Laborator 10 CCP

Analiza comportamentului componentelor electronice pasive reale, în domeniul frecvență

I. Noțiuni teoretice
Comportamentul la diverse frecvențe de lucru al componentelor electronice pasive este influențat de
prezența în structura acestora a unor elemente parazite. Din cauza acestora, comportamentul
componentelor electronice pasive este similar comportamentului componentelor pasive ideale, numai
dacă frecvența la care acestea lucrează este mai mică decât o frecvență maximă de lucru. În cazul în care
frecvența la care lucrează componenta electronică depășește frecvența maximă de lucru, comportamentul
acesteia se transformă într-un comportament similar altui tip de componentă electronică.
Comportamentul componentelor electronice pasive, la diverse frecvențe de lucru, poate fi analizat pe
baza unui circuit echivalent, care, pe lângă parametrul electric principal, include și elementele parazite.
Analiza comportamentului în domeniul frecvență al componentei electronice pasive se realizează prin
determinarea, pe baza circuitului echivalent, a impedanței electrice echivalente a componentei și
compararea acesteia cu impedanțele echivalente ale componentelor electronice pasive ideale.

I.A. Rezistorul real

Elementele parazite ale rezistorului real sunt inductanța magnetică parazită, notată LS și capacitatea
electrică parazită, notată CP, care sunt conectate în circuitul echivalent al rezistorului real așa cum este
prezentat în Figura 1a. În Figura 1.b este indicat modul în care variază în domeniul de frecvențe modulul
impedanței electrice a rezistorului real și totodată, intervalul de frecvențe în care comportamentul
rezistorului este corect, adică de tip rezistiv.

Figura 1.

După cum se observă, comportamentul rezistorului este rezistiv numai dacă frecvența de lucru a acestuia
este mai mică decât o frecvență maximă de funcționare, notată fS

𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑓 ≪ 𝑓𝑆
𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟 = {
𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑓 ≥ 𝑓𝑆

unde fS se determină cu relația

1
𝑓𝑆 ≈
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑅 ∙ 𝐶𝑃

Ordinul de mărime pentru elementele parazite prezente în structura rezistorului sunt indicate în tabelul
de mai jos:

-1-
 Laborator 10 CCP
Analiza comportamentului componentelor electronice pasive reale, în domeniul frecvență

Din cauza prezenței elementelor parazite, comportamentul rezistorului este rezistiv până la frecvențe de
ordinul 106 ÷109 [Hz], în funcție de tipul rezistorului - rezistoarele bobinate au frecvența maximă de
lucru cea mai mică, iar rezistoarele cu peliculă metalică au frecvența maximă de lucru cea mai mare.

I.B. Bobina reală

Elementele parazite ale bobinei reale sunt rezistența electrică parazită, notată RS, care are valori de
ordinul 10-1 ÷ 10 [], și capacitatea electrică parazită, notată CP, care are valori de ordinul maxim 10-12
[F]. Elementele parazite sunt conectate în circuitul echivalent al bobinei reale așa cum este prezentat în
Figura 2.a. În Figura 2.b este indicat modul în care variază în domeniul de frecvențe modulul impedanței
electrice a bobinei reală și totodată, intervalul de frecvențe în care comportamentul bobinei este corect,
adică de tip inductiv.

Figura 2.

După cum se observă, comportamentul bobinei este inductiv numai dacă frecvența de lucru a acesteia
este mai mică decât o frecvență maximă de funcționare, notată fO, numită frecvență de autorezonanță,
datorită fenomenului de rezonanță prezent la această frecvență de lucru:

𝑖𝑛𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑓 ≪ 𝑓𝑂
𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑏𝑜𝑏𝑖𝑛ă = {
𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑓 > 𝑓𝑂

unde fO se determină cu relația

1
𝑓𝑂 =
2 ∙ 𝜋 ∙ √𝐿 ∙ 𝐶𝑃

-2-
 Laborator 10 CCP
Analiza comportamentului componentelor electronice pasive reale, în domeniul frecvență
Din cauza prezenței elementelor parazite, comportamentul bobinei este inductiv până la frecvențe de
ordinul 108 [Hz], în funcție de valoarea inductanței magnetice a bobinei.

I.C. Condensatorul real

Elementele parazite ale condensatorului real sunt rezistența electrică parazită, notată RS, care are valori
de ordinul 10-1 ÷ 10 [], rezistența electrică parazită, notată RP, care are valori de ordinul > 107[] și
indutanța magnetică parazită, notată LS, care are valori de ordinul 10-9 [H]. Elementele parazite sunt
conectate în circuitul echivalent al condensatorului real așa cum este prezentat în Figura 3.a. În Figura
3.b este indicat modul în care variază în domeniul de frecvențe modulul impedanței electrice a
condensatorului real și totodată, intervalul de frecvențe în care comportamentul condensatorului este
corect, adică de tip capacitiv.

Figura 3.

După cum se observă, comportamentul condensatorului este capacitiv numai dacă frecvența de lucru a
acestuia este mai mică decât o frecvență maximă de funcționare, notată fO, numită frecvență de
autorezonanță, datorită fenomenului de rezonanță prezent la această frecvență de lucru:

𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑓 ≪ 𝑓𝑂
𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡𝑜𝑟 = {
𝑖𝑛𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑓 > 𝑓𝑂

unde fO se determină cu relația

1
𝑓𝑂 =
2 ∙ 𝜋 ∙ √𝐶 ∙ 𝐿𝑆

Din cauza prezenței elementelor parazite, comportamentul condensatorului este capactiv până la
frecvențe de ordinul 107÷109 [Hz], în funcție de tipul condensatorului.

-3-
 Laborator 10 CCP
Analiza comportamentului componentelor electronice pasive reale, în domeniul frecvență

II. Desfășurarea lucrării de laborator

În cadrul acestei lucrări, se va analiza comportamentul în domeniul frecvență al rezistorului real, bobinei,
reale și a condensatorului real. În acest scop, se vor utiliza circuitele echivalente ale componentelor
amintite (prezentate în Figurile 1, 2 și 3), se va determina impedanța electrică a acestora și se ca afișa
graficul variației modulului impedanței electrice în domeniul frecvență, de pe care se va extrage valoarea
frecvenței maxime de lucru și domeniul de frecvențe în care componenta electronică lucrează corect.

În această lucrare, analiza efectuată asupra circuitului editate este de tipul AC Sweep, analiză care
permite determinarea variației unei mărimi electrice în domeniul frecvență. În toate circuitele editate, se
va utiliza un nou tip de sursă de tensiune și anume sursa de tensiune variabilă VAC.

Editarea circuitelor urmează pașii indicați în lucrarea anterioară, care se presupun cunoscuți. Din acest
motiv, modul în care sunt executați acești pași nu mai este detaliat în această lucrare, în care se va pune
accent numai pe elementele noi:
• introducerea în circuit a sursei de tensiune variabilă VAC
• analiza de tip AC Sweep
• afișarea și extragerea rezultatelor.

II.A. Analiza comportamentului în domeniul frecvență a rezistorului real

Figura 4. Analiza comportamentului în frecvență a rezistorului real.

1. Se creează în subdirectorul c:\CCP\grupa_51.. un proiect nou, cu numele rezistor_real.

2. Se editează circuitul indicat în Figura 4, care reprezintă circuitul echivalent al rezistorului, căruia i se
aplică sursa de tensiune VAC, necesară efectuării analizei și totodată determinării impedanței electrice a
componentei electronice analizate. Librăriile necesare proiectului sunt aceleași ca cele utilizate în
lucrarea precedentă:
• ANALOG_P: conţine componente pasive (R, L, C)
• SOURCE: conţine diferite tipuri de generatoare de tensiune/curent
Sursa de tensiune variabilă VAC are 2 parametri și anume:
• amplitudine, valoarea numerică este indicată în simbolul grafic al componentei Vac; valoarea
implicită a amplitudinii tensiunii variabile este 1[V],
• valoare medie, valoarea numerică este indicată în simbolul grafic al componentei Vdc; valoarea
implicită a valorii medii a tensiunii variabile este 0[V].

În schema editată, pentru parametrii sursei de tensiune VAC se vor păstra valorile implicite.

Valorile parametrilor circuitului echivalent al rezistorului real sunt (valori tipice pentru un rezistor cu
peliculă din Carbon):

-4-
 Laborator 10 CCP
Analiza comportamentului componentelor electronice pasive reale, în domeniul frecvență
• R = 10 [k] - rezistența electrică a rezistorului
• L = 1 [nH] - inductanța magnetică parazită a rezistorului
• C = 1 [pF] - capacitatea electrică parazită a rezistorului

3. Se simulează circuitul electronic. În etapa de selecție a tipului analizei, în câmpul Analysis Type se
selectează analiza indicată prin denumirea AC Sweep/Noise. Parametrii analizei sunt indicați în
secțiunea AC Sweep Type și au următoarea semnificație:
• Logarithmic: dacă este selectat, indică o baliere logaritmică a valorilor frecvenței – este modul
de lucru uzual al acestei analize; opțiunea decade indică o baliere a valorilor frecvenței pe decade,
unde decada reprezintă intervalul de valori definit între 1 puteri succesive ale lui 10;
• Start Frequency: indică valoarea minimă a domeniului de frecvențe în care se realizează analiza
circuitului,
• End Frequency: indică valoarea maximă a domeniului de frecvențe în care se realizează analiza
circuitului,
• Points/Decade: indică numărul de puncte pe fiecare decadă, în care se calculează valorile
mărimilor electrice (tensiune și curent) ale circuitului analizat.
Pentru analiza efectuată asupra circuitului, parametrii analizei sunt:
• tip baleiere a domeniului de frecvențe: logaritmică/decade
• intervalul de frecvență pentru analiză: [1 Hz, 1 GHz ]
• număr de puncte de analiza/ decadă: 100

4. Se vizualizează graficul variației în domeniul frecvență a modulului impedanței electrice a rezistorului:

rezultatele obţinute după simularea circuitului prin aplicarea asupra acestuia a analizei AC Sweep/Noise
se pot vizualiza într-o fereastră diferită de cea în care este editat circuitul, de tipul indicat mai jos.
Meniurile de lucru sunt următoarele:
• Trace: se utilizează comenzile Add Trace, respectiv Cursor:
o Add Trace permite selecția mărimii al cărui grafic se afișează, cu comanda;
o Cursor: permite activarea cursorului, pe curba graficului mărimii electrice afișate:
▪ pe axa OX este valoarea frecvenței, exprimată în Hertzi
▪ pe axa OY este valoarea mărimii selectate, exprimată în unitatea fundamentală de
măsură a acesteia;
• Plot: se utilizează comenda Axis Settings care permite selecția parametrilor axelor X, respectiv
Y.

-5-
 Laborator 10 CCP
Analiza comportamentului componentelor electronice pasive reale, în domeniul frecvență

Pentru vizualizarea graficului variației modulului impedanței electrice a rezistorului se vor efectua
următoarele:

• din meniul Plot, se selectează

comanda Axis Settings 
fereastra Axis Settings; se
selectează tag-ul Y-Axis și apoi
opțiunea Log, din secțiunea Scale;
selecția acestei opțiuni determină
vizualizarea valorilor pe axa OY
după o scară logaritmică, mai ușor
de utilizat pentru acest tip de
grafic, decât scara liniară;

• se dă comanda OK.

Modulul impedanței electrice a rezistorului se determină pe baza raportului

𝑣
|𝑍𝑅 | =
𝑖

-6-
 Laborator 10 CCP
Analiza comportamentului componentelor electronice pasive reale, în domeniul frecvență
unde:
• v reprezintă tensiunea generată de sursa de tensiune VAC,
• i reprezintă curentul electric generat de către sursa de tensiune VAC, prin circuitul analizat.

Pentru vizualizarea variației în domeniul frecvență al modului impedanței rezistorului, se vor parcurge
etapele:
• din meniul Trace, se selectează comanda Add Trace  fereastra Add Trace, care conține toate
mărimile electrice, ale căror grafice pot fi vizualizate; în coloana centrală, care selectează tipul
mărimii electrice, se păstrează selectate numai opțiunile Analog, Voltages și Alias Names 
lista potențialelor electrice în nodurile circuitului;
• se selectează din lista respectivă, potențialul electric V (V1: +), care este egal cu tensiunea
electrică generată de sursa de tensiune VAC,
• se selectează din coloana Analog Operators and Functions operatorul de divizare /,
• în coloana centrală, care selectează tipul mărimii electrice, se păstrează selectate opțiunile
Analog, Current și Alias Names (opțiunea Voltages se omite din selecție)  curenților electrici
prin componentele circuitului;
• se selectează din lista respectivă, curentul electric generat de sursa de tensiune VAC, identificat
prin mărimea I (V1)
• se observă în câmpul Trace Expession expresia pe baza căreia se determină modulul impedanței
electrice a rezistorului: V (V1: +) / I (V1)
• se dă comanda OK.

5. Se măsoară frecvența maximă de lucru a rezistorului, care este frecvența notată fS, în secțiunea
teoretică:
• din meniul Trace, se selectează comenzile Cursor → Display  pe graficul variației modulului
impedanței electrice se activează un cursor, care poate fi utilizat în măsurarea parametrilor
mărimii electrice al cărui grafic este afișat;
• de pe graficul impedanței electrice a rezistorului real, indicat în Figura 1.b, se observă că la
frecvența maximă de lucru a acestuia, modulul impedanței electrice începe să descrească,
indicând un comportament capacitiv  se plasează cursorul pe graficul variației modulului
impedanței în punctul în care se observă că valoarea acestuia începe să descrească;
• se citesc din secțiunea din dreapta jos a ferestrei, de pe coloana Y1, valorile coordonatelor
cursorului:
-7-
 Laborator 10 CCP
Analiza comportamentului componentelor electronice pasive reale, în domeniul frecvență
o valoarea coordonatei OX reprezintă valoarea frecvenței și este indicată în prima linie;
valoarea frecvenței este indicată în Hertzi; în cazul în care, după valoare este indicat un
ordin de multiplicitate, arunci valoarea frecvenței trebuie înmulțită cu ordinul respectiv:

fS = 3.071 MHz (megahertzi)

o valoarea coordonatei OY reprezintă valoarea modului impedanței electrice și este

indicată în a 2a linie; valoarea modului impedanței este indicată în ohmi; în cazul în care,
după valoare este indicat un ordin de multiplicitate, arunci valoarea modului impedanței
trebuie înmulțită cu ordinul respectiv:  | ZR | = 9.825 k (kiloohmi);
o Observație: rezistorul se comportă rezistiv atât timp cât valoarea | ZR | = R = 10 k

6. Se verifică cu formula teoretică valoarea frecvențe maxime de lucru a rezistorului:

𝐻𝑧
𝑀𝐻𝑧
1 1 10 ⏞ 1
8
102 ⏞ 6
𝑓𝑆 ≈ = ≅ = ∙ 10 [Hz] ≅ 15.9[𝑀𝐻𝑧]
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑅 ∙ 𝐶𝑃 2 ∙ 𝜋 ∙ 104 [Ω] ∙ 10−12 [F] 6.28 [Ω] ∙ [F] 6.28

Valoarea teoretică fS obținută pentru frecvența maximă de lucru este orientativă. În realitate, frecvența
maximă până la care rezistorul are un comportament rezistiv este f  fS / 10.

7. Se analizează comportamentul în frecvență al unei bobine reale, de inductanță magnetică L = 10 [mH],

care are elementele parazite RS = 1 [], și CP = 1 [pF]. Circuitul simulat este prezentat în Figura 5, în
care sursa VAC și analiza AC Sweep păstrează pentru parametri, aceleași valori ca cele utilizate în
analiza rezistorului real.

-8-
 Laborator 10 CCP
Analiza comportamentului componentelor electronice pasive reale, în domeniul frecvență

Figura 5. Analiza comportamentului în frecvență a bobinei reale.

În acest scop, se vor repeta pașii 1÷6, particularizați pentru cazul bobinei: numele proiectului este
bobina_reala, iar frecvența maximă de lucru a bobinei este frecvența de autorezonanță fO, indicată în
secțiunea teoretică. În tabelul referatului se vor indica:
• valoarea frecvenței maxime de funcționare, estimată prin calcul teoretic, pe baza formulei din
secțiunea teoretică,
• valoarea frecvenței maxime de funcționare, determinată prin simulare; frecvența respectivă se
determină prin pooziționarea cursorului în punctul în care este prezent fenomenul de
autorezonanță al bobinei, așa cum este indicat în secțiunea teoretică = punctul în care valoarea
modulului impedanței electrice este maximă,
• domeniul de frecvență în care bobina se comportă inductiv – vezi graficul prezentat în Figura 2.b,
pentru determinarea acestui interval.

Figura 6. Analiza comportamentului în frecvență al condensatorului real.

8. Se analizează comportamentul în frecvență al unei condensatorului real, de capacitate electrică C = 10

[nF], care are elementele parazite RP = 100 [M], RS = 1 [], și LS = 10 [nH]. Circuitul simulat este
prezentat în Figura 6, în care sursa VAC și analiza AC Sweep păstrează pentru parametri, aceleași valori
ca cele utilizate în analiza rezistorului real. În acest scop, se vor repeta pașii 1÷6, particularizați pentru

-9-
 Laborator 10 CCP
Analiza comportamentului componentelor electronice pasive reale, în domeniul frecvență
cazul condensatorului: numele proiectului este condensator_real, iar frecvența maximă de lucru a
condensatorului este frecvența de autorezonanță fO, indicată în secțiunea teoretică. În tabelul referatului
se vor indica:
• valoarea frecvenței maxime de funcționare, estimată prin calcul teoretic, pe baza formulei din
secțiunea teoretică,
• valoarea frecvenței maxime de funcționare, determinată prin simulare; frecvența respectivă se
determină prin poziționarea cursorului în punctul în care este prezent fenomenul de autorezonanță
al condensatorului, așa cum este indicat în secțiunea teoretică = punctul în care valoarea
modulului impedanței electrice este minimă,
• domeniul de frecvență în care condensatorul se comportă capacitiv – vezi graficul prezentat în
Figura 3.b, pentru determinarea acestui interval.

- 10 -
 Laborator 10 CCP
Analiza comportamentului componentelor electronice pasive reale, în domeniul frecvență
Referat
Nume-Prenume Grupa:

Componentă Frecvență maximă Frecvență maximă Domeniu de

electronică de lucru estimată pe de lucru determinată frecvențe în care

baza calcului teoretic prin simulare componenta se

comportă corect

REZISTOR
15,9 MHz 3,07 MHz 0Hz - 3,07 MHz

BOBINĂ

CONDENSATOR

- 11 -