CONCEPEREA CHESTIONARULUI

Reperele de baza ale procesului de elaborare a unui

chestionar

          Conceperea chestionarului reprezinta o activitate de maxima

importanta pentru orice ce cercetare bazata pe o ancheta prin sondaj.

          Crearea unui chestionar este o activitate complexa care, in

esenta, urmareste obtinerea informatiilor primare necesare cercetarii, cu
un nivel minim de erori.

          Conceperea unui chestionar adecvat obiectivelor cercetarii

stiintifice a fenomenelor de marketing, trebuie sa raspunda la o serie de
cerinte exprimate prin urmatoarele intrebari:

a.     636c28g ce trebuie sa intrebam ?

b.     636c28g cum sa formulam intrebarile ?

c.     636c28g care trebuie sa fie ordinea de aranjare a

intrebarilor ?

d.     636c28g cum se prezinta legaturile dintre intrebari ?

e.     636c28g care modalitate de prezentare a chestionarului va

servi cel mai bine obiectivelor cercetarii ?

f.     636c28g    cum trebuie pretestat chestionarul ?

Conceperea chestionarului se leaga, in primul rand, de modul de

definire a problemei de cercetat. De aici rezulta informatiile care
urmeaza a fi obtinute pe baza raspunsurilor la intrebarile din chestionar.
Modul de comunicare utilizat in culegerea informatiilor va influenta, de
asemenea, conceperea chestionarului. In conceperea chestionarului mai
trebuie sa se tina seama si de metodele de analiza statistice ce se
preconizeaza a fi utilizate in procesul de analiza a datelor.

          Un chestionar adecvat scopurilor cercetarii trebuie sa fie relevant

si sa dispuna de acuratete. Un chestionar este relevant atunci cand sunt
culese numai datele necesare rezolvarii problemei de marketing avute in
vedere. Acuratetea chestionarului presupune ca informatia obtinuta sa
fie fidela, valida si precisa.
Redactarea chestionarului

          Redactarea chestionarului are in vedere stabilirea intrebarilor

luand in considerare continutul, tipul si modul lor de formulare.

          Sub aspectul continutului intrebarilor, acestea trebuie sa asigure

culegerea datelor necesare pentru a putea raspunde obiectivelor
cercetarii. Intrebarile pot avea in vedere doua mari categorii
de fenomene:

     636c28g fenomene mentale, care nu pot fi observate in mod direct :

opinii, atitudini, intentii etc.

     comportamente, care, teoretic, pot fi observate, dar este

636c28g 

mai practic si economic de a le masura pe baza raspunsurilor la

intrebari.

Un chestionar cuprinde mai multe tipuri de intrebari, definite in

raport cu diferite criterii. In acest sens, o prima clasificare a intrebarilor,
in functie de modul in care i se cere subiectului sa raspunda, indica
existenta intrebarilor deschise si a intrebarilor inchise.

          Intrebarile deschise sunt acelea care presupun un raspuns asa

cum crede de cuviinta subiectul. El are deplina libertate de a da un
raspuns asa cum gandeste.

Exemplu: La ce va ganditi cand priviti aceasta reclama? sau: Care

sunt, dupa opinia dv., avantajele cumpararii unei asigurari de viata ? Ce
puteti spune despre desingul produsului A ?

          Intrebarile deschise de genul celor prezentate mai sus sunt

deosebit de utile in cazul unor cercetari exploratorii, ele servind, printre
altele, la formularea ipotezelor cercetarii si la identificarea unor idei noi.

          Intrebarile deschise favorizeaza raspunsurile spontane si chiar

neasteptate. Ele ofera subiectilor posibilitatea de a-si exprima un punct
propiu de vedere in legatura cu un aspect sau altul, ceea ce ii poate
atrage si, in acelasi timp, stimula sa participe la realizarea anchetei. In
acelasi timp intrebarile deschise prezinta si unele neajunsuri si anume:
fiind pusi in fata unei intrebari la care nu s-au asteptat, unii subiecti nu
doresc sa raspunda sau, daca o fac, raspunsurile lor pot fi superficiale
sau chiar incorecte. Pe de alta parte, existand multe variante de
raspunsuri, se ingreuneaza procesul codificarii precum si cel de analiza si
interpretare.

          Intrebarile inchise il pun pe subiect in situatia de a indica unul

sau mai multe din raspunsurile posibile propuse. Intrebarile inchise sau
cu alternative pot fi:

a.     636c28g intrebari simple, cu raspunsuri de tipul da sau nu :

-     636c28g      636c28g Aveti apartament proprietate personala?

___Da           ___Nu

          Uneori, alaturi de cele doua alternative dichotomice se introduce

si alternativa neutra nu cunosc sau nu stiu cand se presupune ca
proportia subiectilor care pot da raspunsuri de acest gen este ridicata.

b.     636c28g intrebari care presupun o alegere unica din partea

subiectului, dintr-un set de alternative propuse:

-     Indicati numele marcii de pasta de dinti pe care o

636c28g      636c28g 

folositi in prezent:

___ Super – Cristal

                                      ___ Colgate

                                      ___  Blend a Med

                                      ___  Aqua Forte

                                      ___  Alta (specificati) ……………….

c.     636c28g intrebari care presupun o alegere unica din mai

multe alternative de frecventa:
 -     636c28g Cat de frecvent priviti emisiunile canalului de
     636c28g 

televiziune MTV ?

___ in fiecare zi

                                      ___ de 5 – 6 ori pe saptamana

                                      ___ de 2 – 4 ori pe saptamana

                                      ___ o data pe siptimana

                                      ___ o data la mai multe saptamani

                                      ___ niciodata

d.     636c28g intrebari care presupun o alegere multipla dintre mai

multe variante propuse:

-     636c28g      636c28g Care din urmatoarele publicatii le utilizati ca material

bibiografic ?

          ___ Tribuna economica

                                      ___ Capital

                                      ___ Economistul

                                      ___ Adevarul economic

                                      ___ Bursa

                                      ___ Ziarul Financiar

                                      ___ Altele (specificati) ……………….

          Intrebarile inchise ofera posibilitatea ca raspunsurile subiectilor sa

fie mai usor de dat, iar prelucrarea si interpretarea lor sa fie mult
simplificate.

          O alta categorie de intrebari care poate fi regasita intr-un

chestionar are in vedere, in functie de subiectul de referinta avut in
vedere, intrebarile directe si intrebarile indirecte.
          Intrebarile directe sunt concepute pentru situatiile  firesti, cand
se pleaca de la ipoteza ca subiectul in mod normal poate si doreste sa
raspunda corect. Atunci cand exista temerea ca o serie de persoane vor
evita sa dea raspunsuri corecte, de cele mai multe ori si din considerente
de prestigiu social, sunt concepute intrebarile indirecte. Aceste
intrebari au in vedere o alta persoana sau un grup de referinta pentru
subiectul intervievat, carora le sunt atribuite o serie de opinii sau
comportamente asupra carora trebuie sa se pronunte cel intervievat.

          O alta categorie de intrebari sunt intrebarile ajutatoare si

intrebarile neajutatoare. Se pune deci problema daca pentru raspunsul
ce se asteapta, subiectul poate fi sau nu ajutat.

          Intrebarile ajutatoare au menirea de a stimula in grade

diferite procesul reamintirii de catre subiect a unui aspect care
inereseaza cercetatorul.

          Intrebarile neajutatoare au in vedere, in schimb, un grad

maxim de reamintire din partea respondentilor.

          Exemplu: dupa ce se pune o intrebare filtru pentru a cunoaste

daca subiectul a vizionat sau nu un anumit program tv., cei care au
facut-o pot fi intrebati:

          Va reamintiti daca au fost prezentate o serie de reclame?

          Daca raspunsul este pozitiv, se poate intreba:

          Pentru ce marci de produse s-a facut reclama ?  

         

          Aceste doua intrebari sunt intrebari neajutatoare deoarece ele nu

ofera subiectului nici o indicatie. Daca operatorul de interviu crede ca
subiectul s-ar putea sa-si aduca aminte despre reclamele avute in
vedere, atunci se pot pune intrebari ajutatoare de genul:

          Va reamintiti daca s-a facut reclama pentru detergenti de rufe?

                                      ___ Da     ___ Nu

si apoi,
          La care din urmatoarele marci de detergenti de rufe s-a facut
reclama?

                                      ___ Omo

                                      ___ Ariel

                                      ___ Tomi – Plus

                                      ___ Sole

                                      ___ Dero

          Este evident ca aceste intrebari ajutatoare apeleaza intr-o masura

mai mica la memoria subiectilor.

          Folosirea uneia sau alteia din intrebarile amintite depinde de ceea

ce doreste cercetatorul: sa cunoasca nivelul maxim al aducerii aminte
sau sa cunoasca ce s-a retinut in legatura cu un anumit aspect.

          Formularea intrebarilor

          La formularea intrebarilor trebuie sa se tina seama de o serie

de reguli de maxima importanta si anume: [16, p.199-203; ]

a.     636c28g folosirea unor cuvinte simple, usor de inteles si la fel de

catre toti subiectii. In functie de categoria subiectilor cuvintele si
notiunile utilizate vor fi adecvate fiecarei categorii. Astfel, un
chestionar pentru gospodine va fi altfel conceput comparativ cu
un chestionar pentru un esantion format din medici.

b.     636c28g formularea intrebarii trebuie sa se faca intr-o maniera

directa (exemplu: ce varsta aveti ? si nu in genul: pot cunoaste
varsta dv.?)

c.     636c28g    formularea precisa, fara ambiguitati a intrebarii; o

intrebare de genul sunteti un mare fumator? este prea generala,
lasa loc de interpretari diferite deoarece cineva se poate
considera un mare fumator daca fumeaza trei pachete pe zi, pe
cand altcineva se considera un mare fumator deoarece consuma
un pachet pe zi. Formularea precisa a intrebarii poate fi: fumati
mai mult de 40 de tigari, in medie, pe zi?
 d.     636c28g evitarea cuvintelor jargon (exemplu: considerati ca, in
ultimii ani, a crescut sau a scazut numarul bijnitarilor?)

e.     636c28g evitarea cuvintelor lungi, cu multe silabe;

f.     636c28g     evitarea intrebarilor care sugeraza sau indica o anume
varianta posibila de raspuns: cum va consumati, in principal,
timpul liber, privind la televizor, sau altfel?

g.     636c28g evitarea intrebarilor care sugereaza raspunsuri dezirabile

sub aspect social sau care au incarcatura emotionala. (O
intrebare pusa de un post tv.: suntem fericiti sa stim ca va plac
programele noastre si ne intristam atunci cand nu va plac;
scrieti-ne si spuneti-ne ce credeti despre programele
noastre. Evident, o asemenea intrebare va conduce, cu
precadere, numai la comentarii favorabile.)

h.     636c28g nu trebuie pusa o intrebare compusa, care se refera

simultan la doua sau mai multe aspecte. Spre exemplu: cum
apreciati nivelul pretului si nivelul calitatii pentru marca X  ?
Daca se va indica o singura scala, este clar ca la o asemenea
intrebare nu se poate raspunde.

i.     intrebarile legate de varsta, ocupatie, educatie si venit

636c28g    

trebuie puse cu mare grija, intr-un mod care sa convinga

subiectul de ce este nevoie de asemenea informatii.

j.     636c28g    intrebarile nu trebuie sa fie lungi; se recomanda formulari

cu maximum 20 de cuvinte.
Dinamica chestionarului

Ordinea de aranjare a intrebarilor in cadrul chestionarului este

foarte importanta deoarece ea influenteaza decizia subiectului de a
coopera la desfasurarea anchetei si de a raspunde la toate intrebarile.

          Chestionarul nu reprezinta o simpla lista de intrebari. El este un

instrument de masura care trebuie elaborat intr-o maniera logica si
coerenta pentru a trezi si mentine interesul subiectilor. Dinamica
chestionarului sau ordinea de dispunere a intrebarilor joaca, din acest
punct de vedere, un rol esential.
          Nu exista un model general pe baza caruia sa se realizeze
aranjarea intrebarilor in chestionar. Exista, insa, o serie
de recomandari generale pe care le vom analiza in continuare.

          Deoarece primele intrebari dau tonul cercetarii, ele trebuie sa

fie simple, usoare si atractive, cu scopul dezvoltarii interesului de a
raspunde.

          Intrebarile dificile, care surprind probleme complexe, unele

avand un rol fundamental pentru cercetarea avuta in vedere, nu trebuie
plasate nici la inceput, dar nici la sfarsitul chestionarului. La inceput,
deoarece subiectul ar putea sa considere ca problematica abordata este
prea complexa sau prea grea pentru el, si de aici poate apare refuzul sau
de a raspunde. Nici plasarea la sfarsit nu este indicata deoarece subiectul
poate fi deja obosit si, confruntat cu intrebari dificile, va refuza sa
raspunda sau va oferi informatii de calitate slaba. Solutia cea mai buna
este aceea de a plasa intrebarile dificile in prima parte si catre zona de
mijloc a chestionarului, intercalate insa cu intrebari usoare.

          Intrebarile de reprezentare a subiectilor se vor plasa la

sfarsitul chestionarului. Ele permit descrierea subiectului in raport cu o
serie de criterii demo si socio-economice precum: sex, varsta, profesie,
educatie, nivelul veniturilor, stare civila etc. In cazul agentilor economici,
descrierea poate avea in vedere: anul infiintarii, cifra de afaceri, numarul
de personal, domeniul preponderent de activitate etc.

          Sunt situatii cand cercetarea implica raspunsuri de la o anumita

categorie de subiecti, de la cei care sunt consumatorii unui anumit
produs sau serviciu, sau manifesta un anumit comportament de
cumparare sau consum. In acest caz, prima sau una din primele intrebari
va fi o intrebare filtru care va avea rolul de a elimina din cercetare pe
cei care nu pot da raspuns la intrebarile care urmeaza.

          Asezarea in pagina a intrebarilor si a modalitatilor de

raspuns este foare importanta, iar de multe ori extrem de importanta ca
in cazul chestionarelor trimise prin posta. In cazul anchetei prin posta
conteaza foarte mult ceea ce putem numi estetica chestionarului, avand
in vedere calitatea hartiei,calitatea scrisului, forme, culori etc.

          Calitatea scrisului trebuie sa fie deosebita: trebuie utilizate

caractere care sa ofere o lizibilitate maxima; o varietate a modalitatilor
de scris este benefica.
          Chestionarul trebuie sa fie aerisit. Intrebarile nu trebuie sa fie
inghesuite, cu variantele de raspuns pe acelasi rand sau intr-o forma
compacta.

Chestionarul mai trebuie astfel conceput incat sa apara cat mai

scurt. Dimensiunea chestionarului este data, desigur, de numarul
intrebarilor, de complexitatea acestora, de tipurile si de complexitatea
scalelor folosite, de locul unde se desfasoara interviul de metodele de
obtinere a datelor primare.

          Chestionarul trebuie sa fie usor de completat. Raspunsurile sa

poata fi usor si corect insemnate in locurile indicate pentru variantele de
raspuns, fie sub forma unor patratele, cercuri, linii de lungimi diferite, in
cazul intrebarilor inchise, fie sub forma unor spatii goale incadrate in
chenar, pentru raspunsuri la intrebarile deschise.

          La conceperea chestionarului o atentie corespunzatoare trebuie

acordata denumirii sale. In acest sens, titlul chestionarului trebuie
conceput cu grja astfel incat el sa atraga interesul subiectilor si sa
sublinieze importanta studiului, fara insa a introduce vreo influenta
negativa asupra raspunsurilr ce urmeaza a fi date de subiecti. Pe langa
titlu, un chestionar mai trebuie sa includa, imediat sub acesta, o
prezentare succinta a ceea ce se doreste a se cunoaste, inclusiv
mentiunea ca raspunsurile date vor fi confidentiale.

          Dupa conceperea chestionarului intr-o ultima forma considerata

corespunzatoare, se trece la  pretestarea lui care are in vedere un
numar restrans de persoane (20 – 30) . Pe baza pretestarii se introduc
corectiile care se impun.[19, p.109]

Atunci cand oferi consumatorilor continut online, trebuie sa te concentrezi asupra calitatii,
nu asupra cantitatii. Doar asa vei reusi sa te situezi printre primele rezultate pe Google si
doar asa iti vei fideliza audienta tinta.
Daca nu esti sigur ce fel de continut isi doreste audienta tinta, cel mai indicat ar fi sa creezi
chestionare online prin care sa obtii informatiile dorite.
 
Iata cinci pasi ce trebuie urmati pentru a realiza chestionare eficiente:
 
1. Studiaza piata
Pentru a crea chestionare cat mai eficiente, trebuie sa stii in primul rand cui anume te adresezi si
sa concepi un mesaj cat mai targetat. Nu este intotdeauna cea mai buna idee sa iti intrebi fanii
„Ce fel de continut doriti sa cititi?”, ci trebuie sa le adresezi intrebari mai specifice. Mai intai, cel
mai indicat ar fi sa arunci o privire pe Google Analytics pentru a vedea care sunt primele 10
pagini preferate de utilizatori.
 
2. Redacteaza intrebarile
Pentru rezultate optime, chestionarul nu ar trebui sa contina mai mult de 10 intrebari. In general,
consumatorii nu se pot concentra asupra unui singur lucru pentru o perioada indelungata, astfel
ca, daca ii plictisesti cu multe intrebari, este posibil ca multi sa refuze sa iti completeze
chestionarul. Incearca sa adresezi intrebari care sa le permita participantilor sa isi exprime
gandurile si ideile, evitand intrebarile cu raspuns Da/Nu.
 
3. Ofera stimulente pentru completarea chestionarului
In etapa de creare a chestionarului, este indicat sa le oferi viitorilor participanti anumite stimulente
pentru a-i incuraja sa raspunda la intrebari. Le poti oferi un discount la produsele sau serviciile
oferite, un ebook gratuit sau orice alt beneficiu suplimentar.
 
4. Realizeaza chestionarul
Pentru realizarea chestionarului, poti apela la programe speciale, precum SurveyMonkey sau
KwikSurveys, ambele oferind servicii gratuite.
 
5. Publicarea chestionarului
Dupa ce ai realizat chestionarul, este timpul sa il faci cunoscut cititorilor. In acest scop, il poti
publica pe website-ul companiei, la sfarsitul fiecarei postari de pe blog, in mesajele de email
marketing, pe profilurile social media, chiar si in semnatura din email. Este important sa
mentionezi chestionarul in cat mai multe locatii pentru a te asigura ca va fi completat de cat mai
multi utilizatori.
 
Dupa primirea raspunsurilor, evalueaza-le si fa modificarile necesare in website. Prin faptul ca vei
raspunde la feedback-ul cititorilor, le vei demonstra acestora ca iti pasa cu adevarat de parerea
lor.
Autor: Adelina Moisan

faturi pentru realizarea unui sondaj de opinie

Sondajul de opinie face parte din metodele cantitative

folosite in cercetarea sociala, de aceea trebuie sa intelegem ca nu ne poate raspunde decat la intrebari de
tipul: Ce? Cat?, Cine? Altfel spus, este doar o cercetare de suprafata. Pentru cercetari in profunzime sunt
necesare cercetari de tip calitativ, care vor raspunde la intrebarile: Cum?, De ce? Este foarte important in
momentul in care cerem o anumita cercetare sa stim exact ce ne intereseaza pentru a putea obtine informatii
cat mai corecte si complete.
Orice sondaj de opinie foloseste ca instrument chestionarul. Deci atunci cand vrem sa facem un sondaj de
opinie este obligatoriu sa avem un chestionar bine construit. Pentru aceasta este necesar sa urmam pasii de
mai jos:
1) Definirea clara a scopului si interesului de cerecetare va asigura un bun design al chestionarului
2) Un chestionar nu trebuie sa fie foarte lung, altfel subiectii se vor plictisi sau nu vor dori sa raspunda
3) Este de dorit ca intrebarile sa treaca fie de la general la particular, fie de la particular la general (desi prima
metoda este mult mai folosita)
4) Intrebarile trebuie sa fie simple si directe, pentru a fi clar intelese de catre respondent, iar cuvintele sa fie
cat mai folosite de catre respondenti
5) Intrebarile trebuie sa fie cat mai specifice si intr-un limbaj familiar respondentului
6) Esantionarea (adica alegerea respondentilor) este un pas foarte important in succesul unui sondaj, deoarece
esantionul trebuie sa fie reprezentativ pentru intreaga populatie care intereseaza cercetatorul
7) Orice chestionar trebuie pre-testat. Este un pas obligatoriu in asigurarea faptului ca cercetarea va produce
date corecte. Dupa pre-testare se vor revizui partile din chestionar care au ridicat probleme. Pre-testarea se
poate face pe 10-15 respondenti, dupa care va urma un interviu cu acestia pentru a se discuta intrebarile din
chestionar.
Avantajele unui chestionar:
1) Avantaj economic (incomparabil mai ieftine decat metodele de cercetare calitativa)
2) Se poate afla parerea unui numar mare de indivizi
3) Chestionarele sunt usor de analizat
4) O cercetare bazata pe chestionar necesita mult mai putin timp pentru a fi finalizata
5) Chestionarele sunt familiare multor indivizi
6) Chestionarele reduc bias-ul (inclinarea catre un raspuns), in conditiile in care intrebarile sunt uniformizate iar
parererile operatorului de interviu/opiniiile cercetatorului nu se regasesc in intrebari.
Dezavantaje:
1) Nu permite cercetarea realitatii in profunzime
2) Nu permite multa flexibilitate respondentului.
In final, este indicat sa apelati la serviciile profesioniste ale unei firme care se ocupa cu cercetarea de piata sau
unui institut de sondare a opiniei publice, in functie de necesitati si buget. Dar aspectele prezentate va pot servi
ca un ghid pentru a sti ce asteptari sa aveti de la specialisti.