Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

Departamentul de Sociologie și Asistență Socială

Fișă de lucru pentru seminarul:

Managementul și Evaluarea programelor de asistență socială

Prof.univ.dr. Daniela COJOCARU

Lect.univ.dr. Lucian SFETCU

Specializare: Asistență Socială

Anul: 3
Echipa: Fotache Evelina,Apetroaie Diana( SARACIA)

Nume Prenume:
- Fotache Evelina
Apetroaie Diana
Cuprins
Titlul proiectului 4
Locul de desfășurare 4
Rezumat 4
1. Scopul proiectului 4
2. Obiectivele și indicatorii proiectului 4
3. Descrierea și justificarea problemei 5
3.1. Prezentarea problemei și identificarea cauzelor care au dus la apariția acesteia 5
3.2. Descrierea potențialelor efecte ale nerezolvării problemei 5
3.3. Posibile soluții pentru rezolvarea problemei 5
3.4. Argumentarea necesității unei intervenții (a intervenției propuse) 5
4. Populația și grupurile țintă 5
4.1. Descrierea populației afectate de problema identificată 5
4.2. Enumerarea și descrierea grupului/grupurilor țintă ale proiectului, anticipând numărul beneficiarilor direcți și indirecți în fiecare
caz 5
4.3. Motivarea alegerii grupului/grupurilor țintă 6
5. Descrierea detaliată a activităților și planul de acțiune 6
5.1. Descrierea activităților 6
5.2. Durata proiectului 6
5.3. Planul de acțiune 6
6. Resurse umane necesare 7
6.1. Prezentarea echipei de implementare a proiectului (se va face referire numai la pozițiile ce vor exista în cadrul proiectului, nu se
vor include nume) 7
6.2. Dacă vor exista voluntari, se vor preciza responsabilitățile acestora și modul de organizare și coordonare a acestora. 7
8. Evaluarea proiectului 7
8.1. Descrierea metodelor și tehnicilor utilizate pentru evaluarea impactului asupra grupului țintă, cât și populația participantă la
evaluare 7
8.2. Descrierea metodelor și tehnicilor utilizate pentru măsurarea gradului de atingere a obiectivelor propuse, cât și populația
participantă la evaluare (dacă este cazul) 8
8.3. Instrumentul de culegere a datelor pentru evaluarea impactului asupra grupului țintă 8
9. Bibliografie 8
 SĂRĂCIA. COMBATEREA SĂRĂCIEI

Locul de desfășurare

Rezumat
Motivul principal despre care noi am ales să vorbim în acest proiect este săracia. Sărăcia poate fi definită ca o stare socială în care un
individ, activ pe piața forței de muncă, nu are posibilitate să-și asigure ,lui și familiei sale, mijloacele materiale minime de subzistență.
Unele dintre efectele saraciei sunt: Guvenare ineficientă (incompetentă , coruptă }, instabilitate legislativă, lipsa reformelor necesare
avântului economic care să conducă la diminuarea ratei șomajului. Catastrofe naturale (cutremure, secetă) Epidemii care blocheaza
activitatea economică si implicit raporturile comerciale.

1. Scopul proiectului:
Scopul proiectului nostru este de a informa grupul țintă cât și cititorii acestuia despre săracia în românia, dar și soluții de combatere a
acesteia.

2. Obiectivele și indicatorii proiectului

Notă:
Construiți între 3 și 5 obiective care să respecte criteriile SMART
Pentru fiecare obiectiv, precizați cel puțin 3 indicatori cantitativi și 3 indicatori calitativi

Obiectiv Indicatori
Cantitativi Calitativi
1.

2.

3.

4.

5.

3. Descrierea și justificarea problemei

Maxim 2500 de cuvinte

3.1. Prezentarea problemei și identificarea cauzelor care au dus la apariția acesteia

Sărăcia, conform definiției făcute de Organizația Națiunilor Unite (ONU), este condiția caracterizată printr-o privare severă de nevoile
umane de bază. Sărăcia include, printre aceste condiții, accesul la alimente, apă potabilă, facilități sanitare, sănătate, locuințe, educație,
precum și informații. În absența acestor condiții, ONU consideră această condiție ca o stare de sărăcie. Cu alte cuvinte, orice persoană
care nu are acces la condițiile minime care permit dezvoltarea unei vieți de bază, dar demne. Sărăcia poate fi definită ca o stare socială
în care un individ, activ pe piața forței de muncă, nu are posibilitate să-și asigure ,lui și familiei sale, mijloacele materiale minime de
subzistență.

Dintre tipurile de sărăcie existente, trebuie subliniate următoarele:

o Saracie extrema.

o Sărăcia relativă.

o Sărăcia absolută.
 o Sărăcia copiilor.

o Sărăcia rurală.

o Sărăcia materială.

o Sărăcia structurală.

o Sărăcia urbană.

o Sărăcia socială

Este necesar să subliniem că există o serie de factori care ajung să genereze mari inegalități în rândul locuitorilor planetei. Această
diferență derivă, în anumite cazuri, în care există oameni care nu dispun de resursele necesare pentru a-și putea acoperi nevoile de
bază. În acest sens, în funcție de teritoriu, cauzele care determină sărăcia sunt variabile și foarte particulare. Fiecare economie are
anumite particularități care duc la această situație de lipsă pentru multe familii.

Printre aceste cauze, trebuie evidențiate următoarele:

o Corupţie.

o Boli, epidemii și pandemii.

o Inegalitate.

o Creșterea populației.

o Războaie și conflicte armate.

o Țesătură de afaceri slabă.

o Ratele ridicate ale șomajului.

 o Schimbarea climei.

o Utilizarea greșită a alimentelor.

o Distribuția deficitară a veniturilor.

o Deficitul de cooperare internațională.

3.2. Descrierea potențialelor efecte ale nerezolvării problemei

 Un efect al nerezolvarii este înfometarea:

Copiii săraci din ţările în curs de dezvoltare suferă adesea şi cel mai mult de o deficienţă numită malnutriţia de energie proteinică. În
aceste cazuri, copiilor le lipsesc proteinele din dietă, în special de la cantitatea insuficientă aflată în laptele matern. Această malnutriţie
duce la diverse probleme incluzând tulburări gastrointestinale, oprirea creşterii, dezvoltare mentală slabă. Malnutriţia prelungită duce
la înfometare, o condiţie în care ţesuturile şi organele se deteriorează.
În afară de malnutriţia calorică, cei mai mulţi copii săraci suferă de severe deficienţe de vitamine şi minerale. Aceste deficienţe pot
duce la tulburări mentale, afectarea organelor vitale, tulburări ale simţurilor, ca de exemplu vedere slabă, probleme în conceperea şi
naşterea copiilor, tulburări gastrointestinale.
 Bolile infecţioase şi alte boli
Săracii au parte de înalte rate de boli infecţioase. Adăposturile inadecvate creează condiţiile pentru răspândirea acestora. Fără o
protecţie decentă, mulţi dintre săraci sunt expuşi vremii periculoase şi severe dar şi bacteriilor şi virusurilor purtate de alţi oameni sau
de animale. La tropice taifunurile şi uraganele pot distruge casele săracilor. Odată expuşi oamenii sunt vulnerabili la fluctuaţiile de
temperatură care le scad rezistenţa la boli. Ei sunt, de asemenea, mai predispuşi la infecţii cu boli purtate de insecte sau rozătoare. De
exemplu, ţânţarii poartă malaria care este comună la tropice. În lume sunt 350-500 milioane de persoane care suferă de malarie anual
iar 1 milion din aceştia mor. În regiunile aride, seceta îi lasă pe săraci fără apă curată pentru băut, gătit sau îmbăiat. În zonele
temperate, incluzând princialele oraşe ale ţărilor dezvoltate, numărul persoanelor fără adăpost este în creştere. Multe din aceste
persoane sunt vătămate sau mor ca urmare a expunerii la iernile deosebit de friguroase.

Persoanele care au trăit în sărăcie pot experimenta probleme pe viaţă din această cauză. Ei beneficiază de mai puţină educaţie. Studiile
arată că persoanele care au crescut în gospodării sărace un timp îndelngat au mai multe dificultăţi decât cei care au trăit deasupra
nivelului de sărăcie. În general, ei nu se descurcă aşa bine la şcoală, au mai multe dificultăţi în căsnicie şi devin mai frecvent părinţi
singuri. În plus aceia care au avut părinţi săraci sunt ei înşişi mai săraci, câştigând venituri sub medie. Ei pot de asemenea avea o
anume montură (mindset) care îi împiedică să scape de sărăcie. Toate aceste efecte pe termen lung sunt mai probabile să se întâmple
dacă este vorba de sărăcie prelungită şi este mai probabil să afecteze copiii minori. De la începuturile lui creştinismul a dus o luptă
neîncetată pentru reducerea sărăciei prin promovarea milei ca una dintre cele mai importante virtuţi creştine.

3.3. Posibile soluții pentru rezolvarea problemei

3.4. Argumentarea necesității unei intervenții (a intervenției propuse)

4. Populația și grupurile țintă

4.1. Descrierea populației afectate de problema identificată

Copiii români sunt cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, dintre toate statele UE, cu o rată de 41,5% - doi
din cinci. Doar 11% dintre elevii români cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi
sunt calificați drept "nefuncționali", ceea ce se apropie de analfabetism, conform Salvați Copiii, care citează date Eurostat.
Ce arată raportul Salvați Copiii:

 Copiii români sunt cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, dintre toate statele UE, cu o rată de 41.5% (doi din
cinci); la nivelul UE, unu din patru copii trăiește la limita sărăciei;
 În Finlanda și Danemarca, riscul de sărăcie sau de excluziune socială pentru copii a fost cel mai scăzut, în 2021 (13,2% și respectiv
14%);
 40% dintre gospodăriile din România au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut
pentru 98% dintre ele;
 Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1%
în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale;
 Doar 11% dintre elevii români cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificați
drept "nefuncționali", ceea ce se apropie de analfabetism.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut pentru copiii din Uniunea Europeană cu 0,4 puncte procentuale, de la 24,0% la
24,4%, între 2020 și 2021, cu rata cea mai ridicată în România – 41,5%, urmată la distanță de Spania 33,4%, în vreme ce în Finlanda
și Danemarca a fost cel mai scăzut, în 2021 (13,2% și respectiv 14%), potrivit Eurostat.

La nivelul Uniunii Europene, numărul copiilor care trăiesc în sărăcie sau excluziune socială a crescut în 2021 cu 200.000, ceea ce
înseamnă că 19,6 milioane de copii din Uniune (unu din patru) se află în această situație, arată datele raportului Save the Children.

Dintre aceștia, 12,5%, adică 25.000, sunt din România (Eurostat). În România, riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult
mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și
50,1% în zonele rurale.

Cum stă România: date cheie

În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune
socială.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban. În 2021, rata a fost de 16,1% în
orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.

Una din 10 familii nu și-a putut permite să își încălzească locuința în mod corespunzător în 2021 și aproape una din cinci nu și-a putut
permite o masă hrănitoare.

Criza costului vieții

Un sondaj realizat în 2022 privind impactul crizei economice asupra familiilor din România a evidențiat că 40% dintre gospodării au
înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii.

Majoritatea gospodăriilor au fost nevoite să cheltuiască mai mult pentru utilități, alimente, îngrijiri medicale și educație (transport la
școală, rechizite și cărți). Gospodăriile consideră că trebuie să facă reduceri semnificative. Jumătate vor economisi bani de la utilități și
hrană, ceea ce reprezintă un risc pentru bunăstarea copiilor.

Pe lângă presiunile asupra prețurilor la alimente și energie, mai mulți analiști spun că sprijinul financiar acordat de stat persoanelor
strămutate din Ucraina, alături de revenirea la muncă și în învățământul superior cu prezență fizică după pandemia de Covid, va
genera o presiune uriașă pe piața chiriilor, în special în marile orașe.

Guvernul României a distribuit vouchere electronice (finanțate prin FEAD) celor mai vulnerabile persoane și familii pentru alimente
esențiale. De asemenea, a instituit o schemă complexă de compensații pentru sezonul de iarnă 2021/2022. Totuși, schema nu a
favorizat familiile vulnerabile, întrucât compensațiile s-au bazat mai degrabă pe consum decât pe venit, arată Salvați Copiii.

Criza cauzată de COVID-19

Efectele pandemiei și criza costului vieții au avut un impact semnificativ asupra familiilor monoparentale și a celor numeroase: în
2019, 9,6% dintre familiile monoparentale erau expuse riscului de sărăcie. Procentul s-a dublat la 18,2% în 2020 și a crescut apoi la
23% în 2021.

În mod similar, când ne referim la incapacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește (sau echivalentul vegetarian) la fiecare
două zile, procentele din populația generală au crescut de la 14,2% în 2019 la 14,7% în 2020 și 19,2% în 2021, însă creșterea este mai
dramatică în rândul familiilor cu trei sau mai mulți copii, de la 17,5% în 2019 la 23,6% în 2021.
Criza schimbărilor climatice

Deșertificarea, defrișările, pierderea biodiversității, poluarea aerului și a apei, epuizarea rezervelor de gaze și petrol și criza energetică
fac deja parte din viața copiilor români.

Salvați Copiii România spune că a contribuit la procesul de consultare lansat de Guvernul României pe tema schimbărilor climatice, la
care au participat 272 de copii și tineri. 47% dintre copii au menționat că primesc informații despre schimbările climatice în școli, la
materii precum biologie, geografie și științe, dar aceste informații nu fac decât să repete/să confirme ce au învățat deja acasă sau în
contexte sociale. Copiii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la nivelul de cunoștințe, abilitățile și dorința cadrului
didactic de a preda despre schimbările climatice într-un mod interactiv și interdisciplinar. Aceștia au mai subliniat că infrastructura
școlară nu este un exemplu de loc prietenos cu mediul înconjurător, deoarece lipsesc spațiile verzi, deșeurile nu sunt colectate selectiv
și lipsesc investițiile în surse de energie verde pentru școli.

Educația timpurie

În anul școlar 2020/2021, numărul copiilor sub trei ani înscriși în sistemul de educație timpurie a scăzut cu 5.100 (de la 22.506 la
17.400), iar 97,5% dintre aceștia provin din mediul urban. Rata de înscriere în învățământul preșcolar a scăzut de la 88,6% la 84,5%.
Aceste tendințe descendente îngrijorătoare au început în 2016.

Doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți

Testele naționale organizate în 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare arată rezultate slabe la învățătură în
școlile din România. Rezultatele arată că doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42%
dintre elevi sunt calificați drept "nefuncționali", ceea ce se apropie de analfabetism.

Discrepanțele dintre elevii din școlile din mediul rural și cei din mediul urban sunt, de asemenea, semnificative. Astfel, dacă ne uităm
la rezultatele obținute la examenul de evaluare națională, observăm că, deși diferența dintre școlile din mediul urban și cele din mediul
rural este puțin mai mică decât în anii precedenți, copiii care merg la școală în mediul rural continuă să obțină rezultate mai slabe
decât colegii lor.

Mai mult de o treime au obținut note sub 5 la matematică (36,16% față de 13,95% dintre elevii din școlile urbane), aproape un sfert au
obținut note sub 5 la limba română (23,89% față de 7,9% dintre elevii din școlile urbane), iar aproape 30% au obținut o medie sub 5
(29,5% față de 10,05% dintre elevii din școlile urbane).
Aproape jumătate din mamele sub 15 ani din UE sunt din România

Ca un efect combinat al multiplelor vulnerabilități legate de accesul la sănătate, educație, servicii sociale și protecție, România se
confruntă în continuare cu provocări grave legate de maternitatea timpurie, mai arată raportul Salvați Copiii.

Mii de fete și adolescente nasc și se confruntă cu riscuri semnificative pentru sănătate, educație și mijloacele de trai. În 2021, au fost
înregistrate 745 de nașteri din mame sub 15 ani și 16.997 din adolescente între 15 și 19 ani. Astfel, aproape jumătate (45%) dintre
mamele sub 15 ani din UE sunt din România. Evaluarea situației mamelor minore realizată de Salvați Copiii România arată că 4 din
10 mame și gravide minore nu au acces la servicii medicale de specialitate, 8 din 10 au abandonat școala, iar 2 din 10 au mai mult de
un copil.

Trebuie, de asemenea, menționat că fetele însărcinate cu vârsta sub 16 ani au nevoie și nu întotdeauna obțin acordul părinților pentru a
accesa serviciile de sănătate, ceea ce duce la provocări suplimentare pentru sănătatea lor și a copiilor lor..

4.2. Enumerarea și descrierea grupului/grupurilor țintă ale proiectului, anticipând numărul beneficiarilor direcți și
indirecți în fiecare caz.
Mii de copii din județul Bacău trăiesc la risc de sărăcie extremă, fiind încadrați de datele statistice cele mai
recente în categoria celor „defavorizați”. La nivelul judeţului Bacău, conform analizei incluse în Strategia judeţeană de
dezvoltare a serviciilor sociale pentru perioada 2014-2020, în 2014, când a fost conceput proiectul demonstrativ, predominau mai
multe probleme de incluziune socială: - Riscul de sărăcie şi excluziune socială este mai mare în cazul categoriilor vulnerabile din
cauza accesului redus la servicii medicale, educaţie şi asistenţă socială. Situaţia cea mai critică se întâlneşte în mediul rural, unde
calitatea şi numărul acestor servicii sunt mult mai scăzute; - În cazul copiilor romi, accesul la educaţie rămâne unul redus, doi din zece
nefiind cuprinşi într-o formă de educaţie din cauza situaţiei materiale a familiei; - Diminuarea numărului de asistenţi maternali
profesionişti cu 33% comparativ cu 2006, ceea ce dus la plasamentul mai multor copii în instituţii; - Numărul mare al copiilor cu risc,
în perioada 2006-2013 fiind gestionate peste 4.000 de astfel de cazuri, din care 74% au fost cazuri de neglijare / abuz / exploatare; -
Populaţia şcolară de la nivelul judeţului a scăzut continuu, de la 141.636 de elevi în anul şcolar 2004-2005 la 120.063 în anul şcolar
2012-2013 şi la 106.599 în anul şcolar 2014-2015. La finalul anului 2013, în judeţul Bacău, activau 74 de furnizori de asistenţă
socială, din care 40 erau privaţi şi 34 aparţineau sectorului public. Dintre cei 34 de furnizori publici, 30 erau servicii acreditate din
cadrul autorităţilor locale – 23 în mediul rural, deservind 85 de comune, şi 7 în mediul urban.21 Cel mai mare furnizor public de
servicii este Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. La nivelul judeţului, 45,7% din totalul serviciilor de
asistenţă socială acordate de furnizorii publici şi privaţi erau adresate copiilor.22 Aşadar, judeţul Bacău a fost selectat pentru testarea
modelului de incluziune socială deoarece rămâne unul dintre cele mai sărace, dezavantajate şi marginalizate judeţe din România.
4.3. Motivarea alegerii grupului/grupurilor țintă-
5. Descrierea detaliată a activităților și planul de acțiune
5.1. Descrierea activităților
(Notă: Includeţi titlul şi o descriere detaliată a fiecărei activităţi. Atenţie, nu confundaţi descrierea detaliată a activităţilor cu planul de
acţiune. Activităţile trebuie să descrie ceea ce trebuie făcut pentru fiecare obiectiv în parte, cine va desfăşura activitatea şi cine este
responsabil de îndeplinirea ei.)

5.2. Durata proiectului

(Notă: se exprimă în număr de luni)

5.3. Planul de acțiune

Notă: Planul de acțiune nu trebuie să includă date (calendaristice), ci să înceapă cu “luna 1”, “luna 2”, etc. Este recomandabil să se
prevadă o marjă de siguranță pentru planul de acțiune. Planul de acțiune nu trebuie să conțină o descriere detaliată a activităților, ci
doar titlul acestora (asigurați-vă că acestea sunt exact cele enumerate la punctul 5.1.).
Planul de acțiune trebuie să fie suficient de detaliat pentru a oferi informații cu privire la pregătirea şi punerea în practică a fiecărei
activități.
Planul de acțiune trebuie să fie redactat în următoarea formulă:

Activitatea Luna
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
A1 X X X X X X
A1.1. X X
A2 X X X
6. Resurse umane necesare
6.1. Prezentarea echipei de implementare a proiectului (se va face referire numai la pozițiile ce vor exista în cadrul
proiectului, nu se vor include nume)

6.2. Dacă vor exista voluntari, se vor preciza responsabilitățile acestora și modul de organizare și coordonare a
acestora.

7. Evaluarea proiectului
Maxim 2500 de cuvinte

7.1. Descrierea metodelor și tehnicilor utilizate pentru evaluarea impactului asupra grupului țintă, cât și populația
participantă la evaluare
7.2. Descrierea metodelor și tehnicilor utilizate pentru măsurarea gradului de atingere a obiectivelor propuse, cât și
populația participantă la evaluare (dacă este cazul)

7.3. Instrumentul de culegere a datelor pentru evaluarea impactului asupra grupului țintă

8. Bibliografie