschis (de rau, lac).
-f.~ "~-·
f ~-;: ·
I' \.)/ !!

\ \eava); fascicul multitubular p lasat intr-

-- - \ \
2 o manta c ilindrica; placi. \; .
' .
'-' -
'
16.2.3. 1 Condensatoare
Fig. 16.2.6.Baterie de Fig. 16.2.9. Vedere interioara
cu /evi coaxiale
condensatoare orizontale cu 6 a capacelor condensatorului
Apa de racire c ircula prin \eava in -
elemente (tip HELPMAN): multitubular orizontal.
' teri oara, asigurandu-se o viteza sufici-
1 - \evi cu aripi oare; 2 - ventilator
el icoidal; 3 - carcasa demontab ila. 5
' - -- -- ·- --------- ---
~- ---------------·---,

. 1
4
3 •
•
.. 1
3 (
-/ .• •
•
.• ..
" '
;

'\
. . . . . . .
. -·8 7
I
--
-
+- ·-
" '\ 3
' ./ . ,- ,
"
.
I 2 .
4
Fig. 16.2.7. Schema unui
condensator cu tevi coaxi ale: 6
1 - agent f rigorifi c vapori ; 2 - a- Fig. 16.2.8. Schema unui condensator multitubular orizontal:
gent frigorific lichid ; 3 - apa; 4 - rezer- 1 - teava de racire; 2 - Virola; 3 - p laca tubu lara; 4 - Capac ; 5 - agent
vor de lichid . fri gorific vapori; 6 - agent frig orific lichid; 7 - apa de rac ire.
-----------~
11. lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor

Tevile sunt din cupru (pen tru freoni)
sau din o \el Iara sudur{1 (pentru arn o-
niac) cu diam etrul de 25 .. .40 mm. A$e-
zarea lor in placa tubulara se face in e-
$ichier sau Ginabad cu un pas de
(1 ,3 ... 1,5)de.
Virola este reali za ta c u teava din
o \el, la diametre mici , sau c u tabla din
o tel. sudata. Placile tubul are sunt din
o \el. Capacele se executa din fonta
sau c u tabla d in o \el, sudata .
in spa\iul intertubular dintre \evi $i
manta condenseaza agentul frigorific.
Pelic ula de condensat, formata la exteri-
orul tevilor reci, se scurge de pe o \eava
pe alt<::t, ce dand caldura apei de racire.
Coefi c ientul global de tr an sfer
termi c depinde de viteza ap ei, ma teri -
alul \evilor $i de gradul de ancra sare cu
saruri . Condensa toarele multitubulare
cu amoniac au k==700 ... 1200 W/ m 2·K.
La freoni, care au un coefi c ient de
transfer termic la condensare inferi or
amoniac ului $i chiar ape i care circula
prin \e vi, se folosesc \e vi nervurate la
exterior (prin extrudare).
in figura 16.2.10 este prezentat mo-
delul ori zontal al firmei C IAT, pentru
R22 , iar in fi gura 16.2. 11 este prezen-
tat un model orizontal, p entru amoniac,
al firm ei LINDE.
• Varian ta vertica/a a condensa toru-
lui multitubular este solic itata cand nu se
dispune de un spa\iu mare de montare.
Condensatorul multitubular, vertical,
utilizat pentru freoni (fig. 16.2. 12), este
realiza t dintr- un fascicul de \evi din o\el
inoxidabil de diametru mic (<1>== 15.. .20 mm),
cu o geometrie particulara (in spirala),
foarte compact. Apa c irc ula prin \evi, cu
viteza mare (2 .. .2,5 mis) iar freonul
condenseaza i n spa\iul intertubular, pe
\evile reci. Capacele sunt demontabile,
permi\and accesul la \evi dar forma a-
cestora face difi cila curatire;:i interi oara,
incat acest model se utilizeaza doar cu
apa demineraliza ta.
in figura 16.2. 13 este prezentat un
condensa tor multitubular vertica l, p en-
tru amoniac. Apa de rac ire este adusa
in rezervorul superior printr- un ventil de
reglare cu p lutitor , asigurandu- se un
debit con stant. Condensatorul este
p arcurs de apa o singura data, des-
cendent. Pentru asigurarea unor viteze
mari, apa este distribuita in fiecare \ea-
va cu ajutoru l unor fante elicoidale $i
se scurge p elicular, in spirala, pe
p eretele interior al \evi lor . Tevil e au
diametrul mare, 50 ... 60 mm , fiind U$Dr
de c ura\at. Partea centrala a lor rama-
ne libera, incat, prin vortexul creat, se
realizeaza o c irc ula\ie ascendenta a
unui curent de aer care favorizeaza o
vaporizare par\iala a apei, intensificand
efectul de racire, astfel ca apa se incal-
ze$te pe un ecart mic de t emperatura,
2 ... 3 K.
Apa calda este colectata in rezer-
vorul inferior, de unde este evacuata
(in cazul circuitului deschis) sau prelua-
ta de pompa $i recirculata catre un Fig. 16.2.12. Condensator
turn de racire. multitubular vertical pentru freoni :
Vaporii de amoniac sunt introdu$i in 1 - \eava elicoidala; 2 - manta;
spa\iul intertubular , delimitat de manta 3 - capac; 4 - garnitura; 5 - izolati e;
$i de placile tubulare, condensand pe- 6 - intrare ap a; 7 - freon vapori ;
lic ular pe suprafa\a exterioara a \evilor 8 - freon lichid ; 9 - ie$ire ap a.
$i cedand acestora caldura de conden-
sare, catre apa din interiorul lor ; k este
dependent de grosimea p eliculei de
apa deci de debitul acesteia avand va-
lori de 800 .. . 1400 W/ m2K
16.2.3.3 Condensatoare cu placi
Utilizarea tot mai frecventa a
schimbatoarelor de caldura cu placi, in

3
D

ff5
~ - ro
t 0
9-
2

r-~-A---+l
Fig . 16.2.10. Condensator multitubular orizontal , pentru R22 (CIAT).

I
- --o-------- Fig . 16.2.13. Condensator
6 1 ~· ..,._D3
multitubular vertical pentru amoniac:
1 - virola ci lindrica; 2 - placa tubu -
lara; 3 - tevi de rac ire; 4 - amoniac
_____ ,1 1 --------~
vapori; 5 - amoniac lic hid ; 6 - rezervor
- - - - - - - - -12 - - - - - - - ---i apa rece; 7 - rob inet cu plutitor ;
Fig . 16.2.11 . Condensator multitubular orizontal, pentru amoniac (LINDE) : 8 - fanta elicoidala; 9 - rezervor ap a
1 - amo niac vapori; 2 - am oniac lic hid ; 3 - supapa de siguranta; 4 - aeri sire; calda; 10 - evacuare apa; 11 - prea-
5 - placa timbru ; 6 - go lire; 7 ,8 - apa. plin; 12 - aer .
 362 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor •
II. lnstala~ii frigorifice

ultima perioada, a condus la folosirea reche de placi au prevazute doua gar- baza (:;;asiul). Se compL1ne doar din pla-
lor $i la condensarea fluidelor frigorifice. nituri de etan $are, la nivelul racordurilor cile de transfer termic $i din placile ter-
Distanta mica dintre placi $i nume- de intrare - iesire ale agentului frigori - minale , lipite impreuna intr-un cuptor,
roasele canale interioare (fig. 16.2.14), fic . Aceste garnituri pot fi confectionate sub vid, formand astfel un ansamblu
c u sc himbari dese de directie, favori- dintr-un elastomer, rezistent la presiu- rigid , compact si rezistent la presiune.
zeaza o hiperturbul enta pentru ambele ne ridicata. Condensatoarele cu placi pot fi
fluide si o mare viteza care conduc la Agentul frigorific condenseaza In ca- utilizate pen tru toti agentii frigorific i dar
coeficienti de tran sfer termi c foarte nalele sudate, apa de racire parcurge si in cazul utilizarii amoniacului trebuie
mari, de 5000 ... 8000 W/ m 2 ·K , la un ga- canalele prevazute cu garnituri. Astfel se verificata compatibilitatea cu materi ale-
barit redu s. permite demontarea U$Oara a placilor, le frigorifice folosite (se exclud cuprul
• Condensatorul cu placi In caseta ' pentru inspectie $i, eventuala, curatire $i aliajele lui).
(fig. 16.2.15) este alcatuit dintr-un pa- periodica, eficienta a circuitului de apa. Printre avantajele principale intro-
c het de plac i asamblate In paral el care • Condensatorul cu placi brazate duse la condensatoarele cu placi men-
formeaza canale, inc hise pr in sudura, este alcatuit din mai multe placi meta- tionam : ecart scazut de temperatura
alternand cu canale inchise cu ajutorul lice (otel inoxidabil) ambutisate, dar fa- intre agentul frigorific :;;i apa de racire
unor garnituri obi$nuite. Fiecare pe- ra garnituri, fara tiranti $i fara placa de ' (1 ... 2 K); coeficient global de tran sfer
termic foarte mare; ancrasare cu saruri
• scazuta, datorita suprafe\ei fara ru -
gozitati a plac ilor :;;i a turbulentei ridica -
te a fluidelor care circula printre placi;
cantitate de fluid frigorific foarte scazu-
I I I I I I I ta, comparativ cu cea din condensa-
'-
I I I I I I I • 6 toarele multitubulare; gabarit $i greuta-
•
I I I I I I I I I I •
• te reduse, aceste aparate fiind foarte
8
compacte; asamb lare $i testare in u-
- zina ceea ce le face mull mai fiabile,
-
-.•. 7 durata lor de via\a fiind de 25 ... 30 ani.
in tabelul 16.2.1, sun t prezentate, in
.
• Fig. 16.2.17. Condensator
detaliu, caracteristicile tehnice ale unor
••• atmosferic cu fevi orizontale, cu
"" modele cu plac i braza te, ale firmei
•• Fig. 16.2.14. Schema curgerii prize intermediare de condensat:
ALPHA-LAVAL .
fluidelor intr-un condensator 1 - tevi de racire; 2 - rezervor de
Condensatoarele racite cu aer sau
cu placi (ALPHA-LAVAL). condensat; 3 - distribuitor; 4 - colector;
• cu apa se livreaza, de regula, umplute
5 - robinet de purjare; 6 - ventil de re-
cu gaz inert, aceasta operatie fiind
glare cu plutitor; 7 - pompa; 8 - apa
reali zata, dupa vidare. In uzina. Prin
proaspata; 9 - agent frigorific; LC - re-
acest procedeu se protejeaza suprafa-
gulator de nivel.
• ta interioara a condensatorului contra
3 I 2 corosiunii datorita umidita\ii din aer in
perioada de depozitare $i transport.
!&~~=~~~=~~~= ~~~= ~ Condesatoarele de putere joasa si
... -
6.. ,......_
L medie (10 .. . 100 kW) sun t adesea mon-
'-
I / "'------:::=::::,, tate impreuna c u compresorul $i re-
' zervorul de lic hid pe un sa:;;iu alcatuind
Fig. 16.2.15. Condensator cu placi un grup compresor - condensator.
in caseta (ALPHA-LAVAL): '
1 - canal sudat; 2 - canal c u gar- 16.2.4. Condensatoare
nitura; 3 - sudura periferica. '----------/ racite mixt (evaporative)
6 1-+- LC
'-<._ _ _ _ _ _ _ ___/ .-·"--
· ,..,,
I -- ' ~-

~ 2
------- - ---- --- -- -- -- Condensa toarele racite numai cu
i----
~
- - - - - - - - -
- - - - -:_- - - - - -- - - - - - - - - - - - - ,- -
I I I I I I I I I I I I aer sa u ntJmai cu apa, rea lizeaza pre-
... . I I I I I I I
......7 \
I 4
I I I
' I
3 luarea caldurii de condensare de la a-
' I '' I I
' I I I I I I i
5
, I I I I I I I I I gentul fri gorific doar prin ca ldura sen-
I
I I
I I I ! I I I sib ila a agen tului de rac ire conducand
6- I I
' I
I I I '' I
I
I I '
I I I
''
I
la debite importante de aer sa u apa. In -
I I I I I I I I I I I I~
\, '
I
I
e
I
''
I
I
I
I
I
'
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
'
1 acela$i timp , incalzirea acestui agen t
de rac ire conduce la 0 temperatura de
I I I I I I I I I I I

. v I
'

1
'
I
'

1
''
I
'
' '
' '
I
'

'
'

'
' I..
..
I
LC condensare mai ridi ca ta.
Ameliorari ale acestor doua inconve-
. \ -- - -
\
I' niente se pot ob\ine prin utilizarea unor
... ' \ 4
'' 5 *"7 3 '
'-
- -- - - - - - - -
b
l
!
'

'
conder1sa toare racite mixt, c u apa si
aer. Apa preia caldura de condensare
Fig. 16.2.16. Condensator atmosferic de la agentul frigorific $i vaporizeaza
cu tevi orizontale in echicurent: Fig. 16.2.18. Condensatorul BLOCK: partial. Prin aceasta vaporizare, cat $i
.
1 - tevi de rac 1re; 2 - tava distri- 1 - tevi de rac ire ; 2 - distribuitor;
• printr-un schimb de caldura intre apa :;;i
buitoare ; 3 - tava colectoare; 4 - ven- 3 - colec tor; 4 - venti l reglare cu plu-
aer, apa care se scurge pe suprafata
-
ti I de regl are c u plutitor ; 5 - pompa; titor; 5 - pompa; 6 - agent fri gorifi c ;
condensa torului lsi men\ine , practic ,
6 - agent frigorific; 7 - robi net de 7 - robinet de purjare; LC - regulator temperatura constanta, putar1d fi re-
purjare; LC - regu lator de nivel. de nivel. circ tJl ata $i utiliza ta din nou in procesul
~~~~~~~~~~~~~-~~~
II . lnstalatii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instala~iilor

de racire. in acest mod se mentine o
temperatura de condensare coborata ,
c u doar 2 ... 3 DC mai mare decal tem-
peratura apei , $i sun! necesare debite
mai rnici de apa, respectiv , de aer.
Cum sistemul de racire este bazat
pe evaporarea apei $i preluarea aces-
tor vapori de ca tre aer, starea higrome-
tri ca a aerului are o importan\a mare
asupra fun c \i onarii conde nsa torului .
Acesta va fi mai eficace ca nd aeru l va
avea o umiditate relativa m ai mica.
Temperatura de condensare a agentu-
lui frigorifi c depinde deci si de starea
aerului amb iant, astfel :
fc= I,+ 10.. . 12 [°CJ (16 .2.6)
unde t, este temperatura punctului de
roua a aerului [°C].
Pierderil e de apa, prin vapori zare si
prin an tr enare a picaturilor fine de ca-
tre aer, impun o completare continua a
circu itului de apa de racire. in plus,
prin evaporare ca t si prin contactul
apei cu praful din aer, apa devin e to t
mai concen trata in saruri . Sun! necesa-
re purjari periodice care vor necesi ta
alte debit e de apa de adaos. Se apre-
ciaza ca , in tot al, este necesar un deb it
de apa de completare de cca 3 ... 5 %
din debitul recirc ulat.
in fun c \i e de modul de circulati e a
aerului , se disting doua variante de
condensatoare evaporative: c u circ u-
lati e naturala (condensatoare atmosfe-
ri ce) sau cu circulati e fortata (conden-
sa toare cu evaporare for\ata).
16.2.4.1 Condensatoare atmosferice
Vaporii de agent frigorifi c conden-
seaza in interi orul unor \ev i orizontale
sau verticale, pes te care este distribu -
ita, pelic ular, apa de racire care vapo-
ri zeaza par\i al.
Aerul exterior parti cipa la racirea
apei si, pri n inca lzire, are o miscare as-
cendent a, naturala, preluand $i vaporii
de apa forma\i.
in fig ura 16.2.16 este prezentat un
conden sator atmosferi c, c u circula\ie
descende nta a agentu lui frigorifi c (in
ech ic uren t cu apa). Apa este recircula-
ta intre tava colectoare - 3 si cea
distribuitoare - 2, cu pompa - 5. Circ u-
itul apei este completat printr-un venti l
de reglare cu plutitor - 4.
Agentul frigorific, pe masura ce
condenseaza, ocupa o parte tot mai
mare din volumu l interior al \evilor, in -
cat se reduce progresiv suprafata de
transfer termic intre vapori $i apa.
Acest neajuns este eliminat prin in -
troducerea unor prize interm ediare de
condensat ($i ulei, in cazul utilizarii !re-
on il or nemiscibili c u uleiul sau a
amoniacului), realizand astf el un
tr ansfer de cal dura mai intens

Tabelul 16.2.1 . Caracteristici tehnice ~i dimensiuni principale ale condensatoarelor cu placi brazate (ALPHA-LAVAL)
Date standard C8 14 CB22 CB 26 CB5 1 CB76
T ern eratura min. de lucru °C - 160 - 160 - 160 - 160 - 160
Tern era tura max. de lucru °C 225 225 225 225 225
Presiune min. de lucru bar vacuum vacuum vacuum vacuum vacuum
Presiune max. de lucru [bar 30 30 30 30 30
Presiune de proba bar] 45 45 45 45 45
Volumul unui canal I) 0 ,02 0,04 0,05 0,094 0,25
Debit max : m3/h] 3,6 3,6 8, 1 8, 1 39
14,20 10, 18,24,34, 10,20,30 , 20 ,30,4 0,50,60.70 ,
Nr. standard de placi buc. 50,70, 100, 120 40,50 ,60 80 ,90, 100, 110, 120,
130, 140, 150

Tip\ dimensiune [mm] a b c d e A Masa [kg]

CB14 172 42 208 78 24 8+n x 2,35 0.7 +n x 0,06

CB22 279 42 3 18 78 24 9+ n x 2,35 1.0+n x 0, 11
CB26 H 250 50 3 10 11 2 45 9+n x 2,40 1.2+n x 0,13
CB5 1 466 50 526 11 2 45 10+n x 2,40 1.9+n x 0,23
CB76 H 5 19 92 618 191 48 10+n x 2,85 7.0+n x 0,44

CBTGi- _ A +e-S - d
CB 14-CB5 1 ~-A t e-.§_ ~J,
. e.L .f. I
S3,S4 S 1,S2 48
2'
........,,
'1 1 ~ I
., ,,
_ \· ~ ·u

• - nu pen tru
CB22 !?i C876
a c

I 48

•,, ,.,,
l ' L' ~·
1
@· @JI
 364 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
•
II. lnstalatii
•
frigorifice

(fi g. 16.2 . 17). Toto data. se asigura $i o pe ntru un contact ca t mai uniform .
-In 4 °C). Sub aceasta temperatura exis ta
c ircula\ie in contrac ure nt a agentului acest sens, tava d istribuitoare este p erico lul de form are a ghe\ii , atat pe
frigorifi c c u apa d e rac ire. Agentul fri - prevazuta c u un picurator care dirijea- suprafa\a exteri oara a \evil or de racire
gorific condensat este c olectat intr -un , za apa deasupra fi ecarei \evi. (diminuand tran sferul termi c ) cat $i in
rezervor de lic hid , plasat in apa din Condensatoarele atmo sferi ce se separatorul de picaturi si ventilator,
ta va inferi oara, incat se realizeaza o amplaseaza in exteriorul centralei frigo- obturand c irc ulatia
-
aerulu i. In aceasta
'
usoara subracire a lui. rifi ce , in locuri deschi se , ferite de praf situati e, atat desuprain ca lzirea cat $i
Condensatorul BLOCK (fi g. 16 .2. 18) $i de radiatie solara, prin imprejmuire condensarea agentului · fri gorifi c se
m entine o cantitate redu sa de agent c u o carcasa de lemn. prevazuta c u ja- rea lizeaza numai cu aer (sis tem free -
frig orifi c. condensat i r1 tevi, asigurand luzele pentru accesul aerului . Peri odic, c ooling).
o c irc ula\i e in contracurent a agentului tevile de racire se c urata de depuneril e in figura 16.2.20 este prezentata
frigorifi c $i a apei. Prin c onstru cti a spe- acumulate (piatra, alge). schema de functionare a unui conden-
c iala a coturil or se pastreaza o propor- sator c u evaporare for\ata, prevazut c u
\ie constanta de vapori $i lic hid, in fie- 16.2.4.2 Condensatoare un ventilator centrifugal reful ant (a) sau
care teava (detaliul a), factor care con- cu evaporare forjata elicoidal aspirant (b ).
duce la un transfer de caldura mult mai
-
In scopul am eliorarii transferul ui Consumul total de apa la conden-
bun . Cand o teava . .se inunda c u con- termic , foarte scazut la aer c u circ ulati e satoarele c u evaporare for\ata este de
desat formandu-se un dop d e lichi d, naturala, se amplaseaza tevile de raci- ordin ul 2,5 ...4,5 I/kW. Coeficientul glo-
vaporii formati in \ea va inferi oara pre- re intr-o carcasa m etalica si se asigura bal de transfer de caldura are va lori de
seaza lichidul d in \eava inundata si o c irc ulati e fortata a aerulu i. cu ventila- 400 ... 600 W/ m2·K .
antreneaza cantitatea de lichid , in ex- toare de tip aspirant sau refulant. Se in conditii reale de functio nare,
ces, in teava superioara (detal iul b ). ob\in e astfel un utilaj mai performant, condensatoarele c u evap orare for\ata
Astfel, condensatul este antrenat din c u gabarit redus. Viteza mare a aerului prezinta abateri importante fata de pu-
teava in \eava $i, in fin al, este evacuat (2 .. . 3 m/s) intensifica atat vaporizarea terea termi ca nominala de condensare.
in rezervorul de lic hid. apei cat si antrenarea picaturilor de Puterea termica reala poate fi apreci ata
Un tip de condensator atmosferic, apa de catre aer. Pentru diminuarea c u ajutorul unui fac tor de corec\i e, apli-
c u peforman\e bune, este eel c u con- pierderilor de apa , aerul evacuat din cat puterii nominale, determinat de no-
• ducte verticale (fig. 16 .2. 19) realizat de condensator este introdus intr-un se- mograme (fig . 16.2.2 1). Astfel, daca la
FRIGOTEHNI CA Buc uresti. '
In tabelul parator de pica turi. Totodata. aerul o temperatura de condensare a agen-
16.2.2 sunt prezentate caracteri sti c ile urned care paraseste . c ondensatorul tului frigorifi c fc= 35 °C $i o entalpie a
tehni ce ale panourilor de c ondensator . este folosit la desupraincalzirea vapori- aerului h=62,8 kJ/kg puterea termica
Se asigura c ircula\ia mai buna a agen- lor de agent frigorific. Tevile desuprain- nominala a condensatorului este <l>cN•
tului frigorifi c prin \evi, la transferul de calzitorului sunt prevazute cu aripioare. in alte condi\ii de lucru ca, de exemplu ,
ca ldura parti cipand intreaga suprafata iar cele ale condensatorului sunt nete- tc= 32,5 °C $i aceea$i entalpie a aerului
a tevii. Trebuie asigurata insa o distri - de sau nervurate. Agentul frigorific im- : (h=62 ,8 kJ/k g}, rezulta un factor de
butie exac ta a apei. pe \evil e de racire, pune materi alul: c upru pentru freoni, ! corectie F 0,8 pentru care puterea
I otel pentru amoniac. termi ca reala a condensatorului devine:
I
I "'- Y- 2
Dispozitivul de stropire a apei pes- <!JCR=cpcw'F [kW) ( 16.2.7)
1111 111111 te tevile de racire este realizat din du -
-In tabelul 16.2.3 sunt prezenta\i
i.I
I L - -·
v- 1
'
' - . I
ze din o\el inoxidabil, bronz sau plas- coefi cientii globali de transfer termi c ai
tic, U$Or de curatat. Numarui duzeior cor-1der1 satoarelor frigorifice _ Se poate
= . £7>,
trebuie determinat astfel incat sa se constata ameliorarea acestor valori , la
,
:~4
. 8 asigure o stropire uniforma a suprafe\ei trecerea de la aer la apa, cat $i prin in-

6
I~ rt I
'I de racire. Ventilatorul , carcasa $i sepa- tensificarea vitezei de c irc ulati e a a-
3 ratorul de picaturi sunt realiza te din gentului de racire.
tg 5 materiale rezistente la corosiune (tabla
Fig 16.2.19. Condensator
atmosferic cu panouri verticale
zinca ta sau tratata pr in acoperire c u 16.3. Vaporizatoare
r3$ini epoxi dice).
(FRIGOTEHNICA): -In sezonul rece. rac irea se face c u 16.3.1. Probleme generale
1 - panou v ertical de tevi; 2 - dis-
apa doar ca t tim p aceasta are o tem -
tribuitor c u p ic ura tor ; 3 - colector;
peratur a p ozi ti va (de regula, peste 1 Vap orizatoarele sunt schimbatoare
4 - ventil de reglare c u plutitor; 5 - ro-
binet de purjare ; 6 - po mpa; 7 - agent fabelul 16.2.3. Coeficientii globali de transfer termic ai condensatoarelor frigorificel
. -
fri gorifi c vap or1 ; 8 - apa proaspata:
Tip condensa tor k [W/ m2·K ]
9 - agent frigorifi c lichid ; LC - regula-
Racit natural cu aer 10 ... 15
tor de nivel.
Racit for\at c u aer 25 .. 30
Tabelul 16.2.2. Caracteristici tehnice Evaoorativ atmosferi c, in contrac urent 230 ... 250
ale panoului condensator atmosferic Evaoorati v atmosferic, c u orize de condensat 250 ... 300
vertical (FRIGOTEHNICA) Evaporativ atm osferi c , BLOCK 300 ... 350
Tip Supra- Vol um Lun - M asa Eva oorativ atm osferi c, ver_tical (FRI GOTEHNI CA) 350 .. . 400
.
fata
'
g1me neta Cu evaoorare for\ata, c u tevi netede 400 ... 600
[m2] [I] [mm] [kg] Cu evaoorare for\ata, c u tevi c u ari o ioare 200 ... 250
CA 16 16 146 2900 340 Racit c u apa, c u tevi coax iale 700 ... 900
CA 22 22 202 3940 470 Rac it c u aoa, multitubtJlator ori zontal 700 ... 1200
CA 30 30 273 5305 623 Racit cu aoa, multitubulator vertica l 800 ... 1400
CA 36 36 3 15 634 5 712 Racit c u apa, c u plac i 5000 ... 8000
II . lnstala!ii frigorifice
t----- 10
a 7
8 (16.3 .1)
7
b 16.3.1b).
Fig. 16.2.20. Schema de functionare a
condensatorului cu evaporare fortata: ' vaporizator, se race$te de la tAR la tAR2"
a - cu ventilator refulant; b - cu
ventilator aspiran t;
1 - ventilator; 2 - separator de pi-
caturi; 3 - agent frigorific vapori;
4 - \evi de condensare; 5 - agent fri -
gorific lichid; 6 - apa de adaus; 7 -
pompa; 8 - supraincalzitor; 9 - inlrare
aer; 10 - ie$ire aer.
2,0
1,9
1,8
1, 7 l-+-f-- 1--t-+--t-
LL 1,6
.g_ 1,5 . - .- t--+-+--1
~ 1,4
0 1,3
(.) 1,2 1---+-t--i-+--t- "
.ig 1, 1 +--1--+-+--t--"
0 1,Q 'f_L_. ._,,LL.llh"l
~ ~ :~>-t-+--+-,_.,,~-·
0 ,7 1- f - +-V'+/ h'-t- 11--+-
0,6
0 ·5 '-'~2,_,5~__.3,_,0~'-3~5~--4-0~-45~~50
Temperatura de condensare (0 C]
Fig. 16.2.21. Nomograma pentru
determinarea factorului de corectie
a puterii termice de condensare,
la functionarea in condifii reale a unui
condensator cu evaporare fortata.
Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor
de caldura in care se real izeaza trans - cu: hA 1, hA2 - entalpiile masice ale aeru-
feru l termi c de la mediu l supus racirii. lui la intrare, iesire din vaporizator [kJ/kg] .
ca tre fluidul frigorific care vaporizeaza. Cand este racit un lichid,
Fiind utilaju l in care se realizeaza frigul, <Po=OmL ·cpdtL 1-tL2) [kW] ( 16.3.5)
cu un rol esen\ial in instala\ie, este im- cu marim ile similare celor din rela\ia
portant sa aiba un bun coeficient glo- (16.3.3), dar caracteristice lic hidului.
bal de transfer termic, incat trecerea Cu transferul global de caldura,
caldurii sa se faca, la 0 suprafa\a data, puterea termica a vaporizatorului este:
cu o diferen\a minima de temperatura, (f;o=k A0 ·!ltm [k\N] (16 .3.6)
intre cei doi agen\i termici. in cazul fre - unde: k este coeficien tul global de
onilor, fluidul introdus in vapori zalor tran sfer de caldura in vaporizator
esl e un amestec el erogen de lichid $i [W/m 2 ·K ];
vapori, obtinut in urma ventilului de la- A 0 - suprafa\a de tran sfer termic,
minare. Titlul vaporilor x cre$te, con- intre cele doua flui de [m 2];
tinuu pana la valoarea 1, cand tot li chi- 1.1 tm - diferenta medie, logaritmica, de
dul a vaporizat, temperatura men\inan- temperatura, dintre cele doua fluide [K] .
du-se constan t§. t5=t 1= t0 (fig. 16.3.1a). Cu datele din figura 16.3.1, L1 tm se
in ultima parte a vapori zalorului are loc poate scrie:
o supraincalzire a vaporilor (procesu l L1t _ (f Am - to)- (tAR2- lo)
1-1'). in acest caz , puterea frigorifi ca m- lnf ARl- fo [K)
masica este compusa atat dintr-o par- t Am- to (16.3.7)
le a caldurii latente de vaporizare hv,
cat :;;i din caldura de supraincalzire a k depinde de constructia vaporizato -
vaporilor q5 ;. rulu i, de coeficien\i i de transfer con-
qo=hv,+q5,=(h 1-hs)+(h 1·-h 1)=h 1·-hs [kJ/kg] vectivi ai fluidelor $i de transferul con-
ductiv prin materialul ce le separa. Si -
in cazu l amoniacului, fluidul este in- milar ca la condensatoare, putem utili-
lrodus in vaporizator dupa parcurgerea za rela\ia si mplificata preluata de la
unui separator de lichid, crescand ast- transferu l de caldura prin pere\j plani,
fel eficacitatea frigorifica, prin utilizarea paraleli :
intregii calduri latente de vap"orizare,
qo=hv=h 1-h5 [kJ/kg] ( 16.3.2) k = - - -- - -
_ 1_ + L. _Q. + ...!_
Vaporii evacua\i din vaporizator au
aAR A ao
starea de satura\ie 1, in acest caz tem- (16.3.8)
peratura agentului frigorific este cons- unde; aAR• a0 sunt coefi cien\ii de
tant§. in tot vaporizatorul t6 = t 1=t0 . (fig .
1[°C)
Agentul secundar, cedand caldura in
1
in figura 16.3.1 sunt prezentate va-
ria\iile de temperatura a agen\ilor, in
vaporizator, la circula\ia in contracu -
rent, in cazul freonilor (a) sau al amoni -
acului (b).
Diferenta de temperatura, minima,
dintre fluide L1t0 este dependenta de
natura agentu lui racit. Cand acesta este
un lichid L1t0 =3 ...5 °C, iar cand este
racit cu aer L1to=4 ... 14 °C, dupa gradul
de umiditate dorit pentru aerul racit.
Cantitatea de fri g absorbita in li"C I
vaporizator, deci puterea frigorifica a
instala\iei <Pc, depinde de debitul de
agent racit si de evolu\ia lui in
vaporiza tor.
Pentru aer, cand racirea lui are loc
cu umiditatea absoluta constanta:
<!Jo = OmA°CpA(tA 1-tA:) [kW)
(16.3 .3)
unde: OmA este debitul masic de
aer [kg/s); cpA - caldura speci fi ca la
presiune constant§. , medie , a aerului b
[kJ/kg·KJ ; IA 1 tA2 sunt temperaturile ae-
Fig. 16.3.1. Vari atia ternperaturii
' rului, la intrafea $i ie$irea din vaporiza-
agentilor in vaporizator, la circulatia
tor [°C]
in contracurent:
Cand in timpul racirii aerului evolu-
a - la freoni; b - la amoniac;
eaza $i umiditatea sa absoluta,
1 - agent raci t; 2 - agent frigorifi c.
<l>o = OmA(hA1-hA:) lkWJ(16.3.4)
 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
transfer convectiv, pentru agentu l racit,
respectiv pentru agenlu l frigorific.
[W/ m2=K] ; ei depind de modul de cur-
d !::,
1 I;:
d condenseaza si ingheata. pe suprafata a materialelor, in concordan\a cu fluide-
Aer
b Cand vaporizatorul este utilizat ca racire (detenta) direc ta, aerul racit ser-
Fig. 16.3.2. A~ezarea tevilor
in bateria de racire cu aripioare:
a - in coridor; b - in $ah; h - pasul
pe verticala; d - pasul p e orizontala.
n. lnstalatii frigorifice
gere pri n vaporizator, de particulari ta- ' ne o pelicu la de ulei. Pentru calcu l, se
tile geomelrice ale suprafetei de con- poa te considera o grosime
tact si de temperatura, putandu -se de- , 8u=0,05 ... 0, 1 mm, cu conductivi tatea
termina, in fiecare caz particular, cu re- ter mica A.u= 0, 12 ... 0, 15 W/ mK
latiile prezentate in literatura de specia - Cum depunerile sunt mult mai pu\in
litate: conduca toare de caldura decat metalul
8 este rezistenta opusa la suprafe\ei de transfer termic, inca din
trecerea caldurii prin straturile ; faza de concep tie, constructorul trebuie
de praf, piatra, gheata, metal sa urmareasca limitarea lor, iar in timpul
si ulei, de la caz la caz, de g-osime 8 [m] fun ctionarii vaporiza torul trebuie men-
si conduc tivitate termica !.. [W/m·K]. (inut intr-o stare de curatenie apropiata
La racirea aerului , acesta poate de- de cea ini\iala. Totodata, trebuie asigu-
pune pe suprafata exterioara un strat rate viteze op time de curgere a fluidelor,
de impuritati (praf), iar cand este racit o distributie favorabila a suprafetei de
sub 0 °C, 0 parte din vaporii de apa tran sfer de caldura si 0 alegere corecta
vaporizatorului formandu -se un strat le de lucru.
de gheata. Dupa scop, vaporizatoarele pot fi :
Cand este raci t un lic hid (apa, solu - racitoare de aer; racitoare de lichide;
\ie apoasa), pe partea acestui fluid se congelatoare. in tabelul 16.3.1 sunt pre-
poate forma un strat de piatra (din sa- zentate diferite tipuri de vaporizatoare.
rurile dizolvate in apa) a carui grosime
variaza cu ca litatea apei. Pentru calcul, 16.3.2. Vaporizatoare
se admite o grosime maxima 8p=0,5 racitoare de aer
mm; c u o c onductivitate termi ca
A.p= 1.. .3 W/ m-K. Sunt utilizate in cazul instala\iil or cu
acumulator de frig , pe partea lichidului vind la realizarea unu i microclimat in
racit se p oate forma un strat de ghea \a, i spa\ii situate in industria alimentara,
cu grosime variabila. , chimica, u:;;oara sau in domeniul social
in cazul utilizarii agen\ilor haloge- - cultural.
nati cu miscibilitate redu sa fata de ulei
sau a amoniacului, pe peretele separa- 16.3.2. 1 Considerafii practice
tor, pe partea acestor fluide, se depu- Pentru puteri fri gorifice reduse, sunt

2
0,5 ~

0.25 1~ ~·
§_ il\~:::::4:
...
0 20 40
Tit lul
a
60
masic
80 x(%]
de vapori

:.'I:· ·-=-: -:---:I=::

;'=t.wi b
Fig. 16.3.3.lntensificarea transferului termic sporind turbulenfa, pe partea
aerului, prin profilarea suprafetei.

Tabelul 16.3.1 . Clasifcarea vaporizatoarelor

Fig. 16.3.4. Ameliorarea coeficientului k:
a - va/orile Jui k pentru R22; b - sec - Sco12___ Func\ionare Constructie
fiun e prin teava cu rizuri; Rac itoare de aer circ ula\ie natura la \evi netede
1 - teava cu rizuri interne ; 2- teava lisa circula\i e fortata \evi cu aripi oare
- -
Racitoare lichide imersa te serp entina
panou
placa
coaxiale elicoidale
drepte
/ ~-

/
' 'V. '"( ~- - multitubulare orizon tale
4
verticale
p laci sudate
3
speciale p loa ie
Fig. 16.3.5. Distribufia agentului frigo- Congelatoare pentru gheata tambur rotit or
rific intr-un vaporizator racitor de aer:
manta dubla
1 - detentor termostat1c; 2 - distribuitor
de lichid; 3 - colector de vapori; 4 - aer. acumu latoare de frig cu man:;;on de gheata
11. lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor

reali za te din serpentine c u tevi netede care au un coeficient de tran sfer con - derea debitului de aer vehicu lat; la ra -
fixate p e plafon sau pe perete. in \evi vectiv inferior amoniacului, se prevad ciri sub 0 °C, se alege un pas mai ma-
vaporizeaza agentul fri gor ific (freon sau \evi c u ri zuri elicoidale la interior , pen- re al aripioarelor, acest lucru dimi-
am o niac), aerul prin contactul cu \eava tru a mari turbulen\a. Astfel, suprafata nuand insa suprafa\a de tran sfer ter -
se race:;;te , devine mai greu si coboara, intern a de tran sfer termi c creste c u mic . Este deci necesara o dezghe\are
fiind inlocuit de aer mai ca ld. Circulatia peste 50 %, iar coefi cientul de transfer periodica a suprafe\ei vaporizatorului.
aerului es te naturala , transferul termic termic al freonului se tripl eaza (fig.
fiind foarte scazu t. 16.3.4).
Pentru diminuarea caderii de pre - Pentru realizarea unor temperaturi
siune pe circuitul agentului frigorific ra- uniforme ale aerului racit, se asigura
portul Lid, se limiteaza la 2000 pentru debite egale fiecarui circuit de agent
freoni :;;i 3000 pentru amoniac . frigorific, deci pierderi de sarcina egale
in cazul unor _puteri frigorifice mai (fig. 16.3.5). Evacuarea vaporilor se
mari, tinand seama ca aerul are un face printr-un racor d plasat pe colec-
coefic ient scazut de transfer convectiv , tor , sub nivelul randului inferior de \evi,
IA2
se mare:;;te suprafata exteri oara de pentru a fi antrenat :;;i uleiul acumulat.
10 .. .20 ori, prin prevederea unor ari- Cum in cazul freon ilor , vaporii sunt su-
pioare. Tevile sunt dispuse in mai mul - praincalzi\i in zona finala a vaporizato- lo
te randuri s uprapuse ns cat :;;i in calea rului, aerul circu la in contracurent.
aerului N alcatuind o b aterie de racire. in figura 16.3.6 este prezentata
Suprafa\a de tran sfer termic de la variatia temperaturii freonului , a S[m 2 ]
aer la agentul frigorific A 0 este: suprafe\ei de racire :;;i a aerului, intr-un Fig. 16.3.6. Vari atia temperaturi i
Ao=An-L-n 5 ·N lm 2 ] (16.3.9) vaporizator racitor de aer, cu aripioare. freonului , a suprafetei de racire
unde: A n es te suprafa\a exterioara o- , Cand temperatura suprafe\ei de ra - ~i a aerului i ntr-un vaporizator
ferita de 1 m teava cu aripioare [m 2/ m]; cire scade sub punctul de roua al ae- racitor de aer cu ari pioare:
L - lungimea unui rand de \evi [m]; rului, vaporii de apa din aer conden- R 1 ... R4 - randuri de \evi cu aripioare;
115 - numaru l de \evi suprapuse; seaza partial pe suprafa\a rece , iar la tA1,tA2 - temperatura aerului la intrare,
N - numarul de tevi in calea aerului. temperaturi negative, condensatul se respectiv, ie:;;ire; ta - temperatura de
Agentul fr igorific impune materialul tran sforma in zapada, :;;i prin topiri :;;i vaporizare; t 51 - temperatura de supra-
tevilor: cupru pentru freoni :;>i o\el pen- reingh e\ari repetate zapada devine incalzire a vaporilor de freon; 1 - fre-
tru amoniac. Aripioarele pot fi din cu- ghea\a (fig . 16.3.7). Umezirea suprafe- on; 2 - suprafata aripioare; 3 - aer.
pru, aluminiu sau otel. \ei conduce ini\ial la cre:;;terea coefici-
Asezarea \evilor in baterie se face entului de transfer termic, dar zapada a
in coridor sau :;;ah (fig. 16.3.2). Cea in introduce o conductivitate termica
:;;ah, uti lizata in cazul in care \evil e au foarte scazuta. Pe masura ce zapada \.
+~lJt>lrz"\
o aripioara comuna, elimina aparitia u- inghea\a, fiind mai compacta, conduc-
nor circuite favori zante ale aerului, a- tivita tea termica a stratului depus
vand ca efect un tran sfer termi c mai cre:;;te, ramanand insa scazuta, depu-
bun. in tabelul 16.3.2 sunt prezentate nerea comportandu-se ca o izola\ie
carac teri sticile geometrice ale tevilor termica, diminuand substan\ial transfe- -~------------ -
unei ba terii de racire cu aripioare. Pa- rul de caldura. Ca urmare: temperatura b
sul aripioarelor este de 4 ... 16 mm, in de vaporizare a agentului frigorific tin -
func \ie de umiditatea aerului si de tem - de sa scada, diminuand puterea frigo - \.
r~ ,:77}L1,:,l:,;;,
peratura pana la care este racit. Un va- rifica a instala\iei :;;i marind consumul
porizator poate avea aripioare cu pas de energie de comprimare; diferen\a
variabil, descrescator in sensul c irc ula- de temperatura a aerului ra cit scade,
tiei aeru lui .

sau fortata (cu ventilatoare), intensifi-

pe masura dezvoltarii str atulu i de
C irculatia aerului poate fi naturala ghea\a.
in ace la:;;i limp, ghea\a form ata ob-
-----~-- - - - -- 1
Fig. 16.3.7. i nghetarea vaporizatorului:
-

candu -se transferu l term ic. in ultimul tureaza spa \iul p entru circ ula\ia aerului , a - formarea cristale/or de ziipada;
ca z. bateria de rac ire este amplasa ta conducand la cre:;;terea pierderii de b - formarea stratului compact de gheat.a.
intr-o carcasa metalica. Viteza aerului sarcina pe acest c ircuit :;;i deci la sea-
a tinge 2 .. .4 mis, in sec\iunea frontala
Tabelul 16.3.2. Ampl asarea tev ilor i ntr-o baterie de raci re c u arip ioare
(libera) . :;;i maximum 7 mis printre ari -
pioare. Viteze mai m ari conduc la o M ateri al Dimensiune \eava Distan\ a intre tevi [mm]
pierdere de sarcina insem nata pe cir - de - q [mm] oe verticala (h) pe orizontala (d)
cuitul de aer si la un zgomot neplacut. 10-0,75 25 25
in vederea unei intensificari :;;i mai
cupru 12- 1 35 35
mari a transferu lui termic, pe partea
15- 1 50 50
aerului se creea1a turbul en\e sporite,
aripioare le avand ambutisate nervuri 15- 1,5 50 50
de diverse forme si profile (fig. 16.3 .3). 16-2 50 50
Aripioarel e pot fi individuale sau comu - 22-2 60 60
o\el
ne pentru mai multe tevi, in aces! caz 25-2,5 60 60
an samblul d evin e mai ri gid , se diminu - -
28 -3 75 .75
eadi pierderea de sarcina :;;i se facili- - -
teaza degivrarea . in cazu l freonilor , 30-3 80 80
 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor II. lnstalatii frigorifice

Coeficientul global de transfer ter- 16.3.10). Puterea termica necesara es-

mic depide de starea aerului, de viteza, te de 80 ... 100 W/m 2 suprafa\a de va -
de geometria bateriei $i de agentul fri - porizator, o parte insemnata a acesteia
gorific (tab. 16.3.3). Valorile prezentate pierzandu -se prin radia\ie. Cum degi-
corespund unui raport Udp 1000, o ! vrarea are loc intr-un spatiu izolat, nu
30 viteza frontala a aerului de 3 m/s $i o ! se modifica temperatura si umiditatea
_J grosime medie de gheata. Pentru i
din incaperea climatizati:i. Daca exista
I freoni s-a considerat o supraincalzire 1 mai multe vaporizatoare in incapere,
20 de 3 K. in figura 16.3.8 sunt prezentati \ ele se degivreaza alternativ, cele rama-
coeficientii de transfer termic k $i pierde-
, se in functiune mentinand temperatura
rea de sarcina .1p in functie de viteza ' din incapere.
10 frontala a aerului $i pasul aripioarelor. • Procedee interne. Stratul de
in cazul givrarii vaporizatorului, k $i gheata este topit incepand de la con-
t1p, in functie de diferite viteze frontale tactul cu suprafa\a de racire, desprin -
ale aerului $i depuneri de gheata G, zandu-se in buca\i incat suprafa\a este
0 2 3 4 5
sunt prezentate in figura 16.3.9. eliberati:i mai rapid. Aceste procedee
a permit o dezghe\are ciclici:i $i completa
16.3.2.2 Decongelarea vaporizatoarelor a vaporizatorului, printr-un dispozitiv
~SOr---.....,.-----,-----,--,-----. Decongelarea (degivrarea) se poa- temporal de ac\ionare in fa\a consu-
n;
.0 te realiza prin procedee externe, mai mului de varf (degivrare nocturna, de
E simple $i mai ieftine, dar mai lente, sau exemplu). Procedeele sunt:
b 40 T- --+-- - + - ---+---1- --f
prin procedee interne, mai complicate - amorsarea unor rezistente electri-
deci mai scumpe, dar mai eficiente $i ce plasate in tevile vaporizatorului (fig.
'E mai rapide. 16.3.11). Cum intregul flux termic este
~301---t---+---+----+- • Procedee externe. Topirea ghe\ii utilizat pentru degivrare, se recomanda
t
a.
<l
se realizeaza de la periferie deci pentru o putere electrici:i doar de cca 40
20 - - - - + - - - + - ---i-
eliberarea suprafe\ei de transfer termic W/ m2 incat temperatura superficia li:i a
este necesara topirea completa a rezisten\elor electrice sa nu dep3$eas-
stratului de ghea\a format. Operatiile ci:i 60 °C, pierderile prin radia\ie fiind
sunt: - perierea manuala a ghe\ii, in diminuate;
special la vaporizatoarele cu conducte - introducerea in vaporizator a va-
netede; oprirea instalafiei ::;i circula/ia porilor supraincalziti, refulati de com-
fortata a aeru/ui peste suprafata de ra- presor (fig. 16.3. 12). Tinand seama ca
0 2 3 4 5 c ire; pulverizarea de apa sau saramu- pentru 1 kW consumat de compresor,
b ra, pe suprafata inghetata, (pentru ac- se elibereaza 3 .. .5 kW in condensator,
celerarea procesului apa poate fi incal- acest mod de degivrare este foarte
Fig. 16.3.8. Performantele vaporiza-
zita in condensa tor) suflarea de aer eficient, de$i potentialul termic al va-
toarelor racitoare de aer cu aripioare.
cald peste suprafata vaporiza torului, porilor calzi este inferior rezistentei e-
a - coeficientul global de transfer ter-
incalzit, eventua l, cu rezisten\e electri- lectrice. Prin conducta - 1 se trimit va -
mic, k; b - pierderea de sarcina, t.p.
ce plasate intre tevile acestuia (fig. porii calzi din compresor, direct in

Tabelul 16.3.3. Coeficienti globali de transfer termic la vaporizatoarele cu tevi cu aripioare

material tevi, aripioare Cu, Al Cu, Al Cu, Al Cu, Al otel,otel
-~
de·g Imm] lOx0,75 t2x1 15x1 10x0,75 15x1,5 25x2,5
'°
.D

"' pas tevi, ab Imm]

·-= 25x25 35x35 50x50 50x50 SOxSO 60x60 80x80
E pas aripioare, DL [mm) 3,2 3,8 4,5 10 10 10 10 10
:'ii
C)
grosime aripioara, ~ !mm] 0,4 0,4 0,4 0,4 0,5 0,6 0,6
Temp. vapaizare ~ !'CJ 10 0 10 0 0 ·10 -10 -10 -10 -10
Temp aer tA !'CJ 20 10 20 10 10 0 0 0 0 0
Agent Densitaie coeficient ~obal de transfer termic, k!Wlm2K)frigorific
fiux termic jW/m']
R12 100 18 16,7 15 14,3 11,9 11,4 18,3 16 13,8 11
200 29,4 26.1 23,8 21,7 16,8 16, 1 23,4 19,5 17,5 12,9
300 37 32.4 30 25,8 20,1 17.6 25.2 20,5 19,3 13.6
400 41,2 35. 1 31,7 26,6 20,6 17,9 26,2 21.3 19,8 14.9
R22 100 22,6 20,8 18,6 17,5 13,9 13,4
200 36 32,3 28,7 26.2 19,9 19,3
300 45,1 39,2 36,4 31,4 23,9 23.5
400 51,6 44,2 40,7 34,4 25.4 25
R502 100 18,4 17,2 15,9 15,1 11,9 11,8
200 30.3 27,4 25,4 22,7 17.6 17,5
300 39 34,1 30,8 27,2 20,4 18,9
400 44,9 37,4 34,7 28,7 21.3 19,7
NHi 100 19,5 17,3 13,5
200 22,7 20,8 15,3
300 22.8 22,2 16,2
400 24,5 23 16,5
II. lnstala!ii frigorifice
vapori za tor, la acti onarea vanelor mag-
ne ti ce - 3 (se deschide) ::;i - 4 (se inchi -
de). Clapeta de sens - 2 imp iedica pa-
trun derea in vaporiza tor a lichidului din
condensa tor iar dispozitivul de reeva-
porare - 5, a li chidu lui format in vapo-
ri za tor in p erioada degivrarii , ev ita
::;ocurile hidraulice in compresor.
- in versarea cic/ului termodinamic
este un procedeu mai efi cace decat
eel cu va pori calzi. Prin inversarea con-
densatorului cu vapori za torul , in vapo-
riza tor este uti liza ta intreaga ca ldura de
condensare pentru decongelare, iar li-
chidul format este vaporizat in conden-
sator. Aceasta inversare se poate rea-
li za , fi e cu 4 vane magnetice, fie cu o
vana spec iala de inversiun e (fi g.
16.3. 13). Vana de inversiune VI ::;i cla-
petele de sens 1, 2 ::;i 3 asigura fun c-
10
0
o 2 3 4 5 6 7 8
G[k gJ
a
300 ~~~~~~~~~~~~
<U
Q.
..,
0:
?00
2 3 4 5 6 7 8
G[kg J
b
Fig. 16.3.9. Performantele vaporizatoare-
lor racitoare de aer, la depunerea ghetii:
a - coeficientul global de trans fer
termic k; b - pierderea de sarcina, t1p .
a b
Fig. 16.3.10. Degivrarea vaporizatorului cu aer cald (YORK) :
a - funcfionare norma la; b - degivrare;
- dispozitiv automat de inchi dere a carcasei; 2 - rama pivotanta; 3 - venti-
lator; 4 - rezistenta electrica; 5 - vaporizator.
Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
ti onarea in sensul dori t. Acest proce-
deu se uti li zeaLa si la instala \iil e cu mai
mu lte vapori za toare, degivrarea lor 13-
candu -se al ternati v.
Degivrarea prin inversarea ciclu lui
este foarte rapida, in 5 ... 15 min ,
sistemu l putand ti util izat la incaperi c u
temperatura scazuta (-25 °C).
16.3.2.3 Dimensionarea
vaporiza toarelor - racitoare de aer
Racirea aeru lui se poate face la u-
miditatea absoluta x constanta, cand
temperatura punctu lui de rou a t,1 este
inferioara temperaturii suprafe\ei bate-
riei de racire lsan (fi g. 16.3. 14a). Cand
aeru l are punctu l de roua superior tem-
peraturii suprafetei reci t, 1> 1san simu l-
tan cu racirea aeru lui are loc ::;i con -
densarea vaporilor de apa din aer,
conducand la scaderea umiditatii ab-
so lute x (fig . 16.3. 14b) . Cand
t58rr<O °C, condensatul se tran sforma a
in zapada $i gheata, producand gi-
vrarea vaporizatorului.
Pentru dimensionarea unui vapori - !
zator racitor de aer se cunosc:
- debitu l masic O mA [kg/s] sau
2
c
J;,___ _~*
4
Fig. 16.3.12. Schema de degivrare b
cu vapori calzi: Fig. 16.3.13. Degivrarea prin
K - compresor; C - condensator; inversa rea ciclului :
VR - ventil de reglare; V - vaporiza tor; a - funcfionare normala, b - degivrare;
1 - conducta de alimentare a vaporiza- K - compresor; C - condensator;
torului cu vapori calzi; 2 - clapeta de RL - rezervor de lichid; VR - ventil de
sens; 3,4 - vane magnetice; 5 - dispo- reglare; V - vaporizator; VI - vana de
zitiv de reevaporare. inversiune; 1, 2, 3 - clapete de sens.
111111 1 )
2
'3
Fig . 16.3.11. Degivrarea cu rezistente
electrice plasate in tevile
vaporizatorului :
- rezistenta electri ca; 2 - teaca
de protecti e; 3 - \eava vaporizator.
 370 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
•
volumic OvA [m 3 /s] de aer;
- parametrii de stare ai aerului la
intrare tA 1 [°C], x 1 [g/kg], h 1 [kJ/kg];
- parametrii de stare ai aerulu i la
ie$ire, tA2 [°C], x 2 [g/kg], h 2 [kJ/kg];
Se fixeaza : temperatura de vapori-
zare a agentului fri gorific (fig. 16.3.1) si
apoi se traseaza procesu! de tratare a
aerului (fig_ 16.3. 14 ).
Se aleg: materialul pentru tevi $i a-
ripioare, in concordanta cu agentul fri -
gorific $i pasul ari p ioarelor, corespun-
zator procesului de tratare a aerului.
Se determina: suprafata vaporizato -
rului A 0 [m 2 ] $i geometria acestui a (lun-
gime tevi, numar de randuri , pas de
3$ezare).
Puterea frig orifi ca a vaporizatorului,
<P0 , se determina c u relatia ( 16.3.3) sau
(16.3.4). Din relatia (16.3.6) rezu lta su-
prafata vaporizatorului:
Ao= <Po (16.3. 10)
K ·li m
cu L1 tn, - diferenta medie logaritmica de
h[kJ/kg]
1 hL =(0,2 ...0,4) de, la circulatia natu -
.I .
•'
• ratura de special itate (E.S. Karasina vi teza aerului (la viteza mare se alege
~---~----i~
x[g/kg}
h[kJ/kg]
1 este 0,4 ... 1, 5 mm.
-<{
<J
\~~1;;. x[g/kg]
b tevii; hL - lna l\imea aripi oarei; oL - gro-
Fig. 16.3.14. Procesul aerulu i
in vaporizator:
a - racire la x=c t. b - racire si uscare;
tA1, tA2 - temperatura aerului la 1ntrare
$i ie$ire di11 vapor izator; t 5 811 - tempe-
ratura suprafetei exterioare a bateriei
de racire; l 11 - temperatura plJflCtului
de roua al aerul1Ji init ial; l1A 1 , hA2 -
entalpia masica a aerului la intrare si
iesire
. -
din vaporizator; x 1, x 0 - umidi-
tat ea absoluta a aerului la intrare si
ie$1re di11 vaporiza tor.
-----------~
11. lnstala~ii frigorifice
1
temperatura intre aer $i agentul frigori -
fie [K ], data de relatia (16.3 .7); k - coe-
ficientul globa l de transfer termi c
[W/m 2 ·K]. randamentul aripioarei cu:
1 t,nA - temperatura medie a aerului, [°C];
k = ------
1 1 A,, [W/m2· K] (16 .3. 11) tL - temperatura aripioarei, [°C];
- + - + ~ 1
aAP ao A; I tner - temperatura suprafetei netede, [°C] .
unde: a.,,,., este coeficientul aparent de II Cand condensatul devine zapada
I
transfer termic convectiv, pe partea sau gheata, aAP se determina cu relatia:
aerului [W/ m 2K]; a 0 - coefi cientul de 1
(XAP = 1 O (rpner+T)L ·rp L)
transfer termic convectiv, pe partea _ + G (16.3.13)
agentului frigorific care vaporizeaza E, (XL AG
[W/m 2 ·K]; se determina cu relatiil e reco-
mandate de Bo Pierre $i Chawla, p en- unde: oG este grosimea stratului de zapa-
tru vaporizarea in tevi orizontale; I da sau de ghea\a; se considera cca 15
Ar1- A ne 11 +AL1, suprafata exterioara . % din pasul aripioarelor [mm]; AG - con-
I
totala a tevii cu lungimea de 1 m, for- ductivitatea termica a zapezii sau ghe\ii;
mata din suprafa\a tevii netede A neti pentru zapada,
$i d e cea a lamelelor A L1 [m 2/ m] (fig. A=D,35... 0,3 W/m·K la temperaturi de
16.3.15); A;=nd(! - suprafata interioara 0 ... -20 °C.
a tevii cu lungimea de 1m [m2/m] . Din practica a rezultat ca marimea
Cand pe suprafata vaporizatorului vitezei aeru lui intre aripioare conduce
se depune condensat, coefi cientul la cre$lerea Jui aL, dar scade TJL· Cre$-
aparent se determina cu relatia: terea inaltimii aripioarelor miC$Oreaza
a.~E,·aL· {rpnet+T/L·rpJ (16.3. 12) 1)L dar mare$te SUprafa\a de tran sfer
-1n care: termic. Pentru a obtine un randament
-- - hA1-hA2 1 optim al aripioarei T/L=0,7 ... 0,9, se re-
-, - - - --
C pA( f A1 - f A2) comanda o inaltime a aripi oarei de:
coefic ient de depunere de un1iditate; rala a aerului;
aL - coeficient de tran sfer termic SlJ- hL=(0,4 ... 0 ,3) de, la o viteza a aeru-
perficial al lamelei, [W/m 2 ·K], ce poate lui intre aripioare de 5 ... 10 mis .
fi determinat in fi ecare caz particular Pasul aripioarelor sL depinde de re-
de aripioara, c u relatiil e oferite de lite- gimul de lucru al vaporizatorului $i de
sau Th. E. Schmidt); un pas mic).
h,
s, = - -
3... 7 [m] (16.3.14)
Pentru racire la X=Ct , SL = 4 ... 8 mm,
iar la rac ire c u depunere de gheata,
2 sL =8 ... 14 mm. Grosimea aripioarei oL
Coefic ientul k la vaporizatoarele ra -
c itoare de aer are valorile:
- • pentru circulatia naturala a aeru -
AI "- AI
Ol u i:
1
k= 12 ... 14 W/ m 2·K, la vaporizatoare
lo cu tevi netede;
AGENT FR IGOR IFIC
' k=7 ...9,2 W/ m 2 K, la vaporizatoare
cu tevi cu aripi oare;
Fig . 16.3.15. Datele de calcul ale • pentru c irculatia fortata a aerului:
unui vaporizator racitor de aer: k=30 ... 50 W/ m 2 ·K, la vaporizatoare
1 - teava; 2 - aripioara; d; - diametrul
cu tevi netede;
interior al tevii; g - grosimea peretelui k=20 ... 40 W/ m 2·K, la vaporizatoare
cu ar1p1oare;
s1mea ar1p1oarei; sL - pasul ar ipioarei;
A, - suprafa\a intern a a tevii ; Anet - su-
prafata exteri oara a tevi1 netede; AL -
suprafata aripioarelor; tnel - tempera -
tura suprafetei netede; tL - tempera -
tura aripioarei; tmA - temperatura me-
die a aeru lu i; a 0 - coefici ent de
transfer termic convec ti v al agentu lui
frigorific care vaporizeaza; aL - coe -
. fici ent de tran sfer termic superficial al Fig. 16.3. 16. Vaporizator pentru racit
ar1pioarei; a.AP - coeficier1t aparent de aer, amplasat pe plafon, cu circulatie
transfer termi c convec ti v. naturala a aerului (FRIGA-BOHN).
~--~-------~------ J ~---·--------------~
U. lnstala!ii frigorifice Capitolul 16: Elementele componente ale instala!iilor

in cazul in care vaporiza torul se Dep unerea um iditatii din aer $i for - 16.3.3. Vaporizatoare
givreaza , k se re duce cu 80 ... 90 %. marea ghe\i i pe suprafa!a de transfer racitoare de lichide
termi c imp un degivrarea peri odica.
16.3.2.4 Tipuri constructive de Modelele rece nte de frigidere casnice Sun t utilizate in instala \iil e c u racire
vaporizatoare pentru racirea aerului realizeaza degivrarea automat. ind irecta (agent fri gorific - lic hid - aer)
Amplasarea vapori za torului in spa-
tiul climatiza t se poate face pe: plafon;
perete; pard oseala.
El co nstituie, de regula, elementul 1 1 ODO DODD
interi or al unui sistem cu unita\i sepa-
rate (split) $i are o esteti ca rafinata,
permi\and o integrare U$oara in ori ce
incap ere.
in fi gura 16.3. 16 este prezentat un
vap oriza tor d e plafon, cu circula\ia na-
turala a aeru lui, destinat incaperilor cu
mi$Carea aerului limitata din conside-
rente de co nfort sau zgomot. Pentru
marir ea vitezei aerului , la intrare sunt
prevazute grile. D 00 0000 00 0 00
La vap ori za toarele de plafon cu cir- 0 DDOODODOOOO
cula\ia for\ata a aerului, ventilatoarele 0 00 0 00 00 0 0 00
axiale, aspirante sau refulante pot fi D 0 0 0 00 000 000
0 0 000 0 0 00 000
plasate fie sub bateri e, fie latera l, oblic
sau vertical $i au un zgomot redus (fig . '
16.3. 17). Varianta "c ubi ca " (c) a firmei
PROFROID , destinata climatizarii in-
.-----7/1}
dustri ale, are o clapeta reglabila $i ca -
nale de aspira\ie a aerului , in scopul li-
mitarii incalziri i ca merei in perioada de
degivrare. Realizeaza puteri frig orifi ce
<1>o=50 ... 100 kW, la o temperatura de
vaporizare s ub -20 °C, cu R22 sau CJ CJ
R50 2, la debite de aer de
50.000 ... 90.000 m 3/ h. Degivrarea este
electrica sau cu vapori calzi. Tevil e, din
cupru de 16 mm , sunt prevazute c u
aripioare din alumin iu , c u pas de 7,5,
10 sau 12 mm, pentru o d egivrare mai
rara. Ventila toarele axiale au palete din ,
aluminiu fixa te sub presiune, putand
CJ 11 D
realiza viteze ridi ca te. in jurul virolei 1 1

ventilatorului sunt prevazute rezisten\e

electri ce. pe ntru evitarea blocarii elicei II
la givrare. LUVE CO NTARDO, fol osind
\evi din c upru c u nervuri eliciodale $i
aripi oare cu profil special, amelioreaza
a
tt
transferul termi c cu cca 15 %. Fig. 16.3.17. Vaporizatoare racitoare de
Distan\a D dintre vapori za tor $i pe- aer, amplasate pe plafon, cu circulafie
rete (fig. 16.3.18), dependenta de debi- forJatii a aerului (FRIGA-BOHN):
tul de aer, este de 400 ... 600 mm la va- a - cu ventila toare plasa te dede-
pori za toarele comerc ia le ~i de sub t; b - cu venlila toare plasa te la te-
700 ... 1200 m m la cele industria le. ra l, inclinat; c - c u ventilatoare plasa-
• Vaporizatoarele menajere sunt te latera l, vertical.
destinate rac irii dulapurilor de pas trare
a pro duselor alimentare (frigidere cas- ~ ~ A A h A A h A A A A A A A A A
A ~ A A A A A ~ A A A A
nice), cu vo lu me de pana la 2 m3. Sunt '
realiza te c u fo lii din alum in iu , laminate
la ca ld dupa imprim area c ircuitu lui a- I
gentul ui frigorifi c, cu o pasta adeziva.
\
Dupa curatarea c ircuitului, gonflarea cu - I
I I
aer comprim at intre plac i, degresarea
si acoperirea cu o vopsea anticoros iva,
vapori za torul es te pliat la forma fin ala Fig. 16.3.19. Vaporizator menajer:
D
(fi g. 16.3 .1 9). Agen tul fri gorific (R 12, a - realizarea circuitului de agent
R 134a, R22. propan) intra $i iese din frigorific; b - vaporizator finisa t, pen-
vaporizator pr in racorduri din alumini u Fig . 16.3.18. Amplasarea tru un frigider cu doua temperaturi
sa u cupru, suda te. vaporizatorului pe plafon. de vaporizare.
'-----
 372 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
•
II. lnstalatii
•
frigorifice

servind la racirea unui lichid ir1co 11gela- circuland la exterior, nalL1ral sau for \at, ! \ev i CLJrbate (fig . 16.3.22).
bil: apa (la temperaturi pozrtive) sau un cu ajutoru l unor agitatoare. Cum su- - Vaporiza torul placa are circuitul
amestec de apa cu sare sau alcool (la prafata de tran sfer termic se realizeaza frig orific imprimat in relief, prin amb uti -
temperaturi negative). pe seama unor lungimi mari ale ser- sarea tablei care amplifica suprafata de
Racirea lichidului se realizeaza fie prin I pentinei, pentru diminuarea pierderilor trans fer ca o aripioara, cu pana la
scufundarea (imersia) suprafetei de : de sarc ina, raportul Ud se limiteaza la 10 m 2 .
transfer de caldura in lichid, fie prin cir- : 2000 pentru R22 si R 12 si la 3000 Vaporizatoarele imersate pot fi utili-
'
culatia iichidului de racit si cor1tactu: a- pentru R40. '
Constructiv, aceste
-
za te si ca acumu!atoare de frig . !n pe-
cestuia cu agentul frigorific prin interme- vaporizatoare sunt cu serpentina in ac, rioada consumului scazut, pe suprafata
diul unei suprafete de transfer de caldura. in spirala sau rectangulara (fig . imersata in bazinul de racire se for-
16.3.20). La puteri frigorifice redu se se meaza un strat de gheata de 2 ... 3 cm
16.3.3. 1 Tipuri constructive de utilizeaza serpentina rectangulara, cu grosime care se tope5te cand consu -
vaporizatoare racitoare de lichide circulatia naturala a lichidului raci t, iar mul de frig creste si agentul racit se re-
• Vaporizatoare imersate la puteri frig orifice mai mari se prefera turneaza cu o temperatura mai ridicata .
- Vaporizatorul serpen tina este utili- serpentina in ac, lichidul racit avand
-In acest caz, la vaporizatoarele panou
zat, pentru puteri frigorifi ce reduse (sub circula tia fortata (fig. 16.3.21). se asigura un pas mai mare al \evilor
20 kW). la freoni, unde se impune o vi- - Vaporizatorul panou vertical se de rac ire.
teza minima de circulatie '
a amestecu lui utilizeaza pentru puteri frigorifice medii , Puterea fri gorifica consumata <Poe
ulei- vapori de freon, pentru antrenarea la amoniac si R22. Tevile sunt sudate ' '
este diferita de cea produsa <Pop
uleiului in compresor. Serpentina se pe distribuitorul si col ectorul de agent conducand la depunerea unei grosimi
monteaza intr-un bazin, lichidul racit frigorific, alcatuind panouri (gratare). Se mai mari de ghea\a sau la topirea ei .
pot cupla maximum 4 panouri la distri - Varia\ia grosimii ghe\ii modifica atat k,
1 buitorul si colectorul principal, formand precum si Ao- Tn figura 16.3.23 sunt
baterii de vaporizatoare cu o suprafa\a prezentate influentele grosimii ghe\ii
convenabila. asupra lui k la vaporizatoare cu panouri
Agentul frigorific lichid ajunge in vertical e (a) sau cu placi (b).
tevile vaporizatorului prin gravitate, din <l>oc=AG·ae·.1t 1 [W] (16.3.15)
separatorul de lichid, prin distribuitor. <l>0 p-A 0 ·kG-.1t2 [W] (16.3.16)
,'
•
•
Primind caldura de la agentul raci t, are cu: AG - suprafa\a exterioara a
loc vaporizarea in \evi, vaporii formati man5onului de gheata [m 2]; A 0 - supra-
' ...__,. (·____) fiind evacuati prin colector catre sepa- fata vaporizatorului [m2]; a., - coeficient
ratorul de lichid. de transfer termic de la apa la ghea\a
a c Uleiul decantat (datorita nemiscibili- • [W/ m 2·K]; pentru viteze ale apei de
I
tatii cu agentul frigorifi c) se elimina I 0,3 .. .0,4 m/s , <Xe=900 ... 1200 [W/ m 2·KJ;
1
2 printr-un racord plasat pe distribuitor, i kc - coeficientul de tran sfer termic de
sub efectul presiunii de vaporizare. i la ghea\a la fluidul frigorific [W/ m 2·K];
b '
Rigiditatea ansamblului poate con- i ,1 t, - diferen\a medie de tempera tura
Fig. 16.3.20. Tipuri de serpentina duce la ruperea \evilor in zo na suduri - intre apa si ghea\a [K]; .112 - diferenta
pentru vaporizatoare imersate: lor, fiind eliminata de constructiil e cu medie de temperatura intre gheata si
a - In ac; b - in spirala,· c - rec- '
agentul fri gorifi c [K] .
tangulara; La dimensionarea vaporizatorului, ·
1 - agent frigorifi c lichid; 2 - agent in func\ie de puterea frigorifi ca solicita-
frigorific vapori . ta, trebuie avut in vedere ca la sfarsitul
topirii ghe\ii, suprafa\a de transfer se
. t reduce la A 0 deci:
----- - ....-- - ----- -
----- ----::-::-----
. -
A o-_ <Puc [m2] (16.3. 17)
a - -----
•
---- - <Xc·f,
- -In
---- - ---- - - ....-- ------
aces! caz , vapori za toru l acumu -

•
----- -- ---
- --::--::--
---- - - a
leaza o putere frigorifi ca dependenta
de grosimea ghe\ii si de diametrul tcvi-
• 1 i 2 lor (fi g. 16.3.24).

-------- -- - .
• Vaporizatoare coaxiale
- Vaporiza torul coaxial in spirala
este alca tu it din doua \evi din cupru,
-
concentrice. In cea centrala circ:ula
agentul fri gorific (R12, R22, R134a) , iar
b - lichidul racit in spa\iul dintre cele doua

•
c· )
-· -.

tevi, in contrac urent. Puterea frigorifi ca

atinge 75 kW. Avand dificulta\i de in-
~ b
Fig. 16.3.22. Panou de vaporizator tre\inere, este utiliza t doar cu apa
Fig. 16.3.21. Montarea
imersat cu tevi curbate: curata, demineralizata .
serpentinei in bazinul racitor:
a - dispuse in plar1uri paralele; Vap orizatorul coaxial orizon tal
a - serpentina rectangulara c u circu -
b - dispuse In acelasi plan; permite demontarea, inspec ti a si c ura-
la tie naturala a lichidului racit,
1 - ulei; 2 - agent frigorific lichid; tarea tevilor. Poate fi utilizat pentru
b - serpentina In ac cu circulatie
3 - agent frig orifi c va pori . freoni sau amoniac, la puteri frigorifi ce
fortata a lichidUILJi racit.
- de n1aximum 100 kW .
II. lnstala!ii frigorifice · Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor 373
•

•
• Vaporizatoare multitubulare cobori temp eratura de vaporizare prin
Construc tia lor difera dupa agentul stratifi carea freo n lichid-ulei. Cum, in
L
frig orific utilizat $i prin acesta, de ma- varianta vaporizarii in spa tiul intertubu - 2
terialul $i cons tru ctia tevilor , in plu s pu- lar, viteza vaporilor oferita de suprafata I
tand fi montate orizontal sau vertical. mare de aspiratie (A = L.I) este redusa, '

- Vaporiza toarele multitubulare ori- vaporizarea freonului se realizeaza in

zontale pentru amoniac. Sunt simi lare spatii mici, deci in \evi Lichidul raci t _ ,..- ~

condensa toarelor (au un fascicul de circu la prin spatiul intertubular unde, 4

tevi, sudat sau mandrinat in placile tu -
bulare , plasat intr-o manta ci lindrica) $i
prezinta , in plus, un dom colec tor de
vapori si un decantor de ulei (fig.
16.3.25). Vaporizarea amoniacului are
Joe in spatiul dintre tevi si manta, iar li-
chidul racit circu la prin tevi, parcur-
gand vaporizatoru l de mai multe ori, di-
rijat de $icanele prevazute pe capace,
c u o viteza de 0,8 ... 2 mis.
Alimentarea cu amoniac lichid se
fac e printr-un separator de lichid, \evile
de racire fiind inundate pe 0 inal\ime
d e cca 80 % din diametru .
Coeficientu l global d e tran sfer
termic k=500 ...910 Wl m 2·K, la viteze
a le lichidu lui racit de 0,8 ... 1,6 mis $i
la-- 15 ...+5 °C.
- Vaporiza toare multitubulare ori-
zonta/e pentru freoni. Sunt inecate, cu
vaporizarea la exteriorul tevilor; ele pot
fi utiliza te !?i pentru freoni (R 12, R22),
folo sind tevi din cupru cu diametrul
mic , nervurate la exterior, aiungand la
valori ale Jui k apropiate amoniacului:
450 ... 800 Wl m2·K la R12 $i
480 ... 900 W /m 2 ·K la R22, in acelea$i
condi\ii de fun ctionare. Gradul de um-
plere cu freon lic hid este de cca 60 o/o ,
vaporizatorul avand rol de separa tor de
pica turi. Protec\ia deplina a compreso-
rului se face $i printr-un supraincalzitor
pentru un bun tran sfer termic, se o'
prevad sicane care sa-i asigure o '
~ 5
viteza de 1.. .2 mis (fig. 16.3.26).
Tevile sunt lise sau profilate la ex-
- I
•
-
1
terior $i cu rizuri elicoidale interne, i3
pentru ameliorarea suprafe\ei $i a a -
transferului de caldura (k atinge
800 ... 1000 W/ m 2 ·K) Reprezentate la
aceeasi scara, doua vaporizatoare cu 2
puterea frigorifica identica, acelea$i
temperaturi ale agentului raci t $i ace-
la$i agent frigorific (fig. 16.3.27), este
evidenta reducerea gabaritului (cu con- I
secin\e economice), dar $i a lungimii
c ircuitelor (cu consecinte favorabile a-
supra pierderilor de sarci na), in
varianta \evilor profilate.
Vaporizatoarele de freoni func\io-
neaza in regim uscat, in ultima zona
parcursa de vapori realizandu-se si su-
prair1calzirea lor, cu 5 ... 7 ~ c. asigurand
protec\ia compresorului contra pa- '
trunderii picaturilor de lict1id. Alimenta- '
rea cu freon lichid se face prin interme-
38
30 44,5 mm
ogi 251 $ext. b
[mm) 40 t---+--+- 50[~-==i=~~~~~==i Fig. 16.3.25. Vaporizator rnultitubular
orizontal pentru amoniac:
301- -t- --¥,;
a - vedere laterala;
20 1---t b - sectiune transversala;
' .

10 1 - amoniac lichid: 2 - amoniac

de vapori.
To!u$i, reducerea miscibilita\ii ulei- 0
\ vapori; 3 - ulei; 4, 5 - agent racit . I
freon la temperaturi scazute impune 0 200 4006008001000 1400
[Wh/m!eava]
c irc ulatia vaporilor cu viteze sporite,
necesare antrenarii uleiului din vapori-
Fig. 16.3.24. Puterea frigorifica acu-
i3
zator in compresor, cat $i p entru a nu
' rnulata de 1 m de conducta cu gheata.
- . ~ ~ -
2 2
/m ·KJ
-
Og
ClAR fW
2500 I .
1
~">
[mrn] t2000 _,,., ""0 ,A
- "--'--"" "--'--""
-
t - '2"'

/
./ a
4
i
1500
/ ~ 1'

5 0 100 200 300 400 1000

./
!3 ,

... c
.1 500 2 '
/ i :: 0 10 20 30 40 50
'K----:2"7"• ~
,
b - ·· og[ mm] __.
-'.] -
1C
- Fig. 16.3.23. Transferul de caldura la tevi

a
din otel netede, cu man~on din gheata,
in functie de grosimea acesteia, og:
b
4
!
. Fig. 16.3.26. Vaporizator
a - coeficientul de transfer term ic de la gheata la agentul frigorific , kG; multitubular orizontal pentru freoni:
b - coeficie11 tul de transfer tern1ic convec t1v de la apa la gl1eala, aAR; a - cu tevi drepte; b - cu tevi in U;
1 - temperatura apa; 2 - temperatura suprafata gheata; 3 - temperatura de 1 - freon lichid; 2 - freon vapori;
vaporizare; 4 - perete teava ; 5 - ghea\a. 3, 4 - agent racit.
 374 Capitolul 16: Elementele componente ale instalatiilor
•
II. lnstalatii
•
frigorifice

diul unui ventil de reglare termostatic zirea vaporilor formati. gura omogen izarea temperaturii, ca t si
care mentine constanta aceasta supra- desprinderea cristalelor depuse pe pe-
incalzire. • Vaporizatoare cu placi retele interior, lichidul rac it putand fi li-
- Vaporizatoarele multitubulare verti- Consideratiile referitoare la avanta- vrat la o temperatura apropiata de cea
ca/e. Sunt caracterizate de coeficienti ri - jele $i constructia !or sunt similare ce- de congelare.
dicati de transfer termic, dar $i de o lor prezentate la condensa toarele cu - Vaporizatorul cu tambur rotitor
constructie mai complicata, cap abila sa placi (§ 16.2.3.3). (fig. 16.3.32) este, de fapt, un congela-
asigure o circulatie ra\ionala a lichidului Sur.t utilizate atat pentru freoni tor care poate servi la producerea ghe-
racit fiind utilizate, in special, cand i (R 12, R22, R 134a}, cat $i pentru tii
•
sub forma de solzi . Realizat din otel •

spatiul de montare este redus. : amoniac, fiind realizate fie cu garnituri, inoxidabil, are partea inferioara inecata
Vaporizatorul multitubular vertical fi e sudate periferic sau complet. l in lichidul de congelat si, printr-o
pentru amoniac (sistem TREPAUD) (fig. Ansamblul p astreaza o elasticitate rotatie lenta, antreneaza pe suprafata
16.3.28) are fascic ulul tubular dispus in su ficienta la temperatura scazuta, fiind sa rece o pelic ula de lichid care va
jurul coloanei centrale $i plasa t in man- mai rezistente la inghet decat cele congela. Frigul necesar este produs
taua cilindrica verticala, intre placile tu - multitubulare, putand livra lichidul racit,
bulare. Deasupra tevilor de racire este cu temperatura foarte apropiata de 9
realizat un separator de lichid, iar la par- limita de inghet, fara pericol.
tea inferioara este prevazut distribuitorul Puterile frigorifi ce realizate sunt de
de amoniac lichid. Deflectorul, plasat 1 20 ... 10.000 kW .
deasupra fasciculului tubular, re \ine I
I
5
'
"----- - -• . 15
•

picaturile de lichid antrenate $i le di- • Vaporizatoare speciale I

rijeaza catre coloana centrala. Sunt utilizate p entru racirea lichide- 14
Acest vaporizator functioneaza in 1 lor din industria alimentara, chimica,
regim inecat. Amoniacul lichid este dis- farmaceutica (lapte, bere, vin, sucuri,
tribuit in coloana centrala unde nivelul creme $i fluide tehnologice).
I
este men\inut constant, la cca. 80 % - Vaporizatorul p/oaie (fig. 16.3.30)
' din inal\ime, printr-un regulator de debit cuprinde o serpentina din \eava orizon- __)------ 4
$i ajunge, prin gravitate in distribuitor, tala, la interior circula agentul de racire, ...------ I
alimentand tevile de racire. Vap orizarea iar pe suprafa\a exterioara este dis-
are lac in interiorul acestor tevi de ; tribuit lichidul de racit. Are doua trepte
@-- I 1

diametru mic, vaporii formati . strabat de racire, in prima se utilizeaza apa,

I
I
ascendent separatorul de lichid $i sunt ' care raceste lichidul de la 75 .. . 100 °C
aspirati de compresor. Lic hidul racit pana la temperatura mediului ambiant, 2
·r
circula prin spatiul dintre \evi, $icanele iar in cea de-a doua agentul frigorific,
elicoidale asigurandu-i o viteza suficien- care vaporizeaza $i race$ te lichidul
ta unui bun transfer termi c . Uleiul se de- pana la temperatura de stocare . 1

canteaza in zona inferioara a vaporiza- Tevile sunt in contact intim cu doua

torului $i este retrimis in compresor. placi din otel inoxidabil, pe care se
Valoarea ridicata a lui k rezulta atat prelinge lichidul de racit.
prin fierberea tumu!toasa a amoniacului Exista tendinta inlocuirii acestor
1

datorata sectiunii mici a \evilor, cat $i vaporizatoare cu cele cu placi, dar

prin curgerea e licoi dala a lichidului racit. cura\irea mai comoda a suprafe\ei de
Vaporizatorul multitubL1iar vertical . transfer termi c dupa fiecare folosire, le 10
pentru freon (fig. 16.3.29) are o cons - i face inca utilizabile.
1
truc\ie speciala a fundurilor, prevazute - Vaporizatorul c u manta dub/a (fig.
cu sicane care dirijeaza freonul , asigu - 16.3.3 1) are o cuva in care este adus
rand atat vaporizarea ca t $i supraincal- lic hidul racit. Un agitator-cura\itor asi-
12 ------- 13

/
' b .
. . .. . -. . . .
r nn
'
l
)
• •
·,
. ' ' l
'
-'~t\ /
·.
. ·. ...
~
~ ~ _J )
/
'
t Fig. 16.3.28. Vaporizator
t
'
, multitubular vertical
r . pentru amoniac (sistem TREPAUD):

'7./~ ' ' 1 - \evi; 2 - coloana centrala; 3 - man -

.
ta; 4 - placa tubulara; 5 - separator
/

. j de lichid; 6 - distribuitor de amoniac

l J lic hid ; 7 - deflector; 8 - amon iac li -
• •
chid; 9 - amoniac vapori; 10 - lichid
a