Sunteți pe pagina 1din 6

Mihail Fokin, pionier al reformei în arta 

baletului

Mihail Fokin este considerat unul dintre cei mai importanți coregrafi ai secolului al
XX-lea. Multe dintre creațiile sale făcând și astăzi parte din repertoriul marilor
companii de balet. Balerin, coregraf și maestru de balet, Mihail Fokin s-a născut
pe 26 aprilie 1880 și a absolvit Școala Imperială de balet din Sankt- Petersburg în
1898, an în care a și debutat pe scena Teatrului Mariinsky în Paquita.

Fokin și-a început activitatea de coregraf cu ocazia diverselor spectacole și


festivități școlare. În 1901, în scenariul pentru ,,Daphnis și Chloe”, și-a expus
ideile proprii asupra artei coregrafice, dintre care esențială este cea privind
integrarea poveștii, a muzicii, a decorurilor și a coregrafiei într-un ansamblu unitar.
Și-a dorit să se desprindă de tradiția epocii,- în viziunea lui virtuozitatea tehnică
nefiind un scop în sine, ci un mijloc de expresie. Aspira să elibereze baletele de
mimica artificială și de costumele învechite, considerând că în multe din creațiile
coregrafice din vremea sa se foloseau costume și se recurgea la o mimică ce nu
reflectau deloc temele exprimate în baletele respective. Fokin a creat balete în care
balerinele nu mai dansau în poante, a experimentat o mai mare libertate în
mișcarea brațelor și a bustului.

În 1904, Fokin a înaintat conducerii Teatrului Imperial de la Sankt Petersburg o


scrisoare ce prefigurează cele 5 principii prin care avea să enunțe nevoia unei
reforme în arta baletului:

În locul dualismului tradițional, baletul trebuie să dea dovadă de o unitate de


expresie perfectă, izvorâtă din îmbinarea armonioasă a celor trei elemente –
muzică, pictură și mișcare (…) Dansul ar trebui să fie interpretare și nu să
degenereze în pură gimnastică (…) Dansul ar trebui să exprime spiritul (…)
În primii ani de activitate coregrafică, Fokin a semnat o seamă de balete prezentate
pe scena Teatrului Mariinsky, însă majoritatea erau incluse doar în gale caritabile.
Adesea, Fokin însuși vindea biletele la aceste reprezentații, din apartamentul său,
costumele fiind create tot de el, împreună cu soția lui, balerina Vera Antonova.
Prima sa creație remarcabilă pentru Baletele Imperiale Ruse a fost Le Pavillon
d’Armide, prezentată publicului în anul 1907. În același an, Mihail Fokin a creat,
special pentru Anna Pavlova, Moartea Lebedei, devenită cartea de vizită a
legendarei balerine și, probabil, cel mai cunoscut solo de balet al tuturor
timpurilor. Tot în 1907, Fokin a imaginat, pe nemuritoarea muzică a lui Frédéric
Chopin, tabloul de balet Chopiniana, considerat unul dintre primele exemple de
coregrafie concepută pe o muzică deja existentă și nu pe o operă muzicală compusă
special pentru baletul respectiv. În următorii ani, Chopiniana a fost revizuită, iar
romanticul pas de deu x imaginat de Fokin pe Valsul în Do diez minor, Op. 64,
Nr. 2,în stilul lui FilippoTaglioni, a devenit fundamentul întregului balet alb .
Renumele lui Mihail Fokin se leagă de activitatea sa de coregraf principal pentru
primele stagiuni susținute de Baletele Ruse ale lui Serghei Diaghilev în Occident.
Fokin și Diaghilev s-au întâlnit pentru prima dată în 1908, iar celebrul impresar i-a
propus tânărului coregraf să prezinte la Paris patru din baletele sale. Astfel, Le
Pavillon d’Armide, Cleopatra, Dansurile polovțiene din opera Cneazul Igor și Les
Sylphides au alcătuit programul primei stagiuni a Baletelor Ruse de la Teatrul
Châtelet, în 1909. Diaghilev i-a oferit lui Fokin posibilitatea de a se detașa de
tradiția academică a baletului de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de a își face
cunoscută viziunea reformatoare. 

Fokin și-a desfășurat activitatea în Rusia până în anul 1919, apoi s-a stabilit în
Statele Unite ale Americii, unde a continuat să lucreze ca profesor, balerin și
coregraf. A creat o seamă de balete noi pentru Baletele Ruse ale lui Ren Blum
(precum L’Epreuve d’Amour sau Barbă-Albastră), fiind, de asemenea, solicitat să
remonteze în scenă capodoperele pe care le crease pentru Baletele Ruse ale lui
Diaghilev. În Statele Unite, la New York, a avut propriul studiou de balet, pe care
l-a condus din 1924 până în 1942, anul în care s-a stins din viață. În aceeași
perioadă, a fost invitat să lucreze la Teatrul Colon din Buenos Aires, la Opera din
Paris, dar și la compania Baletele Ruse de la Monte Carlo. 

Baletele semnate de Mihail Fokin care se dansează și astăzi pe marile scene sunt:

Moartea Lebedei

Pavlova, „Moartea Lebedei”


Coregrafie și libret de Mihail Fokin / Muzica: Camille Saint-
Saëns, Lebăda din Carnavalul animalelor / Costumul Annei Pavlova, creat de Leon
Bakst / Premiera la Teatrul Mariinsky: 22 decembrie 1907

Cleopatra (Nopți egiptene)

Coregrafie și libret de Mihail Fokin / Muzica: Anton Arenski, Aleksandr Glazunov,


Nikolai Rimski-Korsakov, Modest Mussorgski, Nikolai Cerepin / Decoruri și costume:
Leon Bakst / Premiera Nopți egiptene: Teatrul Mariinsky, 8 martie 1908.
Premiera Cleopatra: Teatrul Châtelet, 2 iunie 1909

Les Sylphides (Chopiniana)

Coregrafie de Mihail Fokin / Muzica: Frédéric Chopin (orchestrată de Serghei


Taneev, Aleksandr Glazunov, Nikolai Cerepin, Igor Stravinski) / Decoruri și costume:
Aleksandr Benois / Premiera Chopiniana: Teatrul Mariinsky, 8 martie 1908.
Premiera Les Sylphides: Teatrul Châtelet, 2 iunie 1909

Dansurile polovțiene din opera Cneazul Igor

Adolf Bolm, „Dansurile polovțiene”


Coregrafie de Mihail Fokin / Muzica: Aleksandr Borodin / Decoruri și costume: Nikolai
Roerich / Premiera mondială: Teatrul Châtelet, 19 mai 1909

Carnaval

Vera Fokina și Mihail Fokin, „Carnaval”


Coregrafie și libret de Mihail Fokin / Muzica: Robert Schumann (orchestrată de
Aleksandr Glazunov, Nikolai Rimski-Korsakov, Anatol Liadov) / Decoruri și costume:
Leon Bakst / Premiera mondială: Sala Pavlov de la Sankt Petersburg, 5 martie 1910

Șeherazada
Vera Fokina și Mihail Fokin, „Șeherazada”
Coregrafia de Mihail Fokin / Libretul de Aleksandr Benois, Leon Bakst și Mihail Fokin /
Muzica: Nikolai Rimski-Korsakov / Decoruri și costume: Leon Bakst / Premiera
mondială: Opera din Paris, 4 iunie 1910

Pasărea de Foc

Tamara Karsavina și Mihail Fokin, „Pasărea de Foc”


Coregrafie și libret de Mihail Fokin / Muzica: Igor Stravinski / Decoruri: Aleksandr
Golovin / Costume: Aleksandr Golovin și Leon Bakst / Premiera mondială: Opera din
Paris, 25 iunie 1910

Le Spectre de la Rose

Mihail Fokin, „Le Spectre de la Rose”


Coregrafia de Mihail Fokin / Muzica: Carl Maria von Weber, Invitație la
vals (orchestrată de Héctor Berlioz) / Libretul: Jean-Louis Vaudoyer (după un poem de
Théophile Gautier) / Decoruri și costume: Leon Bakst / Premiera mondială: Teatrul din
Monte Carlo, 19 aprilie 1911

Petrușka

Vaclav Nijinski, „Petrușka”


Coregrafia de Mihail Fokin / Muzica: Igor Stravinski / Libretul: Igor Stravinski și
Aleksandr Benois / Decoruri și costume: Aleksandr Benois / Premiera un
dansatormondială: Teatrul Châtelet, 13 iunie 1911

M.Fokin a fost un dansator înnăscut,muzical,cu o săritură înaltă şi tehnică a


mişcărilor mici, cu picioare frumoase,static,cu un comportament elegant pe
scenă,plastic. Dar în creaţiile sale coregrafice mult a fost influienţat de A.Duncan.
Fiind un coregraf – reformator principala formă a creaţiei sale era spectacolul de
balet cu subiect desfăşurat,cu dansuri solo ,în ansamblu, de masă,spectacol-unde
ideia îmbină în sine retrăirile proprii care cuprindeau o gamă largă de probleme –
sociale,filosofice,comunale.

La începutul sec.XX principala problemă în spectacolul de balet era – depăşirea pe


plan dublu a expresivităţii în balet,deaceia toate personajele din baletele lui
M.Fokin erau concrete şi toată plasticitatea se opunea deschiderii caracterelor din
subiectul dat.Fokin a montat peste 80 de balete într-un singur act(numai
baletul,,Evnica,,avea două acte) şi peste 50 numere de concert.
Reforma lui M.Fokun în teatrul de balet al sec.XX.

Fokin caută noi căi în dezvoltarea baletului şi una dintre ele era – renunţarea la
stilul imperial al lui M.Petipa,în favoarea formelor mici.

1.Balete într-un act.Anume în baletul ,,Pavilionul Armidei” Fokin a arătat ,că


continuitatea acţiunii nu depinde de mărimea baletului,astfel acest gen de balet a
început să fie popular în multe trupe de balet.

2.Costumele în balet să corespundă cu epoca prezentată,astfel şi


coafura,încălţămintea,stilul.

3. Acţiunea baletului des era intreruptă de o serie de numere individuale,Fokin a


întrodus continuitatea acţiunii şi baletul a devenit o operă de artă.(,,Pasărea de foc,,
,,Cleopatra,, ,,Petruşca,,).

4. Crearea chipului unui personaj în balet des se limita doar la autoexpunerea


tehnicii dansante,aspectului fizic, fără a pătrunde în esenţa personajului,solistul se
închina si primea aplauze ,apoi iar se închina.În baletele sale Fokin a ănceput să
educe altfel artiştii –artistul trebuie să fie nu numai un simplu dansator,dar trebuie
să redeie chipul coregrafic cu fiecare gest motivat.Fokin a refuzat să urmeze
orbeşte reformele structurale ale performanţei in balet (pas des deux,pas de trois,
ş,a.).Dansul trebuie să se dedice muzicii.A fost creat un chip muzical şi coregrafic.

5. După exemplul lui Duncan,Fokin a început să folosească pentru montarea


baletelor sale muzica marilor compozitori care nu scriau pentru balete.Criteriul era
calitatea şi imaginea chipuui văzut în muzică.Fokin a extins orizontul artei
baletului,ridicându-l la un nivel cu totul nou.

Fokin militează pentru expresivitatea artei sale şi reacţionează împotriva


virtuozităţii gratuite şi a dansului golit.Fiecare coregraf trebuie să aibă un stil
propriu,un limbaj provenit din subiectul tratat. Fiecare mişcare şi gest trebuie să fie
motivată.S-a creat un tot întreg între muzică şi chipul coregrafic.Această reformă a
dus la o nouă etapă în dezvoltarea baletului
În aniii1936-1942 în biografia lui Fokin întră epoca Renesans: el este conducătorul
artistic al Baletului din Monte-Carlo unde montează ,,Ispitele dragostei”
muz.Moţart,1936, ,,Paganini”muz.Rahmaninov 1939, ,,Barba albastră”
muz.Offenbah 1941, ,,Don Juan”muz.Gliuk 1936, ,,Soldatul
rus,,muz.Prokofiev”1942 – a fost ultimul balet al lui M.Fokin.

Rămâne unul dintre autorii necontestaţi ai baletului contemporan,alături de


G.Balanchine,M.Petipa ş.a.

S-ar putea să vă placă și