DR - Mediu 4 Autoritati 14.05.2021

Titlul IV
AUTORITĂŢI ALE ADMINISTRAŢIEI CENTRALE ŞI LOCALE

CU ATRIBUŢII ÎN PROTECŢIA MEDIULUI
Trimis studentilor de la ZI – 14.05.2021

Intrebarile vor fi formulate din textul scris cu albastru
Atentie si la unele precizari din subsol, chiar daca sunt scrise cu negru.
TEXTUL SCRIS CU CULOARE ROSIE NU INTRA IN MATERIA PENRU EXAMEN
Autorităţile competente pentru protecţia mediului sunt instituţii publice cu personalitate

juridică, finanţate integrat de la bugetul de stat1. În afara autorităţilor publice cu competenţe
speciale în protecţia mediului2, reglementările legale3 prevăd atribuţii şi răspunderi legate de
protecţia mediului şi pentru alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.
În cele ce urmează, vom menţiona doar câteva dintre cele mai importante autorităţi publice
de specialitate privind protecţia mediului, apoi cîteva autorităţi publice centrale care au atribuţii,
potrivit legii, şi în domeniul protecţiei mediului, restul autorităţilor publice fiind precizate în cursul
lucrării, în funcţie de competenţele pe care le au privind diferitele aspecte legate de protecţia
mediului.
Cu excepţia Gărzii Naţionale de Mediu şi a structurilor subordonate acesteia, autorităţile
competente pentru protecţia mediului conduc procedura de reglementare şi emit, după caz, acte de
reglementare4 (avize, acorduri, autorizaţii de mediu) în condiţiile legii5. Autorităţile competente
pentru protecţia mediului au obligaţia ca, în derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte
sau activităţi ce pot avea efecte semnificative asupra teritoriului altor state, să respecte prevederile
convenţiilor internaţionale la care România este parte6.
Pentru exercitarea atribuţiilor sale, autoritatea competentă pentru protecţia mediului solicită
informaţiile necesare altor autorităţi publice centrale, ale autorităţilor administraţiei publice locale,
persoanelor fizice şi juridice7.
1. Autorităţi publice de specialitate privind protecţia mediului
§ 1.1. Ministerul Mediului8

În anul 1991 s-a înfiinţat în România primul minister al mediului, prin transformarea
fostului Consiliu Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător9.
1
Conform art. 77 din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
2
A se vedea O.U.G. nr. 195/2005, Capitolul XIV. Atribuţii şi răspunderi, Secţiunea 1. Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor pentru protecţia
mediului, art. 75-79.
3
A se vedea O.U.G. nr. 195/2005, Capitolul XIV. Atribuţii şi răspunderi, Secţiunea a 2-a. Atribuţii şi răspunderi ale altor autorităţi centrale şi
locale, art. 80-93.
4
Conform art. 2 pct. 2 din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aşa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 164/2008, prin acte de
reglementare se înţelege: „aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000, autorizaţie de mediu, autorizaţie integrată de mediu, autorizaţie
privind emisiile de gaze cu efect de seră, autorizaţie privind activităţi cu organisme modificate genetic”.
5
A se vedea Infra, Titlul VI. Avize, acorduri, autorizaţii de mediu.
6
Conform art. 8 al. (2) din O.U.G. nr. 195/2005privind protecţia mediului.
7
Conform art. 78 din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
8
Actele normative care reglementeaza statutul Ministerului Mediului sunt: H.G. nr. 57 din 5 februarie 2009 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Mediului, publicată în M.Of. nr. 75 din 9 februarie 2009 şi H.G. nr. 457 din 21 aprilie 2008 privind cadrul instituţional de
coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, publicată în M.Of. nr. 364 din 13 mai 2008.
http://www.mmediu.ro/programe_strategii.htm (mai 2009).
9
Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător fusese înfiinţat prin Legea nr. 9/1973 (art. 64) şi a fost transformat în Ministerul
Mediului prin H.G. nr. 264/1991. Apud Daniela MARINESCU, Tratat de dreptul mediului, Ediţia a II-a, 2007, p. 675.
A se vedea şi: Supra, Titlul I. Aspecte introductive. Capitolul 6. Conturarea politicii de protecţia mediului în România; POLITICA DE MEDIU
(Lucrare elaborată în cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02 – Formarea funcţionarilor publici din administraţia locală în afaceri europene şi
managementul ciclului de proiect, implementat de Institutul European din România în colaborare cu human dynamics în anul 2003. Lucrarea face
parte din Seria Micromonografii - Politici Europene, versiune actualizată).
În prezent10, denumirea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului 11 este Ministerul Mediului12
(numit în continuare MM), ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în
subordinea Guvernului, având mandatul de a elabora strategia Guvernului în domeniul protecţiei mediului şi
gospodăririi apelor şi de a coordona aplicarea acesteia la nivel naţional pentru asigurarea unei dezvoltări durabile.
Reunește într-un singur cadru de management aspecte cum ar fi planificarea politicilor publice, elaborarea bugetului,
stabilirea priorităților și planificarea organizațională 13.
Ministerul Mediului promovează o politică de mediu unitară, coerentă,
având ca principale obiective14:
1. integrarea cerinţelor de mediu în strategiile sectoriale;
2. conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu pentru asigurarea calităţii apei potabile în toate
localităţile, epurarea apelor uzate, protejarea populaţiei faţă de efectele nocive ale zgomotului,
închiderea depozitelor de deşeuri neconforme, retehnologizarea sistemelor de încălzire centrală şi
implicit creşterea eficienţei energetice, promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie,
reabilitarea ecologică a siturilor afectate de poluare istorică sau de eroziune costieră;
3. decuplarea degradării mediului de creşterea economică;
4. ocrotirea biodiversităţii;
5. monitorizarea şi diminuarea riscurilor schimbărilor climatice;
6. managementul riscului şi prevenirea dezastrelor provocate de inundaţii;
7. aplicarea principiului "poluatorul plăteşte";
8. finanţarea proiectelor, inclusiv prin Fondul de Mediu;
9. creşterea conştientizării publicului şi întărirea parteneriatului cu organizaţiile neguvernamentale
din domeniu.
Ministerul Mediului acționează pentru a proteja mediul şi resursele naturale, pentru a garanta generaţiei
actuale şi celor viitoare un mediu curat, în armonie cu dezvoltarea economică şi progresul social 15.
În această calitate, Ministerul Mediului16:
- aplică strategia şi Programul de guvernare 2009-2012 17 în vederea promovării politicilor în domeniile mediului,
gospodăririi apelor şi dezvoltării durabile;
- realizează politica în domeniile mediului şi gospodăririi apelor la nivel naţional, elaborează strategia şi
reglementările specifice de dezvoltare şi armonizare a acestor activităţi în cadrul politicii generale a Guvernului,
asigură şi coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile sale de competenţă, îndeplinind rolul de autoritate
de stat, de sinteză, coordonare şi control în aceste domenii;
- asigură coordonarea interministerială a procesului de elaborare a Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă, propune
adoptarea şi urmăreşte implementarea acesteia 18;
- coordonează activitatea de integrare a cerinţelor privind protecţia mediului în celelalte politici sectoriale 19, în
concordanţă cu cerinţele şi standardele europene şi internaţionale.
10
Februarie 2009.
11
Potrivit art. 100 din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului era considerată
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MAPM); în perioada aprilie 2007 - februarie 2009 denumirea acestui minister a fost aceea de
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), iar în prezent (martie 2009) este aceea de Ministerul Mediului (MM).
12
Conform art. 1 al. (1) din H.G. nr. 57 din 5 februarie 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului .
13
14
A se vedea: http://www.mmediu.ro/departament_mediu.htm (martie 2009). Se asemenea, Infra, Titlul IV. Autorităţi ale administraţiei centrale
sau locale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.
15
16
Conform art. 1 al. (2)-(6) din H.G. nr. 57/2009.
17
Aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 31 din 22 decembrie 2008 pentru acordarea încrederii Guvernului (pentru realizarea Programului de
guvernare 2009-2012) (M.Of. nr. 869 din 22 decembrie 2008). Pentru textul integral, a se vedea: http://www.gov.ro/programul-de-guvernare-2009-
2012__c12l1p1.html (martie 2009).
18
Începând cu noiembrie 2008, România are o nouă Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă.
Conform http://www.mmediu.ro/dezvoltare_durabila/sndd.htm (februarie 2009).
19
Integrarea cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale este unul dintre principiile prevăzute în art. 3 din O.U.G. nr. 195/2005, aşa cum a fost
modificat prin Legea nr. 265/2006.
Actele normative care reglementeaza statutul Ministerului Mediului sunt: H.G. nr. 57 din 5 februarie 2009 privind
şi H.G. nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru
organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului
coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, cu modificările şi completările ulterioare.
Funcţiile pe care le exercită Ministerul Mediului pentru realizarea
obiectivelor din domeniile sale de activitate sunt, de asemenea, reglementate legal,
după cum urmează20:
- de strategie – prin care se elaborează, conform politicii Guvernului, strategia de
dezvoltare durabilă şi strategia în domeniul mediului şi gospodăririi apelor21;
- de reglementare – prin care se asigură dezvoltarea cadrului normativ şi a celui
instituţional pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate;
- de administrare – prin care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a
statului, precum şi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil, în
domeniile sale de activitate;
- de reprezentare – prin care se asigură, în numele statului sau al Guvernului,
reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniile sale de activitate;
- de autoritate de stat – prin care se asigură aplicarea şi respectarea reglementărilor
legale privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea
în subordinea22, sub autoritatea23 şi în coordonarea24 sa.
În afara instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea, sub autoritatea sau în
coordonarea sa, pe lângă MM funcţionează şi câteva organisme consultative25;
- de coordonare a utilizării asistenţei financiare nerambursabile acordate României de Uniunea
Europeană în domeniul mediului;
20
Conform art. 2 din H.G. nr. 57/2009.
21
A se vedea Infra, în cadrul atribuţiilor specifice ale MM, strategiile, planurile şi programele naţionale sectoriale în domeniile protecţiei mediului
şi gospodăririi apelor pe care le elaborează, actualizează şi urmăreşte MM, conform prevederilor art. 4 pct. 8 din H.G. nr. 368/2007.
22
Unităţile care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile sunt prevăzute de pct. 1 din Anexa nr. 2 la H.G. nr.
57/2009. Acestea sunt împărţite în patru categorii, astfel:
I. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate integral din bugetul de stat: 1. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului; 2.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”; 3. Garda Naţională de Mediu.
II. Unităţi fără personalitate juridică finanţate integral din bugetul de stat: 1. Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial
„Mediu” Bacău pentru Regiunea 1 – Nord-Est; Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial „Mediu” Galaţi pentru Regiunea 2 –
Sud-Est; Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial „Mediu” Piteşti pentru Regiunea 3 – Sud-Muntenia; 3. Organismul
Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial „Mediu” Craiova pentru Regiunea 4 – Sud-Vest Oltenia; Organismul Intermediar pentru
Programul Operaţional Sectorial „Mediu” Timişoara pentru Regiunea 5 – Vest; Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial
„Mediu” Cluj-Napoca pentru Regiunea 6 – Nord-Vest; Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial „Mediu” Sibiu pentru
Regiunea 7 – Centru; Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial „Mediu” Bucureşti pentru Regiunea 8 – Bucureşti-Ilfov.
III. Unităţi cu finanţare externă şi de la bugetul de stat: 1. Unităţi de management al proiectului (UMP); 2. Unităţi de implementare a proiectului
(UIP).
IV. Instituţii publice finanţate din venituri proprii şi de la bugetul de stat: 1. Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice
Periculoase.
23
Unitatea care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile este prevăzută de pct. 2 din din Anexa nr. 2 la
H.G. nr. 57/2009: 1. Administraţia Naţională de Meteorologie.
24
Unităţile care funcţionează în coordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile sunt prevăzute de pct. 3 din Anexa nr. 2 la H.G.
nr. 57/2009, astfel: I. Unităţi finanţate din venituri proprii: 1. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM
Bucureşti; 2. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” – I.N.C.D.M. Constanţa; 3. Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare “Delta Dunării” – I.N.C.D.D.D. Tulcea; 4. Administraţia Fondului pentru Mediu; 5. Administraţia Naţională “Apele Române”.
25
Conform art. 16 al. (1) lit. a)-j) din H.G. nr. 57/2009 organismele consultative care funcţionează pe lîngă Ministerul Mediului sunt:
1. Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional;
2. Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU);
3. Comisia naţională pentru siguranţa barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice (CONSIB);
4. Comitetul naţional român pentru Programul hidrologic internaţional;
5. Comisia naţională de acordare a etichetei ecologice;
6. Comitetul consultativ de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit;
7. Comisia tehnico-economică;
8. Centrul român pentru reconstrucţia ecologică a râurilor şi lacurilor;
9. Comisia naţională privind schimbările climatice;
10. Consiliul interministerial al apelor.
- de gestionare a creditelor externe, altele decât cele comunitare, în domeniile sale de activitate.
Pentru exercitarea funcţiilor Ministerului Mediului au fost reglementate legal atât atribuţiile principale cât şi
atribuţiile specifice, la care se adaugă orice alte atribuţii prevăzute în actele normative în vigoare 26.
Printre atribuţiile principale27 pe care le are Ministerul Mediului în
exercitarea funcţiilor sale, se numără:
- asigură implementarea politicilor guvernamentale în domeniile sale de activitate, potrivit
reglementărilor în vigoare;
- elaborează strategii şi politici în domeniile mediului, gospodăririi apelor şi dezvoltării durabile,
pe care le supune Guvernului spe adoptare;
- propune autorităţilor competente sau, după caz, stabileşte, în condiţiile legii, instrumentele
juridice, instituţionale, administrative şi economico-financiare pentru stimularea şi accelerarea
integrării principiilor şi obiectivelor de mediu în celelalte politiic sectoriale;
- propune şi recomandă autorităţilor competente sau, după caz, stabileşte măsuri care să asigure
conformarea politicilor şi programelor de dezvoltare regională şi locală cu Strategia naţională de
dezvoltare durabilă şi cu obiectivele stabilite prin strategiile pentru protecţia mediului şi
gospodărirea apelor;
- elaborează documentele de politică publică în domeniile sale de activitate;
- elaborează proiecte de acte normative şi avizează proiecte de acte normative elaborate de alte
ministere şi autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, care privesc sfera sa de
competenţă;
- emite acte de reglementare în domeniul său de activitate, potrivit prevederilor legale;
- raportează sau, după caz, informează Comisia Europeană asupra măsurilor legislative adoptate în
domeniile reglementate de acquis-ul comunitar de mediu, potrivit domeniilor sale de
responsabilitate, suplimentar faţă de procesul de notificare a măsurilor naţionale care transpun
acest acquis;
- coordonează activitatea de avizare, promovare, realizare şi monitorizare a investiţiilor de
protecţie a mediului şi de gospodărire a apelor;
- coordonează activitatea de administrare a patrimoniului unităţilor aflate în subordinea, în
coordonarea sau sub autoritatea sa, aferent domeniului public al statului;
- fundamentează şi elaborează programe privind protecţia mediului şi gospodărirea apelor, în
scopul asigurării dezvoltării durabile;
- asigură, la nivel naţional, controlul respectării de către persoanele juridice şi fizice a
reglementărilor din domeniile mediului şi gospodăririi apelor;
- reprezintă Guvernul în relaţiile cu organisme interne şi internaţionale din domeniile mediului,
gospodăririi apelor şi dezvoltării durabile;
- asigură organizarea şi dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică şi
stabileşte conţinutul şi priorităţile programelor de dezvoltare şi cercetare în domeniile sale de
activitate;
- asigură, în condiţiile legii, elaborarea de studii şi cercetări necesare domeniilor sale de activitate
şi acţionează pentru valorificarea rezultatelor acestora;
- asigură, prin compartimentele proprii sau unităţile subordonate, controlul respectării legislaţiei în
domeniile protecţiei mediului, gospodăririi apelor şi siguranţei în exploatare a barajelor şi constată
contravenţiile pentru nerespectarea acesteia, aplică sancţiunile şi, după caz, sesizează organele de
urmărire penală, potrivit prevederilor legale;
- organizează evenimente, elaborează şi sprijină editarea publicaţiilor de specialitate şi de
informare din domeniile sale de activitate;
26
Conform art. 3 al. (2) din H.G. nr. 57/2009.
27
În art. 3 al. (1) din H.G. nr. 57/2009 sunt enumerate 29 asemenea atribuţii principale.
- organizează şi coordonează elaborarea de studii şi proiecte pentru investiţii în domeniile
mediului, gospodăririi apelor, meteorologiei, hidrologiei şi hidrogeologiei;
- identifică şi propune indicatori privind dezvoltarea durabilă, mediul şi gospodărirea apelor şi
colaborează cu Institutul Naţional de Statistică în scopul adaptării continue a statisticii la cerinţele
naţionale şi al corelării cu datele statistice internaţionale;
- iniţiază, direct sau prin unităţile aflate în coordonarea ori sub autoritatea sa, proiecte de
parteneriat public-privat, negociază, semnează şi realizează contractele de parteneriat public-
privat, în conformitate cu prevederile legale în domeniu;
- iniţiază, negociază şi asigură punerea în aplicare a prevederilor tratatelor internaţionale din sfera
sa de competenţă, reprezintă interesele statului în diferite instituţii şi organisme bilaterale şi
internaţionale şi dezvoltă relaţii de cooperare cu instituţii şi organizaţii similare din alte state, în
condiţiile legii;
- întreprinde acţiuni şi iniţiative, potrivit competenţelor stabilite de lege, pentru participarea
României la acţiunile de cooperare bilaterală şi multilaterală, la nivel subregional, regional şi
global, pentru valorificarea oportunităţilor şi facilităţilor de asistenţă financiară, tehnică,
tehnologică şi ştiinţifică;
- exercită şi alte responsabilităţi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi ale actelor
juridice internaţionale la care România este parte;
- asigură cadrul juridic şi instituţional pentru facilitarea şi stimularea dialogului asupra politicilor,
strategiilor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea durabilă;
- coordonează elaborarea formei finale a poziţiei României în promovarea noului acquis de mediu
la nivelul Uniunii Europene;
- programează, coordonează şi monitorizează utilizarea asistenţei financiare nerambursabile
acordate României de Uniunea Europeană în domeniile sale de activitate;
- asigură accesul publicului la informaţiile de mediu, consultarea şi participarea acestuia la luarea
deciziilor privind mediul;
- iniţiază şi dezvoltă programe de educaţie şi de instruire a specialiştilor în domeniul său de
activitate, colaborează cu ministerele, cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi
locale, cu instituţiile de învăţământ, ştiinţă şi cultură, cu reprezentanţii mijloacelor de informare a
publicului;
- asigură relaţia cu Parlamentul României, cu sindicatele şi patronatele din sfera sa de activitate,
precum şi cu mass-media.
Ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, Ministerul Mediului
şi Dezvoltării Durabile are şi atribuţii specifice28, astfel:
- solicită autorităţilor şi instituţiilor din cadrul administraţiei publice centrale informaţii necesare
elaborării Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă în acord cu politica europeană în materie,
elaborează strategia, pe care o supune Guvernului spre adoptare;
- solicită autorităţilor administraţiei publice centrale rapoarte cu privire la realizarea obiectivelor
Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă pe domeniile de responsabilitate ale acestora şi propune,
după caz, revizuirea planurilor de acţiune în scopul atingerii ţintelor stabilite prin strategie;
- coordonează şi urmăreşte implementarea legislaţiei naţionale armonizate cu prevederile şi
cerinţele legislaţiei comunitare de mediu;
- coordonează elaborarea şi supune aprobării Guvernului Planul naţional de acţiune pentru
protecţia mediului;
- urmăreşte implementarea Planului naţional de acţiune pentru protecţia mediului;
- aprobă instrucţiuni privind elaborarea planurilor locale şi regionale de acţiune pentru protecţia
mediului;
28
Conform art. 4 pct. 1-48 din H.G. nr. 57/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului.
- asigură raportarea indicatorilor de mediu din sistemul indicatorilor de dezvoltare durabilă la
organismele internaţionale, pe baza datelor furnizate de celelalte autorităţi responsabile de
implementarea strategiilor sectoriale;
- elaborează, actualizează şi urmăreşte aplicarea strategiilor, planurilor şi programelor naţionale
sectoriale în domeniile protecţiei mediului29;
- coordonează activităţile în domeniul schimbărilor climatice în ceea ce priveşte reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice;
- coordonează şi monitorizează procesul de implementare a Schemei de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;
- coordonează actualizarea anuală a Registrului naţional privind inventarul instalaţiilor care intră
sub incidenţa prevederilor legale privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi elaborează
raportările solicitate de instituţiile europene şi internaţionale;
- îndeplineşte funcţiile de secretariat tehnic şi administrativ pentru tratatele, convenţiile şi
acordurile internaţionale din domeniile sale de responsabilitate, precum şi de punct focal naţional
şi/sau de autoritate naţională competentă pentru activităţile aflate în coordonarea unor instituţii,
organisme şi organizaţii internaţionale, în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale la
care România este parte;
- asigură secretariatele comisiilor mixte în domeniul mediului şi gospodăririi apelor, înfiinţate
pentru implementarea acordurilor şi convenţiilor bilaterale;
- elaborează şi promovează acte normative necesare punerii în aplicare a prevederilor procedurii de
organizare şi coordonare a Schemei de management şi audit de mediu (EMAS), care permite
participarea voluntară a organizaţiilor la această schemă;
- asigură elaborarea de cercetări, studii, prognoze, politici şi strategii în domeniul protecţiei
mediului, în scopul obţinerii datelor şi informaţiilor necesare în vederea fundamentării deciziilor
privind mediul şi dezvoltarea durabilă, precum şi al promovării programelor de dezvoltare în
domeniul mediului;
- coordonează activităţile privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental;
- coordonează activităţile privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului;
- coordonează şi supraveghează respectarea prevederilor privind substanţele şi preparatele
periculoase, în colaborare cu celelalte autorităţi competente, potrivit legii;
- coordonează şi supraveghează respectarea prevederilor privind solul, subsolul şi gestionarea
deşeurilor, în colaborare cu celelalte autorităţi competente, potrivit legii;
- organizează şi coordonează activitatea referitoare la protecţia naturii şi conservarea diversităţii
biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică, în scopul utilizării durabile
a acestora, dezvoltarea şi buna administrare a reţelei naţionale de arii protejate, în acord cu
politicile şi practicile specifice aplicate la nivel european şi global, prin crearea structurilor de
administrare proprii pentru ariile protejate care necesită constituirea acestora, aprobă regimul de
29
Aceste strategii, planuri şi programe sunt:
a) Strategia naţională şi Planul naţional de acţiune privind protecţia atmosferei;
b) Strategia naţională şi Planul naţional de acţiune în domeniul schimbărilor climatice;
c) Strategia naţională şi Planul naţional de gestiune a deşeurilor;
d) strategiile şi planurile naţionale privind gestionarea substanţelor şi preparatelor periculoase;
e) Strategia naţională şi Planul naţional pentru conservarea biodiversităţii;
f) Strategia naţională şi Planul naţional privind biosecuritatea;
g) Strategia naţională de management al riscului la inundaţii;
h) Strategia naţională şi Planul naţional de acţiune pentru gospodărirea resurselor de apă;
i) Strategia de management integrat al zonei costiere şi Planul strategic de acţiune pentru reabilitarea şi protecţia Mării Negre;
j) Programul naţional de reducere progresivă a emisiilor de SO2, NOX, COV şi NH3;
k) Programul naţional de reducere a emisiilor de SO2, NOX şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere;
l) Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu.
A se vedea şi Supra, Titlul I. Aspecte introductive, Capitolul 6. Politica de protecţia mediului în România. Strategii şi programe.
administrare a tuturor ariilor naturale protejate şi executarea controlului privind respectarea
legislaţiei specifice;
- avizează programele de exploatare a resurselor naturale, corelate cu capacitatea de suport a
ecosistemelor, în raport cu obiectivele dezvoltării durabile;
- asigură cadrul naţional privind biosecuritatea;
- organizează sistemul naţional de monitorizare integrată a calităţii şi radioactivităţii mediului,
coordonează activitatea acestuia şi aprobă raportul anual privind starea mediului;
- asigură, prin compartimentele proprii, prin unităţile subordonate sau prin cele aflate sub
autoritatea sa, secretariatele tehnice specifice activităţilor de protecţie a mediului şi gospodărire a
apelor;
- stabileşte regimul de utilizare a resurselor de apă şi asigură elaborarea de cercetări, studii,
prognoze şi strategii pentru domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor, precum şi
elaborarea programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a
apelor;
- colaborează cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pentru amenajarea
complexă a bazinelor hidrografice, valorificarea de noi surse de apă în concordanţă cu dezvoltarea
economico-socială a ţării, protecţia apelor împotriva epuizării şi degradării, precum şi pentru
apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor;
- coordonează elaborarea şi reactualizarea schemelor directoare de management şi amenajare a
bazinelor hidrografice şi desfăşurarea activităţilor de interes public din domeniul meteorologiei şi
hidrologiei;
- coordonează, prin Inspecţia de Stat a Apelor, aplicarea prevederilor legale în domeniul
gospodăririi apelor;
- asigură baza metodologică şi atestă persoanele juridice şi fizice pentru întocmirea studiilor de
meteorologie, hidrologie şi hidrogeologie, a studiilor şi proiectelor de gospodărire a apelor, pentru
evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice;
- coordonează activitatea de avizare şi de autorizare, din punct de vedere al gospodăririi apelor, a
lucrărilor care se construiesc pe ape sau în legătură cu apele, activitatea de avizare a
documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor existente şi a proiectelor
barajelor noi, precum şi activitatea de emitere a autorizaţiilor de funcţionare în condiţii de
siguranţă a barajelor aflate în exploatare şi a acordurilor de funcţionare în siguranţă pentru barajele
noi;
- organizează sistemul informaţional specific domeniului gospodăririi apelor şi evidenţei dreptului
de folosire cantitativă şi calitativă a apelor;
- asigură documentaţiile necesare pentru concesionarea resurselor de apă şi a lucrărilor de
gospodărire a apelor care aparţin domeniului public sau, după caz, pentru darea în administrare a
acestora şi urmăreşte îndeplinirea de către concesionar, respectiv administrator, a sarcinilor ce îi
revin;
- stabileşte strategia organizării la nivel naţional a activităţilor de meteorologie, hidrologie şi
hidrogeologie, a sistemului de informare, prognoză şi avertizare asupra fenomenelor
hidrometeorologice periculoase şi a sistemului de avertizare în caz de accident la construcţiile
hidrotehnice;
- coordonează realizarea Planului de management al fluviului Dunărea pentru teritoriul României;
- organizează periodic acţiuni de verificare a stării tehnice şi funcţionale a lucrărilor hidrotehnice
cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, şi stabileşte măsurile ce se impun;
- stabileşte metodologia de fundamentare a sistemului de plăţi în domeniul apelor, precum şi
procedura de elaborare a acesteia;
- dispune măsuri de instituire a unui regim de supraveghere specială sau de oprire a activităţii
poluatorului ori a instalaţiei care provoacă poluarea apelor;
- elaborează şi urmăreşte aplicarea Programului de eliminare treptată a emisiilor şi pierderilor de
substanţe periculoase în ape;
- elaborează şi promovează, potrivit legii, proiecte de acte normative, regulamente, instrucţiuni şi
norme tehnice specifice domeniilor meteorologiei, hidrologiei, hidrogeologiei, gospodăririi apelor
şi siguranţei în exploatare a barajelor;
- coordonează activitatea de elaborare a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor;
- organizează şi certifică corpul de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a
barajelor încadrate în categoriile de importanţă A şi B, precum şi activitatea de avizare a
specialiştilor pentru asigurarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile
de importanţă C şi D;
- aprobă lista definitivă a barajelor, cu declararea publică a caracteristicilor generale, a categoriei
de importanţă şi a gradului de risc asociat acestora, lista barajelor cu risc sporit şi a celor din
categoria de importanţă majoră, precum şi fişele de evidenţă a barajelor administrate de deţinătorii
cu orice titlu;
- certifică personalul de conducere şi coordonare a activităţii de urmărire în timp a barajelor şi
controlează activitatea acestuia;
- dispune expertizarea lucrărilor hidrotehnice cu risc crescut de avarie şi stabileşte, împreună cu
autoritatea publică centrală din domeniul lucrărilor publice, măsurile operative imediate şi de
perspectivă pentru evitarea accidentelor;
- elaborează lista de specificaţii tehnice şi metode standardizate pentru analiza şi monitorizarea
stării apelor;
- elaborează şi promovează normele de calitate a resurselor de apă legate de funcţiile apei privind
calitatea apei brute pentru apa potabilă, calitatea apei necesare susţinerii vieţii peştilor şi
crustaceelor;
- coordonează activitatea comitetelor de bazin;
- coordonează activitatea de elaborare a politicilor publice în domeniul protecţiei mediului şi
gospodăririi apelor.
OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului prevede, la rândul ei, o serie de
atribuţii şi răspunderi ale autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului30, pe care le vom menţiona integral, chiar dacă, cu alte cuvinte sau în
aceleaşi formule, se suprapun celor prevăzute în H.G. nr. 57/2009. Astfel, Ministerul
Mediului:
a) reactualizează strategia protecţiei mediului, cu respectarea principiilor şi elementelor
strategice prevăzute în O.U.G. nr. 195/2005;
b) elaborează recomandările şi acţionează pentru integrarea politicilor de mediu în strategiile şi
politicile sectoriale;
c) coordonează activitatea de instruire în domeniul protecţiei mediului;
d) corelează planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului şi urbanism şi stabileşte
măsuri de reconstrucţie ecologică;
e) creează sistemul de informare propriu şi stabileşte condiţiile şi termenii care permit accesul
liber la informaţiile privind mediul şi participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul;
f) stabileşte infrastructura pentru informaţia spaţială care serveşte scopurilor politicilor de mediu
şi politicilor sau activităţilor care pot avea un impact asupra mediului;
g) iniţiază proiecte de acte normative, norme tehnice, reglementări şi proceduri specifice;
h) avizează normele şi reglementările referitoare la activităţi cu impact asupra mediului,
elaborate de alte autorităţi şi controlează aplicarea acestora;
30
Conform art. 75 din O.U.G. nr. 195/2005.
i) organizează sistemul naţional de monitorizare integrată a calităţii mediului, coordonează
activitatea acestuia şi asigură informarea autorităţii centrale pentru sănătate privind rezultatele
monitorizării contaminării radioactive a mediului;
j) creează cadrul instituţional-administrativ pentru identificarea şi promovarea programelor de
cercetare, pentru formarea şi instruirea unui personal calificat pentru supraveghere, analiză,
evaluare şi control al mediului;
k) implementează politicile, strategiile şi reglementările de protecţia mediului prin Agenţia
Naţională pentru Protecţia Mediului şi agenţiile regionale şi judeţene pentru protecţia mediului;
l) numeşte comisii de experţi pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin anumite activităţi
care implică organisme modificate genetic;
m) asigură, contra cost, consultarea organismelor ştiinţifice şi a experţilor interni şi externi, după
caz;
n)31 elaborează şi implementează programe şi elaborează materiale educative privind protecţia
mediului;
o) urmăreşte, în sfera sa de competenţă, respectarea obligaţiilor asumate prin convenţiile
internaţionale la care România este parte;
p) urmăreşte şi analizează aplicarea O.U.G. nr. 195/2005, întocmeşte, prin intermediul Agenţiei
Naţionale de Protecţia Mediului, rapoarte anuale privind starea mediului;
q) colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţări şi reprezintă Guvernul în relaţiile
internaţionale în domeniul protecţiei mediului;
r) aplică sancţiuni, prin Garda Naţională de Mediu, pentru nerespectarea legislaţiei de mediu şi
pentru neconformarea la condiţiile impuse prin actele de reglementare, titularilor activităţilor;
s) colaborează cu autorităţile publice şi alte persoane juridice, în scopul diminuării efectelor
negative ale activităţilor economice asupra mediului şi încurajează introducerea tehnicilor şi
tehnologiilor adecvate pentru mediu;
t) pune la dispoziţie publicului date privind starea mediului, programele şi politica de protecţie a
mediului;
ţ)32 se consultă cel puţin o dată pe an cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi cu alţi
reprezentanţi ai societăţii civile pentru stabilirea strategiei protecţiei mediului;
u) identifică, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, noi instrumente financiare care
favorizează protecţia şi îmbunătăţirea calităţii elementelor de mediu;
v) realizează activitatea de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului prin Garda
Naţională de Mediu;
w) colaborează cu autorităţile publice de protecţie civilă pentru elaborarea planurilor operative şi
pentru executarea în comun a intervenţiilor în caz de poluări sau accidente ecologice;
x) elaborează Programul Operaţional Sectorial Mediu având responsabilitatea managementului,
implementării şi gestionării asistenţei financiare alocate acestui program;
y)33 propune, în situaţii speciale constatate pe baza datelor obţinute din supravegherea mediului,
declararea prin hotărâre a Guvernului de zone de risc înalt de poluare în anumite regiuni ale ţării şi
elaborează, împreună cu alte autorităţi publice centrale şi locale, programe speciale pentru
înlăturarea riscului survenit în aceste zone, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. După
eliminarea factorilor de risc înalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea
evoluţiei stării mediului, zona respectivă este declarată reintrată în normalitate;
z)34 autorizarea laboratoarelor pentru controlul calităţii mediului.
31
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 31.
32
33
34
Litera z) a fost introdusă la art. 75 din O.U.G. nr. 195/2005 prin Legea nr. 265/2006, pct. 33.
Totodată, Ministerul Mediului este desemnat ca autoritate de
management35 pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de
mediu (POS Mediu)36, având responsabilitatea gestionării şi implementării
asistenţei financiare nerambursabile alocate acestui program37.
Obiectivul general al POS Mediu constă în reducerea decalajului existent între Uniunea
Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât
şi calitativ, ceea ce ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare
a principiului dezvoltării durabile şi a principiului "poluatorul plăteşte".
Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:
a) îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea
serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi
stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată38;
b) dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea
managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de
judeţe până în anul 201539;
c) reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de
sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în anul 201540;
d) protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 200041;
35
Conform art. 1, al. (6) din H.G. nr. 57/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului.
Atribuţiile Ministerului Mediului în calitate de autoritate de management sunt prevăzute de art. 17 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional
de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale.
36
A se vedea prezentarea generală a Programului operaţional sectorial – Mediu (POS Mediu) pe site-urile:
http://www.eurofinantare.ro/posm.php (martie 2009);

http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm (mai 2009).
37
Conform art. 12 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale.
38
Denumit Axa 1. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată, acest obiectiv urmează a fi realizat prin următoarele
operaţiuni: construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării; construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile;
extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare; construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate;
construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor; contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc.;
asistenşa tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv dosarele de licitaţie), management şi publicitate (inclusiv conştientizarea publicului),
îmbunătăţirea guvernării instituţionale. http://www.eurofinantare.ro/posm.php (mai 2009).
39
Domeniile de intervenţie pentru îndeplinirea acestui obiectiv, denumit Axa 2. Dezvoltarea sistemelor de managementul integrat al
deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric, sunt: dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea
infrastructurii de management al deşeurilor; reabilitarea zonelor poluate istoric.
http://www.eurofinantare.ro/posm.php (mai 2009).
40
Domeniul de intervenţie al acestui obiectiv – Axa 3. Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbării climatice prin restructurarea
şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană - se focalizează pe reabilitarea sistemelor urbane de incalzire in zonele fierbinti (hot-spot), urmând
a fi realizat prin următoarele operaţiuni: introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea emisiilor de SO2, Nox si pulberi;
reabilitarea boilerelor si a turbinelor; introducerea unui sistem imbunătăţit de contorizare; reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă neconforme;
reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii (inclusiv reproiectarea reţelelor dacă acest lucru este justificat din motive de cost -
eficienţă); asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectului, elaborarea studiilor de opţiuni, managementul, supervizarea lucrărilor şi publicitatea
proiectului, inclusiv campanii de conştientizare a publicului.
41
Obiectiv conturat în Axa 4: Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii, focalizat pe următoarele domenii
de intervenţie: dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura 2000, urmează să fie pus
realizat prin intermediul următoarelor operaţiuni: asistenţa pentru pregătirea de planuri de management, studii ştiinţifice, inventariere, cartografiere;
instruire şi intărirea capacităţii instituţionale a organismelor de management ale siturilor Natura 2000 şi ale ariilor protejate; proiecte de restaurare
ecologică a habitatelor şi speciilor; construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii ariilor protejate naţionale şi a siturilor Natura 2000 (construirea de
centre de informare şi panouri de informare, managementul riscului - prevenirea şi controlul incendiilor, etc.); sprijinirea biodiversităţii: reducerea
impactului infrastructurii asupra speciilor afectate de fragmentarea peisajului (realizarea de măsuri concepute pentru a depăşi barierele pe râuri şi
autostrăzi); stabilirea de sisteme de monitorizare pentru siturile Natura 2000 şi ariile protejate inclusiv infrastructura şi echipamentul pentru
monitorizarea stadiului de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună; pregătirea materialelor de informare şi publicitate şi de
conştientizare pentru ariile protejate şi siturile Natura 2000; achiziţionarea de teren cu o valoare semnificativa din punct de vedere al biodiversităţii
cu scopul ca acesta să devină proprietate publică a statului.
e) reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin
implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în anul 201542.
§ 1.2. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului43

Agenţia Naţională pentru Protecţia mediului (ANPM) este instituţie publică,
cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, aflată în subordinea
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului; ANPM este instituţia de
specialitate a administraţiei publice centrale, aflată în subordinea Ministerului
Mediului, cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei din domeniul
protecţiei mediului44.
ANPM exercită, în condiţiile legii, atribuţii privind planificarea strategică, monitorizarea factorilor de mediu,
autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului, implementarea legislaţiei şi politicilor de mediu la nivel naţional,
regional şi local, stabilite de către Ministerul Mediului prin regulamentele de organizare şi funcţionare 45.
Misiune
ANPM este Menita sa acţioneze pentru a asigura populaţiei un mediu sănătos în armonie cu dezvoltarea
economică şi cu progresul social al României. Misiunea agenţiei noastre, ca de altfel şi a celor opt agenţii regionale şi
42 de agenţii judeţene, aflate in subordine directa este de a asigura un mediu mai bun în România pentru generaţiile
prezente şi viitoare şi realizarea unor îmbunătăţiri majore şi continue ale calităţii aerului, solului şi apelor.
ANPM îşi indeplineste misiunea prin exercitarea următoarelor atribuţii:

 planificarea strategică de mediu;
 monitorizarea factorilor de mediu;
 autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului;
 implementarea legislaţiei şi politicilor de mediu la nivel naţional, regional şi local;
 raportările către Agenţia Europeana de Mediu, pe următoarele domenii: calitatea aerului,
schimbări climatice, arii protejate, contaminarea solului, apă.
Responsabilităţi
 asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a
strategiilor si politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar si bazate pe
conceptul de dezvoltare durabila;
 implementarea legislaţiei din domeniul protecţiei mediului;
 coordonarea activitatilor de implementare a strategiilor si politicilor de mediu la nivel
naţional, regional si local;
 reprezentarea in domeniul protecţiei mediului in relaţiile interne si externe, conform
mandatului acordat de către Ministerul Mediului;
 autorizarea activitatilor cu impact potenţial asupra mediului si asigurarea conformării cu
prevederile legale;
 asigurarea funcţionarii laboratoarelor naţionale de referinţă pentru aer, deşeuri, zgomot si
vibraţii, precum şi pentru radioactivitate;
42
Reprezentat prin Axa 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc
(Capitolul 9 - Programul Operational Sectorial de Mediu (POS-Mediu)), urmăreşte: să contribuie la un management durabil al inundaţiilor în
zonele cele mai expuse la risc; să protejeze si să reabiliteze litoralul Marii Negre. Această axă prioritară va fi finanţată din Fondul de Coeziune. Are
în vedere ca domenii de intervenţie: protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere.
43
Conform art. 76 al. (2) din O.U.G. nr. 195/2005, organizarea, funcţionarea, atribuţiile şi competenţele ANPM sunt stabilite prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în prezent, aceste aspecte fiind reglementate prin H.G. nr. 459/2005
privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, publicată în M.Of. nr. 462 din 31 mai 2005.
44
Conform art. 76 al. (1) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi art. 1 al. (1) din H.G. nr. 459/2005. http://www.anpm.ro/ (iulie
2009).
45
 coordonarea realizării planurilor de acţiune sectoriale şi a planului naţional de acţiune
pentru protecţia mediului.46
ANPM este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepreşedinte cu rang de
subsecretar de stat. În exercitarea conducerii A.N.P.M. preşedintele emite decizii şi aprobă instrucţiuni tehnice sau
metodologice şi regulamentele de organizare şi funcţionare pentru instituţiile din subordine, potrivit reglementărilor
legale în vigoare. Preşedintele conduce întreaga activitate a ANPM şi reprezintă ANPM în raporturile cu autoritatea
centrală, cu alte autorităţi şi instituţii publice, cu persoane juridice şi fizice române sau străine, precum şi în justiţie 47.
Pe lângă preşedintele ANPM funcţionează, sub conducerea preşedintelui ANPM, ca organ consultativ,
Colegiul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în a cărui componenţă intră: reprezentanţi ai Ministerului
Mediului şi Dezvoltării Durabile, ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ai agenţiilor regionale pentru
protecţia mediului, ai agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, un reprezentant al sindicatelor din domeniul
protecţiei mediului, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu şi cadre didactice universitare şi
cercetători cu activitate recunoscută în domeniul protecţiei mediului48.
Ca autoritate de execuţie şi implementare a autorităţii publice centrale pentru

protecţia mediului, ANPM are următoarele funcţii49:
- de suport tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor şi politicilor
sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar şi bazate pe conceptul de dezvoltare
durabilă;
- de implementare a legislaţiei din domeniul protecţiei mediului;
- de coordonare a activităţilor de implementare a strategiilor şi politicilor de mediu la nivel
naţional, regional şi local;
- de reprezentare în domeniul protecţiei mediului în relaţiile interne şi externe, conform
mandatului acordat de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor;
- de autoritate în autorizarea activităţilor cu impact potenţial asupra mediului şi asigurarea
conformării cu prevederile legale.
În realizarea funcţiilor sale, ANPM are următoarele atribuţii principale50:

- autorizează activităţile cu impact asupra mediului, în conformitate cu competenţele stabilite în
actele de reglementare şi coordonează acest proces la nivel naţional, regional şi local51;
- constată neconformităţile cu actele de autorizare emise şi informează autoritatea de inspecţie şi
control în domeniul protecţiei mediului asupra acestora;
- adoptă măsurile legale în cazul neconformităţilor cu actele de autorizare;
- asigură suportul tehnic pentru elaborarea strategiilor şi politicilor în domeniul protecţiei
mediului;
- coordonează realizarea planurilor de acţiune sectoriale şi a planului naţional de acţiune pentru
protecţia mediului;
- colaborează şi asigură suportul tehnic pentru elaborarea proiectelor actelor de reglementare
specifice promovate de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului;
- asigură funcţionarea laboratoarelor naţionale de referinţă pentru aer, deşeuri, zgomot şi vibraţii,
precum şi pentru radioactivitate;
- monitorizează stadiul îndeplinirii angajamentelor în domeniul protecţiei mediului, asumate prin
planurile de implementare negociate cu Comisia Europeană în procesul de aderare la Uniunea
46
http://www.anpm.ro/ (iulie 2009).
47
Conform art. 6 al. (1), (4), (5) şi (6) din H.G. nr. 459/2005.
48
Conform art. 7 al. (1), (2) şi (4) din H.G. nr. 459/2005.
49
50
Conform art. 4 al. (1) din din H.G. nr. 459/2005.
51
A se vedea Infra, Titlul VI. Avize, acorduri, autorizaţii de mediu.
Europeană, şi întocmeşte periodic rapoarte de evaluare pentru informarea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului;
- asigură, în limita competenţelor stabilite de către autoritatea publică centrală în domeniul
mediului, legătura cu Agenţia Europeană de Mediu52;
- colaborează cu agenţii naţionale sau federale similare şi desfăşoară acţiuni de cooperare
internaţională cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
- elaborează rapoarte de sinteză privind starea mediului şi monitorizează procesul de conformare a
operatorilor economici la cerinţele legislaţiei de mediu;
- monitorizează activitatea de administrare a ariilor naturale protejate şi de protecţie a
monumentelor naturii;
- colaborează la derularea activităţilor rezultate din angajamentele internaţionale ale României în
domeniul protecţiei mediului;
- participă la programe şi proiecte internaţionale şi la parteneriate în proiecte de interes public;
- facilitează accesul specialiştilor la informaţia tehnică de mediu şi încurajează activitatea de
cercetare în domeniul mediului;
- susţine şi se implică în iniţiativele societăţii civile în domeniul protecţiei mediului;
- realizează pregătirea de specialitate a personalului aparţinând autorităţilor publice regionale şi
locale pentru protecţia mediului şi Gărzii Naţionale de Mediu, pe baza programului anual aprobat
de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;
- fundamentează tehnic integrarea cerinţelor de mediu în politicile interdepartamentale şi participă
la lucrările comisiei interministeriale de pe lângă autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului;
- coordonează activităţile specifice pe domeniile conforme cu subcapitolele de negociere aferente
capitolului 22 din Documentul de poziţie.
De asemenea, ANPM îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de către
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului53 sau prin lege, astfel54:
- organizează şi coordonează Sistemul informaţional naţional de mediu;
- organizează şi coordonează Sistemul naţional de monitorizare integrată a mediului;
- se implică în procesul de educaţie în domeniul protecţiei mediului şi editează materiale cu caracter
informative;
- furnizează, la cerere, informaţii sau date de mediu, în conformitate cu prevederile legale.
- organizează cursuri de perfecţionare a personalului autorităţilor publice pentru protecţia mediului,
conform prevederilor legale.
- în scopul instruirii personalului, constituie, în condiţiile legii, centre de perfecţionare în domeniul
protecţiei mediului.
- organizează şi coordonează secretariatele tehnice sau comisiile constituite la solicitarea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului.
În subordinea ANPM se află:
- agenţii regionale şi
- agenţii judeţene pentru protecţia mediului, astfel55:
52
Agenţia Europeană de Mediu (EEA) a fost înfiinţată prin Regulamentul EEC nr. 1210/1990 (EEA Regulation) privind înfiinţarea Agenţiei
Europene de mediu şi a reţelei europene de informare şi observare privind mediul. Regulamentul 1210/1990 a fost modificat prin Regulamentele
Consiliului (EC) nr. 933/1999 şi nr. 1641/2003. Scopul Agenţiei Europene de Mediu este acela de a înfiinţa un sistem unic de informaţie privind
mediul, astfel încât să poată sprijini Comunitatea în încercările sale privind îmbunătăţirea mediului şi acţiunile privind durabilitatea, incluzând
eforturile Uniunii Europene de a integra aspectele de mediu în politicile economice. Pentru mai multe informaţii despre Agenţia Europeană de
Mediu, a se vedea site-ul: http://www.eea.europa.eu/documents/ (10.06.2007)
53
54
Conform art. 4 al. (2)-(8) din H.G. nr. 459/2005.
55
Conform art. 2 al. (1) din H.G. nr. 459/2005 şi Anexei nr. 2 la H.G. nr. 459/2005 în care sunt prevăzute Instituţiile publice cu personalitate
juridică, care funcţionează în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, finanţate integral din bugetul de stat, astfel: 1. 8
agenţii regionale pentru protecţia mediului; 2. 42 agenţii pentru protecţia mediului judeţene.
A) Agenţiile regionale pentru protecţia mediului sunt instituţii publice cu personalitate
juridică şi structură funcţională distinctă, finanţate de la bugetul de stat 56. Agenţiile regionale
pentru protecţia mediului îndeplinesc atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului la
nivel regional57, în domeniile implementării strategiilor şi politicilor de mediu, legislaţiei şi
reglementărilor în vigoare, şi coordonează elaborarea planurilor de acţiune la nivel regional58.
Art. 24 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale:
Se desemnează Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin structurile subordonate acestuia, fără personalitate
juridică, organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea
regională în România, cu modificările şi completările ulterioare, drept organisme intermediare pentru Programul
operaţional sectorial "Mediu".
Atribuţiile principale ale agenţiilor regionale pentru protecţia mediului sunt59:

a) exercită, la nivel regional, atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, conform art. 4 alin.
(1) lit. a)-c), e), h), k)-p), cu aprobarea acesteia, după cum urmează:
- autorizează activităţile cu impact asupra mediului, în conformitate cu competenţele stabilite în actele de
reglementare, şi coordonează acest proces la nivel naţional, regional şi local;
- constată neconformităţile cu actele de autorizare emise şi informează autoritatea de inspecţie şi control în
domeniul protecţiei mediului asupra acestora;
- adoptă măsurile legale în cazul neconformităţilor cu actele de autorizare;
- coordonează realizarea planurilor de acţiune sectoriale şi a planului naţional de acţiune pentru protecţia
mediului;
- monitorizează stadiul îndeplinirii angajamentelor în domeniul protecţiei mediului, asumate prin planurile
de implementare negociate cu Comisia Europeană în procesul de aderare la Uniunea Europeană, şi
întocmeşte periodic rapoarte de evaluare pentru informarea autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului;
- elaborează rapoarte de sinteză privind starea mediului şi monitorizează procesul de conformare a
operatorilor economici la cerinţele legislaţiei de mediu;
- monitorizează activitatea de administrare a ariilor naturale protejate şi de protecţie a monumentelor
naturii;
- colaborează la derularea activităţilor rezultate din angajamentele internaţionale ale României în domeniul
protecţiei mediului;
- participă la programe şi proiecte internaţionale şi la parteneriate în proiecte de interes public;
- facilitează accesul specialiştilor la informaţia tehnică de mediu şi încurajează activitatea de cercetare în
domeniul mediului;
- susţine şi se implică în iniţiativele societăţii civile în domeniul protecţiei mediului;
b) participă la elaborarea şi monitorizarea planului de dezvoltare regională;
c) colaborează cu agenţiile judeţene pentru protecţia mediului din cadrul regiunii de dezvoltare pentru
elaborarea rapoartelor de sinteză şi constituirea bazelor de date de mediu la nivel regional;
d) coordonează elaborarea şi monitorizarea planurilor de acţiune regionale pentru protecţia mediului;
e) evaluează şi actualizează anual, în cooperare cu Garda Naţională de Mediu şi alte autorităţi publice,
planurile regionale proprii sau capitolele de mediu integrate în alte planuri regionale;
56
57
58
Conform prevederilor art. 13 din H.G. nr. 459/2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are în subordine 8 agenţii regionale pentru
protecţia mediului, constituite în fiecare regiune de dezvoltare stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în
România, publicată în M.Of. nr. 577 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, agenţiile regionale pentru protecţia
mediului sunt:
a)Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău pentru Regiunea 1 - Nord-Est;
b)Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi pentru Regiunea 2 - Sud-Est;
c)Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti pentru Regiunea 3 - Sud-Muntenia;
d)Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova pentru Regiunea 4 - Sud-Vest Oltenia;
e)Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara pentru Regiunea 5 - Vest;
f)Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca pentru Regiunea 6 - Nord-Vest;
g)Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu pentru Regiunea 7 - Centru;
h) Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti pentru Regiunea 8 – Bucureşti-Ilfov.
59
f) asigură asistenţă de specialitate agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului;
g) colaborează cu Garda Naţională de Mediu în emiterea actelor de autorizare şi în realizarea controlului
conformării şi aplicării legislaţiei de mediu;
h) gestionează şi disponibilizează, în limita prevederilor legale, informaţia de mediu la nivel regional.
B) Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului sunt instituţii publice cu personalitate
juridică, cu statul de servicii publice deconcentrate, finanţate de la bugetul de stat 60. Agenţiile
judeţene pentru protecţia mediului cu sediul în judeţele în care sunt organizate agenţii regionale de
protecţia mediului sunt separate de structura agenţiilor regionale pentru protecţia mediului.
Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului îndeplinesc atribuţiile prevăzute de legislaţia în
vigoare pentru autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului la nivel judeţean sau al
municipiului Bucureşti61.
În structura ANPM se organizează şi funcţionează laboratoare naţionale de referinţă
pentru aer, deşeuri, zgomot şi vibraţii, precum şi pentru radioactivitate62.
§ 1.3. Garda Naţională de Mediu63.

Garda Naţională de Mediu (GNM) este instituţie publică bugetară, ce
funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu
personalitate juridică, în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului.
GNM este un corp specializat de inspecţie şi control responsabil cu
asigurarea controlului implementării profesioniste, uniforme şi integrate a politicii
Guvernului de aplicare a legislaţiei naţionale armonizate cu cea comunitară în
domeniul protecţiei mediului64.
Activitatea GNM se concretizează şi în alte acţiuni în afară de cele de
inspecţie şi control. Astfel, Pentru asigurarea securităţii mediului, GNM îndeplineşte
un rol activ prin acţiuni de prevenire a riscurilor şi limitarea ameninţărilor de ordin
ecologic. După caz, GNM participă împreună cu celelalte autorităţi ale statului la
educarea populaţiei pentru o protecţie activă şi responsabilă a mediului, desfăşoară
activităţi de informare, consiliere şi educare a cetăţenilor, editează publicaţii de
specialitate în domeniul protecţiei mediului. De asemenea, sprijină organizaţiile de
protecţie a mediului în acţiunea de înfiinţare şi funcţionare a centrelor de
consultanţă, informare şi educare a cetăţenilor65.
Comisarii din cadrul GNM sunt funcţionari publici cu statut specific. În
exercitarea atribuţiilor proprii, comisarii GNM încheie acte de control operativ şi
inopinat şi constată prin proces-verbal66 contravenţiile săvârşite67. Aceştia pot lua
măsuri de sancţionare, de suspendare/sistare a activităţii ca urmare a poluării şi
deteriorării mediului sau pentru nerespectarea condiţiilor impuse prin actele de
60
61
62
63
Conform art. 1 din H.G. nr. 112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, publicată în M.Of. nr. 128 din 2 martie
2009. Pentru mai multe informaţii, a se vedea site-ul www.gnm.ro (martie 2009).
64
65
Conform art. 3 din H.G. nr. 112/2009, ameninţările de ordin ecologic se referă, printre altele, la poluarea resurselor de apă, a aerului, diminuare
fertilităţii solului, poluarea transfrontieră.
66
A se vedea H.G. nr. 112/2009, Anexa nr. 2. Modelul şi conţinutul procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
67
reglementare şi a măsurilor stabilite în notele de constatare şi în rapoartele de
inspecţie şi control68.
Activitatea profesională a comisarului GNM trebuie să se desfăşoare în
interesul şi în scopul protecţiei mediului exclusiv pe baza şi în aplicarea prevederilor
legale în domeniu69. De asemenea, în activitatea lor, comisarii trebuie să respecte
principiile: imparţialităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi gradualităţii70.
Pentru stimularea personalului GNM, a fost constituit fondul de stimulare a personalului 71, prin
recuperarea, lunar, a unei cote de 25% din amenzile contravenţionale achitate integral la bugetul de stat de
către contravenient, în urma unei sancţiuni aplicate de către personalul GNM în temeiul dispoziţiilor legale
din domeniul protecţiei mediului, silviculturii, pisciculturii, cinegeticii, apelor, solului, aerului,
biodiversităţii, precum şi al celor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale şi
managementului riscului şi a altor domenii prevăzute de legislaţia în vigoare.
Activitatea de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului se desfăşoară în conformitate cu
prevederile Recomandării 2001/331/EC72 privind criteriile minime de inspecţie în statele membre ale Uniunii
Europene.
Organizarea GNM73
Aparatul central al G.N.M. poartă numele de Comisariat General74. Comisariatul General elaborează şi
asigură realizarea strategiei de inspecţie şi control, urmăreşte îndeplinirea atribuţiilor încredinţate comisariatelor
regionale şi judeţene75.
În subordinea76 Comisariatului General al GNM se află 8 comisariate regionale organizate ca direcţii
generale , a căror structură organizatorică include 41 de comisariate judeţene, Comisariatul Municipiului
77
Bucureşti78 şi Comisariatul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”79.

Atribuţiile GNM
GNM are atribuţii80 în aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării şi
sancţionării încălcării prevederilor legale privind protecţia mediului, inclusiv a nerespectării
reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale şi
managementului riscului, substanţelor şi preparatelor periculoase, biodiversităţii şi ariilor naturale
protejate, fondului de mediu şi altor domenii prevăzute de legislaţia specifică în vigoare.
În exercitarea atribuţiilor sale, GNM cooperează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu
instituţiile publice, cu reprezentanţi ai societăţii civile, cu persoane fizice şi juridice. De asemenea, pe baza tratatelor
internaţionale la care România este parte, cooperează cu instituţii din alte state ce au atribuţii similare, precum şi cu
68
69
Conform art. 79 al. (1) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, comisarii regionali, comisarii
şefi şi comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi persoane împuternicite din cadrul acesteia, au acces, în condiţiile legii, oricând şi în orice
incintă unde se desfăşoară o activitate generatoare de impact asupra mediului. Conform art. 79 al. (5) din O.U.G. nr. 195/2005, în obiectivele,
incintele şi zonele aparţinând structurilor componente ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională controlul se realizează de
către personalul specializat din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de
Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
70
71
A se vedea H.G. nr. 112/2009, Anexa nr. 11. Norme metodologice privind constituirea şi utilizarea fondului destinat stimulării personalului
Gărzii Naţionale de Mediu.
72
Recomandarea 2001/331/EC privind criteriile minime de inspecţie în statele membre ale Uniunii Europene a fost publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 118/41 din 27 aprilie 2001. Conform art. 21din H.G. nr. 112/2009, Normele tehnice privind organizarea şi
desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, prin care se transpune Recomandarea 2001/331/EC, se aprobă prin
ordin al ministrului mediului.
73
A se vedea H.G. nr. 112/2009, Anexa nr. 1. Structura organizatorică a Gărzii Naţionale de Mediu.
74
Comisariatul General al G.N.M este condus de un comisar general, cu rang de secretar de stat, care are în subordine trei comisari generali
adjuncţi.
75
76
77
Conform art. 11 al. (1) din H.G. nr. 112/2009, comisariatele regionale ale GNM sunt conduse de un comisar regional şi sunt organizate ca
structuri zonale la nivel de direcţii generale, care coordonează şi supraveghează activitatea comisariatelor judeţene din structura lor. Sunt conduse de
un comisar regional.
78
Conform art. 10 al. (2) din H.G. nr. 112/2009, comisariatele judeţene şi Comisariatul Municipiului Bucureşti sunt organizate ca servicii în cadrul
comisariatelor regionale de care aparţin. Acestea sunt conduse de un comisar-şef.
79
Comisariatul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” este organizat ca serviciu în cadrul Comisariatului Regional Galaţi.
80
organisme internaţionale de drept public şi privat din cadrul Uniunii Europene în cauzele de interes comun sau în ceea
ce priveşte derularea proiectelor şi programelor internaţionale 81.
H.G. nr. 112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu prevede în sarcina GNM
(referindu-se atât la Comisariatul General, cât şi la structurile teritoriale subordonate) o serie de atribuţii principale 82 şi
atribuţii specifice83.
Potrivit legii, GNM are următoarele atribuţii principale:
a) elaborează, promovează şi reactualizează periodic, împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, după caz,
reglementări, ghiduri şi norme tehnice privind activitatea de control şi inspecţie;
b) elaborează planul anual de activităţi prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor şi modalităţilor concrete de acţiune;
c) constată faptele ce constituie contravenţii şi aplică sancţiunile în domeniul protecţiei mediului, sesizează organele de urmărire
penală competente şi colaborează cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislaţiei de mediu, constituie infracţiuni;
d) participă în mod direct la acţiuni de prevenire şi combatere a faptelor de natură infracţională în domeniul său de activitate,
împreună cu organele competente, prin personalul împuternicit în acest sens, în baza protocoalelor de colaborare încheiate;
e) controlează respectarea cerinţelor legale în emiterea actelor de reglementare, avize, acorduri, autorizaţii de mediu/autorizaţii
integrate de mediu, şi are acces la întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora, la solicitarea conducătorului autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului;
f) propune organului emitent suspendarea şi/sau anularea acordului/avizului/autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, după caz,
emis/emisă cu nerespectarea prevederilor legale;
g) îndeplineşte un rol activ în cadrul reţelelor de inspecţie europene şi internaţionale, cooperează cu celelalte autorităţi şi organisme
internaţionale şi participă la proiecte şi programe derulate în domeniul protecţiei mediului;
h) verifică depunerea de către persoanele fizice şi juridice la Administraţia Fondului pentru Mediu a declaraţiilor privind obligaţiile
la Fondul pentru mediu;
i) coordonează Corpul Voluntarilor de Mediu şi elaborează, împreună cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice,
proceduri privind obiectivele, condiţiile şi modul de colaborare în desfăşurarea activităţii de protecţie a mediului;
j) dezvoltă reţeaua de voluntari de mediu;
k) verifică sesizările cu privire la încălcarea actelor normative în domeniu;
l) controlează aplicarea reglementărilor privind comercializarea şi/sau utilizarea îngrăşămintelor chimice şi a produselor de protecţie
a plantelor, pentru evitarea poluării mediului de către acestea;
m) verifică la deţinătorii cu orice titlu/administratorii de terenuri obligaţiile stabilite de legislaţia în vigoare privind întreţinerea
perdelelor forestiere şi aliniamentelor de protecţie, spaţiilor verzi, parcurilor şi a gardurilor vii şi aplică sancţiunile corespunzătoare;
n) controlează investiţiile care necesită aviz/acord de mediu în toate fazele de execuţie, având acces la întreaga documentaţie care a
stat la baza emiterii avizului/acordului de mediu, monitorizându-le până la definitivarea acestora, inclusiv lucrările cu impact asupra
zonelor de habitat natural, de conservare a ecosistemelor, a florei, faunei sălbatice şi acvaculturii;
o) controlează respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor provenite în urma
activităţii de creştere şi îngrăşare a animalelor şi păsărilor, de prelucrare şi industrializare a produselor animaliere şi cerealiere,
precum şi activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animalieră;
p) controlează măsurile luate de operatorii economici privind prevenirea poluărilor accidentale;
q) constată prejudiciul asupra mediului, eventualele ameninţări iminente cu un astfel de prejudiciu şi identifică operatorul
responsabil;
r) solicită date şi documente persoanelor angajate în unitatea controlată, care prin natura atribuţiilor au tangenţă cu obiectul
controlului, din care să rezulte modul de respectare a normelor legale în vigoare;
s) stabileşte măsuri şi termene, în conformitate cu dispoziţiile legale, obligatorii pentru unităţile controlate, în vederea înlăturării
deficienţelor constatate, şi urmăreşte modul în care aceste măsuri şi termene au fost îndeplinite sau respectate;
t) propune/participă la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul protecţiei mediului;
u) răspunde la solicitarea expresă de instruire a personalului de specialitate al administraţiei publice centrale şi locale în domeniul
său de competenţă, colaborează cu instituţiile de specialitate în activităţile de pregătire a specialiştilor în domeniul protecţiei
mediului;
v) participă la schimbul rapid de informaţii cu instituţiile şi organele competente, naţionale şi internaţionale, privind produsele,
substanţele, tehnologiile care reprezintă risc pentru sănătatea şi securitatea cetăţenilor şi a mediului;
w) fundamentează şi propune în proiectul de buget resursele financiare necesare în vederea realizării politicilor în domeniul său de
competenţă;
x) efectuează controale tematice dispuse de conducerea GNM;
y) organizează acţiuni de promovare către populaţie a legislaţiei de mediu din domeniul său de activitate;
z) îndeplineşte orice alte atribuţii de inspecţie şi control prevăzute de lege şi aplică măsurile corespunzătoare.
Atribuţiile specifice ale GNM sunt grupate pe trei direcţii:
- în domeniul controlului poluării,
- în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase şi
- în domeniul controlului biodiversităţii şi al ariilor naturale protejate, astfel:
81
82
Conform art. 14 al. (1) din din H.G. nr. 112/2009
83
Conform art. 14 al. (2) din din H.G. nr. 112/2009.
A. În domeniul controlului poluării:
a) controlează activităţile cu impact asupra mediului şi aplică, după caz, sancţiuni contravenţionale persoanelor fizice sau juridice
care le desfăşoară;
b) controlează modul în care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protecţia mediului şi verifică măsurile
stabilite prin programele de conformare sau planurile de acţiuni pentru activităţile economico-sociale;
c) exercită controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ transfrontalier asupra
mediului, în vederea prevenirii şi limitării riscurilor de poluare, împreună cu organele competente, după caz, şi ia măsurile
corespunzătoare, potrivit legii;
d) participă la stabilirea cauzelor poluării asupra factorilor de mediu şi aplică sancţiunile prevăzute de lege, inclusiv încetarea şi/sau
suspendarea unor activităţi pe perioade determinate de timp în cazul în care este pusă în pericol sănătatea populaţiei sau în cazul în
care se constată depăşirea concentraţiilor poluanţilor peste limitele admise de legislaţia în vigoare;
e) controlează realizarea importului, exportului şi tranzitului de deşeuri, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în
vigoare referitoare la transportul peste frontieră al deşeurilor şi cu cele ale convenţiilor internaţionale din acest domeniu la care
România este parte;
f) controlează realizarea importului, exportului şi tranzitului de substanţe şi preparate periculoase, în conformitate cu prevederile
legislaţiei specifice în vigoare şi cu cele ale convenţiilor internaţionale din acest domeniu la care România este parte;
g) controlează pe întreg teritoriul ţării respectarea de către persoanele juridice sau fizice a legilor şi reglementărilor în vigoare din
domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a apelor;
h) controlează modul în care lucrările construite sau în curs de execuţie pe ape sau având legătură cu apele sunt realizate, exploatate
şi întreţinute, în conformitate cu prevederile avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi ale celorlalte reglementări din
domeniul apelor;
i) controlează respectarea dispoziţiilor legale în activitatea de exploatare a materialelor din albiile minore şi majore ale cursurilor de
apă;
j) controlează operatorii economici sau persoanele fizice în ceea ce priveşte folosirea, transportul, manipularea sau depozitarea de
materiale ori de substanţe de orice fel, antrenabile în apele de suprafaţă sau subterane;
k) controlează modul în care utilizatorii de apă îşi îndeplinesc obligaţiile legale privind modificarea tehnologiilor de fabricare, în
vederea reducerii consumului de apă şi volumului de ape uzate, micşorării nocivităţii acestora şi recuperării substanţelor utile pe
care le conţin;
l) controlează modul de funcţionare a staţiilor de epurare şi respectarea condiţiilor de calitate a apelor uzate evacuate în emisari,
potrivit reglementărilor în vigoare;
m) dispune, în condiţiile prevăzute de lege, încetarea activităţii unităţilor sau instalaţiilor, în caz de poluare a factorilor de mediu
şi/sau în cazul producerii de disconfort populaţiei.
B. În domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase:

a) solicită şi primeşte informaţii despre proprietăţile substanţelor sau ale preparatelor periculoase, inclusiv despre compoziţia
chimică a acestora;
b) monitorizează producătorii, importatorii şi distribuitorii de substanţe şi preparate periculoase;
c) efectuează controlul desfăşurării operaţiunilor cu substanţele care sunt folosite în mod frecvent la fabricarea ilicită a drogurilor -
precursori din categoria III;
d) efectuează controlul respectării cerinţelor speciale în vederea comercializării substanţelor ca atare, în preparat sau în articol;
e) constată şi sancţionează încălcarea prevederilor reglementărilor în domeniul substanţelor şi a preparatelor periculoase şi stabileşte
măsurile de remediere şi termenele pentru îndeplinirea acestora;
f) verifică respectarea obligaţiei de înregistrare a substanţelor ca atare sau în compoziţia preparatelor şi de notificare a substanţelor
aflate în compoziţia articolelor, precum şi de preînregistrare a substanţelor care beneficiază de un regim tranzitoriu;
g) verifică conformitatea fişelor cu date de securitate;
h) verifică respectarea obligaţiilor utilizatorilor din aval de a comunica informaţii referitoare la utilizarea specială a unei substanţe
deja înregistrate de un operator din amontele lanţului de aprovizionare;
i) verifică respectarea condiţiilor specifice prevăzute în autorizaţiile eliberate de Agenţia Europeană pentru Produse Chimice pentru
substanţele incluse în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie
2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei
Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al
Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a directivelor
91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;
j) verifică respectarea prevederilor privind restricţiile la producerea, introducerea pe piaţă şi utilizarea anumitor substanţe
periculoase ca atare, în compoziţia unor preparate sau articole;
k) verifică respectarea prevederilor privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor periculoase;
l) verifică respectarea obligaţiilor referitoare la comunicarea informaţiilor necesare elaborării inventarului clasificării şi etichetării;
m) verifică respectarea prevederilor privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în
anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor;
n) verifică respectarea prevederilor privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi
electronice;
o) verifică transmiterea de către operatorii economici a datelor şi informaţiilor conform Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al
Consiliului din 23 martie 1993 privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţele existente şi conform
Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006;
p) controlează existenţa şi respectarea limitei de gudron şi monoxid de carbon, înscrisă pe ambalajul produselor din tutun, conform
legislaţiei în domeniu;
q) controlează respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie
2004 privind detergenţii;
r) controlează respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 304/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28
ianuarie 2003 privind exportul şi importul de produse periculoase;
s) controlează respectarea prevederilor legislaţiei specifice privind substanţele care epuizează stratul de ozon;
t) verifică respectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea principiilor de bună practică de laborator.
C. În domeniul controlului biodiversităţii şi al ariilor naturale protejate:

a) verifică respectarea regimului de administrare a reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi a prevederilor din
regulamentele şi planurile de management ale acestora;
b) controlează respectarea prevederilor legislaţiei specifice privind ariile naturale protejate, parcurile şi rezervaţiile naturale,
organizând acţiuni comune împreună cu reprezentanţii acestora în vederea protejării habitatelor naturale;
c) controlează modul de respectare a legislaţiei privind ariile naturale protejate, siturile Natura 2000, conservarea habitatelor
naturale, a florei, faunei sălbatice şi acvaculturii;
d) asigură controlul şi inspecţia activităţilor care implică organisme vii modificate genetic, obţinute prin tehnicile biotehnoiogiei
moderne, respectiv: utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, introducerea deliberată în mediu şi pe
piaţă a organismelor vii modificate genetic, importul şi exportul organismelor vi/microorganismelor modificate genetic, precum şi
activităţile de testare, cultivare, comercializare, transport, import-export, depozitare de plante superioare modificate genetic;
e) controlează autorizaţiile şi modul de desfăşurare a activităţii de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol din apele naturale ce
aparţin domeniului public;
f) verifică respectarea de către cultivatorii de plante superioare modificate genetic a prevederilor din autorizaţiile obţinute şi a
cerinţelor legale privind înregistrarea activităţilor la direcţiile agricole, trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic;
g) controlează respectarea reglementărilor privind importul/exportul de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică;
h) controlează respectarea măsurilor de conservare, cu scopul menţinerii sau refacerii ecologice a suprafeţelor terestre şi acvatice
aflate într-o arie naturală protejată;
i) controlează activităţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internă a plantelor şi animalelor din
flora şi fauna sălbatică, terestră şi acvatică, sau a unor părţi ori produse ale acestora, în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată;
j) controlează legalitatea deţinerii în captivitate a animalelor sălbatice de către persoane fizice sau juridice, precum şi condiţiile de
viaţă asigurate acestora;
k) controlează modul de valorificare a resurselor biologice de floră şi faună sălbatică, a fondului piscicol din apele naturale şi a
animalelor sălbatice de interes vânătoresc;
l) controlează respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a unor acţiuni de distrugere a habitatelor naturale prin arderea
miriştilor, stufului sau vegetaţiei forestiere, prin desecări sau devieri ale cursurilor de apă ori activităţi de turism necontrolat şi
neorganizat, acţiuni care au ca efect distrugerea condiţiilor de conservare a florei şi faunei sălbatice;
m) controlează respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor provenite din prelucrarea
materialului lemnos;
n) controlează respectarea măsurilor de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic în elaborarea planurilor de
urbanism şi amenajare a teritoriului;
o) exercită controlul privind modul de administrare a substanţelor toxice dăunătoare florei, faunei şi sectorului piscicol, precum şi
modul de recoltare a plantelor din sectorul agricol;
p) colaborează în baza protocoalelor încheiate cu autorităţile din domeniu la acţiunile de verificare a stării de fapt a vegetaţiei şi
faunei sălbatice de interes naţional;
q) controlează respectarea obligaţiilor ce revin proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu/sau fără titlu de a proteja flora şi fauna
sălbatică existente pe acestea, în scopul menţinerii echilibrului ecologic şi conservării biodiversităţii;
r) menţine legătura permanent cu fundaţiile care au ca obiect de activitate ocrotirea florei şi faunei sălbatice.
2. Alte autorităţi centrale şi locale cu atribuţii şi răspunderi în domeniul

protecţiei mediului84 prevăzute în legea-cadru privind protecţia
mediului85
Întrucât O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului este reprodusă la finalul
prezentului volum, în Anexa nr. 1, în cele ce urmează ne vom limita a menţiona care sunt
autorităţile cu atribuţii şi răspunderi în domeniul protecţiei mediului şi articolul din O.U.G. nr.
195/2005 prin care sunt stabilite, astfel:
a) obligaţiile autorităţilor administraţiei publice centrale sunt prevăzute în art. 80 din
O.U.G. nr. 195/2005;
84
O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, prevede în Capitolul XIV. Atribuţii şi răspunderi, Secţiunea a 2-a. Atribuţii şi răspunderi ale
altor autorităţi centrale şi locale.
85
A se vedea şi Răzvan CĂLIN, Cristian TEODOR, Politica de Mediu, Editura „Tritonic”, Colecţia „Uniunea Europeană”, Seria „Europa mea”,
Bucureşti, 2007, pp. 49-53.
b) atribuţiile şi răspunderile administraţiei publice locale sunt prevăzute în art. 90 din
O.U.G. nr. 195/2005.
De asemenea, trebuie avute în vedere şi atribuţiile în acest domeniu ale consiliilor locale
prevăzute în Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale 86. Astfel, consiliile locale, în
exercitarea categoriei de atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei,
oraşului sau municipiului avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a
teritoriului şi urbanism ale localităţilor 87, iar în exercitarea categoriei de atribuţii privind
gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni, asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile
legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind protecţia şi
refacerea mediului, precum şi conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor
istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale88. Consiliile
judeţene, în exercitarea atribuţiilor privind dezvoltarea economico-socială a judeţului adoptă
strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza
propunerilor primite de la consiliile locale 89; în exercitarea atribuţiilor privind gestionarea
serviciilor publice din subordine asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul
necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind protecţia şi refacerea
mediului şi conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de
arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale90;
c) atribuţiile şi responsabilităţile autorităţii publice cu responsabilităţi în domeniile
dezvoltării şi prognozei sunt prevăzute în art. 81 din O.U.G. nr. 195/2005;
d) atribuţiile şi răspunderile autorităţii publice centrale pentru sănătate sunt prevăzute în
art. 82 din O.U.G. nr. 195/2005;
e) atribuţiile Ministerului Apărării Naţionale sunt prevăzute în art. 83 din O.U.G. nr.
195/2005;91
f) atribuţiile şi răspunderile autorităţii publice centrale în domeniul securităţii naţionale
sunt prevăzute în art. 84 din O.U.G. nr. 195/2005;
g) aspectele pe care urmează să le asigure autoritatea publică centrală pentru educaţie şi
cercetare sunt prevăzute în art. 85 din O.U.G. nr. 195/2005;
h) atribuţiile autorităţii publice centrale în domeniile economiei şi comerţului sunt
prevăzute în art. 86 din O.U.G. nr. 195/2005;
i) atribuţiile şi răspunderile autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii,
pădurilor şi dezvoltării rurale sunt prevăzute în art. 87 din O.U.G. nr. 195/2005;
j) atribuţiile şi răspunderile autorităţii publice centrale în domeniul transporturilor,
construcţiilor şi turismului sunt prevăzute în art. 88 din O.U.G. nr. 195/2005;
k) atribuţiile şi răspunderile autorităţii publice centrale în domeniul administraţiei şi
internelor sunt prevăzute în art. 89 din O.U.G. nr. 195/2005;
l) atribuţiile şi răspunderile autorităţii naţionale în domeniul sanitar-veterinar şi al
siguranţei alimentelor sunt prevăzute în art. 91 din O.U.G. nr. 195/2005;
m) atribuţiile şi răspunderile autorităţii naţionale pentru protecţia consumatorilor sunt
prevăzute în art. 92 din O.U.G. nr. 195/2005.
3. Alte autorităţi cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

86
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale a fost republicată în M.Of. nr. 123 din 20 februarie 2007.
Pentru clasificarea atribuţiilor consiliilor locale şi ale consiliului judeţean, a se vedea şi Rodica Narcisa PETRESCU, Drept administrativ, Editura
“Accent”, Cluj-Napoca, 2004, pp. 173- 176 şi pp. 209-213.
87
Conform art. 36 al. (2) lit. c) şi art. 36 al. (5) lit. c) din Legea nr. 215/2001.
88
Conform art. 36 al. (2) lit. d) şi al. (6) lit. a) pct. 9 şi 10 din Legea nr. 215/2001.
89
Conform art. 91 al. (1) lit. b) şi art. 91 al. (3) lit. d) din Legea nr. 215/2001.
90
Conform art. 91 al. (1) lit. d) şi art. 91 al. (5) lit. a) pct. 9 şi 10 din Legea nr. 215/2001.
91
A se vedea şi Ordinul Ministrului Apărării nr. M.14 din 19 februarie 2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii de protecţie a mediului în Armata României (publicat în M.Of. nr. 160 din 3 martie 2008).
Legea-cadru privind protecţia mediului precizează, totodată, că Poliţia,
Jandarmeria, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă şi Garda Financiară au
obligaţia de a acorda sprijin, la cerere, reprezentanţilor autorităţilor competente
pentru protecţia mediului în exercitarea atribuţiilor lor92.
Printre alte autorităţi administrative cu atribuţii directe sau tangenţiale legate de protecţia mediului amintim
existenţa: Administraţiei Fondului pentru Mediu 93, Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei 94, Administraţia
Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” 95, Agenţia Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor 96. Despre acestea şi altele
asemenea, ne vom referi mai pe larg în alte capitole.
Stabilirea de atribuţii şi responsabilităţi legate de protecţia mediului în sarcina diferitelor autorităţi publice din
alte domenii de activitate reprezintă, totodată, şi o aplicare a principiului integrării cerinţelor de mediu în celelalte
politici sectoriale97.
92
Conform art. 93 din O.U.G. nr. 195/2005.
93
http://www.afm.ro (iunie 2007).
94
http://www.arceonline.ro/arceonline (iunie 2007).
95
Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".
96
O.G. nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare.
97
Conform art. 3 lit. a) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului. A se vedea şi Supra, Titlul III. Consideraţii teoretice privind dreptul
mediulu, Capitolul 3. Principiile dreptului mediului.

DR - Mediu 4 Autoritati 14.05.2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DR - Mediu 4 Autoritati 14.05.2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titlul IV

AUTORITĂŢI ALE ADMINISTRAŢIEI CENTRALE ŞI LOCALE

Trimis studentilor de la ZI – 14.05.2021

Autorităţile competente pentru protecţia mediului sunt instituţii publice cu personalitate

1. Autorităţi publice de specialitate privind protecţia mediului

§ 1.1. Ministerul Mediului8

http://www.eurofinantare.ro/posm.php (martie 2009);

§ 1.2. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului43

ANPM îşi indeplineste misiunea prin exercitarea următoarelor atribuţii:

Ca autoritate de execuţie şi implementare a autorităţii publice centrale pentru

În realizarea funcţiilor sale, ANPM are următoarele atribuţii principale50:

Atribuţiile principale ale agenţiilor regionale pentru protecţia mediului sunt59:

§ 1.3. Garda Naţională de Mediu63.

Bucureşti78 şi Comisariatul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”79.

B. În domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase:

C. În domeniul controlului biodiversităţii şi al ariilor naturale protejate:

2. Alte autorităţi centrale şi locale cu atribuţii şi răspunderi în domeniul

3. Alte autorităţi cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

S-ar putea să vă placă și