O scrisoare
Harap - Alb Moara cu noroc
Ion Creanga
Basm cult, realist
1877
revista „Convorbiri
Literare”
Gen epic
Basm cult prin:tema,
motive, timp si spatiu
imaginare, apar cifrele
magice care se repeta ,
obiectele miraculoase,
formulele specifice
initiale, mediane si finale,
calitatile deosebite ale
personajul principal, care
porneste intr-o calatorie
initiatica, de formare, in
care se confrunta cu raul
si trece peste probe ajutat
de animale fabuloase,
fiinte cu puteri
supranaturale si fapturi
himerice.
Curent - realism prin
umanizarea fantasticului.
Viziunea despre lume -
realista
Tema - triumful binelui
asupra raului, completata
de maturizarea mezinului
craiului si este sustinuta
de motivele specifice
basmului: superioritatea
Luceafarul
pierduta
Ioan Slavici Mihai Eminescu Ion Luca Cragiale
Nuvela realist - Poem romantic, Comedie de moravuri
psihologica alegoric,
filosofic
1881 1883 1884
almanahul ”Romania juna” reprezentata pe scena in
volumul „Novele din revista „Convorbiri 1884
popor” Literare”
volumul „Poesii”
Basmul „Fata in gradina
de aur”- Robert Kunisch
Mitul Zburatorului
Mitul lui Hyperion
Conceptia filosofica
Schopenhauer - antiteza
om comun/ om de geniu
Gen epic Impletire genuri literare Gen dramatic
epic, liric si dramatic
Curent - realism Curent - romantism prin:
tema, antiteza, amestecul
genurilor si speciilor
literare
Viziunea despre lume - Viziunea despre lume – Viziunea despre lume
realista romantica -
Tema centrala - Tema - conditia geniului in
dezumanizarea cauzata raport cu
de patima banului si de iubirea/societatea/
dorinta de inavutire, cunoaşterea/ timpul,
completata de tema sustinuta de motivele visul,
destinului si a familiei. noaptea...
mezinului, lupta,.....
Titlu analitic, dublu sens
denotativ (specie
literara+nume -
oximoron)+conotativ
(conditia de rob,
sluga+origine nobila)
Perspectiva narativa
obiectiva+narator lipsit de
obiectivitate, subiectiv
Subiectul - personajul
principal parcurge un
drum al initierii
(caracterul de
Bidungsroman al
basmului).
Incipitul – fixare
coordonate spatio-
temporale
Simetria incipit-final
prin formule tipice,
formula inițială ( ,,Amu
cică era odată...),
formula finală: ,,Şi a
ţinut veselia ani întregi, şi
acum mai ţine încă”
Coordonate spatio-
temporale - vagi,
nedeterminate, nedefinite
Expozitiunea
Intriga
Desfasurarea actiunii
Punctul culminant
Deznodamantul
Titlu analitic, dublu Titlu sintetic, dublu sens Titlu analitic, dublu
sens denotativ ( hanul denotativ (astru ceresc) sens denotativ (
care aduce prosperitate) +conotativ (om de geniu)
+conotativ (ilustreaza
ironic „Moara cu
ghinion” - hanul
malefic, unde sunt
macinate si distruse
destinele umane.)
Perspectiva narativa 98 de strofe (catrene), 4
obiectiva tablouri, 2 planuri -
terestru/ cosmic
Nuvela,alcatuita
saptesprezece capitole,
cu prolog si epilog, are
un subiect concentrat.
Incipitul – fixare Incipitul - formula
coordonate spatio- specifica basmului
temporale (o zona Simetria incipit-final
geografica din Ardeal - combinarea planului
Ineu, Oradea, Arad, în terestru si cosmic in prima
secolul al XIX-lea, pe si in ultima parte a
parcursul unui an, între poemului
două sărbători creștine,
de la Sf. Gheorghe
până la Paște.
Simetria incipit-final
(vorbele batranei si de
imaginea drumului)
- Coordonate spatio-
temporale vagi, nedefinite,
mitico-fantastice
Expozitiunea - Tablou I – plan
descrierea drumului care cosmic+terestru (imaginea
duce la Moara cu noroc fetei, indragostindu-se in
și a locului în care se vis, chemarea, ipostaza
află cârciuma fixează angelica si demonica,
cadrul acțiunii. refuzul, dorinta de a
Intriga - apariția lui renunta la nemurire pentru
Lică, seful porcarilor, la iubire)
Moara cu noroc Tablou II – plan terestru
Desfasurarea actiunii (idila intre doi pamanteni,
Punctul culminant - pierderea unicitatii,
dezumanizarea Catalina-Catalin cuplu
Deznodamantul tragic compatibil, nostalgia fetei,
Final moralizator potretul baiatului-

Coflictul - lupta dintre
bine si rau
Conflictul interior
se produce in constiinta
lui Ghita, care oscilează
între dorința de a
rămâne un om cinstit
și aceea de a se
îmbogăți alături de
Lică.
Conflictul exterior se
produce intre Ghita si
Lica.
mediocritatea pamanteana
in antiteza cu Luceafarul)
Tablou III – plan cosmic
(zborul, dialogul cu
Demiurgul, zadarnicia
gestului sau)
Tablou IV – plan
cosmic+terestru (simetric
cu primul) – (dezamagirea
lui Hyperion, cadrul
romantic cu cei doi,
nostalgia fetei si dialogul
final cu replica sfidatoare)
Realitatea inconjuratoare
Figuri de stil – predomina
antiteza, alegoria,
metafora, epitetul,
comparatia etc.

Personajele monumental Personajele Lirismul

construite, tipologii
Caracterizare
directa+indirecta
!!! Personaj principal
social+moral+psihologic
Trasatura dominanta -
bunatatea
Cele doua secvente
semnificative prezentate
anterior scot in evidenta
trasatura dominanta de
caracter a protagonistului.
!!!+ Relatia dintre doua
personaje X 2 (Spanul)
Cele doua secvente
semnificative prezentate
anterior (cea a coborarii
in fantana si cele trei
probe), scot in evidenta
tipul de relatie dintre cei
doi (initiat-initiator,
invatacel - mentor,
monumental construite, subiectiv +obiectiv
tipologii (lirismul mastilor)
Caracterizare Mod de expunere-
directa+indirecta monolog liric+dialog
!!! Personaj principal Prozodia
social+moral+psihologic Ritm iambic
Trasatura dominanta – Rima incrucisat
patima pentru bani Masura 7-8 silabe
Cele doua secvente
semnificative prezentate
anterior scot in evidenta
trasatura dominanta de
caracter a protagonistului.
!!!+ Relatia dintre doua
personaje X 2 (Spanul)
Cele doua secvente
semnificative
prezentate anterior
(cea a instrainarii de
familie si cea a
dezumanizarii), scot in
evidenta tipul de relatie
dintre cei doi
(manipulat-manipulator)
protagonist – antagonist)

Concluzia Concluzia
!!!+ Scriitorul impune in
literatura romana o
tipologie de personaje