4.cererea Agreata Si Oferta Agreata - en

5
Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.com
hap ter
E
1
activitatea economică fluctuează de la an la an. În majoritatea
anilor, producția de bunuri și servicii crește. Datorită creșterii
forței de muncă, creșterii stocului de capital și progreselor în
cunoștințele tehnologice, economia poate produce din ce în ce mai
mult în timp. Această creștere permite tuturor să se bucure de un nivel C
de viață mai înalt. În medie, în ultima jumătate de secol, producția
Agregat
economiei SUA, măsurată prin PIB real, a crescut cu aproximativ 3% pe
an.
În unii ani însă, în loc să se extindă, economia se contractă. Firmele
Cererea și
se găsesc în imposibilitatea de a vinde toate bunurile și serviciile pe
care le au de oferit, așa că reduc producția. Muncitorii sunt
disponibilizați, șomajul devine larg răspândit, iar fabricile sunt lăsate
Agregat
inactiv. Cu economia care produce mai puține bunuri și servicii, PIB-ul
real și alte măsuri ale venitului scad. O astfel de perioadă de cădere
Livra
iStock.com/loloStock; George rudy/ShutterStock.com
Drepturi de autor 2021 Cengage Learning. Toate drepturile rezervate. Nu poate fi copiat, scanat sau duplicat, total sau parțial. WCN 02-200-203
Drepturi de autor 2021 Cengage Learning. Toate drepturile rezervate. Nu poate fi copiat, scanat sau duplicat, total sau parțial. Datorită drepturilor electronice, un conținut de terță parte poate fi suprimat din eBook și/sau eChapter(e). Revizuirea editorială a considerat că orice
conținut suprimat nu afectează în mod semnificativ experiența generală de învățare. Cengage Learning își rezervă dreptul de a elimina conținut suplimentar în orice moment, dacă restricțiile ulterioare ale drepturilor o impun.
304partea a VII-aFluctuAții eConomiC pe termen scurt
recesiune veniturile și creșterea șomajului se numesc arecesiunedacă este relativ uşoară şi a

o perioadă de scădere a depresiedaca este mai severa.
veniturilor reale și de Un exemplu de astfel de recesiune a avut loc în 2008 și 2009, în ceea ce se numește acum
creștere a șomajului „Marea Recesiune”. Din trimestrul al patrulea din 2007 până în al doilea trimestru din 2009, PIB-
ul real al economiei SUA a scăzut cu 4,0 la sută. Rata șomajului a crescut de la 4,4 la sută în mai
depresie 2007 la 10,0 la sută în octombrie 2009 - cel mai ridicat nivel din mai bine de un sfert de secol.
o recesiune severă Deloc surprinzător, pentru studenții care absolveau în această perioadă, locuri de muncă bune
erau greu de găsit.
Ce cauzează fluctuațiile pe termen scurt ale activității economice? Ce poate face, dacă este
ceva, politica publică pentru a preveni perioadele de scădere a veniturilor și creșterea
șomajului? Când au loc recesiuni și depresii, cum pot factorii de decizie să își reducă durata și
severitatea? Acum răspundem la aceste întrebări.
Variabilele aflate în centrul analizei noastre sunt familiare din capitolele anterioare. Acestea
includ PIB-ul, șomajul, ratele dobânzilor și nivelul prețurilor. De asemenea, sunt familiare
instrumentele de politică ale cheltuielilor guvernamentale, impozitele și masa monetară. Ceea
ce diferă de discuțiile noastre anterioare este orizontul de timp. Până acum, scopul nostru a fost
să explicăm comportamentul acestor variabile pe termen lung. Scopul nostru acum este să
explicăm abaterile lor pe termen scurt de la tendințele pe termen lung. Cu alte cuvinte, în loc să
ne concentrăm asupra forțelor care explică creșterea economică de la o generație la alta, acum
suntem interesați de forțele care explică fluctuațiile economice de la an la an.
Economiștii încă dezbat cum să explice cel mai bine fluctuațiile pe termen scurt, dar
majoritatea folosescmodel al cererii agregate și al ofertei agregate. A învăța cum să utilizați
acest model pentru a analiza efectele pe termen scurt ale diferitelor evenimente și politici este
principala sarcină pe viitor. Acest capitol prezintă cele două componente ale modelului: curba
cererii agregate și curba ofertei agregate. Înainte de a trece la model, totuși, să ne uităm la
câteva dintre faptele cheie care descriu suișurile și coborâșurile economiei.
15-1Trei fapte cheie despre fluctuațiile economice

Fluctuațiile pe termen scurt ale activității economice au avut loc în toate țările de-a lungul istoriei. Ca
punct de plecare pentru înțelegerea acestor fluctuații de la un an la altul, să discutăm câteva dintre
cele mai importante proprietăți ale acestora.
15-1aFaptul 1: Fluctuațiile economice sunt neregulate

și imprevizibil
Fluctuațiile din economie sunt adesea numiteciclul de afaceri. După cum sugerează acest
termen, fluctuațiile economice corespund schimbărilor în condițiile de afaceri. Când PIB-ul real
crește rapid, afacerile sunt bune. În astfel de perioade de expansiune economică, majoritatea
firmelor constată că clienții sunt numeroși și că profiturile sunt în creștere. Când PIB-ul real
scade în timpul recesiunilor, întreprinderile au probleme. În astfel de perioade de contracție
economică, majoritatea firmelor se confruntă cu vânzări în scădere și profituri în scădere.
Termenulciclu de afacerieste oarecum înșelătoare, deoarece sugerează că

fluctuațiile economice urmează un model regulat, previzibil. De fapt, fluctuațiile
economice nu sunt deloc regulate și sunt aproape imposibil de prezis cu multă
acuratețe. Panoul (a) din Figura 1 arată PIB-ul real al economiei SUA începând cu
1972. Zonele umbrite reprezintă perioade de recesiune. După cum arată figura,
recesiunile nu apar la intervale regulate. Uneori, recesiunile sunt apropiate, cum
ar fi recesiunile din 1980 și 1982. Uneori, economia trece mulți ani fără o
CAPITOLUL 15Cererea agregată și oferta agregată305
Miliarde de (a) PIB real Figura1

dolari 2012
18.000 USD O privire asupra fluctuațiilor economice
pe termen scurt
16.000 această figură arată PIB-ul real

în panoul (a), cheltuielile de
14.000 investiții în panoul (b) și șomajul
în panoul (c) pentru economia
SUA. recesiunile sunt indicate ca
12.000
zone umbrite. Observați că PIB-
ul real și cheltuielile pentru
10.000 PIB real
investiții scad în timpul
recesiunilor, în timp ce șomajul
8.000 crește.
Sursă:Departamentul de Comerț al SUA;
6.000 Departamentul Muncii al SUA.
4.000
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015
Miliarde de (b) Cheltuieli de investiții

dolari 2012
3.500 USD
3.000
2.500
2.000
Investiție
1.500 cheltuire
1.000
500
0
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015
Procente din (c) Rata șomajului

Forță de muncă
12%
10
8
Şomaj
6 rată
0
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015
recesiune. Cea mai lungă perioadă din istoria Statelor Unite fără recesiune a fost expansiunea
economică din 1991 până în 2001. Expansiunea în curs, pe măsură ce această carte urma să apară la
începutul lui 2019, este, de asemenea, una lungă. Dacă o recesiune nu o întrerupe, un nou record
pentru cea mai lungă expansiune va fi stabilit în iulie 2019.
15-1bFaptul 2: Cele mai multe cantități macroeconomice fluctuează

Împreună
PIB-ul real este variabila cel mai frecvent utilizată pentru a monitoriza schimbările pe termen
scurt din economie, deoarece este cea mai cuprinzătoare măsură a activității economice. PIB-ul
real măsoară valoarea tuturor bunurilor și serviciilor finale produse într-o anumită perioadă de
timp. De asemenea, măsoară venitul total (ajustat pentru inflație) al tuturor celor din economie.
Se dovedește, însă, că pentru monitorizarea fluctuațiilor pe termen scurt, nu contează cu

adevărat la ce măsură a activității economice ne uităm. Majoritatea variabilelor
macroeconomice care măsoară un anumit tip de venit, cheltuieli sau producție fluctuează strâns
împreună. Când PIB-ul real scade într-o recesiune, la fel ca și venitul personal, profiturile
corporative, cheltuielile de consum, cheltuielile pentru investiții, producția industrială, vânzările
cu amănuntul, vânzările de case, vânzările de mașini și așa mai departe. Deoarece recesiunile
sunt fenomene la nivel de economie, ele apar în multe surse de date macroeconomice.
Deși multe variabile macroeconomice fluctuează împreună, ele fluctuează în cantități
diferite. În special, după cum arată panoul (b) din Figura 1, cheltuielile de investiții variază
foarte mult pe parcursul ciclului economic. Chiar dacă investițiile reprezintă în medie
aproximativ o șesime din PIB, scăderile investițiilor reprezintă aproximativ două treimi din
scăderile PIB în timpul recesiunilor. Cu alte cuvinte, atunci când economia se contractă, o
mare parte din contracție se datorează reducerii cheltuielilor pentru noi fabrici, locuințe și
"Esti concediat. Da-l mai departe." stocuri.
15-1cFaptul 3: Pe măsură ce producția scade, șomajul crește

Schimbările în producția de bunuri și servicii ale economiei sunt strâns corelate cu
schimbările în utilizarea de către economie a forței de muncă. Cu alte cuvinte, atunci
când PIB-ul real scade, rata șomajului crește. Acest fapt nu este deloc surprinzător:
atunci când firmele aleg să producă o cantitate mai mică de bunuri și servicii,
concediază lucrători, extinzând numărul de șomeri.
Panoul (c) din Figura 1 arată rata șomajului în economia SUA începând cu 1972.
Încă o dată, zonele umbrite din figură indică perioade de recesiune. Figura arată clar
impactul recesiunilor asupra șomajului. În fiecare recesiune, rata șomajului crește
substanțial. Când recesiunea se încheie și PIB-ul real începe să se extindă, rata
șomajului scade treptat. Pentru că există întotdeauna unii lucrători între locuri de
muncă, rata șomajului nu este niciodată zero. În schimb, fluctuează în jurul ratei sale
naturale de aproximativ 5 la sută.
RapidTest
1. Când economia intră într-o recesiune, PIB real 2. apar recesiuni

_________ și șomajul _________. A. regulat, cam la fiecare 3 ani.
A. se ridică; se ridică b. regulat, aproximativ la fiecare 7 ani.
b. se ridică; cade c. regulat, aproximativ la fiecare 12 ani.
c. căderi; se ridică d. neregulat.
d. căderi; cade
Răspunsuri la sfârșitul capitolului.
15-2Explicarea economiei pe termen scurt

Fluctuații
Este ușor să descrii ceea ce se întâmplă cu economiile pe măsură ce acestea fluctuează în timp.
Explicarea cauzelor acestor fluctuații este mai dificilă. Într-adevăr, în comparație cu subiectele
pe care le-am studiat în capitolele precedente, teoria fluctuațiilor economice rămâne
controversată. În acest capitol, începem să dezvoltăm modelul pe care majoritatea
economiștilor îl folosesc pentru a explica fluctuațiile pe termen scurt ale activității economice.
15-2aIpotezele economiei clasice

În capitolele anterioare, am dezvoltat teorii pentru a explica ceea ce determină cele mai
importante variabile macroeconomice pe termen lung. Capitolul 7 a explicat nivelul și
creșterea productivității și a PIB-ului real. Capitolele 8 și 9 au explicat cum funcționează
sistemul financiar și cum se ajustează rata reală a dobânzii pentru a echilibra economiile și
investițiile. Capitolul 10 a explicat de ce există întotdeauna un anumit șomaj în economie.
Capitolele 11 și 12 au explicat sistemul monetar și modul în care modificările masei
monetare afectează nivelul prețurilor, rata inflației și rata nominală a dobânzii. Capitolele
13 și 14 au extins această analiză la economiile deschise pentru a explica balanța
comercială și cursul de schimb.
Toată această analiză anterioară s-a bazat pe două idei înrudite: dihotomia clasică
și neutralitatea monetară. Reamintim că dihotomia clasică este separarea variabilelor
în variabile reale (cele care măsoară cantități sau prețuri relative) și variabile
nominale (cele măsurate în termeni de bani). Conform teoriei macroeconomice
clasice, schimbările în oferta monetară afectează variabilele nominale, dar nu
variabilele reale. Ca urmare a acestei neutralități monetare, capitolele 7 până la 10 au
putut examina determinanții variabilelor reale (PIB real, rata dobânzii reale și șomaj)
fără a introduce variabile nominale (oferta monetară și nivelul prețurilor).
Într-un fel, banii nu contează într-o lume clasică. Dacă cantitatea de bani din
economie s-ar dubla, totul ar costa de două ori mai mult, iar veniturile tuturor ar
fi de două ori mai mari. Dar ce? Schimbarea ar finominal (prin sensul standard de
„aproape nesemnificativ”). Lucrurile pe care oameniiîntr-adevăr le pasă – dacă au
un loc de muncă, câte bunuri și servicii își pot permite și așa mai departe – ar fi
exact același.
Această viziune clasică este uneori descrisă de zicala „Banii sunt un văl”. Adică,
variabilele nominale pot fi primele lucruri pe care le vedem atunci când observăm o
economie, deoarece variabilele economice sunt adesea exprimate în unități monetare. Dar
mai importante sunt variabilele reale și forțele care le determină. Conform teoriei clasice,
pentru a înțelege aceste variabile reale, trebuie să ne uităm în spatele vălului.
15-2bRealitatea fluctuațiilor pe termen scurt

Aceste ipoteze ale teoriei macroeconomice clasice se aplică lumii în care trăim? Răspunsul
la această întrebare este esențial pentru înțelegerea modului în care funcționează
economia.Majoritatea economiștilor cred că teoria clasică descrie lumea pe termen lung,
dar nu și pe termen scurt.
Luați în considerare din nou impactul banilor asupra economiei. Majoritatea
economiștilor cred că, dincolo de o perioadă de câțiva ani, schimbările în oferta monetară
afectează prețurile și alte variabile nominale, dar nu afectează PIB-ul real, șomajul și alte
variabile reale - așa cum spune teoria clasică. Când se studiază schimbările de la un an la
altul în economie, însă, ipoteza neutralității monetare nu mai este adecvată. Pe termen
scurt, variabilele reale și nominale sunt foarte împletite, iar modificările masei monetare
pot împinge temporar PIB-ul real de la tendința pe termen lung.
Chiar și economiștii clasici înșiși, precum David Hume, și-au dat seama că teoria
economică clasică nu se menține pe termen scurt. Din punctul său de vedere din Anglia
secolului al XVIII-lea, Hume a observat că, atunci când masa monetară s-a extins după
descoperirile de aur, a durat ceva timp pentru ca prețurile să crească și că, între timp,
economia s-a bucurat de locuri de muncă și de producție mai mari.
Pentru a înțelege cum funcționează economia pe termen scurt, avem nevoie de un nou model.
Acest nou model poate fi construit folosind multe dintre instrumentele pe care le-am dezvoltat în
model de agregat capitolele precedente, dar trebuie să abandoneze dihotomia clasică și neutralitatea banilor. Nu mai
cerere și agregat putem separa analiza variabilelor reale, cum ar fi producția și ocuparea forței de muncă, de analiza
livra variabilelor nominale, cum ar fi banii și nivelul prețurilor. Noul nostru model se concentrează asupra
modelul pe care majoritatea
modului în care variabilele reale și nominale interacționează.
economiștilor îl folosesc pentru a
explica fluctuațiile pe termen scurt ale
activității economice în jurul tendinței

15-2cModelul cererii agregate și al ofertei agregate
sale pe termen lung
Modelul nostru de fluctuații economice pe termen scurt se concentrează pe
comportamentul a două variabile. Prima variabilă este producția de bunuri și servicii
curba cererii agregate a economiei, măsurată prin PIB real. Al doilea este nivelul mediu al prețurilor,
o curbă care arată cantitatea măsurat de IPC sau deflatorul PIB. Observați că producția este o variabilă reală, în
de bunuri și servicii pe care timp ce nivelul prețului este o variabilă nominală. Concentrându-ne pe relația dintre
gospodăriile, firmele, guvernul aceste două variabile, ne abatem de la ipoteza clasică că variabilele reale și nominale
și clienții din străinătate doresc pot fi studiate separat.
să le cumpere la fiecare nivel Analizăm fluctuațiile economiei în ansamblu folosindmodel al cererii agregate și
de preț al ofertei agregate, care este ilustrat în Figura 2. Pe axa verticală se află nivelul
global al prețurilor din economie. Pe axa orizontală se află cantitatea totală de bunuri
curba ofertei agregate și servicii produse în economie. Thecurba cererii agregate arată cantitatea de
o curbă care arată cantitatea bunuri și servicii pe care gospodăriile, firmele, guvernul și clienții din străinătate
de bunuri și servicii pe care doresc să le cumpere la fiecare nivel de preț. Thecurba ofertei agregate arată
firmele aleg să le producă și să cantitatea de bunuri și servicii pe care firmele le produc și le vând la fiecare nivel de
le vândă la fiecare nivel de preț preț. Conform acestui model, nivelul prețurilor și cantitatea de producție se ajustează
pentru a echilibra cererea agregată și oferta agregată.
Figura2 Preț
Nivel
Cererea agregată și oferta

agregată
Agregat
economiștii folosesc modelul cererii
livra
agregate și al ofertei agregate pentru a
analiza fluctuațiile economice. pe axa
verticală se află nivelul global al
prețurilor. pe axa orizontală se află Echilibru
producția totală de bunuri și servicii a nivelul prețului
economiei. producția și nivelul prețurilor

se ajustează la punctul în care curbele
ofertei agregate și cererii agregate se Agregat
intersectează. cerere
0 Echilibru Cantitatea de
ieșire Ieșire
Este tentant să privim modelul cererii agregate și al ofertei agregate ca fiind nimic
altceva decât o versiune largă a modelului cererii și ofertei de pe piață introdus în capitolul
4. Dar, de fapt, acest model este destul de diferit. Când luăm în considerare cererea și
oferta de pe piață pentru un anumit bun - înghețata, de exemplu - comportamentul
cumpărătorilor și vânzătorilor depinde de capacitatea resurselor de a se muta de la o piață
la alta. Când prețul înghețatei crește, cantitatea cerută scade deoarece cumpărătorii își vor
folosi veniturile pentru a cumpăra alte produse decât înghețata. În mod similar, un preț
mai mare la înghețată crește cantitatea furnizată, deoarece firmele care produc înghețată
pot crește producția prin angajarea lucrătorilor departe de alte părți ale economiei. Acest
microeconomiceînlocuirea de pe o piață la alta este imposibilă pentru economie în
ansamblu. La urma urmei, cantitatea pe care modelul nostru încearcă să o explice - PIB
real - măsoarătotalcantitatea de bunuri si servicii produse detoatefirme întoatepieţelor.
Pentru a înțelege de ce curba cererii agregate este înclinată în jos și de ce curba ofertei
agregate este înclinată în sus, avem nevoie de omacroeconomiceteorie care explică
cantitatea totală de bunuri și servicii cerută și cantitatea totală de bunuri și servicii
furnizate. Dezvoltarea unei astfel de teorii este următoarea noastră sarcină.
RapidTest
3. conform teoriei macroeconomice clasice și 5. în modelul cererii agregate și ofertei agregate,

neutralității monetare, modificările masei monetare cantitatea de _________ este pe axa orizontală, iar
afectează a. rata somajului. _________ este pe axa verticală.
b. PIB real.
c. deflatorul PIB. A. ieșire; dobândă
d. nici una dintre cele de mai sus. b. ieșire; nivelul prețului
4. majoritatea economiştilor consideră că teoria

c. bani; dobândă
d. bani; nivelul prețului
macroeconomică clasică
A. este valabil doar pe termen lung.
b. este valabil doar pe termen scurt.
c. este întotdeauna valabilă.
d. nu este niciodată valabil.
15-3Curba cererii agregate

Curba cererii agregate ne spune cantitatea tuturor bunurilor și serviciilor cerute
în economie la orice nivel de preț dat. După cum ilustrează figura 3, curba cererii
agregate este înclinată în jos. Cu alte lucruri egale, o scădere a nivelului general
al prețurilor în economie (de la, de exemplu,P1laP2) crește cantitatea de bunuri și
servicii cerută (de la1la2). În schimb, o creștere a nivelului prețurilor reduce
cantitatea de bunuri și servicii cerută.
15-3aDe ce curba cererii agregate este înclinată în jos

De ce o modificare a nivelului prețurilor mișcă cantitatea de bunuri și servicii cerută în
direcția opusă? Pentru a răspunde la această întrebare, este util să reamintim că PIB-
ul unei economii (pe care îl notăm caY) este suma consumului său (C), investiție (eu),
achiziții guvernamentale (G), și exporturile nete (NX):
5C1eu1G1NX.
Figura3 Preț
Nivel
Curba cererii agregate

o scădere a nivelului prețurilor de1
la la2crește cantitatea de bunuri și
servicii cerută de la1la2. există trei
motive pentru această relație
P1
negativă. pe măsură ce nivelul
prețurilor scade, bogăția reală
crește, ratele dobânzilor scad și
cursul de schimb se depreciază.
P2
aceste
efectele stimulează cheltuielile 1. O scădere
Agregat
pentru consum, investiții și exporturi in pret
cerere
nete. creșterea cheltuielilor pentru nivel . . .
oricare sau toate aceste componente

ale producției înseamnă o cantitate 0 Y1 Y2 Cantitatea de
mai mare de bunuri și servicii cerute. Ieșire

2. . . . crește cantitatea de
bunuri și servicii cerută.
Fiecare dintre aceste patru componente contribuie la cererea agregată de bunuri și

servicii. Pentru moment, presupunem că cheltuielile guvernamentale sunt fixate de
politică. Celelalte trei componente ale cheltuielilor — consumul, investițiile și exporturile
nete depind de condițiile economice și, în special, de nivelul prețurilor. Prin urmare, pentru
a înțelege panta descendentă a curbei cererii agregate, trebuie să examinăm modul în
care nivelul prețurilor afectează cantitatea de bunuri și servicii cerută pentru consum,
investiții și exporturi nete.
Nivelul prețurilor și consumul: efectul bogățieiLuați în considerare banii

pe care le țineți în portofel și în contul dvs. bancar. Valoarea nominală a acestor bani este fixă:
un dolar valorează întotdeauna un dolar. Cu toate acestea,realvaloarea unui dolar nu este fixă.
Dacă un baton de bomboane costă un dolar, atunci un dolar valorează un baton de bomboane.
Dacă prețul unei bomboane scade la 50 de cenți, atunci un dolar valorează două bomboane.
Astfel, atunci când nivelul prețurilor scade, dolarii pe care îi dețineți cresc în valoare, crescând-vă
averea reală și capacitatea de a cumpăra bunuri și servicii.
Această logică ne oferă primul motiv pentru care curba cererii agregate este înclinată în jos.
O scădere a nivelului prețurilor crește valoarea reală a banilor și îi face pe consumatori mai
bogați, încurajându-i astfel să cheltuiască mai mult. Creșterea cheltuielilor consumatorilor
înseamnă o cantitate mai mare de bunuri și servicii cerute. În schimb, o creștere a nivelului
prețurilor reduce valoarea reală a banilor și face consumatorii mai săraci, reducând astfel
cheltuielile consumatorului și cantitatea de bunuri și servicii cerută.
Nivelul prețului și investiția: efectul ratei dobânziiNivelul prețului este

un factor determinant al cantității de bani cerute. Când nivelul prețurilor este mai scăzut, gospodăriile
nu au nevoie să dețină atâția bani pentru a cumpăra bunurile și serviciile pe care le doresc. Prin
urmare, atunci când nivelul prețurilor scade, gospodăriile încearcă să își reducă deținerile de bani prin
împrumuturi. De exemplu, o gospodărie ar putea folosi banii în exces pentru a cumpăra obligațiuni
purtătoare de dobândă. Sau ar putea depune excesul de bani într-un
cont de economii purtător de dobândă, iar banca ar folosi aceste fonduri pentru a face mai multe
împrumuturi. În ambele cazuri, pe măsură ce gospodăriile încearcă să transforme o parte din banii lor
în active purtătoare de dobândă, ele reduc ratele dobânzilor. (Următorul capitol analizează acest
proces mai detaliat.)
Ratele dobânzilor, la rândul lor, afectează cheltuielile pentru bunuri și servicii. Deoarece o rată mai
mică a dobânzii face împrumutul mai puțin costisitor, încurajează firmele să se împrumute mai mult
pentru a investi în instalații și echipamente noi și încurajează gospodăriile să se împrumute mai mult
pentru a investi în locuințe noi. (O rată mai mică a dobânzii ar putea stimula, de asemenea, cheltuielile
consumatorilor, în special cheltuielile pentru achiziții mari durabile, cum ar fi mașinile, care sunt
adesea cumpărate pe credit.) Astfel, o rată mai mică a dobânzii crește cantitatea de bunuri și servicii
cerută.
Această logică ne oferă al doilea motiv pentru care curba cererii agregate este înclinată în
jos.Un nivel mai scăzut al prețurilor reduce rata dobânzii, încurajează cheltuieli mai mari pentru
bunuri de investiții și, prin urmare, crește cantitatea de bunuri și servicii cerută. În schimb, un
nivel mai ridicat al prețurilor crește rata dobânzii, descurajează cheltuielile de investiții și scade
cantitatea de bunuri și servicii cerută.
Nivelul prețurilor și exporturile nete: efectul cursului de schimbAșa cum avem

tocmai discutat, un nivel mai scăzut al prețurilor în Statele Unite scade rata dobânzii din SUA. Ca
răspuns la rata mai scăzută a dobânzii, unii investitori americani vor căuta profituri mai mari investind
în străinătate. De exemplu, pe măsură ce rata dobânzii la obligațiunile guvernamentale americane
scade, un fond mutual ar putea vinde obligațiuni guvernamentale americane pentru a cumpăra
obligațiuni guvernamentale germane. Pe măsură ce fondul mutual încearcă să-și transforme dolarii în
euro pentru a cumpăra obligațiuni germane, crește oferta de dolari pe piața de schimb valutar.
Oferta crescută de dolari care urmează să fie schimbat cu euro determină deprecierea
dolarului în raport cu euro. Acest lucru modifică cursul de schimb real - prețul relativ al
bunurilor interne și străine. Deoarece fiecare dolar cumpără mai puține unități de valută
străină, mărfurile străine devin mai scumpe în comparație cu bunurile autohtone.
Modificarea prețurilor relative afectează cheltuielile, atât în țară, cât și în străinătate.
Deoarece mărfurile străine sunt acum mai scumpe, americanii cumpără mai puțin din alte țări,
ceea ce face ca importurile de bunuri și servicii din SUA să scadă. În același timp, pentru că
mărfurile americane sunt acum mai ieftine, străinii cumpără mai mult din Statele Unite, așa că
exporturile americane cresc. Exporturile nete sunt egale cu exporturile minus importurile, așa
că ambele modificări fac ca exporturile nete din SUA să crească. Astfel, deprecierea dolarului
duce la o creștere a cantității de bunuri și servicii cerute.
Această logică oferă al treilea motiv pentru care curba cererii agregate este înclinată în jos. Atunci
când o scădere a nivelului prețurilor din SUA face ca ratele dobânzilor din SUA să scadă, valoarea reală
a dolarului scade pe piețele valutare. Această depreciere stimulează exporturile nete ale SUA și, prin
urmare, crește cantitatea de bunuri și servicii cerută. În schimb, atunci când nivelul prețurilor din SUA
crește și determină creșterea ratelor dobânzilor din SUA, valoarea reală a dolarului crește, iar această
apreciere reduce exporturile nete din SUA și cantitatea de bunuri și servicii cerută.
RezumândExistă trei motive distincte, dar legate de faptul că o scădere a nivelului

prețurilor crește cantitatea de bunuri și servicii cerută:
1. Consumatorii devin mai bogați, stimulând cererea de bunuri de consum.
2. Ratele dobânzilor scad, stimulând cererea de bunuri de investiții.

3. Moneda se depreciază, stimulând cererea de exporturi nete.
Aceleași trei efecte funcționează invers: atunci când nivelul prețurilor crește, scăderea averii
deprimă cheltuielile consumatorilor, ratele mai mari ale dobânzilor deprimă cheltuielile pentru
investiții, iar o apreciere a monedei scade exporturile nete.
Iată un experiment de gândire pentru a vă perfecționa intuiția despre aceste efecte.
Imaginează-ți că într-o zi te trezești și observi că, dintr-un motiv misterios, prețurile tuturor
bunurilor și serviciilor au scăzut la jumătate, așa că dolarii pe care îi deții valorează de două ori
mai mult. În termeni reali, acum ai de două ori mai mulți bani decât aveai când te-ai culcat cu o
seară înainte. Ce ai face cu banii în plus? Ai putea să-l cheltuiești la restaurantul tău preferat,
crescând cheltuielile consumatorilor. Puteți să-l împrumutați (cumpărând o obligațiune sau
depunând-o la o bancă), reducând ratele dobânzilor și mărind cheltuielile pentru investiții. Sau
ai putea să-l investești în străinătate (prin cumpărarea de acțiuni la un fond mutual
internațional), reducând valoarea reală de schimb a dolarului și crescând exporturile nete.
Oricare dintre aceste trei răspunsuri ați alege, scăderea nivelului preţurilor duce la o creştere a
cantităţii de bunuri şi servicii cerute. Această relație este ceea ce reprezintă panta descendentă a
curbei cererii agregate.
Este important să rețineți că curba cererii agregate (ca toate curbele cererii) este
trasată ținând „celelalte lucruri egale”. În special, cele trei explicații ale noastre ale
curbei cererii agregate cu panta descendentă presupun că oferta monetară este fixă.
Adică, ne-am gândit la modul în care o modificare a nivelului prețurilor afectează
cererea de bunuri și servicii, menținând constantă suma de bani din economie. După
cum vom vedea, o modificare a cantității de bani deplasează curba cererii agregate.
În acest moment, rețineți că curba cererii agregate este trasată pentru o anumită
cantitate din masa monetară.
15-3bDe ce s-ar putea deplasa curba cererii agregate

Panta descendentă a curbei cererii agregate arată că o scădere a nivelului
prețurilor crește cantitatea totală de bunuri și servicii cerută. Mulți alți factori,
totuși, afectează cantitatea de bunuri și servicii cerută la un anumit nivel de preț.
Când unul dintre acești alți factori se modifică, cantitatea de bunuri și servicii
cerută la fiecare nivel de preț se modifică și curba cererii agregate se deplasează.
Să luăm în considerare câteva exemple de evenimente care modifică cererea agregată. Le
putem clasifica în funcție de componenta de cheltuieli care este cel mai direct afectată.
Schimbări care decurg din schimbările în consumSă presupunem că americanii dintr-o dată
devin mai preocupați de economisirea pentru pensie și, ca urmare, își reduc consumul
curent. Deoarece cantitatea de bunuri și servicii cerută la orice nivel de preț este acum mai
mică, curba cererii agregate se deplasează spre stânga. În schimb, imaginați-vă că un
boom bursier îi face pe oameni mai bogați și mai puțin preocupați de economisire.
Creșterea rezultată a cheltuielilor consumatorilor înseamnă o cantitate mai mare de
bunuri și servicii cerute la orice nivel de preț dat, astfel încât curba cererii agregate se
deplasează spre dreapta.
Astfel, orice eveniment care modifică cât de mult doresc oamenii să consume la un
anumit nivel de preț modifică curba cererii agregate. O variabilă de politică care are acest
efect este nivelul de impozitare. Când guvernul reduce taxele, îi încurajează pe oameni să
cheltuiască mai mult, astfel încât curba cererii agregate se deplasează spre dreapta. Când
guvernul crește taxele, oamenii își reduc cheltuielile și curba cererii agregate se
deplasează spre stânga.
Schimbări care decurg din schimbările în investițiiOrice eveniment care schimbă modul
Multe firme care doresc să investească la un anumit nivel de preț modifică, de asemenea, curba cererii
agregate. De exemplu, imaginați-vă că industria computerelor introduce o linie mai rapidă
de calculatoare și multe firme decid să investească în noi sisteme informatice. Deoarece

cantitatea de bunuri și servicii cerută la orice nivel de preț este acum mai mare, curba
cererii agregate se deplasează spre dreapta. În schimb, dacă firmele devin pesimiste în
ceea ce privește condițiile viitoare de afaceri, acestea pot reduce cheltuielile de investiții,
deplasând curba cererii agregate spre stânga.
Politica fiscală poate influența și cererea agregată prin investiții. De exemplu, un credit
fiscal pentru investiții (o reducere de impozit legată de cheltuielile de investiții ale unei
firme) crește cantitatea de bunuri de investiții pe care firmele o cer la orice rată a dobânzii
și, prin urmare, deplasează curba cererii agregate spre dreapta. Abrogarea unui credit
fiscal pentru investiții reduce investiția și deplasează curba cererii agregate spre stânga.
O altă variabilă de politică care poate influența investițiile și cererea agregată este
oferta monetară. După cum discutăm mai pe larg în capitolul următor, o creștere a masei
monetare scade rata dobânzii pe termen scurt. Această scădere a ratei dobânzii face ca
împrumutul să fie mai puțin costisitor, stimulând cheltuielile de investiții și, prin urmare,
deplasând curba cererii agregate spre dreapta. În schimb, o scădere a masei monetare
crește rata dobânzii, descurajează cheltuielile de investiții și, prin urmare, deplasează
curba cererii agregate spre stânga. Mulți economiști consideră că de-a lungul istoriei SUA,
schimbările în politica monetară au reprezentat o sursă importantă de schimbări în
cererea agregată.
Schimbări care decurg din schimbările în achizițiile guvernamentaleCel mai direct

modul în care factorii de decizie politică schimbă curba cererii agregate este prin achizițiile
guvernamentale. De exemplu, să presupunem că Congresul decide să reducă achizițiile de noi
sisteme de arme. Deoarece cantitatea de bunuri și servicii cerută la orice nivel de preț este acum
mai mică, curba cererii agregate se deplasează spre stânga. În schimb, dacă guvernele de stat
încep să construiască mai multe autostrăzi, rezultatul este o cantitate mai mare de bunuri și
servicii cerute la orice nivel de preț, astfel încât curba cererii agregate se deplasează spre
dreapta.
Schimbări care decurg din modificările exporturilor neteOrice eveniment care se schimbă net
exporturile pentru un anumit nivel de preț modifică, de asemenea, cererea agregată. De
exemplu, atunci când Europa se confruntă cu o recesiune, cumpără mai puține bunuri din
Statele Unite. Exporturile nete ale SUA scad la fiecare nivel de preț, deplasând curba cererii
agregate pentru economia SUA spre stânga. Când Europa își revine din recesiune, cumpără mai
multe bunuri din SUA și curba cererii agregate se deplasează spre dreapta.
Exporturile nete se pot schimba, de asemenea, deoarece speculatorii internaționali
provoacă mișcări ale cursului de schimb. Să presupunem, de exemplu, că acești
speculatori își pierd încrederea în economiile străine și doresc să mute o parte din averea
lor în economia SUA. Procedând astfel, au licitat valoarea dolarului american pe piața
valutară. Această apreciere a dolarului face ca mărfurile americane să fie mai scumpe în
comparație cu mărfurile străine, deprimând exporturile nete și deplasând curba cererii
agregate spre stânga. În schimb, speculațiile care provoacă o depreciere a dolarului
stimulează exporturile nete și deplasează curba cererii agregate spre dreapta.
RezumândÎn capitolul următor, vom analiza mai detaliat curba cererii agregate. Acolo
examinăm mai precis modul în care instrumentele politicii monetare și fiscale pot modifica
cererea agregată și dacă factorii de decizie ar trebui să utilizeze aceste instrumente în
acest scop. În acest moment, totuși, ar trebui să aveți o idee despre motivul pentru care
curba cererii agregate este înclinată în jos și ce tipuri de evenimente și politici pot schimba
această curbă. Tabelul 1 rezumă ceea ce am învățat până acum.
Masa1
De ce curba cererii agregate este înclinată în jos?
Cererea-agregată
1.Efectul bogăției:un nivel mai scăzut al prețurilor crește bogăția reală, stimulând cheltuielile
Curba: Rezumat
pentru consum.
2.Efectul ratei dobânzii:un nivel mai scăzut al prețurilor reduce rata dobânzii, stimulând
cheltuielile pentru investiții.
3.Efectul cursului de schimb:un nivel mai scăzut al prețurilor determină deprecierea cursului de schimb
real, stimulând cheltuielile pentru exporturile nete.
De ce s-ar putea deplasa curba cererii agregate?

1.Schimbări care decurg din modificările consumului:un eveniment care îi determină pe consumatori să
cheltuiască mai mult la un anumit nivel de preț (o reducere a taxelor, un boom bursier) deplasează
curba cererii agregate spre dreapta. un eveniment care îi determină pe consumatori să cheltuiască
mai puțin la un anumit nivel de preț (o creștere a taxelor, o scădere a pieței de valori) deplasează
curba cererii agregate spre stânga.
2.Schimbări care decurg din schimbările în investiții:un eveniment care determină firmele să
investească mai mult la un anumit nivel de preț (optimism cu privire la viitor, o scădere a ratelor
dobânzilor din cauza creșterii masei monetare) deplasează curba cererii agregate spre dreapta.
un eveniment care determină firmele să investească mai puțin la un anumit nivel de preț
(pesimism cu privire la viitor, o creștere a ratelor dobânzilor din cauza unei scăderi a masei
monetare) deplasează curba cererii agregate spre stânga.
3.Schimbări care decurg din schimbările în achizițiile guvernamentale:o creștere a achizițiilor
guvernamentale de bunuri și servicii (cheltuieli mai mari pentru apărare sau construcția de
autostrăzi) deplasează curba cererii agregate spre dreapta. o scădere a achizițiilor
guvernamentale de bunuri și servicii (o reducere a cheltuielilor pentru apărare sau autostrăzi)
deplasează curba cererii agregate spre stânga.
4.Schimbări care decurg din modificările exporturilor nete:un eveniment care crește cheltuielile
pentru exporturile nete la un anumit nivel de preț (un boom peste mări, speculații care provoacă
o depreciere a monedei) deplasează curba cererii agregate spre dreapta. un eveniment care
reduce cheltuielile pentru exporturile nete la un anumit nivel de preț (o recesiune în străinătate,
speculații care determină o apreciere a monedei) deplasează curba cererii agregate spre stânga.
RapidTest
6. curba cererii agregate este înclinată în jos deoarece o 7. Care dintre următoarele ar deplasa curba cererii
scădere a nivelului prețurilor determină agregate la stânga?
A. bogăția reală să scadă. A. o scădere a bursei.
b. rata dobânzii să scadă. b. o creștere a impozitelor.
c. moneda să se aprecieze. c. o scădere a cheltuielilor guvernamentale.
d. toate cele de mai sus. d. toate cele de mai sus.
15-4Curba agregată-oferta
Curba ofertei agregate ne spune cantitatea totală de bunuri și servicii pe care firmele le produc
și le vând la orice nivel de preț dat. Spre deosebire de curba cererii agregate, care este
întotdeauna înclinată în jos, curba ofertei agregate arată o relație care depinde în mod esențial
de orizontul de timp examinat.Pe termen lung, curba ofertei agregate este verticală, în timp ce
pe termen scurt, curba ofertei agregate este în pantă ascendentă. Pentru a înțelege fluctuațiile
economice pe termen scurt și modul în care comportamentul pe termen scurt al economiei se
abate de la comportamentul său pe termen lung, trebuie să examinăm atât curba ofertei
agregate pe termen lung, cât și curba ofertei agregate pe termen scurt.
15-4aDe ce curba ofertei agregate este verticală în

cursul lung
Ce determină cantitatea de bunuri și servicii furnizate pe termen lung? Am răspuns implicit
la această întrebare mai devreme în carte când am analizat procesul de creștere
economică.Pe termen lung, producția de bunuri și servicii a unei economii (PIB-ul real)
depinde de ofertele sale de muncă, capital și resurse naturale și de tehnologia disponibilă
utilizată pentru a transforma acești factori de producție în bunuri și servicii..
Când am analizat aceste forțe care guvernează creșterea pe termen lung, nu a fost
nevoie să facem nicio referire la nivelul global al prețurilor. Am examinat nivelul prețurilor
într-un capitol separat, unde am văzut că acesta a fost determinat de cantitatea de bani.
Am aflat că dacă două economii ar fi identice din toate punctele de vedere, cu excepția
faptului că una avea de două ori mai mulți bani în circulație decât cealaltă, nivelul
prețurilor ar fi de două ori mai ridicat în economia cu mai mulți bani. Dar, din moment ce
suma de bani nu afectează tehnologia sau ofertele de muncă, capital și resurse naturale,
producția de bunuri și servicii în cele două economii ar fi aceeași.
Deoarece nivelul prețurilor nu afectează determinanții pe termen lung ai PIB real, curba
ofertei agregate pe termen lung este verticală, ca în Figura 4. Cu alte cuvinte, pe termen
lung, munca economiei, capitalul, resursele naturale, iar tehnologia determină
Preț Figura4
Nivel
Curba de ofertă agregată pe termen

Pe termen lung
lung
agregat
pe termen lung, cantitatea de producție
livra
furnizată depinde de cantitățile de
muncă, capital și resurse naturale ale
P1 economiei și de tehnologia de
transformare a acestor intrări în
producție. deoarece cantitatea oferită
nu depinde de nivelul global al
P2
prețurilor, curba agregată-ofertă pe
2. . . . nu afectează
1. O schimbare
cantitatea de bunuri termen lung este verticală la nivelul
in pret și servicii furnizate natural al producției.
nivel . . . pe termen lung.
0 Nivel natural Cantitatea de
de ieşire Ieșire
cantitatea totală de bunuri și servicii furnizate, iar această cantitate furnizată este aceeași
indiferent de nivelul prețului.
Curba verticală a ofertei agregate pe termen lung este o reprezentare grafică a dihotomiei
clasice și a neutralității monetare. După cum am discutat deja, teoria macroeconomică clasică se
bazează pe presupunerea că variabilele reale nu depind de variabilele nominale. Curba ofertei
agregate pe termen lung este în concordanță cu această idee deoarece implică faptul că
cantitatea de producție (o variabilă reală) nu depinde de nivelul prețurilor (o variabilă nominală).
După cum sa menționat mai devreme, majoritatea economiștilor cred că acest principiu
funcționează bine atunci când studiază economia pe o perioadă de mulți ani, dar nu atunci când
studiază schimbările de la an la an. Prin urmare,curba agregat-oferta este verticală doar pe
termen lung.
15-4bDe ce s-ar putea schimba curba de ofertă agregată pe termen lung

Deoarece teoria macroeconomică clasică prezice cantitatea de bunuri și servicii
produse de o economie pe termen lung, ea explică și poziția curbei agregate-oferta
pe termen lung. Nivelul de producție pe termen lung este uneori numit ieșire
nivelul natural de potențialăsauproducție de muncă deplină. Pentru a fi mai precis, îl numimnivelul
producție producția de natural de producțiepentru că arată ce produce economia atunci când șomajul este
bunuri și servicii în care o la ritmul său natural sau normal. Nivelul natural al producției este rata producției
economie le realizează către care gravitează economia pe termen lung.
pe termen lung, când Orice modificare a economiei care modifică nivelul natural al producției modifică curba
șomajul este la ritmul său ofertei agregate pe termen lung. Deoarece producția în modelul clasic depinde de forță de
normal muncă, capital, resurse naturale și cunoștințe tehnologice, putem clasifica schimbările în
curba ofertei agregate pe termen lung ca decurgând din aceste patru surse.
Schimbări care decurg din schimbări în forța de muncăImaginați-vă că o economie

înregistrează o creștere a imigrației. Deoarece creșterea imigrației are ca rezultat un număr mai
mare de lucrători, cantitatea de bunuri și servicii furnizate ar crește. Ca urmare, curba ofertei
agregate pe termen lung s-ar deplasa spre dreapta. În schimb, dacă mulți lucrători părăsesc
economia pentru a pleca în străinătate, curba ofertei agregate pe termen lung s-ar deplasa spre
stânga.
Poziția curbei ofertei agregate pe termen lung depinde și de rata naturală a
șomajului, astfel încât orice modificare a ratei naturale a șomajului deplasează curba
ofertei agregate pe termen lung. De exemplu, dacă Congresul ar face asigurările de
șomaj mult mai generoase, muncitorii șomeri ar putea căuta mai puțin din greu noi
locuri de muncă, crescând rata naturală a șomajului și reducând producția de bunuri
și servicii a economiei. Ca rezultat, curba ofertei agregate pe termen lung s-ar
deplasa spre stânga. În schimb, dacă Congresul ar adopta un program de formare
profesională de succes pentru muncitorii șomeri, rata naturală a șomajului ar scădea,
iar curba ofertei agregate pe termen lung s-ar deplasa spre dreapta.
Schimbări care decurg din schimbările de capitalO creștere a capitalului economiei

stocul crește productivitatea și, prin urmare, crește cantitatea de bunuri și servicii
furnizate. Ca urmare, curba ofertei agregate pe termen lung se deplasează spre dreapta.
În schimb, o scădere a stocului de capital al economiei scade productivitatea și cantitatea
de bunuri și servicii furnizate, deplasând curba ofertei agregate pe termen lung spre
stânga.
Observați că aceeași logică se aplică indiferent dacă discutăm despre capitalul fizic, cum
ar fi mașinile și fabricile, sau capitalul uman, cum ar fi diplomele universitare. O creștere a
oricărui tip de capital va crește capacitatea economiei de a produce bunuri și servicii și,
astfel, va deplasa curba ofertei agregate pe termen lung spre dreapta.
Schimbări care decurg din schimbările în resursele naturaleProducția unei economii

depinde de resursele sale naturale, inclusiv de pământul, mineralele și vremea. Descoperirea
unui nou zăcământ mineral deplasează curba ofertei agregate pe termen lung spre dreapta. O
schimbare a modelelor meteorologice care face agricultura mai dificilă deplasează curba ofertei
agregate pe termen lung spre stânga.
În multe țări, resursele naturale cruciale sunt importate. O modificare a disponibilității
acestor resurse poate, de asemenea, să modifice curba ofertei agregate. De exemplu, așa cum
vom discuta mai târziu în acest capitol, evoluțiile de pe piața mondială a petrolului au
reprezentat din punct de vedere istoric o sursă importantă de schimbări în oferta agregată
pentru Statele Unite și alte țări importatoare de petrol.
Schimbări care decurg din schimbările în cunoștințele tehnologicePoate cel mai mult
Motivul important pentru care economia de astăzi produce mai mult decât a făcut acum o
generație este că cunoștințele noastre tehnologice au avansat. Invenția computerului, de
exemplu, ne-a permis să producem mai multe bunuri și servicii din orice cantitate dată de
muncă, capital și resurse naturale. Pe măsură ce utilizarea computerelor s-a răspândit în
întreaga economie, aceasta a deplasat curba ofertei agregate pe termen lung spre dreapta.
Deși nu sunt literalmente tehnologice, multe alte evenimente se comportă ca schimbări în
tehnologie. De exemplu, deschiderea comerțului internațional are efecte similare cu inventarea de noi
procese de producție, deoarece permite unei țări să se specializeze în industrii cu productivitate mai
mare; prin urmare, deplasează și curba ofertei agregate pe termen lung spre dreapta. În schimb, dacă
guvernul adoptă noi reglementări care împiedică firmele să folosească anumite metode de producție,
poate pentru a aborda problemele legate de securitatea lucrătorilor sau de mediu, rezultatul este o
deplasare spre stânga a curbei ofertei agregate pe termen lung.
RezumândDeoarece curba ofertei agregate pe termen lung reflectă modelul clasic al

economiei pe care l-am dezvoltat în capitolele anterioare, oferă o nouă modalitate de a
descrie analiza noastră anterioară. Orice politică sau eveniment care a crescut PIB-ul real
în capitolele precedente poate fi descris acum ca creșterea cantității de bunuri și servicii
furnizate și deplasarea curbei ofertei agregate pe termen lung spre dreapta. Orice politică
sau eveniment care a redus PIB real în capitolele anterioare poate fi descris acum ca
scăderea cantității de bunuri și servicii furnizate și deplasarea curbei ofertei agregate pe
termen lung spre stânga.
15-4cUtilizarea cererii agregate și a ofertei agregate

pentru a descrie creșterea și inflația pe termen lung
După ce am introdus curba cererii agregate a economiei și curba ofertei agregate pe
termen lung, avem acum o nouă modalitate de a descrie tendințele economiei pe termen
lung. Figura 5 ilustrează schimbările care au loc într-o economie de la un deceniu la altul.
Observați că ambele curbe se deplasează. Deși multe forțe influențează economia pe
termen lung și pot provoca, în teorie, astfel de schimbări, cele mai importante două forțe
în practică sunt tehnologia și politica monetară. Progresul tehnologic sporește capacitatea
unei economii de a produce bunuri și servicii și rezultatele rezultate
Figura5 pe măsură ce economia devine mai capabilă să producă bunuri și servicii în timp, în primul rând
datorită progresului tehnologic, curba ofertei agregate pe termen lung se deplasează spre
Creșterea pe termen lung și dreapta. în același timp, pe măsură ce sistemul alimentar crește oferta monetară, curba cererii
inflația în modelul cererii agregate se deplasează și ea spre dreapta. în această figură, producția crește de la
agregate și al ofertei agregate 2010iar apoi să2020, iar nivelul prețurilor crește de la2000la2010și
2000la
apoi la 2020. astfel, modelul cererii agregate și ofertei agregate oferă a
nou mod de a descrie analiza clasică a creșterii și inflației.
2. . . . iar creșterea masei Pe termen lung
monetare se schimbă agregat

cerere agregată. . . livra,
LRAS2000 LRAS2010 LRAS2020
Preț
Nivel
1. Pe termen
lung, tehnologic
schimbări de progres
agregat pe termen lung

P2020
aprovizionare . . .
4. . . . și
inflație în curs de desfășurare.
P2010
Agregat
cerere,ANUNȚ2020
P2000
ANUNȚ2010
ANUNȚ2000
0 Y2000 Y2010 Y2020 Cantitatea de
Ieșire
3. . . . conducând la
creșterea producției. . .
creșterile producției sunt reflectate în deplasări continue ale curbei ofertei agregate pe
termen lung spre dreapta. În același timp, deoarece Fed crește oferta monetară în timp,
curba cererii agregate se deplasează și ea spre dreapta. După cum ilustrează figura,
rezultatul este creșterea continuă a producției (după cum se arată prin creștereaY) și
inflația continuă (după cum arată creștereaP). Acesta este doar un alt mod de a reprezenta
analiza clasică a creșterii și inflației pe care am efectuat-o în capitolele anterioare.
Totuși, scopul dezvoltării modelului cererii agregate și al ofertei agregate nu este de a
îmbrăca concluziile noastre anterioare pe termen lung în haine noi. În schimb, este de a oferi un
cadru pentru analiza pe termen scurt, așa cum vom vedea în curând. Pe măsură ce dezvoltăm
modelul pe termen scurt, menținem analiza simplă, omițând creșterea continuă și inflația
prezentate de schimbările din Figura 5. Dar amintiți-vă întotdeauna că tendințele pe termen
lung sunt fundalul pe care sunt suprapuse fluctuațiile pe termen scurt. Fluctuațiile pe termen
scurt ale producției și nivelul prețurilor pe care le vom studia ar trebui privite ca abateri de la
tendințele pe termen lung ale creșterii producției și inflației..
15-4dDe ce curba de ofertă agregată este înclinată în sus

pe termen scurt
Diferența cheie între economie pe termen scurt și pe termen lung este comportamentul
ofertei agregate. Curba ofertei agregate pe termen lung este verticală deoarece, pe
termen lung, nivelul global al prețurilor nu afectează capacitatea economiei de a produce
bunuri și servicii. În schimb, pe termen scurt, nivelul prețurilor faceafectează producția
economiei. Adică, pe o perioadă de un an sau doi, o creștere a nivelului global al prețurilor
în economie tinde să crească cantitatea de bunuri și servicii furnizate, iar o scădere a
nivelului prețurilor tinde să reducă cantitatea de bunuri și serviciile prestate. Ca rezultat,
curba ofertei agregate pe termen scurt este în pantă ascendentă, așa cum se arată în
Figura 6.
De ce modificările nivelului prețurilor afectează producția pe termen scurt?
Macroeconomiștii au propus trei teorii pentru panta ascendentă a curbei ofertei agregate
pe termen scurt. În fiecare teorie, o imperfecțiune specifică a pieței face ca partea de
ofertă a economiei să se comporte diferit pe termen scurt decât pe termen lung.
Următoarele teorii diferă în detalii, dar au o temă comună:Cantitatea de producție
furnizată se abate de la nivelul său pe termen lung, sau natural, atunci când nivelul real al
prețurilor din economie se abate de la nivelul prețurilor pe care oamenii se așteptau să
prevaleze. Când nivelul prețurilor crește peste nivelul la care oamenii se așteptau,
producția crește peste nivelul său natural, iar când nivelul prețului scade sub nivelul
așteptat, producția scade sub nivelul său natural.
Teoria Sticky-WagePrima explicație a pantei ascendente a curbei agregate-oferta pe

termen scurt este teoria salariului lipicios. Această teorie este cea mai simplă dintre
cele trei abordări ale ofertei agregate, iar unii economiști consideră că evidențiază cel
mai important motiv pentru care economia pe termen scurt diferă de economia pe
termen lung. Prin urmare, este teoria ofertei agregate pe termen scurt pe care o
subliniem în această carte.
Conform acestei teorii, curba ofertei agregate pe termen scurt are o pantă ascendentă,
deoarece salariile nominale se adaptează lent la condițiile economice în schimbare.
Preț Figura6
Nivel
Curba de ofertă agregată pe termen

scurt
Cursa scurta
agregat pe termen scurt, o scădere a

livra nivelului prețurilor de la1la2reduce
cantitatea de ieșire furnizată din
P1 1la2. această relație pozitivă s-ar putea
datora unor salarii neclintite, prețuri
neregulate sau percepții greșite. în timp,
salariile, prețurile și percepțiile se
P2
adaptează, astfel încât această relație
1. O scădere 2. . . . reduce cantitatea de
pozitivă este doar temporară.
in pret bunuri si servicii furnizate
nivel . . . pe termen scurt.
0 Y2 Y1 Cantitatea de
Ieșire
Cu alte cuvinte, salariile sunt „lipicioase” pe termen scurt. Într-o oarecare măsură,
ajustarea lentă a salariilor nominale este atribuită contractelor pe termen lung între
lucrători și firme care fixează salariile nominale, uneori de până la trei ani. În plus,
această ajustare prelungită poate fi atribuită schimbării lente a normelor sociale și
noțiunilor de echitate care influențează stabilirea salariilor.
Un exemplu poate ajuta la explicarea modului în care salariile nominale lipicioase pot duce la
o curbă a ofertei agregate pe termen scurt, care se înclină în sus. Imaginează-ți că în urmă cu un
an o firmă se aștepta ca nivelul prețurilor de astăzi să fie de 100 și, pe baza acestei așteptări, a
semnat un contract cu lucrătorii săi, acceptând să le plătească, să zicem, 20 de dolari pe oră. De
fapt, nivelul prețurilor se dovedește a fi doar 95. Deoarece prețurile au scăzut sub așteptări,
firma primește cu 5 la sută mai puțin decât se aștepta pentru fiecare unitate de produs pe care o
vinde. Cu toate acestea, costul forței de muncă folosit pentru a produce producția este blocat la
20 USD pe oră. Producția este acum mai puțin profitabilă, astfel încât firma angajează mai puțini
lucrători și reduce cantitatea de producție furnizată. În timp, contractul de muncă va expira, iar
firma poate renegocia cu angajații săi pentru un salariu mai mic (pe care aceștia îl pot accepta
pentru că prețurile sunt mai mici), dar între timp,
Aceeași logică funcționează invers. Să presupunem că nivelul prețurilor se dovedește a fi 105 și

salariul rămâne blocat la 20 USD. Firma vede că suma plătită pentru fiecare unitate vândută este în
creștere cu 5 la sută, în timp ce costurile cu forța de muncă nu sunt. Ca răspuns, angajează mai mulți
muncitori și crește cantitatea de producție furnizată. În cele din urmă, muncitorii vor cere salarii
nominale mai mari pentru a compensa nivelul mai ridicat al prețurilor. Dar pentru o perioadă, firma
poate profita de oportunitatea de profit prin creșterea numărului de locuri de muncă și a producției
peste nivelurile lor pe termen lung.
Pe scurt, conform teoriei salariului lipicios, curba ofertei agregate pe termen scurt are o
pantă ascendentă deoarece salariile nominale se bazează pe prețurile așteptate și nu răspund
imediat când nivelul real al prețurilor se dovedește a fi diferit de ceea ce era așteptat. Această
rigiditate a salariilor oferă firmelor un stimulent să producă mai puțină producție atunci când
nivelul prețurilor se dovedește mai mic decât se așteaptă și să producă mai mult atunci când
nivelul prețurilor se dovedește mai ridicat decât se așteaptă.
Teoria prețului lipiciosUnii economiști au susținut o altă abordare pentru a explica panta
ascendentă a curbei ofertei agregate pe termen scurt, numită teoria prețului lipicios. După
cum tocmai am discutat, teoria salariului lipicios subliniază faptul că salariile nominale se
adaptează lent în timp. Teoria prețului lipicios subliniază că prețurile unor bunuri și servicii
se adaptează, de asemenea, încet ca răspuns la schimbarea condițiilor economice. Această
ajustare lentă a prețurilor are loc în parte pentru că există costuri pentru ajustarea
prețurilor, numitecosturile meniului. Aceste costuri de meniu includ costul tipăririi și
distribuirii cataloagelor și timpul necesar pentru schimbarea etichetelor de preț. Ca
urmare a acestor costuri, prețurile, precum și salariile pot fi lipicioase pe termen scurt.
Pentru a vedea cum prețurile lipicioase explică panta ascendentă a curbei
ofertei agregate, să presupunem că fiecare firmă din economie își anunță
prețurile în avans pe baza condițiilor economice pe care se așteaptă să prevaleze
în anul următor. Să presupunem, de asemenea, că după anunțarea prețurilor,
economia se confruntă cu o contracție neașteptată a masei monetare, care (după
cum am aflat) reduce nivelul general al prețurilor pe termen lung. Ce se întâmplă
pe termen scurt? Deși unele firme își reduc prețurile rapid ca răspuns la
schimbarea neașteptată a condițiilor economice, multe alte firme vor să evite
costurile suplimentare pentru meniu. Ca urmare, ei rămân temporar în urmă în
reducerea prețurilor. Deoarece aceste firme în urmă au prețuri prea mari,
vânzările lor scad. Scăderea vânzărilor, la rândul său, face ca aceste firme să
reducă producția și ocuparea forței de muncă. Cu alte cuvinte,
firmele cu prețuri mai mari decât cele dorite, iar aceste prețuri mai mari decât cele dorite deprimă
vânzările și determină firmele să reducă cantitatea de bunuri și servicii pe care le produc.
Un raționament similar se aplică atunci când oferta monetară și nivelul prețurilor se
dovedesc a fi peste ceea ce se așteptau firmele când și-au stabilit inițial prețurile. În timp
ce unele firme își ridică prețurile rapid ca răspuns la noul mediu economic, alte firme
rămân în urmă, menținându-și prețurile la niveluri mai scăzute decât cele dorite. Aceste
prețuri scăzute atrag clienții, determinând aceste firme să crească locurile de muncă și
producția. Astfel, în perioada în care aceste firme mai întârziate operează cu prețuri
învechite, există o asociere pozitivă între nivelul global al prețurilor și cantitatea producției.
Această asociere pozitivă este reprezentată de panta ascendentă a curbei agregate-oferta
pe termen scurt.
Teoria percepțiilor greșiteO a treia abordare pentru a explica panta ascendentă a curbei
ofertei agregate pe termen scurt este teoria percepțiilor greșite. Conform acestei teorii,
modificările nivelului general al prețurilor pot induce temporar furnizorii în eroare cu
privire la ceea ce se întâmplă pe piețele individuale pe care își vând producția. Ca urmare a
acestor percepții greșite pe termen scurt, furnizorii răspund la modificările nivelului
prețurilor, iar acest răspuns duce la o curbă a ofertei agregate în pantă ascendentă.
Pentru a vedea cum ar putea funcționa acest lucru, să presupunem că nivelul
general al prețului scade sub nivelul la care se așteptau furnizorii. Când furnizorii văd
că prețurile produselor lor scad, ei pot crede în mod eronat că lorrelativprețurile au
scăzut; adică pot crede că prețurile lor au scăzut în comparație cu alte prețuri din
economie. De exemplu, fermierii de grâu pot observa o scădere a prețului grâului
înainte de a observa o scădere a prețurilor multor articole pe care le cumpără în
calitate de consumatori. Ei pot deduce din această observație că recompensa pentru
producerea de grâu este temporar scăzută și pot răspunde prin reducerea cantității
de grâu pe care o furnizează. În mod similar, lucrătorii pot observa o scădere a
salariilor lor nominale înainte de a observa că și prețurile bunurilor pe care le
cumpără sunt în scădere. Ei pot deduce că recompensa pentru muncă este temporar
scăzută și pot răspunde prin reducerea cantității de muncă pe care o furnizează. În
ambele cazuri, un nivel mai scăzut al prețurilor provoacă percepții greșite despre
prețurile relative,
Percepții greșite similare apar atunci când nivelul prețurilor este peste ceea ce era de așteptat.
Furnizorii de bunuri și servicii pot observa creșterea prețului producției lor și pot deduce, în mod
eronat, că prețurile lor relative sunt în creștere. Ei ar concluziona că este un moment bun pentru a
produce. Până când percepțiile lor greșite sunt corectate, ei răspund la nivelul mai ridicat al prețurilor
prin creșterea cantității de bunuri și servicii furnizate. Acest comportament are ca rezultat o curbă de
ofertă agregată pe termen scurt, care este înclinată în sus.
RezumândExistă trei explicații alternative pentru panta ascendentă a curbei de ofertă agregată
pe termen scurt: (1) salarii nestabilite, (2) prețuri neclintite și (3) percepții greșite despre
prețurile relative. Economiștii dezbat care dintre aceste teorii este corectă și este posibil ca
fiecare să conțină un element de adevăr. Pentru scopurile noastre din această carte,
asemănările teoriilor sunt mai importante decât diferențele. Toate cele trei teorii sugerează că
producția se abate pe termen scurt de la nivelul său natural atunci când nivelul real al prețurilor
se abate de la nivelul prețurilor la care oamenii se așteptau să prevaleze. Putem exprima acest
lucru matematic după cum urmează:
Cantitate Natural - Real Așteptat -

de ieşire 5nivelul de 1 A- Preț 2 Preț -,
- -
furnizate ieșire - nivel nivel -
UndeAeste un număr care determină cât de mult producția răspunde la schimbările neașteptate
ale nivelului prețurilor.
Observați că fiecare dintre cele trei teorii ale ofertei agregate pe termen scurt subliniază o
problemă care este probabil să fie temporară. Indiferent dacă panta ascendentă a curbei ofertei
agregate este atribuită salariilor nestabilite, prețurilor neregulate sau percepțiilor greșite, aceste
condiții nu vor persista pentru totdeauna. În timp, salariile nominale vor deveni deblocate, prețurile
vor deveni deblocate și percepțiile greșite despre prețurile relative vor fi corectate. Pe termen lung,
este rezonabil să presupunem că salariile și prețurile sunt mai degrabă flexibile decât lipicioase și că
oamenii nu sunt confuzi cu privire la prețurile relative. Astfel, deși avem câteva teorii bune pentru a
explica de ce curba ofertei agregate pe termen scurt este înclinată în sus, toate sunt în concordanță cu
o curbă a ofertei agregate pe termen lung care este verticală.
15-4eDe ce s-ar putea schimba curba ofertei agregate pe termen scurt

Curba ofertei agregate pe termen scurt ne spune cantitatea de bunuri și servicii furnizate pe
termen scurt pentru orice nivel dat de prețuri. Această curbă este similară cu curba ofertei
agregate pe termen lung, dar este mai degrabă înclinată în sus decât pe verticală din cauza
salariilor lipicioase, a prețurilor lipite și a percepțiilor greșite. Astfel, atunci când ne gândim la
ceea ce modifică curba ofertei agregate pe termen scurt, trebuie să luăm în considerare toate
acele variabile care modifică curba ofertei agregate pe termen lung. În plus, trebuie să luăm în
considerare o nouă variabilă - nivelul așteptat al prețurilor - care influențează salariile care sunt
blocate, prețurile care sunt blocate și percepțiile despre prețurile relative care pot fi defecte.
Să începem cu ceea ce știm despre curba ofertei agregate pe termen lung. După cum am discutat
mai devreme, deplasările în curba ofertei agregate pe termen lung apar în mod normal din
schimbările în muncă, capital, resurse naturale sau cunoștințe tehnologice. Aceleași variabile modifică
curba ofertei agregate pe termen scurt. De exemplu, atunci când o creștere a stocului de capital al
economiei crește productivitatea, economia este capabilă să producă mai multă producție, astfel încât
atât curbele ofertei agregate pe termen lung, cât și cele pe termen scurt se deplasează spre dreapta.
Atunci când o creștere a salariului minim crește rata naturală a șomajului, economia are mai puțini
lucrători angajați și, prin urmare, produce mai puțină producție, astfel încât atât curbele ofertei
agregate pe termen lung, cât și cele pe termen scurt se deplasează spre stânga.
Noua variabilă importantă care afectează poziția curbei ofertei agregate pe termen scurt
este nivelul prețurilor la care oamenii se așteptau să prevaleze. Așa cum am discutat, cantitatea
de bunuri și servicii furnizate depinde, pe termen scurt, de salarii nestabilite, prețuri neregulate
și percepții greșite. Cu toate acestea, salariile, prețurile și percepțiile sunt stabilite pe baza
nivelului așteptat al prețurilor. Deci, atunci când oamenii își schimbă așteptările cu privire la
nivelul prețurilor, curba ofertei agregate pe termen scurt se schimbă.
Pentru a face această idee mai concretă, să luăm în considerare o teorie specifică a ofertei
agregate - teoria salariului lipicios. Conform acestei teorii, atunci când lucrătorii și firmele se
așteaptă ca nivelul prețurilor să fie ridicat, este probabil să ajungă la o afacere cu un nivel mai
ridicat al salariilor nominale. Salariile mai mari cresc costurile firmelor și, pentru orice nivel real
de preț dat, costurile mai mari reduc cantitatea de bunuri și servicii furnizate. Astfel, atunci când
nivelul prețului așteptat crește, salariile sunt mai mari, costurile cresc, iar firmele produc o
cantitate mai mică de bunuri și servicii la orice nivel de preț real dat. Astfel, curba ofertei
agregate pe termen scurt se deplasează spre stânga. În schimb, atunci când nivelul prețului
așteptat scade, salariile sunt mai mici, costurile scad, firmele cresc producția la orice nivel de
preț dat și curba ofertei agregate pe termen scurt se deplasează spre dreapta.
O logică similară se aplică în fiecare teorie a ofertei agregate. Lecția generală este
următoarea:O creștere a nivelului așteptat al prețurilor reduce cantitatea de bunuri și
servicii furnizate și deplasează curba ofertei agregate pe termen scurt spre stânga.
O scădere a nivelului așteptat al prețurilor crește cantitatea de bunuri și servicii

furnizată și deplasează curba ofertei agregate pe termen scurt la dreapta.După cum
vom vedea în secțiunea următoare, influența așteptărilor asupra poziției curbei
ofertei agregate pe termen scurt joacă un rol cheie în explicarea modului în care
economia face tranziția de la termen scurt la termen lung. Pe termen scurt,
așteptările sunt fixe, iar economia se află la intersecția curbei cererii agregate și a
curbei ofertei agregate pe termen scurt. Pe termen lung, dacă oamenii observă că
nivelul prețurilor este diferit de ceea ce se așteptau, așteptările lor se ajustează și
curba ofertei agregate pe termen scurt se schimbă. Această schimbare asigură că
economia se găsește în cele din urmă la intersecția curbei cererii agregate și a curbei
ofertei agregate pe termen lung.
Acum ar trebui să înțelegeți de ce curba ofertei agregate pe termen scurt este
înclinată în sus și ce evenimente și politici pot determina schimbarea acestei curbe.
Tabelul 2 rezumă discuția noastră.
Masa2
De ce curba de ofertă agregată pe termen scurt este înclinată în sus?
Curba ofertei agregate pe
1.Teoria salariului lipicios:un nivel neașteptat de scăzut al prețurilor crește salariul real,
termen scurt: rezumat
determinând firmele să angajeze mai puțini lucrători și să producă o cantitate mai mică
de bunuri și servicii.
2.Teoria prețului lipicios:un nivel neașteptat de scăzut al prețurilor lasă unele firme cu
prețuri mai mari decât cele dorite, deprimându-le vânzările și ducându-le să reducă
producția.
3.Teoria percepțiilor greșite:un nivel de preț neașteptat de scăzut îi face pe unii
furnizori să creadă că prețurile lor relative au scăzut, inducând o scădere a
producției.
De ce s-ar putea schimba curba ofertei agregate pe termen scurt?

1.Schimbări care decurg din schimbări în forța de muncă:o creștere a cantității de
muncă disponibilă (poate datorită unei scăderi a ratei naturale a șomajului)
deplasează curba ofertei agregate spre dreapta. o scădere a cantității de muncă
disponibilă (poate datorită unei creșteri a ratei naturale a șomajului) deplasează
curba ofertei agregate spre stânga.
2.Schimbări care decurg din schimbările de capital:o creștere a capitalului fizic sau
uman deplasează curba ofertei agregate spre dreapta. o scădere a capitalului fizic
sau uman deplasează curba ofertei agregate spre stânga.
3.Schimbări care decurg din schimbările în resursele naturale:o creștere a
disponibilității resurselor naturale deplasează curba ofertei agregate spre dreapta.
o scădere a disponibilității resurselor naturale deplasează curba ofertei
agregate spre stânga.
4.Schimbări care decurg din schimbările în tehnologie:un avans în cunoștințele
tehnologice deplasează curba ofertei agregate la dreapta. o scădere a tehnologiei
disponibile (poate datorită reglementărilor guvernamentale) deplasează curba
ofertei agregate spre stânga.
5.Schimbări care decurg din modificări ale nivelului de preț așteptat:o scădere a nivelului
așteptat al prețurilor deplasează curba ofertei agregate pe termen scurt spre
dreapta. o creștere a nivelului așteptat al prețurilor deplasează curba ofertei
agregate pe termen scurt spre stânga.
RapidTest
8. unul dintre motivele pentru care curba ofertei agregate pe termen scurt este 9. o modificare în care dintre următoarele ar deplasa curba
înclinată în sus este că un nivel mai ridicat al prețurilor ofertei agregate pe termen scurt, dar nu curba ofertei
A. crește salariile nominale dacă salariile reale sunt lipicioase. agregate pe termen lung?
b. reduce salariile nominale dacă salariile reale sunt lipicioase. A. forta de munca
c. crește salariile reale dacă salariile nominale sunt lipicioase. b. capitalul social
d. reduce salariile reale dacă salariile nominale sunt lipicioase. c. starea tehnologiei
d. nivelul de preț așteptat
15-5Două cauze ale fluctuațiilor economice

Acum că am introdus modelul cererii agregate și al ofertei agregate, avem instrumentele
de bază de care avem nevoie pentru a analiza fluctuațiile activității economice. În special,
putem folosi ceea ce am învățat despre cererea agregată și oferta agregată pentru a
examina cele două cauze de bază ale fluctuațiilor pe termen scurt: modificări ale cererii
agregate și schimbări ale ofertei agregate.
Pentru a menține lucrurile simple, presupunem că economia începe într-un echilibru pe
termen lung, așa cum se arată în Figura 7. Producția și nivelul prețurilor sunt determinate pe
termen lung de intersecția curbei cererii agregate și a ofertei agregate pe termen lung. curba,
prezentată ca punct A în figură. În acest moment, producția este la nivelul său natural. Deoarece
economia este întotdeauna într-un echilibru pe termen scurt, curba ofertei agregate pe termen
scurt trece și ea prin acest punct, indicând faptul că nivelul așteptat al prețurilor s-a ajustat la
acest echilibru pe termen lung. Adică, atunci când o economie se află în echilibrul ei pe termen
lung, nivelul așteptat al prețurilor trebuie să fie egal cu nivelul actual al prețurilor, astfel încât
intersecția cererii agregate cu oferta agregată pe termen scurt să fie aceeași cu intersecția
cererii agregate cu pe termen lung. oferta agregata.
Figura7 Preț
Nivel
Echilibrul pe termen lung Pe termen lung
echilibrul pe termen lung al economiei agregat

Cursa scurta
se găsește acolo unde curba cererii livra
agregat
agregate traversează curba ofertei
livra
agregate pe termen lung (punctul a).
Când economia atinge acest echilibru
pe termen lung, nivelul prețului Echilibru A
așteptat se va fi ajustat pentru a egala Preț
nivelul actual al prețurilor. ca urmare,
curba ofertei agregate pe termen scurt
traversează și acest punct.
Agregat
cerere
de ieşire Ieșire
15-5aEfectele unei schimbări în cererea agregată

Să presupunem că un val de pesimism depășește brusc economia. Cauza ar putea fi
un scandal la Casa Albă, o prăbușire la bursă sau izbucnirea unui război de peste
mări. Din cauza acestui eveniment, mulți oameni își pierd încrederea în viitor și își
modifică planurile. Gospodăriile își reduc cheltuielile și întârzie achizițiile majore, iar
firmele amână cumpărarea de noi echipamente.
Care este impactul macroeconomic al unui astfel de val de pesimism? Răspunzând la
această întrebare, putem urma cei trei pași pe care i-am folosit în Capitolul 4 când
analizăm cererea și oferta pe piețe specifice. În primul rând, determinăm dacă
evenimentul afectează cererea agregată sau oferta agregată. În al doilea rând,
determinăm direcția în care curba se deplasează. În al treilea rând, folosim diagrama
cererii agregate și a ofertei agregate pentru a compara echilibrul inițial și cel nou. Noua
zboaie este că trebuie să adăugăm un al patrulea pas: trebuie să urmărim un nou echilibru
pe termen scurt, un nou echilibru pe termen lung și tranziția dintre ele. Tabelul 3 rezumă
cei patru pași pentru analiza fluctuațiilor economice.
Primii doi pași sunt simpli. În primul rând, deoarece valul de pesimism afectează
planurile de cheltuieli, afectează curba cererii agregate. În al doilea rând, deoarece
gospodăriile și firmele doresc acum să cumpere o cantitate mai mică de bunuri și servicii
pentru orice nivel de preț dat, evenimentul reduce cererea agregată. După cum arată
figura 8, curba cererii agregate se deplasează la stânga de laANUNȚ1laANUNȚ2.
Folosind această cifră, putem efectua pasul trei: comparând echilibrul inițial și cel nou, putem
vedea efectele scăderii cererii agregate. Pe termen scurt, economia se deplasează de-a lungul
curbei inițiale a ofertei agregate pe termen scurt,LA FEL DE1, mergând de la punctul A la punctul
B. Pe măsură ce economia se deplasează între aceste două puncte, producția scade din1la2iar
nivelul prețurilor scade de laP1laP2. Nivelul în scădere a producției indică faptul că economia se
află într-o recesiune. Deși nu sunt prezentate în figură, firmele răspund la vânzări și producție
mai scăzute prin reducerea ocupării forței de muncă. Astfel, pesimismul care a determinat
schimbarea cererii agregate este, într-o oarecare măsură, auto-împlinitor: pesimismul cu privire
la viitor duce la scăderea veniturilor și la creșterea șomajului.
Acum vine pasul patru — tranziția de la echilibrul pe termen scurt la noul echilibru
pe termen lung. Din cauza reducerii cererii agregate, nivelul prețurilor scade inițial de
laP1laP2. Nivelul prețurilor este astfel sub nivelul la care se așteptau oameniiP1)
înainte de scăderea bruscă a cererii agregate. Oamenii pot fi surprinși pe termen
scurt, dar nu vor rămâne surprinși. De-a lungul timpului, așteptările lor ajung din
urmă cu această nouă realitate, iar nivelul așteptat al prețurilor scade și el. Căderea în
Masa3
1. decide dacă evenimentul modifică curba cererii agregate sau
Patru pași pentru analizarea
curba ofertei agregate (sau poate ambele).
fluctuațiilor macroeconomice
2. decide direcția în care se deplasează curba.
3. utilizați diagrama cererii agregate și a ofertei agregate pentru a determina impactul asupra
producției și asupra nivelului prețurilor pe termen scurt.
4. utilizați diagrama cererii agregate și a ofertei agregate pentru a analiza modul în
care economia trece de la noul echilibru pe termen scurt la noul echilibru pe termen
lung.
Figura8 2. . . . determină scăderea producției pe termen scurt. . .
Preț
O contracție a cererii agregate Nivel
o scădere a cererii agregate este reprezentată
Pe termen lung Agregat pe termen scurt
de o deplasare spre stânga a curbei cererii
agregat livra,LA FEL DE1
agregate de laD1laD2. pe termen scurt,
livra
economia se deplasează de la punctul a la
LA FEL DE2
punctul b. ieșirea scade de la

1la 2, iar nivelul prețurilor scade de la 3. . . . dar în timp, pe
1la 2 . în timp, ca prețul așteptat termen scurt
nivelul se ajustează, curba ofertei agregate pe P1 A aprovizionare-agregată
deplasări de curbă. . .
termen scurt se deplasează la dreapta de laS1la
P2 B
S2, iar economia atinge punctul c, unde noua 1. O scădere a cererii
curbă cerere agregată traversează curba ofertei agregate . . .
P3 C
agregate pe termen lung. pe termen lung,
Agregat
nivelul prețurilor scade la3, iar ieșirea revine la
cerere,ANUNȚ1
nivelul său natural,1.
ANUNȚ2
4. . . . iar producția revine la Ieșire

nivelul său natural.
nivelul așteptat al prețurilor modifică salariile, prețurile și percepțiile, iar aceste modificări
afectează, la rândul lor, poziția curbei ofertei agregate pe termen scurt. De exemplu, conform
teoriei salariului lipicios, odată ce lucrătorii și firmele ajung să se aștepte la un nivel mai scăzut al
prețurilor, ei încep să facă chilipiruri pentru salarii nominale mai mici; reducerea costurilor cu
forța de muncă încurajează firmele să angajeze mai mulți muncitori și să extindă producția la
orice nivel dat de preț. Astfel, scăderea nivelului așteptat al prețurilor deplasează curba ofertei
agregate pe termen scurt la dreapta de laLA FEL DE1laLA FEL DE2în Figura 8. Această schimbare
permite economiei să se apropie de punctul C, unde noua curbă a cererii agregateANUNȚ2)
traversează curba ofertei agregate pe termen lung.
În noul echilibru pe termen lung, punctul C, producția revine la nivelul său natural.
Economia s-a corectat: scăderea producției este inversată pe termen lung, chiar și fără
acțiuni din partea factorilor de decizie. Deși valul de pesimism a redus cererea agregată,
nivelul prețurilor a scăzut suficient (până laP3) pentru a compensa schimbarea curbei
cererii agregate, iar oamenii au ajuns să se aștepte și la acest nou nivel mai scăzut al
prețurilor. Astfel, pe termen lung, schimbarea cererii agregate se reflectă pe deplin în
nivelul prețurilor și deloc în nivelul producției. Cu alte cuvinte, efectul pe termen lung al
unei schimbări a cererii agregate este o modificare nominală (nivelul prețului este mai
scăzut), dar nu o schimbare reală (producția este aceeași).
Ce ar trebui să facă factorii de decizie atunci când se confruntă cu o scădere bruscă a
cererii agregate? În această analiză, am presupus că nu au făcut nimic. Dar o altă
posibilitate este ca, de îndată ce economia intră în recesiune (trecând de la punctul A la
punctul B), factorii de decizie politică să ia măsuri pentru a crește cererea agregată. După
cum am observat mai devreme, o creștere a cheltuielilor guvernamentale sau o creștere a
masei monetare ar crește cantitatea de bunuri și servicii cerută la orice preț și, prin
urmare, ar deplasa curba cererii agregate spre dreapta. Dacă factorii de decizie acționează
cu suficientă viteză și precizie, ei pot compensa schimbarea inițială a cererii agregate, pot
întoarce curba cererii agregate laANUNȚ1, și readuceți economia la punctul A. Dacă
Neutralitatea monetară revizuită
A Conform teoriei economice clasice, banii sunt neutri. Adică, modificările

cantității de bani afectează variabile nominale, cum ar fi nivelul prețului, dar
nu variabile reale, cum ar fi producția. Mai devreme în acest capitol, am observat
producția și nivelul prețurilor. Pe termen scurt, atât producția, cât și nivelul
prețurilor scad. Economia trece printr-o recesiune. Dar, în timp, nivelul prețului
așteptat scade și el. Firmele și lucrătorii răspund noilor lor așteptări, de exemplu,
că majoritatea economiștilor acceptă această concluzie ca o descriere a modului acceptând să reducă salariile nominale. Pe măsură ce fac acest lucru, curba
în care funcționează economia pe termen lung, dar nu și pe termen scurt. ofertei agregate pe termen scurt se deplasează spre dreapta. În cele din urmă,
Folosind modelul cererii agregate și al ofertei agregate, putem ilustra această economia se regăsește înapoi pe curba ofertei agregate pe termen lung.
concluzie și o explica mai pe deplin. Figura 8 arată când banii contează pentru variabilele reale și când nu.
Să presupunem că Fed reduce cantitatea de bani din economie. Ce Pe termen lung, banii sunt neutri, așa cum este reprezentat de mișcarea
efect are această schimbare? După cum am discutat, oferta monetară este economiei de la punctul A la punctul C. Dar pe termen scurt, o modificare a
un factor determinant al cererii agregate. Reducerea ofertei monetare masei monetare are efecte reale, așa cum este reprezentată de mișcarea
deplasează curba cererii agregate spre stânga. economiei de la punctul De la A la punctul B. O veche zicală rezumă
Analiza arată exact ca în Figura 8. Chiar dacă cauza schimbării analiza: „Banii sunt un văl, dar când vălul flutură, producția reală
cererii agregate este diferită, am observa aceleași efecte asupra pulverizează.”-
politica este de succes, perioada dureroasă a producției și a ocupării forței de muncă deprimate
poate fi redusă ca durată și severitate. Următorul capitol discută mai detaliat modurile în care
politica monetară și fiscală influențează cererea agregată, precum și unele dintre dificultățile
practice în utilizarea acestor instrumente de politică.
Pentru a rezuma, această poveste despre schimbările cererii agregate are trei lecții
importante:
• Pe termen scurt, schimbările în cererea agregată provoacă fluctuații în

producția de bunuri și servicii a economiei.
• Pe termen lung, schimbările în cererea agregată afectează nivelul general al prețurilor, dar nu
afectează producția.
• Deoarece factorii de decizie politică influențează cererea agregată, aceștia
pot atenua severitatea fluctuațiilor economice.
Două schimbări mari ale cererii agregate: marea

Caz depresie și al doilea război mondial
studiu La începutul acestui capitol, am stabilit trei fapte cheie despre
fluctuațiile economice, analizând datele din 1972. Haideți
acum aruncați o privire mai lungă asupra istoriei economice a SUA. Figura 9 prezintă date
începând cu 1900 cu privire la modificarea procentuală a PIB-ului real în ultimii trei ani. Într-o
perioadă medie de trei ani, PIB-ul real crește cu aproximativ 10 la sută - puțin mai mult de 3 la
sută pe an. Ciclul economic, însă, provoacă fluctuații în jurul acestei medii. Două episoade ies în
evidență ca fiind deosebit de semnificative: scăderea mare a PIB-ului real la începutul anilor
1930 și creșterea mare a PIB-ului real la începutul anilor 1940. Ambele evenimente sunt atribuite
schimbărilor în cererea agregată.
Calamitatea economică de la începutul anilor 1930 se numeșteMarea Criză, și
este de departe cea mai mare criză economică din istoria SUA. PIB-ul real a
scăzut cu 26% din 1929 până în 1933, iar șomajul a crescut de la 3% la
Figura9 de-a lungul istoriei economice a SUA, două fluctuații sunt deosebit de mari. la începutul anilor
1930, economia a trecut prin Marea Depresiune, când producția de bunuri și servicii a scăzut.
Creșterea PIB real al SUA din 1900 la începutul anilor 1940, Statele Unite au intrat în al Doilea Război Mondial, iar economia a
cunoscut o creștere rapidă a producției. ambele evenimente sunt de obicei explicate prin
schimbări mari ale cererii agregate.
Sursă:Louis D. Johnston și Samuel H. Williamson, „What was GDP then?” http://www.measuringworth.com/usgdp/; Departamentul comercial.
Schimbare procentuală
în PIB real de la
trei ani mai devreme
70
Cel Mare Al Doilea Război Mondial
60
Depresie Bum
50
40
Schimbare procentuală de trei ani
30 In medie
20 Creştere
10
0
– 10
– 20
– 30
1900 1910 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010
25 la sută. În același timp, nivelul prețurilor a scăzut cu 22 la sută în acești patru

ani. Multe alte țări au înregistrat scăderi similare ale producției și prețurilor în
această perioadă.
Istoricii economici continuă să dezbată cauzele Marii Depresiuni, dar
majoritatea explicațiilor se concentrează pe o scădere mare a cererii agregate.
Ce a determinat contractarea cererii agregate? Aici apare dezacordul.
Mulți economiști pun în primul rând vina pe declinul masei monetare: din 1929 până în 1933,
masa monetară a scăzut cu 28%. După cum vă amintiți din discuția noastră despre sistemul
monetar, această scădere a masei monetare sa datorat problemelor din sistemul bancar. Pe
măsură ce gospodăriile și-au retras banii de la băncile instabile din punct de vedere financiar, iar
bancherii au devenit mai precauți și au început să dețină rezerve mai mari, procesul de creare a
banilor în cadrul sistemului bancar cu rezerve fracționale a intrat în sens invers. Între timp, Fed
nu a reușit să compenseze această scădere a multiplicatorului monetar cu operațiuni
expansioniste pe piață deschisă. Ca urmare, masa monetară a scăzut. Mulți economiști dau vina
pe eșecul Fed de a acționa pentru severitatea Marii Depresiuni.
Alți economiști au sugerat motive alternative pentru colapsul cererii agregate. De
exemplu, prețurile acțiunilor au scăzut cu aproximativ 90 la sută în această perioadă,
deprimând averea gospodăriilor și cheltuielile de consum. În plus, este posibil ca
problemele bancare să fi împiedicat unele firme să obțină finanțarea dorită pentru
noi proiecte și extinderi de afaceri, reducând cheltuielile de investiții. Este posibil ca
toate aceste forțe să fi acționat împreună pentru a contracta cererea agregată în
timpul Marii Depresiuni.
Al doilea episod semnificativ din figura 9 – boom-ul economic de la

începutul anilor 1940 – este mai ușor de explicat. Cauza acestui
eveniment a fost al Doilea Război Mondial. Pe măsură ce Statele Unite au
intrat în război de peste mări, guvernul federal a trebuit să aloce mai
multe resurse armatei. Achizițiile guvernamentale de bunuri și servicii au
crescut de aproape cinci ori din 1939 până în 1944. Această expansiune
bettmanNN/Getty IMAGINI
uriașă a cererii agregate aproape a dublat producția de bunuri și servicii
a economiei și a condus la o creștere cu 20% a nivelului prețurilor (deși
controlul guvernamental asupra prețurilor a limitat creșterea preturi).
Şomajul a scăzut de la 17% în 1939 la aproximativ 1% în 1944 – cel mai
scăzut nivel din istoria SUA.-
MAREA RECESIUNE DIN 2008–2009 Rezultatul unei scăderi masive a

Caz În 2008 și 2009, economia SUA a cunoscut o criză financiară și ocererii
scădereagregate
studiu severă a activității economice. În multe privințe, a fost cel mai rău
eveniment macroeconomic din mai multe
o jumătate de secol.
Povestea acestei recesiuni începe cu câțiva ani mai devreme, cu un boom substanțial pe piața
imobiliară. Boom-ul a fost, parțial, alimentat de ratele scăzute ale dobânzilor. În urma recesiunii
din 2001, Fed a redus ratele dobânzilor la niveluri istorice scăzute. Ratele scăzute ale dobânzilor
au ajutat economia să se redreseze, dar făcând mai puțin costisitoare obținerea unui credit
ipotecar și cumpărarea unei locuințe, au contribuit, de asemenea, la o creștere a prețurilor
caselor.
Pe lângă ratele scăzute ale dobânzilor, diverse evoluții de pe piața creditelor ipotecare
au făcut mai ușordebitorii subprime— împrumutații cu un risc mai mare de neplată pe
baza veniturilor și istoricului lor de credit — să obțină împrumuturi pentru a cumpăra case.
O dezvoltare a fostsecuritizare, procesul prin care o instituție financiară (în special, un
emitent ipotecar) acordă împrumuturi și apoi (cu ajutorul unei bănci de investiții) le
grupează în instrumente financiare numiteobligațiuni ipotecare. Aceste titluri garantate cu
ipoteci au fost apoi vândute altor instituții (cum ar fi bănci și companii de asigurări), care
este posibil să nu fi apreciat pe deplin riscurile aferente acestor titluri. Unii economiști dau
vina pe reglementarea inadecvată pentru aceste împrumuturi cu risc ridicat. Alții dau vina
pe politica guvernamentală greșită: anumite politici au încurajat acest împrumut cu risc
ridicat pentru a face obiectivul deținerii casei mai atins pentru familiile cu venituri mici.
Împreună, aceste multe forțe au condus la creșterea cererii de locuințe și a prețurilor
locuințelor. Din 1995 până în 2006, prețurile medii ale caselor din Statele Unite s-au dublat.
Prețul ridicat al locuințelor s-a dovedit însă nesustenabil. Din 2006 până în 2009, prețurile
caselor la nivel național au scăzut cu aproximativ 30%. Astfel de fluctuații de preț nu ar trebui să
fie neapărat o problemă într-o economie de piață. La urma urmei, mișcările prețurilor reprezintă
modul în care piețele echilibrează cererea și oferta. În acest caz însă, scăderea prețurilor a avut
două repercusiuni care au dus la o scădere semnificativă a cererii agregate.
Prima repercusiune a fost o creștere a neîndeplinirii obligațiilor de plată a creditelor

ipotecare și a executărilor silite. În timpul boom-ului imobiliar, mulți proprietari și-au
cumpărat casele cu bani împrumutați în mare parte și cu avans minime. Când prețurile
caselor au scăzut, acești proprietari au fostsub apă(ei datorau la ipoteci mai mult decât
valorau casele lor). Mulți dintre acești proprietari au încetat să-și ramburseze
împrumuturile. Băncile care deservesc creditele ipotecare au răspuns la aceste neplate
prin luarea caselor în proceduri de executare silită și apoi vânzându-le. Scopul băncilor era
să recupereze tot ce puteau din creditele neperformante. Dar creșterea ofertei de
casele de vânzare a exacerbat spirala descendentă a prețurilor caselor. Pe măsură ce prețurile caselor au
scăzut, cheltuielile pentru construcțiile rezidențiale s-au prăbușit.
O a doua repercusiune a fost că diferitele instituții financiare care dețineau titluri
garantate cu ipoteci au suferit pierderi mari. În esență, împrumutând sume mari pentru a
cumpăra credite ipotecare cu risc ridicat, aceste companii au pariat că prețurile caselor vor
continua să crească; când acest pariu a devenit prost, s-au trezit în faza de faliment sau
aproape. Din cauza acestor pierderi, multe instituții financiare nu aveau fonduri de
împrumutat, iar capacitatea sistemului financiar de a canaliza resursele către cei care le
puteau folosi cel mai bine a fost afectată. Chiar și clienții solvabili nu au putut să se
împrumute pentru a finanța cheltuielile de investiții. Un astfel de eveniment se numește a
criza creditelor.
Ca urmare a prăbușirii investițiilor rezidențiale și a crizei creditului, economia
a cunoscut o schimbare contractivă a cererii agregate. PIB-ul real și ocuparea
forței de muncă au scăzut ambele. Cifrele citate în introducerea acestui capitol
merită repetate: PIB-ul real a scăzut cu 4,0 la sută între al patrulea trimestru din
2007 și al doilea trimestru din 2009, iar rata șomajului a crescut de la 4,4 la sută
în mai 2007 la 10,0 la sută în octombrie 2009. Această experiență a servit ca o
reamintire vie că recesiunile economice profunde și dificultățile personale pe
care le provoacă nu sunt o relicvă a istoriei, ci un risc constant în economia
modernă.
Pe măsură ce criza s-a desfășurat, guvernul SUA a răspuns în diferite moduri. Cele mai
demne de remarcat sunt trei acțiuni de politică – toate vizând parțial readucerea cererii
agregate la nivelul anterior.
În primul rând, Fed și-a redus ținta pentru rata fondurilor federale de la 5,25 la sută în
septembrie 2007 la aproximativ zero în decembrie 2008. În plus, într-o politică numită relaxarea
cantitativă, Fed a început să cumpere titluri garantate cu ipoteci și alte datorii pe termen lung în
cadrul operațiunilor de piață deschisă. Obiectivele relaxării cantitative au fost de a reduce ratele
dobânzilor pe termen lung și de a oferi sistemului financiar fonduri suplimentare, astfel încât
băncile să ofere împrumuturi mai ușor disponibile.
În al doilea rând, într-o mișcare și mai neobișnuită din octombrie 2008, Congresul a alocat
700 de miliarde de dolari pentru ca Trezoreria să le folosească pentru a salva sistemul financiar.
O mare parte din acești bani au fost folosiți pentru a injecta capital în bănci. Adică, Trezoreria a
pus fonduri în sistemul bancar, pe care băncile le-ar putea folosi pentru a acorda împrumuturi
și, altfel, își pot continua operațiunile normale; în schimbul acestor fonduri, guvernul SUA a
devenit coproprietar al acestor bănci, cel puțin temporar. Scopul acestei politici a fost de a opri
criza de pe Wall Street și de a facilita împrumuturile întreprinderilor și persoanelor fizice.
În cele din urmă, când Barack Obama a devenit președinte în ianuarie 2009, prima sa inițiativă majoră a
fost o creștere semnificativă a cheltuielilor guvernamentale. După o scurtă dezbatere în Congres, el a semnat
un proiect de lege de stimulare de 787 de miliarde de dolari pe 17 februarie 2009. Această mișcare de politică
este discutată mai pe larg în capitolul următor când luăm în considerare impactul politicii fiscale asupra cererii
agregate.
Redresarea din această recesiune a început în iunie 2009, dar a fost slabă din
punct de vedere istoric. În următorii șapte ani, creșterea PIB real a fost în medie
de doar 2,2% pe an, cu mult sub rata medie de creștere din ultima jumătate de
secol de aproximativ 3%. Rata șomajului nu a scăzut sub 5,0% până în 2016.
Care dintre multele mișcări de politică, dacă există, au fost cele mai importante pentru
încheierea recesiunii? Și ce alte politici ar fi putut promova o redresare mai robustă?
Acestea sunt întrebări pe care istoricii macroeconomici continuă să le dezbate.-
15-5bEfectele unei schimbări a ofertei agregate

Imaginați-vă încă o dată o economie în echilibrul ei pe termen lung. Acum să presupunem că,
dintr-o dată, unele firme experimentează o creștere a costurilor lor de producție. De exemplu,
vremea rea din statele agricole ar putea distruge unele culturi, crescând costurile de producere
a produselor alimentare. Sau un război în Orientul Mijlociu ar putea întrerupe transportul
țițeiului, crescând costurile de producere a produselor petroliere.
Pentru a analiza impactul macroeconomic al unei astfel de creșteri a costurilor de producție,
urmează aceiași patru pași ca întotdeauna. În primul rând, ce curbă este afectată? Deoarece costurile
de producție afectează firmele care furnizează bunuri și servicii, modificările costurilor de producție
modifică poziția curbei ofertei agregate. În al doilea rând, în ce direcție se deplasează curba? Deoarece
costurile de producție mai mari fac vânzarea de bunuri și servicii mai puțin profitabilă, firmele
furnizează acum o cantitate mai mică de producție pentru orice nivel de preț dat. Astfel, după cum
arată figura 10, curba ofertei agregate pe termen scurt se deplasează spre stânga, de laLA FEL DE1laLA
FEL DE2. (În funcție de eveniment, curba ofertei agregate pe termen lung s-ar putea de asemenea să
se schimbe. Pentru a menține lucrurile simple, totuși, vom presupune că nu se întâmplă.)
Figura ne permite să efectuăm pasul trei de comparare a echilibrului inițial și cel

nou. Pe termen scurt, economia trece de la punctul A la punctul B, deplasându-se de-
a lungul curbei cererii agregate existente. Producția economiei scade de la1la
2, iar nivelul prețurilor crește de laP1laP2. Pentru că economia se confruntă cu ambele
stagnare(ieșire în scădere) șiinflatia(creșterea prețurilor), un astfel de eveniment este

uneori numitstagflatie. stagflatie
Acum luați în considerare pasul patru — tranziția de la echilibrul pe termen scurt la o perioadă de scădere a producției și
echilibrul pe termen lung. Conform teoriei salariului lipicios, problema cheie este modul în de creștere a prețurilor
care stagflația afectează salariile nominale. Firmele și lucrătorii pot răspunde la început
1. O schimbare negativă a curbei Figura10

ofertei agregate pe termen scurt . . .
Preț O schimbare adversă a ofertei

Nivel agregate
Când un anumit eveniment crește costurile
Pe termen lung
Cursa scurta
firmelor, curba ofertei agregate pe termen
agregat LA FEL DE2
agregat
livra scurt se deplasează la stânga de la
livra,LA FEL DE1
S1laS2. economia se deplasează de la
punctul a la punctul b. rezultatul este
stagflația: producția scade de la
B 1la 2, iar nivelul prețurilor crește
P2 din 1 la2.
A
P1
3. . . . și
pretul
nivelul să crească.
Cererea agregată
2. . . . determină scăderea producției. . .

Ieșire
nivelul mai ridicat al prețurilor prin creșterea așteptărilor acestora cu privire la nivelul prețurilor
și stabilirea de salarii nominale mai mari. În acest caz, costurile firmelor vor crește din nou, iar
curba ofertei agregate pe termen scurt se va deplasa mai mult spre stânga, agravând și mai
mult problema stagflației. Acest fenomen al prețurilor mai mari care duc la salarii mai mari,
ducând la rândul său la prețuri și mai mari, se numește uneori aspirala salariu-pret.
La un moment dat, această spirală de salarii și prețuri în continuă creștere va încetini. Nivelul
scăzut de producție și de ocupare a forței de muncă va exercita o presiune în scădere asupra salariilor
lucrătorilor, deoarece lucrătorii au mai puțină putere de negociere atunci când șomajul este ridicat. Pe
măsură ce salariile nominale scad, producerea de bunuri și servicii devine mai profitabilă, iar curba
ofertei agregate pe termen scurt se deplasează spre dreapta. Pe măsură ce se deplasează înapoi spre
LA FEL DE1, nivelul prețurilor scade și cantitatea de producție se apropie de nivelul său natural. Pe
termen lung, economia revine la punctul A, unde curba cererii agregate traversează curba ofertei
agregate pe termen lung.
Această tranziție înapoi la echilibrul inițial presupune, totuși, că cererea agregată este
menținută constantă pe tot parcursul procesului. În lumea reală, s-ar putea să nu fie cazul.
Factorii de decizie care controlează politica monetară și fiscală ar putea încerca să compenseze
unele dintre efectele deplasării curbei ofertei agregate pe termen scurt prin deplasarea curbei
cererii agregate. Această posibilitate este prezentată în Figura 11. În acest caz, schimbările de
politică deplasează curba cererii agregate la dreapta, de laANUNȚ1
laANUNȚ2— exact suficient pentru a preveni schimbarea ofertei agregate să afecteze producția.
Economia se deplasează direct din punctul A în punctul C. Producția rămâne la nivelul său
natural, iar nivelul prețurilor crește de laP1laP3. În acest caz, se spune că factorii de decizie
politicăgăzduischimbarea ofertei agregate. O politică acomodativă acceptă un nivel permanent
mai ridicat al prețurilor pentru a menține un nivel mai ridicat de producție și de ocupare a forței
de muncă.
Figura11 1. Când oferta agregată pe termen
scurt scade . . .
Acomodarea unei schimbări adverse Preț

a ofertei agregate Nivel
confruntat cu o schimbare negativă

Pe termen lung
Cursa scurta
a ofertei agregate dinS1laS2, factorii agregat LA FEL DE2
agregat
de decizie care pot influența livra livra,LA FEL DE1
cererea agregată ar putea încerca
să deplaseze curba cererii agregate
la dreapta de laD1laD2. economia s-
P3 C
ar muta de la punctul a la punctul c. 2. . . . factorii de decizie
această politică ar împiedica P2 pot adapta schimbarea
schimbarea ofertei să reducă A prin extinderea agregatului

3. . . . careP1 cerere . . .
producția pe termen scurt, dar cauzează
nivelul prețurilor ar crește nivelul prețului
permanent de la1la3. a creste 4. . . . dar menține producția la

ANUNȚ2
mai departe . . . nivelul său natural.

Cererea agregată,ANUNȚ1
de ieşire Ieșire
Pentru a rezuma, această poveste despre schimbările în oferta agregată are două lecții importante:
• Schimbările în oferta agregată pot provoca stagflație – o combinație de recesiune (scăderea

producției) și inflație (creșterea prețurilor).
• Factorii de decizie care pot influența cererea agregată pot atenua impactul negativ
asupra producției, dar numai cu prețul exacerbării problemei inflației.
PETROLIUL ȘI ECONOMIA
Caz Unele dintre cele mai mari fluctuații economice din economia SUA din 1970
studiu au avut originea în câmpurile petroliere din Orientul Mijlociu. Țițeiul este un
element cheie în producția multor bunuri și servicii și multe
din petrolul mondial provine din Arabia Saudită, Kuweit și alte țări din Orientul Mijlociu.
Când un eveniment (de obicei de origine politică) reduce oferta de țiței care curge din
această regiune, prețul petrolului crește în întreaga lume. Firmele din Statele Unite care
produc benzină, anvelope și multe alte produse se confruntă cu costuri în creștere și
consideră că este mai puțin profitabil să-și furnizeze producția de bunuri și servicii la orice
nivel de preț dat. Rezultatul este o deplasare spre stânga a curbei ofertei agregate, care, la
rândul său, duce la stagflație.
Primul episod de acest fel a avut loc la mijlocul anilor 1970. Țările cu rezerve mari
de petrol au început să-și exercite influența asupra economiei mondiale ca membre
ale OPEC, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol. OPEC este acartel— un grup de
vânzători care încearcă să împiedice concurența și să reducă producția pentru a
crește prețurile. Și într-adevăr, prețul petrolului a crescut substanțial. Din 1973 până
în 1975, prețul petrolului și-a dublat aproximativ. Țările importatoare de petrol din
întreaga lume au experimentat simultan inflație și recesiune. Rata inflației din SUA,
măsurată de IPC, a depășit 10% pentru prima dată în decenii. Şomajul a crescut de la
4,9% în 1973 la 8,5% în 1975.
Aproape același lucru s-a întâmplat câțiva ani mai târziu. La sfârșitul anilor 1970,
țările OPEC au restricționat din nou oferta de petrol pentru a crește prețul. Din 1978
până în 1981, prețul petrolului sa dublat. Încă o dată, rezultatul a fost stagflația.
Inflația, care s-a diminuat oarecum după primul eveniment OPEC, a crescut din nou
peste 10% pe an. Dar pentru că Fed nu a fost dispus să accepte o creștere atât de
mare a inflației, a urmat curând o recesiune. Șomajul a crescut de la aproximativ 6%
în 1978 și 1979 la aproximativ 10% câțiva ani mai târziu.
Evoluțiile de pe piața mondială a petrolului pot fi, de asemenea, o sursă de schimbări favorabile ale
ofertei agregate. În 1986, au izbucnit ceartă între membrii OPEC. Țările membre au renunțat la
acordurile lor de a restricționa producția de petrol. Pe piața mondială a țițeiului, prețurile au scăzut cu
aproximativ jumătate. Această scădere a prețului petrolului a redus costurile firmelor americane, care
acum au considerat că este mai profitabilă să furnizeze bunuri
și servicii la orice nivel de preț dat. Ca urmare, curba ofertei agregate
s-a deplasat spre dreapta. Economia SUA a cunoscut opusul stagflației:
producția a crescut rapid, șomajul a scăzut, iar rata inflației a atins cel
yaSSer al-Zayyat/afP/Getty IMAGES
mai scăzut nivel din ultimii ani.
În ultimii ani, evoluțiile de pe piața mondială a petrolului nu au
reprezentat o sursă la fel de importantă de fluctuații pentru economia
SUA. Unul dintre motive este că eforturile de conservare, schimbările în
tehnologie și disponibilitatea surselor alternative de energie au redus
dependența economiei de petrol. Cantitatea de petrol folosită pentru a
produce o unitate de PIB real a scăzut cu peste 50% de la șocurile OPEC
din anii 1970. Drept urmare, impactul oricărei modificări a prețurilor Schimbările în producția de petrol din Orientul Mijlociu
petrolului asupra economiei SUA este mai mic astăzi decât în trecut.- sunt o sursă a fluctuațiilor economice din SUA.

4.cererea Agreata Si Oferta Agreata - en

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4.cererea Agreata Si Oferta Agreata - en

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5

Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.com

iStock.com/loloStock; George rudy/ShutterStock.com

recesiune veniturile și creșterea șomajului se numesc arecesiunedacă este relativ uşoară şi a

15-1Trei fapte cheie despre fluctuațiile economice

15-1aFaptul 1: Fluctuațiile economice sunt neregulate

Termenulciclu de afacerieste oarecum înșelătoare, deoarece sugerează că

Miliarde de (a) PIB real Figura1

16.000 această figură arată PIB-ul real

6.000 Departamentul Muncii al SUA.

Miliarde de (b) Cheltuieli de investiții

Procente din (c) Rata șomajului

15-1bFaptul 2: Cele mai multe cantități macroeconomice fluctuează

Se dovedește, însă, că pentru monitorizarea fluctuațiilor pe termen scurt, nu contează cu

15-1cFaptul 3: Pe măsură ce producția scade, șomajul crește

1. Când economia intră într-o recesiune, PIB real 2. apar recesiuni

15-2Explicarea economiei pe termen scurt

15-2aIpotezele economiei clasice

15-2bRealitatea fluctuațiilor pe termen scurt

explica fluctuațiile pe termen scurt ale

activității economice în jurul tendinței

Cererea agregată și oferta

economiei. producția și nivelul prețurilor

3. conform teoriei macroeconomice clasice și 5. în modelul cererii agregate și ofertei agregate,

4. majoritatea economiştilor consideră că teoria

d. nu este niciodată valabil.

Răspunsuri la sfârșitul capitolului.

15-3Curba cererii agregate

15-3aDe ce curba cererii agregate este înclinată în jos

Curba cererii agregate

oricare sau toate aceste componente

mai mare de bunuri și servicii cerute. Ieșire

Fiecare dintre aceste patru componente contribuie la cererea agregată de bunuri și

Nivelul prețurilor și consumul: efectul bogățieiLuați în considerare banii

Nivelul prețului și investiția: efectul ratei dobânziiNivelul prețului este

Nivelul prețurilor și exporturile nete: efectul cursului de schimbAșa cum avem

RezumândExistă trei motive distincte, dar legate de faptul că o scădere a nivelului

1. Consumatorii devin mai bogați, stimulând cererea de bunuri de consum.

2. Ratele dobânzilor scad, stimulând cererea de bunuri de investiții.

15-3bDe ce s-ar putea deplasa curba cererii agregate

de calculatoare și multe firme decid să investească în noi sisteme informatice. Deoarece

Schimbări care decurg din schimbările în achizițiile guvernamentaleCel mai direct

De ce s-ar putea deplasa curba cererii agregate?

Răspunsuri la sfârșitul capitolului.

15-4aDe ce curba ofertei agregate este verticală în

Curba de ofertă agregată pe termen

0 Nivel natural Cantitatea de

15-4bDe ce s-ar putea schimba curba de ofertă agregată pe termen lung

Schimbări care decurg din schimbări în forța de muncăImaginați-vă că o economie

Schimbări care decurg din schimbările de capitalO creștere a capitalului economiei

Schimbări care decurg din schimbările în resursele naturaleProducția unei economii

RezumândDeoarece curba ofertei agregate pe termen lung reflectă modelul clasic al

15-4cUtilizarea cererii agregate și a ofertei agregate

2. . . . iar creșterea masei Pe termen lung

monetare se schimbă agregat

agregat pe termen lung

0 Y2000 Y2010 Y2020 Cantitatea de

15-4dDe ce curba de ofertă agregată este înclinată în sus

Teoria Sticky-WagePrima explicație a pantei ascendente a curbei agregate-oferta pe

Curba de ofertă agregată pe termen

agregat pe termen scurt, o scădere a

Aceeași logică funcționează invers. Să presupunem că nivelul prețurilor se dovedește a fi 105 și

Cantitate Natural - Real Așteptat -