Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică: ‫יהודה‬,

Yehudah, „Iuda”; în ebraică: ‫יַהֲדוּת‬, Yahadut, caracterele distinctive a

iudaicului eáqnov), cunoscut și sub numele de religie mozaică (după
principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu. Preceptele
iudaismului au stat la baza religiilor monoteiste creștinism și islam.
Termenul iudaism își are originea în numele regatului Iuda, țara tribului
Iuda—descendenții celui de-al patrulea fiu al patriarhului Iacob (secolul
XVIII - finele secolului XVII î.Hr.) -- cu capitala la Ierusalim, lăcașul
Marelui Templu.
Istoria iudaismului este împărțită în trei perioade: 1. Perioada Templului
din Ierusalim; 2. Perioada talmudică; 3. Perioada rabinică (din secolul al
VI-lea până în prezent). Iudaismul ortodox contemporan s-a format pe
baza mișcării fariseilor (pirushim) din perioada Macabeilor.
Iudaismul contemporan nu are o instituție sau personalitate, acceptată
universal, care ar avea autoritatea dreptului, învățăturii sau puterii.
Sursele dreptului (Halaha) ale iudaismului contemporan sunt: Tanahul
(Tora scrisă) și Talmudul (Tora orală). Halaha reglementează aspectele
vieții evreilor care nu sunt reflectate în codurile penale sau civile din
sistemul secular, ci servesc doar ca ghid obligatoriu pentru cei
aparținând aceluiași curent religios.