Uneori nu ti se intampla sa te intrebi de ce nimic nu rezista pentru totdeauna?

Recent am aflat ca pana si stelele mor.Am plans.Nu mi-a venit sa cred.A fost ca
o dezamagire profunda traind cu o speranta ca macar ceva
rezista:stelele,universul.

Usor usor ne stingem cu totii si ma intreb cand va veni acea zi,de ce s-a
intamplat tragedia din colectiv?De ce atatea lacrimi?De ce milioane de animale
mor zilnic doar penru a-si satisface omul nevoia de a molfai o bucata de carne
acoperita in crusta sau pentru a se umfla in pene ca are pantofi din piele de
crocodil?De ce atatia oameni fara o pasiune?care traiesc doar pentru bani si
pentru “faima”pe care o au printre alti oameni ipocriti.

Imi place sa nu am bani,probabil asa imi invat mai bine lectia de viata si invat
care sunt importantele valori ale lumii.Ce ne-am face fara parinti?ei sunt totul si
la propriu si la figurat.Iti ofera de la o dragoste infinita pana la cazare si masa
gratuita cate zile vei avea.De ce nu putem intelege toti asta?Ce merit avem noi
daca ne nastem intr-o familie putin mai buna?Ce vina sau ce merit am eu ca
poate m-am naascut intr-o familie regala sau daca ambii mei parinti lucreaza ca
maturatori ai strazii?Niciunul!

Sunt putin frustrate cand vad adolescent de varsta mea care se lauda cu “tati o
sa-mi cumpere audi de craciun” celalt raspunzandu-I “ooo doar un audi?mie imi
ia si masina si mobil”

Ce merit ai tu sa te lauzi cu asta?Inca o data,niciunul!Sunt putine personae pe

care le apreciez in lumea aceasta prin felul lor magnific de a fi ,fiecare avand un
alt fel de stil de a aborda viata dar cu toate acestea toti ajung in acelasi punct si
acela fiind CARPE DIEM.

Am crescut intr-o lume a artei,mama fiind muziciana si totodata si o artista

plastica .Tata ,mai putin artist dar mai mult sportiv,dar de la el am mostenit cele
mai importante calitati ale mele:perseverenta,duritatea,spontaneitatea si norocul.

Parintii mei m-au facut o persoana frumoasa din toate punctele de vedere,atat pe
interior cat si pe exterior.

Uneori cand vin de la scoala si ma simt trista nu inteleg ce lipseste,apoi imi dau
seama ca …hmm nu am cantat la pian deloc in ziua aceea.Intru in graba,arunc
geanta si imediat ce degetele imi ating clapele patrund intr-o lume noua pe care
nu o pot explica.Milioane de ganduri mi se infiripa in minte si inima simtind
armoniile si construind orase,lumni,galaxii nemaivazute.
Un om intelept mi-a spuns candva “Muzica e cea mai usoara cale de a ajunge la
sufletul unui om si de a ii gasi slabiciunea.Muzica pe care o simti te face sa
plangi “

Unii ne nastem artisti,altii muzicieni,altii dansatori ,dar toti avem un lucru un

comun:suntem oameni.

Fie ca ne place sau nu toti suntem o mare familie si trebuie sa ne iubim unii pe
altii schimbarea incepand mereu din interior,din interiorul tau.

Nu incerca sa fii arrogant doar pentru ca cel de langa tine e asa sit e
frustreaza.Acorda-le oamenilor o sansa si lasa judecata la o parte.Gandeste de
doua ori inainte sa vorbesti fiindca cea mai dureroasa parte e cea pe care
aproapele tau ti-o spune .Mai usor ai uita un pumn decat cuvintele urate care iti
sunt adresate.

Accepta-I pe toti din jurul tau pentru ca vor veni moment critice in viata in care
ti-I vei dori aproape sip e cei mai mai dusmani ai tai.Ca tot veni vorba de
dusmani,acest termen ar trebui exclus din cuvintele de pe aceasta lume ca
si ..hmm…aproape toate cuvintele pe care le poti folosi la o jignire.Nu iti poti
face fratii dusmani.Confera-le celor din jurul tau modalitatea de a se exprima
liber,de a plange ,de a simti dragostea aproape.

De ce nu toti oamenii isi gasesc pasiunea?De ce majoritatea alearga dup bani?

Chiar banii ne aduc fericirea?Daca peste noate cad sute de meteoriti si distrug
totul ce folos mai au banii?poti cumpara prieteni,sanatate,familie,dragoste?
NU.Si nu-I asa ca vei privi cu ochii in lacrimi si durere in suflet familiile ce stau
unite imbratisandu-se,cantand,rugandu-se,iar tu vei fi singur pentru ca toata
viata ai alergat dupa lucrul gresit ce iti prefigure o viata minunata?

Inca plang,nu ma pot aduna.De obicei sunt o fire vesela,autostimulanta,si ma

refugiez in muzica de cate ori ma simt singura si neimplinita ,dar de data asta
simt ca toate gandurile mele trebuie sa se asterne pe ceva,nu le mai pot trimite
intr-o lume imaginara in care totul e perfect ,neexistand ura,crime,lucurui
material care ne inraiesc sau un ideal de frumusete acesta ducand la o lume si
mai superficiala.

De ce mor stelele?Inca nu am primit un raspuns.De ce chiar daca au murit inca

ne lumineaza pe noi?Oamenii nu sunt singura specie care traieste in acest infinit
de galaxii,dar de ce suntem cei mai rai?Stelele se sacrifice pentru noi,soarele ne
da zilnic lumina si caldura lui ,luna ne vegheaza in fiecare noapte,animalele isi
dau viata pentru a ne face pe noi fericiti,ingerii ne stau la dispozitie tot timpul
de parca noi am fii sefii lor.

Ati mers vreodata undeva si v-ati intrebat daca sunteti singuri?Ei bine nu
erati,va garantez.Milioane de ingeri ,3 divinitati si multe nume istorice precum
Moise va privesc zilnic.Fiecare are cate un inger ,cate un prieten pe care nu-l
vedem dar stim ca e cu noI.Cel mai greu e sa credem in ceva ce nu vedem,nu?
Atunci de ce credem in aer?il vedem?il stimtim?nu.Noaptea cand va
culcati ,mereu e langa voi ,va tine de mana,ma sterge lacrimile,va saruta pe
obraz stiind cca in sufletul vostru toti sunteti personae bune,doar ca unii o
arata ,altii nu.Si eu mi-am dorit sa il vad,sa vorbesc cu el,s ail intreb daca iesim
la un suc ,daca vrea un ceai ,daca poate sa-mi povesteasca mai multe,dar
deocamdata sunt constienta ca e imposibil.

Tatal meu ,dupa cum am mai zis,e un om minunat,dar niciodata nu am avut

relatia aceea de tata-fiica.Nu stiu prea multe despre el,nu se destainuie desi stiu
ca ma iubeste cel mai mult pe lumea asta,sip e mine sip e fratele meu.

Imi doresc sa-mi intalnesc Tatal,cel de sus.Daca el e regale lumii atunci toti
suntem printi si printese asa ca nu va mai faceti probleme ca nu traiti intr-un
palat.Nu exteriorul conteaza.Suntem sange regal si trebuie sa ne comportam ca
atare.

De ce mor stelele?Inca nu am aflat,dar am descoperit de cata dragoste sunt si

suntem inconjurati.Nici nu realizam dar pe cat aura exista la fel de multa
dragoste exista.A murit pentru tine.Tu ai face asta pentru cineva?Poate pentru
parintii tai ,dar pentru niste necunoscuti ai face-o?Iti zic eu ca nu,sis a nu fiu
ipocrita,nici eu nu as face-o.

De ce mor stelele?Inca nu am aflat.Chiar daca pentru unii moartea unui om pare

mai importanta decat moaartea unei stele,pentru mine ambele sunt la fel de
triste.Si steaua are viata,sufera,plange,traieste,simte.Nu cred si nu o sa cred
niciodata in teoriile universului,big bang,evolurie etc.Totul a fost creeat cu un
motiv,in tot a fost pusa o farama de viata si sentimente,Nu cred si nu voi crede
niciodata ca animalele si special cainii nu au sentimente ci sunt doar
rationali.NU.cainele meu si al tau au sentimente,Te iubesc si iti arata zilnic
asta,doar ca nu ti-o pot spune..
Nu iti vine greu sa vezi cum parintii imbatranesc pe zi ce trece ,in timp ce tu
cresti ,esti fericit,iti iei aripi crezand ca viata e minunata si nu te mai uiti
inapoi,esti atat de ocupat incat uiti sa observi cum parintii tai se intorc de unde
au plecat.