Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria aspirinei începe de la Hipocrate, care a extras o pudră amară din scoarța de salcie, de
asemenea, amerindienii foloseau scoarța de salcie pentru a ușura febra, durerile și inflamația.
Extractul activ al scoarței, numit salicină, a fost izolat in forma sa cristalina in 1828, de către
farmacistul francez Henri Leroux si chimistul italian Raffaele Piria, care au reușit să separe acest acid
în forma sa pura. In 1839 s-a observat ca acidul salicilic cauza probleme digestive, cum ar fi, de
exemplu, iritarea stomacului sau diaree. In 1897, un cercetător de la compania Friedrich Bayer, din
Germania, a înlocuit unul dintre grupele funcționale hidroxil din acidul salicilic, cu o grupa acetil, care
reducea semnificativ efectele negative. Acesta a fost primul medicament de sinteza si începutul
industriei farmaceutice. Oficial, inventatorul aspirinei a fost Felix Hoffmann.
Scade riscul de preeclampsie in timpul sarcinii (o boala care implica cresterea tensiunii arteriale a
mamei si care poate crea ulterior probleme atat mamei cat si fatului).