Dezvoltare Regională Și Locală

DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI LOCALĂ
REGIUNEA S-V OLTENIA
1. DEMOGRAFIA
Sud-Vest Oltenia este o regiune de dezvoltare a României, creată în anul 1998. Precum celelate regiuni de

dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare
regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest este alcătuită din 5
județe : Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea. Acestea sunt aflate în proporție de 82,4% în regiunea istorică Oltenia.
Vom analiza fiecare județ din această regiune pe trei indicatori: populație, natalitate și stabiliri cu
reședință.
Sursa: http://apmdj-old.anpm.ro/upload/76275_Capitolul%201.pdf
Fig. 1- Regiunea SV- Oltenia
a) Județul Dolj este situat în sud-vestul regiunii istorice Oltenia din România, aflat în zona cea mai fertilă
și roditoare a Câmpiei Române, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol dintre
cele mai prielnice. Reședința sa este municipiul Craiova.
1
Doljul are o poziție sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care își trage numele (Jiul
de Jos sau Doljiu). Teritoriul județului se întinde între 43°43' și 44°42' latitudine nordică și, respectiv, 22° 50' și 24°
16' longitudine estică.
Populația județului este de 618.335 locuitori, reprezentând 2,7 % din populația țării.
Populația județului Dolj înregistrează o ușoară creștere, de la 31,56% în 1992 la 31,93% în 2019.
În ceea ce privește natalitatea, acest indicator a înregistrat o creștere de la 18,23% ( în 1992) la 22,64% ( în
2019), ceea ce înseamnă și o creștere a populației în această perioadă. De asemenea, stabilirile cu reședință ( fig.
5) înregistrează o creștere substanțială, de la 24,87% în anul 1992, la 37, 09% în 2019, ceea ce înseamnă o creștere
a economiei locale și o dezvoltare locală în creștere.
25
20
15
%
10
0
u 93
u 94
u 95
u 96
u 99
u 00
u 02
u 03
u 05
u 06
u 08
u 09
u 10
u 12
u 15
u 16
ul 18
19
u 92
ul 97
u 98
u 01
u 04
u 07
u 11
u 13
u 14
u 17
An l 19
An l 19
An l 19
An l 19
An l 19
An l 19
An 19
An l 19
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
An l 20
20
u
An
Nascuti Dolj Nascuti Gorj Nascuti Mehedinti

Nascuti Olt Nascuti Valcea
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)
Fig. 2 – Rata natalității județelor din Regiunea S-V- 1992-2019
2
30
25
20
15
%
10
0
An l 19 2
An l 19 3
An l 19 4
An l 19 5
An l 19 6
An l 19 7
An l 19 8
An l 20 9
An l 20 0
An l 20 1
An l 20 2
An l 20 3
An l 20 4
An l 20 5
An l 20 6
An l 20 7
An l 20 8
An l 20 9
An l 20 0
An l 20 1
An l 20 2
An l 20 3
An l 20 4
An l 20 5
An l 20 6
An l 20 7
ul 18
19
u 9
u 9
u 9
u 9
u 9
u 9
u 9
u 9
u 0
u 0
u 0
u 0
u 0
u 0
u 0
u 0
u 0
u 1
u 1
u 1
u 1
u 1
u 1
u 1
u 1
u 0
An l 19
20
u
An
Morti Dolj Morti Gorj Morti Mehedinti

Morti Olt Morti Valcea

Fig. 3 – Rata mortalității județelor din Regiunea S-V- 1992-2019
b) Județul Gorj este situat în partea de sud-vest a României, pe cursul râului Jiu, la poalele munţilor
Godeanu, Vâlcan şi Parâng. La recensământul din 2011 a fost înregistrată o populaţie de 341594 locuitori, cu o
densitate de 61 locuitori pe km².
Privind graficele de la fig. 2 și 3, se constată o ușoară scădere a populației , de la 384 507 la 358 804
locuitori, scădere marcată în principal de emigrarea locuitorilor județului în alte zone ale țării pentru găsirea unui
loc de muncă, fiind o zonă săracă, dar și din cauza îmbătrânirii accentuate a populației.
Natalitatea înregistrează un trend descendent la de 22,33% ( 1992) la 19,23% (2019), iar stabilirile cu
domiciliu o scădere accentuată, de la 20,96% ( 1992 ) la 12, 50% ( 2019). Stabilirile cu domiciliu au un trend
descendent destul de pronunțat ( fig. 12) , de la 20,96% în 1992, la 12, 50% în 2019, având un impact negativ destul
de puternic asupra dezvoltării locale.
c) Judeţul Mehedinţi este situat în partea de sud-vest a României, pe malul stâng al Dunării la ieşirea
acesteia din defileu.
Populaţia după domiciliu a judeţului Mehedinţi la 1 iulie 2019 era de 277.993 locuitori, din care în mediul
urban 140.884 locuitori (50,7%), iar în mediul rural 137.109 locuitori (49,3%).
Analizând graficele din figurile 2 și 3, observăm o scădere a acesteia de la 327 674 la 280 079 de locuitori,
principalul motiv al scăderii populației fiind veniturile scăzute ale populației , determinând emigrarea acestora spre
zone mai accesibile din punct de vedere al ofertei de muncă.
3
În ceea ce privește natalitatea, acest indicator a înregistrat o ușoară creștere de la 19,72% în anul 1992 la
20,82% în 2019, ceea ce înseamnă o revigorare a populației în această perioadă.
Indicatorul privind stabilirile cu domiciliu este marcat de un trend ascendent destul de pronunțat, de la
12,21 % în 1992 la 17,08% în 2019.
d) Județul Olt este situat în partea de sud a țării, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele și face parte
din categoria județelor riverane fluviului Dunărea.
În ceea ce privește evoluția populației județului, aceasta a înregistrat o scădere de la 528 579 în anul 1992,
la 436 481 locuitori în anul 2019. Această scădere este cauzată de scăderea ratei natalității, așa cum reiese și din
fig. 10 (de la 11,51% ( în 1992) la 7,70% ( în 2019).
În ceea ce privește stabilirile cu reședință, acestea au cunoscut o ușoară scădere, de la 4460 în 1992
( 16,22%) la 2424 în 2019 ( 14,46%), cu 1,76% mai puțin în ultimul an față de 1992.
e) Județul Vâlcea este aşezat în partea central-sudică a ţării. Raportat la numărul populaţiei, judeţul Vâlcea
ocupă locul 22 pe ţară, ponderea acesteia în totalul populaţiei ţării fiind de 2,0%. Privind graficele 2 și 3, se observă
o scădere a populației, de la 435 159 locuitori ( în 1992) la 391 199 ( în 2019). Natalitatea este, de asemenea, în
scădere, de la 11,83% în 1992 la 6,97% în 2019.
În ceea ce privește stabilirile cu reședință, acestea înregistrează un trend descendent destul de pronunțat,
de la 20,13% ( 1992 ) la 17,74% ( în 2019).
6 Spor natural Dolj Spor natural Gorj Spor natural Mehedinti

Spor natural Olt Spor natural Valcea
4
-2
-4
%
-6
-8
-10
-12
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018
Anul 2019

Fig. 4– Sporul natural al județelor din Regiunea S-V – 1992-2019
4
35
30
25
20
15
%
10
0
An l 19 2
An l 19 5
An l 19 6
An l 19 7
An l 19 8
An l 20 9
ul 00
An l 20 2
An l 20 4
An l 20 5
An l 20 6
An l 20 7
An l 20 9
An l 20 1
An l 20 2
An l 20 3
An l 20 4
An l 20 5
An l 20 6
19
An l 19 3
An l 19 4
An l 20 1
An l 20 3
An l 20 8
An l 20 0
An l 20 7
ul 18
u 9
u 0
u 0
u 0
u 1
u 1
u 1
u 9
u 9
u 9
u 9
u 9
u 9
u 9
u 0
u 0
u 0
u 0
u 0
u 0
u 1
u 1
u 1
u 1
u 1
An l 19
An 20
20
u
An
Stabiliri cu reședință Dolj Stabiliri cu reședință Gorj Stabiliri cu reședință Mehedinți

Stabiliri cu reședință Olt Stabiliri cu reședință Vâlcea

Fig. 5 – Rata stabilirilor cu reședință _județele Regiunii SV-Oltenia_1992-2019
CONCLUZII
Analizând cei trei indicatori pe fiecare județ și privind graficele de mai sus, tragem următoarele concluzii:
1) populația regiunii SV Oltenia înregistrează o scădere destul de mare în perioada studiată ;
2) natalitatea în perioada 1992-2019 înregistrează un trend descendent în întreaga regiune ;
3) stabilirile cu reședință au înregistrat, de asemenea, o scădere în această perioadă .
2. BILANȚUL MIGRATORIU
Bilanțul migratoriu este diferența dintre numărul de sosiri la mia de locuitori și numărul de plecări la mia de
locuitori. În graficul de mai jos ( fig.1) realizat în urma calculelor, se observă că valorile emigrației sunt mai mari
decât cele ale imigrației, determinând un bilanț migratoriu negativ. Astfel:
- în județul Dolj s-a înregistrat cea mai mică valoare a bilanțului migratoriu în anii 1995 și 2016 , valoarea fiind de
– 0,52 , iar cea mai ridicată valoare s-a înregistrat în anul 2008 ( -0.,04);
- în județul Gorj, valoarea maximă, de 0,00 se înregistrează în anul 2001, iar cea minimă, de -0,35, în anul 2019;
5
- în județul Mehedinți, valoarea maximă (0,00) se observă în anul 2007, iar minima, de 0,44, în anul 2019;
- în județul Olt, bilanțul migratoriu are valoare minimă, de -0,58, cea mai mică din toată regiunea SV Oltenia, în
anul 2018, iar valoarea maximă se îbregistrează în 2002, de – 0,01.
- în județul Vâlcea, valorile bilanțului migratoriu sunt de 0,00 ( în 2009) și -0,44 ( în 2000).
Se observă că, din toată regiunea de SV Oltenia, cea mai mică valoare a bilanțului migratoriu s-a înregistrat
în județele Gorj, Mehedinți și Vâlcea, iar cele mai mari, în județele Olt și Dolj.
Trebuie menționat faptul că, acest bilanț migratoriu negativ în cea mai mare parte a regiunii studiate, este
cauzat, pe de o parte, de migrația dinspre regiunea Oltenia spre alte zone din țară și străinătate, având o importantă
contribuție la fenomenul de depopulare a regiunii, iar pe de altă parte, de migrația internă, ca tendință principală de
deplasare a populației din mediul rural spre cel urban, regiunea SV fiind una din cele mai tinere din punct de vedere
urban.
Bilanț migrat. Dolj Bilanț migrat.Gorj Bilanț migrat. Mehedinti

Bilanț migrat. Olt Bilanț migrat. Valcea Anul
2025 0.00
2020
2015 -0.50
2010
2005 -1.00
2000
1995 -1.50
1990
1985 -2.00
1980
1975 -2.50

Fig. 6- Bilanțul migratoriu _Regiunea S-V Oltenia_1992-2019
3. SPORUL NATURAL
Sporul natural reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate. Potrivit datelor furnizate de Institutul
Național de Statistică, populația regiunii SV Oltenia este în scădere continuă, de la 2448573 locuitori în anul 1992,
6
la 2163319 locuitori, în 2019. În ceea ce privește natalitatea, aceasta a înregistrat un trend descendent în perioada
studiată, iar în ceea ce privește mortalitatea, aceasta se remarcă printr-o tendință ascendentă, ceea ce detrmină un
spor natural negativ în cea mai mare parte a perioadei.
Astfel, analizând figura 2, putem observa că:
- în județul Dolj, valoarea minimă a sporului natural s-a înregistrat în anul 2010, valoarea fiind de -5,28, iar
valoarea maximă, de -2,38, în anul 2000;
- în județul Gorj, sporul natural a înregistrat o valoare minimă de -3,95 în 2014 și o valoare maximă de 1,88, în
2019;
- în județul Mehedinți, se observăuna din cele mai mici valori ale sporului natural din toată regiunea SV Oltenia, de
-5,67, în anul 2007 și o valoare maximă de -1,86 în 1993;
- în județul Olt, sporul natural are cea mai mică valoare din toată regiunea, în 2019, valoarea maximă fiind
înregistrată în 1993, de -0,98;
- în județul Vâlceam valoarea maximă a sporului natural este de 0,21 în 1992 , iar cea minimă, de – 3,64, în anul
2002.
Cele mai multe valori pozitive s-au înregistrat în județul Gorj, în anii 1992-1995, iar cele mai multe valori
negative, mai mici de – 6, în județul Olt, în anii 2002, 2010-2012, 2014-2019.
Se observă deci, că valorile sporului natural, în întreaga regiune de SV Oltenia, sunt în cea mai mare parte
negative, ceea ce se explică prin depopularea regiunii ca scădere a natalității și creștere a mortalității.
7
Spor nat. Dolj Spor nat.Gorj Spor nat.Mehedinti
Spor nat.Olt Spor nat.Valcea
0.00
-5.00
-10.00
-15.00
-20.00
-25.00
-30.00

Fig. 7- Sporul natural-Regiunea S-V Oltenia_1992-2019
4. EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ
Evoluția demografică se calculează ca sumă între bilanțul migratoriu și sporul natural. Astfel, analizând
datele din figurile 1 și 2, se observă atât valori pozitive, cât și valori negative, cele negative predominând județele
Dolj, Mehedinți și Olt, în perioada 2002- 2019. Astfel:
- în județul Dolj, valoarea maximă a evoluției demografice s-a înregistrat în anul 2000, cu -2,72, iar valoarea
minimă, -5,84, în anul 2002;
- în județul Gorj, evoluția demografică s-a caracterizat printr-o valoare minimă de -4,22 în 2019 și o valoare
maximă, de 1,71, în 1992;
- în județul Mehedinți, valoarea minimă s-a înregistrat în 2014 și 2019, cu – 5,74, iar maximă de -2,24, în 1992;
- în județul Olt, evoluția demografică a avut o valoare maximă în anul 1993 ( -1,01) și valori minime de – 7,23 ( în
2018) și – 7, 37 ( în 2019), aici înregistrându-se cele mai scăzute valori ale acestui indicator din toată regiunea;
- în județul Vâlcea, cea mai mică valoare se înregistrează în 2002, cu – 3,77, iar cea mai mare în 1992, cu 0,01.
8
În întreaga regiune de SV Oltenia, în perioada 1992-2019 se observă cele mai multe valori pozitive ale
evoluției demografice în județul Gorj, în perioada 1992- 1995, iar cele mai multe valori negative, în județul Olt, în
perioada 2010-2019, urmat de județele Dolj și Mehedinți, cu valori ale indicelui cuprinse între – 5,02 și 7,37.
Anul Evol. demog. Dolj Evol. Demog.Gorj

Evol. Demog.Mehedinti Evol. Demog. Olt Evol. Demog. Valcea
2025 0.00
2020
-5.00
2015
2010
-10.00
2005
2000 -15.00
1995
-20.00
1990
1985
-25.00
1980
1975 -30.00

Fig. 8 – Evoluția demografică_Regiunea S-V Oltenia_1992-2019
5. ȘOMAJUL
Având în vedere cei doi indicatori pe care urmează să-i analizăm, respectiv dinamica ratei șomajului și
procenul salariaților pe fiecare județ în parte, trebuie adus în discuție specificul economic al regiunii studiate, care
este unul industrial-agrar.
9
Șomajul este rezultatul a două procese social-economice:
- creșterea ofertei de muncă pe baza sporului natural al populației;
- pierderea locului de muncă a unei părți a populației ocupate.
Privind figura 9, se observă că:
1) În județul Dolj, rata șomajului are un trend ascendent în perioada 2011-2013, urmat de un trend
descendent constant în perioada 2013-209, ajungând cu cea mai mică valoare în anul 2019 ( 25,98 ‰).
2) În județul Gorj, rata șomajului înregistrează un trend descendent, cu o creștere a indicatorului doar în anul
2013 ( de la 29,95 în 2012, la 32,20 în 2013), lucru ce poate fi pus pe seama creșterii numărului de șomeri din
sectoarele: mecanic, electric și electromecanic, numărul de locuri de muncă în 2008, în aceste domenii, fiind la
jumătate din numărul șomerilor.
3) În județul Mehedinți, rata șomajului are un trend descendent în perioada 2010-2012, scăzând de la
valoarea de 40,63 (2010) la 38,67 ( în 2012), fiind totuși valori foarte ridicate în comparație cu celelalte județe ale
regiunii de sudiu. În anii 2010, 2013, 2014, 2015, rata șomajului are valori ridicate, de peste 39,90 ‰, fiind județul
cu cele mai mari valori ale acestui indicator din zonă. În anii următori (2016-2019) se înregistrează valori în
scădere, ajungând până la 24,74 în 2019. Diferențele mari pot fi puse pe seama crizei economice din 2010, a
disponibilizărilor colective și a scăderii demografice.
4) În județul Olt, rata șomajului înregistrează un minim de 20,29 ‰ în anul 2019 și un maxim de 33,07 ‰
în anul 2016. Cea mai mare pondere a șomerilor înregistrați în evidențele AJOFM Olt provin din rândul celor fără
studii, urmați de cei cu nivel de instruire gimnazială, sute de locuri de muncă fiind vacante în 2019 în domeniul
confecții textile, firme de pază și securitate și firme de construcții.
5) În județul Vâlcea, în anul 2010 s-a înregistrat valoarea maximă a acestui indicator, aceasta fiind de
33,65, ca urmare a crizei economice resimțite atât la nivelul întregii țări, cât și la nivel european în acea perioadă.
Cea mai mică valoare a ratei șomajului însă se observă în 2019, aceasta fiind de 11,48, trendul fiind unul
descendent începând cu anul 2015.
10
45
40
35
30
25
‰
20
15
10
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Fig. 9 - Rata șomajului pe județe_Regiunea S-V Oltenia_2010-2019
În ceea ce privește dinamica ratei șomajului pe sexe, aceasta poate fi observată în graficele următoare.
Discrepanțe în ceea ce privește rata șomajului masculin și feminin se pot observa:
- în județul Dolj, în aproape toată perioada studiată, cu valori ale diferenței mai mari în 2016, unde șomajul
masculin a înregistrat valoarea de 46,48, iar cel feminin de 27,87, diferență de 18,61 ‰ ;
- în județul Mehedinți ( în anul 2015), unde diferența dintre șomajul masculin și cel feminin a fost de 20,09 ‰,
fiind cea mai mare diferență înregistrată din regiunea SV Oltenia.
60
50
40
‰
30
20
10
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Series1 Șomaj masc.DJ Șomaj fem. DJ

Fig. 10- Dinamica ratei șomajului- județul Dolj_ 2010-2019
11
50
45
40
35
30
‰ 25
20
15
10
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Series1 Șomaj masc.GJ Șomaj fem.GJ

Fig. 11- Dinamica ratei șomajului- județul Gorj_ 2010-2019
60
50
40
‰
30
20
10
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Series1 Șomaj masc. MH Șomaj fem. MH

Fig. 12- Dinamica ratei șomajului- județul Mehedinți_ 2010-2019
45
40
35
30
‰
25
20
15
10
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Series1 Șomaj masc. OT Șomaj fem. OT

Fig. 13- Dinamica ratei șomajului- județul Olt_ 2010-2019
12
45
40
35
30
25
‰
20
15
10
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Series1 Șomaj masc. VL Șomaj fem.VL

Fig. 14- Dinamica ratei șomajului- județul Vâlcea_ 2010-2019
6. FORȚA DE MUNCĂ
În ceea ce privește gradul de participare a populației ocupate civile la principalele activități economice,
30,7% este activă în agricultură, pescuit și silvicultură, 30,2% în construcții și industrie și 39,1% în servicii
( conform unui studiu din iulie 2020, al Comisiei Europene privind piața muncii).
40
35
30
25
20
%
15
10
0
An ul 1 9 9 2
An u l 1 9 9 3
An ul 1 9 9 4
Anu l 1 9 9 5
An ul 1 9 9 6
An u l 1 9 9 7
An ul 1 9 9 8
An ul 1 9 9 9
An ul 2 0 0 0
An ul 2 0 0 1
Anu l 2 0 0 2
An ul 2 0 0 3
An u l 2 0 0 4
An ul 2 0 0 5
Anu l 2 0 0 6
An ul 2 0 0 7
An u l 2 0 0 8
Anu l 2 0 0 9
An ul 2 0 1 0
Anu l 2 0 1 1
An ul 2 0 1 2
Anu l 2 0 1 3
An ul 2 0 1 4
An u l 2 0 1 5
An ul 2 0 1 6
Anu l 2 0 1 7
An ul 2 0 1 8
An u l 2 0 1 9

Fig. 15- Salariați % locuitori_Regiunea SV Oltenia_1992-2019
13
În ceea ce privește procentul salariaților din totalul populației, se poate observa că:
1) În județul Dolj, trendul este unul descendent, începând din 1992, când valoarea a fost maximă ( 26,36 %) și
ajungând la valoarea minimă de 16,01 % în 2011, valoare ce se explică prin criza economică din 2009-2010 la
nivelul întregii țări.
2) În județul Gorj, acest indicator înregistrează un trend de asemenea descendent, având o valoare minimă de
18,56 % în anul 2014 și o valoare maximă de 36,42 % în 1992.
3) În județul Mehedinți, procentul salariaților are o valoare maximă în 1992 ( 23,59 %) și una minimă ( 13,42 %)
în 2010.
4) În județul Olt, valoarea maximă se înregistrează tot în anul 1992 ( 23,57 %), iar valoarea minimă în 2010
( 12,65 %).
5) În județul Vâlcea, indicatorul înregistrează un trend descendent până în anul 2010, după care este ascendent din
2010 până în 2019, având o valoare maximă de 26,81% în 1992 și una minimă, de 17,49 % în 2014.
Concluzii:
Se observă că, în toată regiunea Sud Vest Oltenia, în perioada 1992-2019, procentul salariaților înregistrează
valorile maxime în anul 1992, când ramurile economice încă funcționau după revoluția din 1989 , când o mare parte
din fabrici erau încă în funcțiune și când populația era încă activă în domeniul agrar, regiunea fiind una cu profil
industrial-agrar, așa cum spuneam la început, iar în 2010 scade drastic, din cauza crizei economice din 2009-2010
de la nivelul întregii țări.
7. GRADUL DE OCUPARE TURISTICĂ
În graficul de mai jos ( fig.16) putem observa că în anul 1992, județul Vâlcea avea cel mai mare grad de
ocupare turistică (160), iar cel mai mic îl avea județul Dolj (40). O analiză asupra acestui indicator duce la
concluzia că perioadele de creștere sau scădere a gradului de ocupare turistică sunt foarte asemănătoare. Putem
observa un trend ușor descendent în perioada 1993-1994, ajungând sub 40 în județul Dolj si în județul Vâlcea la
aproape 120, după care urmează o ușoară creștere în perioada 1994-1995, când s-a înregistrat un trend ascendent.
Din anul 1995 se înregistrează iarăși o scădere până în anul 2008. După criza financiară la nivel mondial (2008-
2009) a urmat o scădere a gradului de ocupare turistică în majoritatea județelor analizate, cu excepția județelor
Vâlcea și Olt. Una din cauzele acestei scăderi poate fi faptul că o parte din turiștii români aleg să-și petreacă
vacanțele în alte țări, din lipsa serviiciilor de calitate oferite de unitățile de cazare din România, sau, pe de altă
parte, poate fi lipsa venitului suficient necesar pentru a-și petrece vacanțele în țară.
14
160
140
120
100
80
Loc.
60
40
20
0
2
9
9
1
9
0
1
2
1
2
l
l
l
l
u
u
u
u
n
n
n
n
A
A
Fig. 16 – Gradul de ocupare turistică_Regiunea SV Oltenia_ 1992-2019
8. NIVELUL DE TRAI
8.1. LOCUINȚE ‰ LOCUITORI
În ceea ce privește regiunea SV Oltenia, aceasta este una relativ tânără din punct de vedere al
mediului urban, cu aproximativ 8 localități ( din 29) ce au devenit orașe după 1989 și 6 din ele au devenit municipii.
Există deci o posibilitate de dezvoltare urbană destul de ridicată în perioada studiată, ceea ce explică trendul
ascendent constant în toate cele 5 județe. De asemenea, creșterea indicatorului poate fi pusă pe seama creșterii
nivelului de trai și, ca urmare, pe investiții în construirea de noi locuințe, dar, în același timp, abandonarea celor din
mediul rural odată cu mutarea în zona urbană, acestea figurând însă, în continuare, ca locuințe viabile.
În același timp, trendul ascendent este rezultat și al scăderii populației din regiune, aceasta emigrând în alte
județe sau în străinătate, fie pe o perioadă determinată, fie definitiv, ceea ce face ca raportul locuințe ‰ locuitori să
fie unul în creștere.
15
2500
2000
1500
‰
1000
500
2011
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Fig.17 – Locuințe ‰ locuitori_Regiunea SV Oltenia_1992-2019
8.2. SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ / LOCUITOR
În România, suprafața locuibilă per persoană este sub media din alte țări europene, ca: Polonia ( 18,2 m²),
Bulgaria (16,7 m²) sau Cehia (25 m²). Standardul de suprafață locuibilă în UE este de 30 m² per locuitor, România
situându-se, după cum se vede și din graficul de mai sus, sub jumătatea acestui nivel.
Concentrându-ne atenția asupra regiunii SV Oltenia, se observă că valorile acestui indicator sunt însă în
continuă creștere în toate cele 5 județe componente. Astfel, din anul 1992 până în 2019, se observă un trend
ascendent constant, de la valori minime ca: 10, 88 (Vâlcea), 10, 43 (Olt), 12, 06 (Mehedinți), 11, 23 ( Gorj), 11,58
( Dolj) la valori de peste 19 în toate județele în anul 2019. De asemenea, se mai observă două creșteri destul de
semnificative în toate județele regiunii în anii 2001 și 2011.
Creșterile acestea pot fi puse fie pe seama faptului că mare parte a populației regiunii a emigrat în alte județe
sau chiar în afara granițelor țării în căutarea unui loc de muncă mai profitabil, în teritoriu rămânând mai puține
persoane, fie pe seama scăderii demografice și a natalității. De asemenea, se poate lua în calcul și creșterea
nivelului de trai datorită fondurilor obținute prin fonduri europene și din salariile obținute în stăinătate, lucru ce a
făcut posibilă constuirea/ renovarea/ reconstrucția unor imobile.
16
120
100
80
m²
60
40
20
0
1992
1995
1998
2001
2004
2007
2010
2013
1993
1994
1996
1997
1999
2000
2002
2003
2005
2006
2008
2009
2011
2012
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Fig.18 – Suprafața locuibilă/ locuitor_Regiunea SV Oltenia_1992-2019
9. INFRASTRICTURA RUTIERĂ
% STRĂZI MODERNIZATE
Din graficul de mai sus se observă un trend ascendent în toate județele regiunii Oltenia, însă cu creșteri mai
semnificative în județele Olt și Vâlcea. Explicația este atragerea de fonduri europene prin Programul Operațional
Regional 2007-2013 și Programul Transfrontalier România - Bulgaria pentru modernizarea drumurilor județene. De
asemenea, în județul Vâlcea există o pondere ridicată de drumuri naționale ( 9) și o rețea densă de drumuri județene,
ceea ce a determinat creșterea bruscă a indicatoului odată cu investițiile în infrastructură din fonduri europene, dar
și în urma proiectelor PNDL.
În județul Mehedinți se constată, de asemenea, un trend ascendent începând cu anul 2009, în județ existând
o rețea de 120 km destinată circulației internaționale ( fostul coridorul pan european IV și coridorul VII), rețea a
cărei dezvoltare a fost necesară pentru transportul mărfurilor, existând, astfel. o creștere de cca 33% din 2009 până
în 2013. Creșterea ulterioară, până în 2019, a fost o necesitate în ceea ce privește mobilitatea persoanelor și a
mărfurilor.
Situația drumurilor modernizate în celelalte județe ale regiunii SV Oltenia nu este una tocmai
îmbucurătoare, deși trendul este ascendent. La nivelul juețului Dolj, în anul 2008 au început lucrări de
modernizare/reabilitare pentru 19 drumuri județene, lucrări ce au fost finanțate din fonduri europene, dar și din
contribuția Consiliului Județean Dolj, ceea ce explică creșterea indicatorului de drumuri modernizate în 2009.
17
250
200
150
%
100
50
0
1994
1995
1997
1998
2001
2002
2004
2005
2006
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
1992
1993
1996
1999
2000
2003
2007
Fig. 19 - Procent străzi modernizate _Regiunea SV Oltenia_1992-2019
10. UTILITĂȚI PUBLICE
10.1. Spațiile verzi
Existența spațiilor verzi influențează calitatea vieții. O dezvoltare consecventă a spațiilor verzi este
avantajoasă pentru recreere și înfrumusețează aspectul unui oraș. O analiză asupra situației spațiilor verzi în judetele
Dolj, Olt și Mehedinți duce la concluzia că perioadele de creștere sau de scădere a gradului de ocupare a spațiilor
verzi prezintă multe similarități. Respectiv între anii 1992-1996 se observă o stagnare în evoluția graficului,
observându-se o ușoară creștere în anul 1997, urmată apoi de o scădere bruscă în anul 1998 pentru Dolj și mai
atenuată pentru Olt și Mehedinți. În anii următori se observă o stagnare până în anul 2015, iar din anul 2016 până în
2019 se remarcă o creștere ușoară dar constantă. Scăderea valorilor la acest indice poate fi explicată prin construirea
de noi locuințe sau spații comerciale, în detrimentul spațiilor verzi.
Pentru județele Gorj și Vâlcea se observă o panta ascendentă din 1992 până ân anul 1993 menținându-se
aceleași valori până în 1996, iar din 1997 se observă iar o creștere constantă până în 2019. De menționat că, în
județul Vâlcea, primăria municipiului Vâlcea s-a implicat activ în acțuinile de protejare a spațiilor verzi, conf. Legii
nr.24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi în intravilanul localităților, interzicând, în baza
legii, tăeirea arborilor pentru construirea de clădiri.
18
70
60
50
40
M²
30
20
10
0
2
3
4
5
6
7
8
9
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
9
9
9
9
9
9
9
9
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0
1
9
9
9
9
9
9
9
9
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
1
1
1
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2

Fig.20- Spațiile verzi_Regiunea SV Oltenia_ 1992-2019
10.2. Consumul de apă
Observând graficul de mai sus, putem concluziona că pentru județele Dolj, Olt, Mehedinți și Gorj, datele
sunt foarte asemănătoare. Se poate observa cu ușurință că perioadele de creștere alternează cu perioadele de
descreștere. La sfârșitul anului 1995, valoarea consumului de apă scade brusc, urmând o perioadă de creștere
începând cu anul 1996 și rămâne constantă până în 1999 când se observă iar o scădere care înregistrează valorile
cele mai mici în anul 2002. Urmează un trend ușor ascendent în anul 2003, apoi iar o perioadă de stagnare a
consumului de apă până în 2005 când valorile scad iar. Din anul 2006 valorile cresc ușor până în 2011, după care
scad încet până în 2017. Pentru județul Vâlcea, deși în mare parte graficul prezintă similarități, se constată o
ușoară scădere a valorilor înainte de 1999 când se înregistrează cea mai mare valoare și în celelate județe, respectiv
în anul 1998.
De menționat este faptul că în județul Vâlcea, din anul 2014 s-a implementat Programul
operațional ,,Infrastrutura mare ”, program ce prevede extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă, proiect ce a
fost finanțat prin contribuția UE prin fondul de coeziune.
Scăderile de valori în județele analizate se pot explica prin reabilitarea conductelor de distribuție a apei,
astfel încât pierderile înregistrate în anii anteriori au fost atentuate. De asemenea, valorile scăzute ale consumului de
apă pot fi și consecința calității apei din regiune, cunoscut fiind faptul că apa analizată de autoritățile abilitate a fost
19
descoperită ca fiind un cumul de bacterii ( printre care Ecoli). În urma aplicării Directiveri Cadru a UE, calitatea
apei a fost îmbunătățită după 2017.
250
200
150
100
50
0
2
9
9
1
9
1
9
0
1
2

Fig. 21 – Consumul de apă_uz casnic_Regiunea SV Oltenia_1992-2019
10. 3. Consumul de gaze naturale
Din analiza datelor prezentate în graficul de mai jos ( fig 22), se observă că valorile sunt destul de diferite
pentru fiecare județ în parte, astfel încât le vom analiza separat.
Pentru județul Vâlcea se observă în anul 2000 o scădere dramatică a consumului de gaze naturale până în
anul 2005 când crește ușor până în 2011. În 2011 se observă o valoare foarte crescută (105,40 m³) față de anul
anterior (60,05 m³), fapt ce poate fi explicat prin extinderea rețelei de gaze naturale în județ, în urma Programului
Operațional Infrastructura Mare ( POIM).
În județul Olt există o rețea de gaze slab dezvoltată, ceea ce face ca, din 1992 până în 2019, consumul de mc
de gaze /loc. să crească doar puțin, de la 77,46 m³ la 88,89 m³. Județul Olt are în derulare în prezent, Axa III a
Programului Național de Dezvoltare Rurală, ce cuprinde, printre altele, și îmbunătățirea infrastructurii vis a vis de
rețelele publice locale de alimentare cu gaz.
În perioada 2008-2009, pe fondul crizei economice s-a antrenat un declin al cererii de gaze naturale și, de
asemenea, consumul mai scăzut se poate datora și iernilor relativ blânde care s-au succedat în România în ultimii
ani.
20
Creșterea valorilor consumului de gaze/ loc. în toate județele este consecința renunțării la butelii și
conectarea la rețeaua națională de gaze. Pe de altă parte, scăderile valorilor de consum a gazului pot fi explicate fie
prin creșterea prețului acestuia (2015), fiind vorba de gaz rusesc care este de două ori mai scump decât cel extras
din sol românesc, fie ca urmare a reducerii consumului de gaze de pe piața concurențială cu amănuntul ( 2019), de
la 5TWh la doar 3 TWh.
600
500
400
M³
300
200
100
0
2006
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019

Fig. 22 – Consumul de gaze_ Regiunea SV Oltenia_ 1992-2019
11. STANDARDIZARE INDICATORI 2019
standardizare Natalitate Mortalitate Somaj Forta de munca Educatie Supraf. loc.

Dolj 1.00 0.81 1.00 0.68 0.68 0.00
Gorj 0.12 0.43 0.12 1.00 1.00 0.58
Mehedinti 0.24 0.80 0.91 0.00 0.49 1.00
Olt 0.14 1.00 0.61 0.06 0.00 0.40
Valcea 0.00 0.00 0.00 0.81 0.76 0.87
% km drum
Turism Atractiv. Tur. modern. m³apă/loc. m³ gaze /loc. m² spațiu verde
0.10 0.03 0.00 0.56 0.49 1.00
0.25 0.11 0.63 1.00 1.00 0.00
0.33 0.18 1.00 0.70 0.00 0.86
0.00 0.00 0.49 0.00 0.69 0.36
1.00 1.00 0.17 0.21 0.62 0.59
21
Fig.23- Indicatori standardizați
12. INDICATORUL HULL
Dolj 53.18
Gorj 56.10
Mehedinti 53.61
Olt 50.64
Valcea 57.03
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
Indicatorul Hull este calculat folosind formula:
13. ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- regiune traversată de 3 axe prioritare de transport - lipsa unei autostrăzi
- rețea hidrografică bogată cu impact pozitiv asupra - lipsa standardelor europene la nivel de rețea de
potențialului hidroenergetic transport rutier
- resurse importante de cărbune și petrol, cu impact - lipsa unui punct de trecere a frontierei pe cale ferată
pozitiv asupra dezoltării economice și industriale a - lipsa unei rețele dezvoltate de alimentare cu apă
zonei potabilă
- resurse forestiere importante cu facilități de - ultimul loc pe țară ca lungime a rețelei de furnizare a
exploatare gazelor naturale
- potențial turistic ridicat ( balnear, rural, cultural, etc.) - rețea de termoficare foarte veche
- pondere mare în exportul de aluminiu - calitatea slabă a apei potabile din cauza extracțiilor
- pondere mare a populației ocupate în agricultură miniere
- infrastructură de acces la zonele turistice slab
dezvoltată
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- de exploatare a Dunării ca și coridor de transport cu - unele produse agricole devin competitive pentru piața
low cost externă, în defavoarea celor tradiționale
- potențial turistic montan, balnear și rural crescut - lipsa locurilor de muncă generează emigrarea
- potențial ridicat în agricultură - privatizarea întreprinderilor mari determină creșterea
ratei șomajului
22
- potențial piscicol
- potențial pentru agricultură ecologică
- forță de muncă disponibilă pentru recalificare
14. PROPUNERE PROIECT DE DEZVOLTARE LOCALĂ ȘI REGIONALĂ
Din punctul nostru de vedere, luând în calcul așezarea geografică a regiunii și potențialul atât extractiv, cât
și turistic, dar, în același timp, ținând cont și de rata crescută a șomajului, putem spune că regiunea SV Oltenia este
mai competitivă din punct de vedere teritorial decât social și capital.
De aceea, vedem ca oportune, în dezvoltarea regiunii:
1) valorificarea resurselor naturale existente, atât în industrie, cât și în agricultură, prin inserarea unor
tehnologii inovative;
2) creșterea numărului de locuri de muncă în agricultură și industria extractivă;
3) îmbunătățirea infrastructurii rutiere, care ar simplifica și ar busta toate domeniile de activitate din
regiune.
15. CONCLUZII
Regiunea SV Oltenia dispune de o serie bogată de resurse, atât teritoriale, cât și naturale, însă se remarcă o
slabă pregătire a populației în domeniile de activitate, din cauza emigrărilor repetate și a lipsei de investiție în
recalificarea populației active. De asemenea, lipsa unei infrastructuri rutiere, în condițiile în care în zonă există,
totuși, posibilitatea transportului feroviar și mai ales fluvial ( Dunăre) mult mai puțin costisitor, este un factor
negativ care aduce către sine slaba dezvoltare regională a zonei de studiu.
BIBLIOGRAFIE:
***https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?
catId=9462&acro=lmi&mode=&recordLang=ro&lang=ro&parentId=&countryId=RO&regionId=RO4
***https://drumurijudetenedolj.ro/infrastructura/
*** https://mehedintigaz.ro/tarife/
*** http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
23
*** https://www.adroltenia.ro/planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/
***https://www.e-antropolog.ro/2013/02/suprafata-locuibila-pe-persoana-in-romania/
*** https://www.economica.net/anre-consumul-de-gaze-al-romaniei-a-scazut-cu-4-5prc-anul-trecut_116415.html
***https://www.cjdolj.ro/
***https://www.cjgorj.ro/
***http://www.gsbratianu.ro/data/documents/PLAI_VL_2017-2022.pdf
***https://mehedinti.insse.ro/wp-content/uploads/2018/04/MH-EVOLUTIA-PRINCIPALILOR-INDICATORI-IN-
ANUL-2015.pdf/
***https://www.mlpda.ro/pages/programulnationaldezvoltarelocala
***https://www.profit.ro/stiri/economie/record-negativ-romania-cel-mai-redus-consum-de-gaze-din-istoria-
moderna-detalii-anuntate-la-profit-energy-forum-19128265
*** http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/olt/
CUPRINS
1. DEMOGRAFIA..........................................................................................................................................................................2
2. BILANȚUL MIGRATORIU..........................................................................................................................................................6
3. SPORUL NATURAL....................................................................................................................................................................7
4. EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ.......................................................................................................................................................8
5. ȘOMAJUL............................................................................................................................................................................... 10
6. FORȚA DE MUNCĂ................................................................................................................................................................. 13
7. GRADUL DE OCUPARE TURISTICĂ..........................................................................................................................................14
8. NIVELUL DE TRAI.................................................................................................................................................................... 15
8.1. LOCUINȚE ‰ LOCUITORI................................................................................................................................................15
8.2. SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ / LOCUITOR...............................................................................................................................16
9. INFRASTRICTURA RUTIERĂ....................................................................................................................................................17
% STRĂZI MODERNIZATE.......................................................................................................................................................17
10. UTILITĂȚI PUBLICE............................................................................................................................................................... 18
10.1. Spațiile verzi..................................................................................................................................................................18
10.2. Consumul de apă..........................................................................................................................................................19
10. 3. Consumul de gaze naturale..........................................................................................................................................20
11. STANDARDIZARE INDICATORI 2019.....................................................................................................................................21
12. INDICATORUL HULL.............................................................................................................................................................22
24
13. ANALIZA SWOT.................................................................................................................................................................... 22
14. PROPUNERE PROIECT DE DEZVOLTARE LOCALĂ ȘI REGIONALĂ...........................................................................................23
15. CONCLUZII........................................................................................................................................................................... 23
BIBLIOGRAFIE:........................................................................................................................................................................... 23
25

Dezvoltare Regională Și Locală - Regiunea SV Oltenia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltare Regională Și Locală - Regiunea SV Oltenia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REGIUNEA S-V OLTENIA

Sud-Vest Oltenia este o regiune de dezvoltare a României, creată în anul 1998. Precum celelate regiuni de

Nascuti Dolj Nascuti Gorj Nascuti Mehedinti

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

Fig. 2 – Rata natalității județelor din Regiunea S-V- 1992-2019

Morti Dolj Morti Gorj Morti Mehedinti

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

6 Spor natural Dolj Spor natural Gorj Spor natural Mehedinti

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

Stabiliri cu reședință Dolj Stabiliri cu reședință Gorj Stabiliri cu reședință Mehedinți

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

Bilanț migrat. Dolj Bilanț migrat.Gorj Bilanț migrat. Mehedinti

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

Astfel, analizând figura 2, putem observa că:

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

Anul Evol. demog. Dolj Evol. Demog.Gorj

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

- creșterea ofertei de muncă pe baza sporului natural al populației;

- pierderea locului de muncă a unei părți a populației ocupate.

Privind figura 9, se observă că:

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

Series1 Șomaj masc.DJ Șomaj fem. DJ

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

Series1 Șomaj masc.GJ Șomaj fem.GJ

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

Series1 Șomaj masc. MH Șomaj fem. MH

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

Series1 Șomaj masc. OT Șomaj fem. OT

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

Series1 Șomaj masc. VL Șomaj fem.VL

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

7. GRADUL DE OCUPARE TURISTICĂ

8.2. SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ / LOCUITOR

10. UTILITĂȚI PUBLICE

10.1. Spațiile verzi

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

10.2. Consumul de apă

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

10. 3. Consumul de gaze naturale

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ ( prelucrare autor)

11. STANDARDIZARE INDICATORI 2019

standardizare Natalitate Mortalitate Somaj Forta de munca Educatie Supraf. loc.

12. INDICATORUL HULL

13. ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

14. PROPUNERE PROIECT DE DEZVOLTARE LOCALĂ ȘI REGIONALĂ

De aceea, vedem ca oportune, în dezvoltarea regiunii:

2) creșterea numărului de locuri de muncă în agricultură și industria extractivă;

S-ar putea să vă placă și