Mihai Eminescu

1883

amestecul genurilor si al speciilor

contureaza evadarea in planul oniric conturarea cadrului natural (nocturn) lirism sustinut de meditatia
motive romantice filosofica si de expresivitatea
limbajului
castelul/fereastra/marea

problematica geniului
rima incrutisata 98 catrene
Poem romantic tema romantica iubirea
1.cosmic si terestru
cunoasterea
2.terestru compozitional
4 tablouri opozitia planurilor cosmic si terestru
3.cosmic
compozitia romantica geniu
4.terestru si cosmic ipostazele cunoasterii
omul comun

+amestecul genurilor
sintetizeaza replica: "Ei au doar stele
cu noroc/Si prigoniri de soarte,/Noi intre Demiurg si Hyperion
atrage atentia asupra alegoriei pe "A fost odata ca-n povesti/A fost ca nu avem nici timp,nici moarte"
formula basmului incipitul
tema Geniu-om comun niciodata..."
omul comun este egoist,cunoaste
fericirea prin iubire,se def. prin
"Din rude mari imparatesti/o prea tema si viziunea despre lume colectivitate,se raporteaza subiectiv
personaj romantic fata de imparat
frumoasa fata" la lume,nu intelege absolutul;
Luceafarul sintetizeaza teoria lui Arthur antiteza intre omul de geniu si omul
Schopenhauer comul
granita intre cele doua lumi fereastra geniul este solitar,apt de cunoastere
obiectiva,are capacitatea de a-si
"Il vede azi,il vede mani/Astfel fata se indragosteste repde (iubire depasi sfera dar nu poate atinge
dorinta-i gata" superficiala) fericirea;
cei 2 se raporteaza diferit la iubire
"El iar,privind de saptamani,/Ii cade Luceafarul:iubirea implica refelctie motivul central al textului Luceafarul
draga fata" (iubire profunda) Tabloul 1
titlul
sustine alegoria pe tema romantica a o fiinta solitara si nefericita,opusa
aparitia luceafarului "Cobori in jos ,luceafar bland," incantatia fetei locului geniului in lume omului comun

angelica neptuniana (din mare)

plan terestru
demonica uraniana (din cer) luceafarul are doua ipostaze
cadrul idilei dintre Catalin si
Catalina
cele doua ipostaze se afla in antiteza
tabloul 2
primind nume,fata isi pierde
"Si cai de mii de ani treceau/In tot unicitatea
mare componenta temporala calatoria cosmica
atatea clipe"
Catalin "viclean copil de mic"
dezlegarea de nemurire tabloul 3

"ei doar stele...."
cosmic si terestru
Luceafarul este numit de catre
este refuzat
demiurg Hyperion
Hyperion priveste cum se consuma
idila dintre Catalin si Catalina

tabloul 4
omul comun nu isi poate depasi
ramane ancorat in "cercul stramt" geniul starea de perfecta liniste sufleteasca
limitele

ultimul catren reprezinta concluzia "Traind in cercul vostru

filosofica stramt/Norocul va petrece..."
Luceafarul
1. Mihai Eminescu
2. 1883
3. Poem romantic
3.1. amestecul genurilor si al speciilor

3.2. lirism sustinut de meditatia filosofica si de expresivitatea limbajului

3.3. tema romantica

3.3.1. problematica geniului

3.3.2. iubirea

3.3.3. cunoasterea
3.4. compozitia romantica

3.4.1. opozitia planurilor cosmic si terestru

3.4.2. ipostazele cunoasterii

3.4.2.1. geniu

3.4.2.2. omul comun

4. tema si viziunea despre lume

4.1. sintetizeaza replica: "Ei au doar stele cu noroc/Si prigoniri de soarte,/Noi nu avem nici timp,nici moarte"

4.1.1. intre Demiurg si Hyperion

4.2. sintetizeaza teoria lui Arthur Schopenhauer

4.2.1. antiteza intre omul de geniu si omul comul

4.2.1.1. omul comun este egoist,cunoaste fericirea prin iubire,se def. prin colectivitate,se raporteaza subiectiv la lume,nu intelege absolutul;

4.2.1.2. geniul este solitar,apt de cunoastere obiectiva,are capacitatea de a-si depasi sfera dar nu poate atinge fericirea;
5. titlul
5.1. motivul central al textului

5.1.1. Luceafarul

5.2. sustine alegoria pe tema romantica a locului geniului in lume

5.2.1. o fiinta solitara si nefericita,opusa omului comun

6. tabloul 2
6.1. plan terestru
6.2. cadrul idilei dintre Catalin si Catalina

6.3. primind nume,fata isi pierde unicitatea

6.4. Catalin "viclean copil de mic"

7. tabloul 4
7.1. cosmic si terestru
7.2. Hyperion priveste cum se consuma idila dintre Catalin si Catalina

7.3. omul comun nu isi poate depasi limitele

7.3.1. ramane ancorat in "cercul stramt"

7.3.1.1. geniul

7.3.1.1.1. starea de perfecta liniste sufleteasca

7.4. ultimul catren reprezinta concluzia filosofica

7.4.1. "Traind in cercul vostru stramt/Norocul va petrece..."

8. tabloul 3
8.1. calatoria cosmica

8.1.1. mare componenta temporala

 8.1.1.1. "Si cai de mii de ani treceau/In tot atatea clipe"

8.2. dezlegarea de nemurire

8.3. Luceafarul este numit de catre demiurg Hyperion

8.3.1. este refuzat

8.3.1.1. "ei doar stele...."

9. Tabloul 1
9.1. fata de imparat

9.1.1. personaj romantic

9.1.1.1. "Din rude mari imparatesti/o prea frumoasa fata"

9.2. fereastra

9.2.1. granita intre cele doua lumi

9.3. cei 2 se raporteaza diferit la iubire

9.3.1. fata se indragosteste repde (iubire superficiala)

9.3.1.1. "Il vede azi,il vede mani/Astfel dorinta-i gata"

9.3.2. Luceafarul:iubirea implica refelctie (iubire profunda)

9.3.2.1. "El iar,privind de saptamani,/Ii cade draga fata"

9.4. incantatia fetei

9.4.1. "Cobori in jos ,luceafar bland,"

9.4.1.1. aparitia luceafarului

9.5. luceafarul are doua ipostaze

9.5.1. neptuniana (din mare)

9.5.1.1. angelica
 9.5.2. uraniana (din cer)

9.5.2.1. demonica

9.5.3. cele doua ipostaze se afla in antiteza

10. incipitul
10.1. formula basmului

10.1.1. "A fost odata ca-n povesti/A fost ca niciodata..."

10.1.1.1. atrage atentia asupra alegoriei pe tema Geniu-om comun

11. +amestecul genurilor

12. compozitional
12.1. 98 catrene

12.1.1. rima incrutisata

12.2. 4 tablouri

12.2.1. 1.cosmic si terestru

12.2.2. 2.terestru

12.2.3. 3.cosmic

12.2.4. 4.terestru si cosmic

13. motive romantice

13.1. conturarea cadrului natural (nocturn)

13.1.1. contureaza evadarea in planul oniric

13.2. castelul/fereastra/marea