Tulburările din spectrul schizofreniei și alte tulburări psihotice cuprind schizofrenia, alte

tulburări psihotice și tulburarea (de personalitate) schizotipală. Acestea sunt definite prin
anomalii în unul sau mai multe din următoarele cinci domenii: ideație delirantă,
halucinații, gândire dezorganizată (discurs), comportament motor profund dezorganizat
sau anormal (inclusiv catatonie) și simptome negative.

****************************************************************************************************
Tulburarea delirantă

Criterii de diagnostic 297.1 (F22}

A. Prezenta uneia (sau a mai multor) idei delirante cu durată de cel puțin o lună.
B. Criteriul A pentru schizofrenie nu a fost îndeplinit niciodată.
Nota: Halucinațiile, dacă sunt prezente, nu sunt dominante și au legatura cu tematică
delirantă (e.g., senzația de a fi infestat cu insecte asociată cu idei delirante de
infestare).
C. În afara de impactul ideii (ideilor) delirante sau al consecințelor ei, funcționarea nu
este afectată major iar comportamentul nu este în mod clar bizar sau neobișnuit.
D. Dacă au avut loc episoade maniacale sau depresive majore, acestea au fost scurte
comparativ cu durata perioadelor delirante.
E. Perturbarea nu poate fi atribuita efectelor fiziologice ale unei substanțe sau altor
afectiuni medicale și nu poate fi explicată mai bine de altă tulburare mintală, cum ar fi
tulburarea dismorfică corporală. sau tulburarea obsesiv-compulsiva.
A se specifica tipul:
Erotoman: Acest subtip se folosește atunci cand tematică principală. a ideației
delirante este aceea ca o alta persoana este îndrăgostită de individul respectiv.
De grandoare: Acest subtip se folosește atunci cand tematică principală. a ideației
delirante este convingerea individului ca deține un mare (dar nerecunoscut) talent sau
capacitate sau ca a făcut o descoperire importantă.
De gelozie: Acest subtip se folosește atunci cand tematică principală. a ideației
delirante
a individului este aceea ca soțul sau partenerul este infidel.
De persecuție: Aces! subtip se folosește atunci cand tematica principală. a ideației
delirante este convingerea individului case conspiră împotriva lui, este bănuit, spionat,
urmărit, otrăvit sau drogat, calomniat, hărțuit sau împiedicat să-și urmareasca
obiectivele pe termen lung.
Somatic: Acest subtip se folosește atunci cand tematica principală. a ideației delirante
implica funcțiile sau senzațiile corporale.
Mixt: Acest subtip se folosește atunci cand nu exista nicio tematica delirantă principala.
Nespecificat: Acest subtip se folosește atunci cand nu poate fi determinată în mod clar
convingerea delirantă principala sau nu este descrisă în tipurile specificate mai sus
(e.g.,
idea tie deliranta de referinta tara o componenta importantă de persecuție sau
grandoare).
A se specifica dacă:
Cu conținut bizar: ideația delirantă este considerată bizară dacă este în mod evident
neplauzibila, neinteligibila și nu provine din experiente de viata uzuale (e.g.,
convingerea
individului ca o persoana necunoscuta i-a îndepărtat organele interne și le-a inlocuit cu
organele persoane, fără a lăsa nicio plagă sau cicatrice).
A se specifica dacă:
Următorii specificatori privind evolutia vor fi utilizati doar dacă tulburarea durează de cel
puțin un an:
Primul episod, actual în episod acut: Prima manifestare a tulburarii care îndeplinește
criteriile privind simptomele specifice de diagnostic și durata. Episodul acut este o
perioada în care sunt îndeplinite criteriile simptomatice.
Primul episod, actual în remisiune parțială: Remisiunea parțială este perioada în
care
se menține o ameliorare a simptomatologiei după un episod anterior, pe parcursul
careia
criteriile principale de diagnostic ale tulburarii sunt îndeplinite parțial.
Primul episod, actual în remisiune completa: Remisiunea completa este perioada
care
urmează unui episod anterior, pe parcursul careia nu sunt prezente niciun fel de
simptome specifice tulburarii.
Episoade multiple, actual în episod acut
Episoade multiple, actual în remisiune parțială
Episoade multiple, actual în remisiune completa
Continuu: Simptomele care îndeplinesc criteriile de diagnostic ale tulburarii se mențin
pe parcursul bolii, în cea mai mare parte a timpului, iar perioadele în care simptomele
se
ana sub pragul de severitate au durata foarte scurta comparativ cu evolutia globală.
Nespecificat
A se specifica severitatea actuala:
Severitatea este calculată cu ajutorul unei evaluări cantitative a simptomelor psihotice
principale, care cuprind: ideatia deliranta, halucinatiile, vorbirea dezorganizata,
comportamentul psihomotor anormal și simptomele negative. Fiecare dintre aceste
simptome va fi evaluat in ceea ce privește severitatea actuala (cea mai severa din
ultimele
7 zile), pe o scală de 5 puncte, pornind de la 0 (nu este prezent) Ia 4 (prezent și sever).
(A se vedea Dimensiunile severității simptomelor psihotice evaluate de medic în
capitolul
.. instrumente de evaluare bazate pe măsurători:)
Nota: Diagnosticul de tulburare deliranta poate fi stabilit fără specificarea severității.

************************************************************************************************************************************

Tulburarea psihotică scurtă

Criterii de diagnostic 298.8 (F23)
A. Prezența unuia (sau mai multe) din următoarele simptome. Cel puțin unul dintre
acestea
trebuie sa fie (1 ), (2) sau (3):
1. ldeație delirantă.
2. Halucinații.
3. Vorbire dezorganizată (e.g., deraiere sau incoerență frecventă).
4. Comportament intens dezorganizat sau catatonic.
Nota: Nu se vor include simptomele care reprezinta raspunsuri acceptate cultural.
B. Durata unui episod al tulburarii este de cel puțin o zi și de cel mult o luna, cu
revenirea
completa, în cele din urma, Ia nivelul de funcționare premorbid.
C. Perturbarea nu este mai bine explicata de tulburarea depresiva majora sau bipolara
cu simptome psihotice sau de o alta tulburare psihotica cum ar fi schizofrenia sau
catatonia și nu poate fi atribuita efectelor fiziologice ale unei substanțe (e.g., un drag de
abuz, un medicament) sau afecțiuni medicale.
A se specifica dacă:
Cu factori de stres major (psihoza reactiva scurta): Dacă simptomele apar ca răspuns
Ia evenimente care, singure sau lmpreuna, reprezinta un factor de sires major pentru
aproape orice persoana aflată în circumstanțe similare și aparținând aceluiași fond
cultural ca individul respectiv.
Fără factor(i) de stres major: Dacă simptomele nu apar ca răspuns Ia evenimente
care,
singure sau lmpreuna, reprezinta un factor de sires major pentru aproape orice
persoana
aflată în circumstanțe similare și aparținând aceluiași fond cultural ca individul respectiv.
Cu debut postpartum: Dacă debutul are loc pe parcursul sarcinii sau în primele patru
săptămâni postpartum.
A se specifica dacă:
Cu catatonie (pentru definiție se face trimitere Ia criteriile pentru catatonia asociată cu
alta tulburare mintală, pag. 119-120)
Nota privind codificarea: Se va utiliza codul aditional 293.89 (F06.1) catatonia
asociată
cu tulburarea psihotica scurta, pentru a menționa prezenta catatoniei comorbide.
A se specifica severitatea actuala:
Severitatea este calculată cu ajutorul unei evaluări cantitative a simptomelor psihotice
principale, care cuprind: ideația delirantă, halucinațiile, vorbirea dezorganizata,
comportamentul psihomotor anormal și simptomele negative. Fiecare din aceste
simptome va fi evaluat In ceea ce priveșle severitatea actuala (cea mai severa din
ultimele 7 zile) pe o scală de 5 puncte, pornind de Ia 0 (nu este prezent) Ia 4 (prezent și
sever). (A se vedea Dimensiunile severității simptomelor psihotice evaluate de medic în
capitolul, instrumente de evaluare bazate pe măsurători:)
Nota: Diagnosticul de tulburare psihotica scurta poate fi stabilit fără specificarea
severității.

Tulburarea schizofreniformă
Criterii de diagnostic 295.40 (F20.81)
A. Două (sau mai multe) din următoarele criterii, fiecare avand o durata
semnificativă pe
parcursul unei perioade de o luna (sau mai puțin dacă tratamentul a fost eficient).
Cel
puțin unul dintre acestea trebuie sa fie (1 ), (2) sau (3):
1. ldeatie deliranta.
2. Halucinații.
3. Vorbire dezorganizată (e.g., deraiere sau incoerență frecvente).
4. Comportament motor intens dezorganizat sau catatonic.
5. Simptome negative (i.e ., diminuarea exprimarii emotiilor sau avolitie).

B. Fiecare episod al tulburarii durează cel puțin o luna, dar mai puțin de 6 luni. Dacă
trebuie
stabilit diagnosticul înainte de recuperare, acesta va fi menționat ca "provizoriu':
C. Au fost excluse tulburarea schizoafectiva și tulburarile depresiva sau bipolara cu
simptome
psihotice deoarece: fie 1) nu a avut loc niciun episod depresiv major sau maniacal
simultan cu simptomele fazei active, fie 2) dacă au avut loc episoade afective simultan
cu
simptomele fazei active, acestea au avut o durata foarte scurta față de durata totală a
perioadelor activa și reziduala ale afectiunii.
D. Tulburarea nu poate fi atribuita efectelor fiziologice ale unei substanțe (e .g., un drog
de abuz, un medicament) sau alte afectiuni medicale.
A se specifica dacă:
Cu elemente de prognostic favorabil: Aceasta specificare impune prezenta a cel
puțin
două din următoarele caracteristici: debutul simptomelor psihotice semnificative a avut
loc în decurs de 4 saptamani de Ia prima modificare importantă a comportamentului sau
funcționării obișnuite; confuzie sau dezorientare; functionare premorbida buna în sfera
socială și profesională; și absența efectului tocit sau aplatizat.
Fără elemente de prognostic favorabil: Aceasta specificare se aplica dacă nu au fost
prezente cel puțin doua din elementele de mai sus.
A se specifica dacă:
Cu catatonie (pentru definiție se face trimitere Ia criteriile pentru catatonia asociată cu
alta tulburare mintală, pag. 119-120)
Nota privind codificarea: Se va utiliza codul aditional 293.89 (F06.1) catatonie
asociată
cu tulburarea schizofreniforma, pentru a menționa prezenta catatoniei comorbide.
A se specifica severitatea actuala:
Severitatea este calculată cu ajutorul unei evaluări cantitative a simptomelor psihotice
principale, care cuprind: ideatia deliranta, halucinatiile, vorbirea dezorganizata,
comportamentul psihomotor anormal și simptomele negative. Fiecare dintre aceste
simptome va fi evaluat în ceea ce privește severitatea actuala (cea mai severa din
ultimele 7 zile) pe o scală de 5 puncte, pornind de Ia 0 (nu este prezent),Ia 4 (prezent și
sever). (A se vedea Dimensiunile severității simptomelor psihotice evaluate de medic în
capitolul instrumente de evaluare bazate pe măsurători:)
Nota: Diagnosticul de tulburare schizofreniforma poate fi stabilit și fără specificarea
severității.

***************************************************************************************************
Schizofrenia
Criterii de diagnostic 295.90 {F20.9)
A. Două (sau mai multe) din următoarele criterii, fiecare manifestandu-se o perioada
suficientă de timp în interval de 1 lună (sau mai puțin dacă tratamentul este eficient).
Cel
puțin unul· din ele trebuie sa fie (1), (2) sau (3):
1. Idei delirante.
2. Halucinații.
3. Vorbire dezorganizată (e.g., deraiere sau incoerență frecvente).
4. Comportament motor intens dezorganizat sau catatonic.
5. Simptome negative (i.e., diminuarea exprimării emoțiilor sau avolitie).
B. O perioada semnificativa de timp de .Ia debutul tulburarii, nivelul de funcționare în
unul
sau mai multe domenii importante cum ar fi: profesional, relații interpersonale sau
autoîngrijire
este mult sub nivelul atins înainte de debut (sau, atunci cand debutul se situează
în copilărie sau adolescență. nu se atinge nivelul așteptat al funcționarii interpersonale,
școlare sau profesionale).
C. Semnele perturbării se mențin continuu timp de cel puțin 6 luni. Aceasta perioadă de
6 luni trebuie să cuprindă cel puțin o lună de simptome (sau mai puțin dacă tratamentul
este eficient) care îndeplinesc Criteriul A (i.e., simptome de fază activă) și poate include
perioadele prodromală sau cu simptome reziduale. Pe parcursul acestor perioade,
prodromală și reziduală, semnele perturbării se pot manifesta fie doar prin simptome
negative fie prin doua sau mai multe simptome mentionale Ia Criteriul A, prezente într-o
forma atenuata (e.g., credințe bizare, trăiri perceptive neobișnuite) .
D. Au lost excluse tulburarea schizoafectiva precum și tulburarea depresiva și bipolara
cu elemente psihotice deoarece: fie 1) nu a apărut niciun episod depresiv sau maniacal
simultan cu simptomele fazei acute, fie 2) dacă astfel de episoade afective au apărut pe
parcursul acestei perioade, au fost prezente o perioada scurta din durata totală a
perioadelor activa și reziduale ale bolii.
E. Tulburarea nu poate fi atribuita efectelor fiziologice ale unei substanțe (e.g., un drog
de abuz, un medicament) sau afecțiuni medicale.
F. Dacă există un istoric de tulburare din spectrul autismului sau de tulburare de
comunicare cu debut In copilarie, se va stabili diagnosticul aditional de schizofrenie
doar dacă, alături de celelalte simptome necesare pentru stabilirea diagnosticului de
schizofrenie, sunt prezente idei delirante și halucinații semnificative pentru o perioada
de cel putin o luna (sau mai puțin dacă tratamentul a fost eficient).
A se specifica dacă:
Următoarele specificații privind evoluția se vor utiliza numai după o perioada de un an
de
evoluție a tulburarii și doar dacă nu intra în contradicție cu criteriile privind evolutia.
Primul episod, episod actual acut: Prima manifestare a tulburarii care îndeplinește
criteriile privind simptomele specifice de diagnostic și durata. Episodul acut reprezinta
perioada în care sunt îndeplinite criteriile simptomatice.
Primul episod, actual in remisiune parțiala: Remisiunea parfiala reprezinta o
perioada
pe parcursul careia se menține ameliorarea după un episod anterior iar criteriile de
diagnostic ale tulburarii sunt îndeplinite parțial.
Primul episod, actual in remisiune completa: Remisiunea completa reprezinta o
perioada de timp, după un episod anterior, pe parcursul careia nu sunt prezente
simptomele caracteristice tulburarii.
Episoade multiple, în episod actual acut: Noțiunea episoade multiple se aplica după
minimum două episoade (i .e. , după primul episod, o remisiune și minimum o
recadere).
Episoade multiple, actual în remisiune parțială
Episoade multiple, actual în remisiune completa
Continuu: Simptomele care îndeplinesc criteriile de diagnostic ale tulburarii se mențin
pe aproape întreg parcursul bolii, cu perioade de simptome sub pragul de severitate de
foarte scurta durata comparativ cu evolutia globală.
Nespecificat
A se specifica dacă:
Cu catatonie (pentru definiție se face trimitere Ia criteriile pentru catatonia asociată cu
alta tulburare mintală, pag. 119-120)
Nota privind codificarea: Se va utiliza codul aditional 293.89 (F06.1) catatonia
asociata cu schizofrenia, pentru a mentiona prezenta catatoniei comorbide.
A se specifica severitatea actuala:
Severitatea este calculată cu ajutorul unei evaluări cantitative a simptomelor psihotice
principale, care cuprind: ideatia deliranta, halucinatiile, vorbirea dezorganizata,
comportamentul psihomotor anormal și simptomele negative. Fiecare din aceste
simptome va fi evaluat in ceea ce privește severitatea actuala (cea mai severa din
ultimele 7 zile} pe o scală de 5 puncte, pornind de Ia 0 (nu este prezent) Ia 4 (prezent și
sever). (A se vedea Dimensiunile severității simptomelor psihotice evaluate de medic în
capitolul instrumente de evaluare bazate pe măsurători.)
Nota: Diagnosticul de schizofrenie poate fi stabilit și fără specificarea severității.
*************************************************************************************************************************************

Tulburarea schizoafectivă
Criterii de diagnostic

A. O perioada continua de boala pe parcursul careia apare un episod afectiv

major (depresiv sau maniacal major) simultan cu Criteriul A al schizofreniei.
Nota: Episodul depresiv major trebuie sa cuprinda
Criteriul A 1: Dispozitie depresiva.
B. ldei delirante sau halucinatii prezente timp de cel puțin 2 saptamani, în
absența unui episod afectiv major (depresiv sau maniacal), oricând pe
parcursul bolii, pe toata durata vieții.
C. Simptomele care îndeplinesc criteriile pentru un episod afectiv major sunt
prezente cea mai mare parte a perioadei cat dureaza fazele activa și
reziduala ale bolii.
D. Tulburarea nu poate fi atribuita efectelor unei substanțe (e.g., un drog de
abuz, un medicament) sau afectiuni medicale.
A se specifica tipul:
295.70 {F25.0)Tipul bipolar: Acest subtip se aplica dacă un episod maniacal
face parte din tabloul clinic. Pot să apară și episoade depresive majore.
295.70 (F25.1) Tipul depresiv: Acest subtip se aplica dacă din tabloul clinic fac
parte numai episoade depresive majore.
A se specifica dacă:
Cu catatonie (pentru definiție se face trimitere Ia criteriile pentru catatonia
asociată cu alta tulburare mintală, pag. 119-120)
Nota privind codificarea: Se va utiliza codul aditional 293.89 (F06.1) catatonie
asociata cu tulburarea schizoafectiva, pentru a mentiona prezenta catatoniei
comorbide.
A se specifica dacă:
Următoarele specificații privind evolutia vor fi utilizate numai după o perioada de
un an în care tulburarea este prezentă și doar dacă nu intra în contradicție cu
criteriile de diagnostic privind evolutia.
Primul episod, episod actual acut: Prima manifestare a tulburarii care
indeplinește criteriile privind simptomele specifice de diagnostic și de durata.
Episodul acut reprezinta perioada în care sunt îndeplinite criteriile simptomatice.
Primul episod, actual in remisiune partiala: Remisiunea parfiala reprezinta o
perioada pe parcursul careia se menține ameliorarea, după un episod anterior,
iar criteriile de diagnostic ale tulburarii sunt îndeplinite doar parțial.
Primul episod, actual in remisiune completă: Remisiunea camp/eta reprezinta
o perioada de timp, după un episod anterior, pe parcursul careia nu mai sunt
prezente simptomele caracteristice tulburarii.
Episoade multiple, episod actual acut: Noțiunea episoade multiple se aplica
după minimum două episoade (i.e., după primul episod, o remisiune 9i minimum
o recadere).
Episoade multiple, actual în remisiune parțială
Episoade multiple, actual în remisiune completa
Continuu: Simptomele care îndeplinesc criteriile de diagnostic ale tulburarii se
mențin pe aproape întreg parcursul bolii, cu perioade de simptome aflate sub
pragul de severitate de foarte scurta durata comparativ cu evolutia globală.
Nespecificat
A se specifica severitatea actuala:
Severitatea este calculată cu ajutorul unei evaluări cantitative a simptomelor
psihotice principale, care cuprind: ideatia deliranta, halucinatiile, vorbirea
dezorganizata, comportamentul psihomotor anormal 9i simptomele negative.
Recare din aceste simptome va fi eva'luat in ceea ce pri•ve9te severitatea
actuala (cea mai severa din ultimele 7 zile) pe o scală de 5 puncte, pornind de Ia
0 (nu este prezent) Ia 4 (prezent și sever). (A se vedea Dimensiunile severității
simptomelor psihotice evaluate de medic în capitolul instrumente de evaluare
bazate pe măsurători:)
Nota: Diagnosticul de tulburare schizoafectiva poate fi stabilit și fără specificarea
severității.

Tulburarea psihotică indusă de substanțe sau ,medicamente

Criterii de diagnostic

A. Prezenta unuia sau ambelor simptome de mai jos:

1. Idei delirante.
2. Halucinații.
B. Exista dovezi din istoric, examenul fizic sau analizele de laborator ca sunt
îndeplinite ambele criterii care urmează, (1) și (2):
1. Simptomele aparținând Criteriului A au apărut pe parcursul sau imediat după
intoxicația sau întreruperea consumului unei substanțe sau după expunerea Ia
un medicament.
2. Substanța sau medicamentul implicat are capacitatea de a provoca
simptomele
aparținând Criteriului A.
C. Perturbarea nu poate fi mai bine explicată de o tulburare psihotica indusa de o
substanța sau medicament. Dovezile privind prezența unei tulburări psihotice
independente ar putea cuprinde următoarele:
Simptomele au precedat debutul consumului substanței sau medicamentului;
simptomele persista o perioada destul de lungă (e.g., aproximativ o luna) după
încetarea sevrajului acut sau intoxicației severe; sau exista alte dovezi privind
prezența unei tulburări psihotice independente care nu a fost indusa de
substanțe sau medicamente (e.g., un istoric de episoade recurente tara legatura
cu consumul de substanțe sau medicamente).
D. Perturbarea nu apare exclusiv pe parcursul unui delirium.
E. Perturbarea cauzează disconfort semnificativ clinic sau deteriorare în
domeniile social, profesional, sau în alte arii importante de funcționare.
Nota: Acest diagnostic ar trebui stabilit în locul unui diagnostic de intoxicație sau
sevraj Ia substanțe doar atunci cand simptomele aparținând Criteriului A
predomina in tabloul clinic și sunt suficient de severe pentru a justifica abordarea
lor clinică.
Tulburarea psihotică secundară unei afectiuni medicale

Criterii de diagnostic
A. Halucinații și idei delirante evidente.
B. Exista dovezi din istoric, examenul fizic sau rezultatele analizelor de laborator
ca perturbarea reprezinta consecinta fiziopatologica directa a unei afectiuni
medicate.
C. Perturbarea nu poate fi mai bine explicată printr-o alta tulburare mintală.
D. Perturbarea nu apare exclusiv pe parcursul unui delirium.
E. Perturbarea cauzează disconfort semnificativ clinic și disfunctie în domeniile
social, profesional, precum și în alte arii importante de funcționare.
A se specifica tipul:
Codul care corespunde simptomului predominant:
293.81' (F06.2) Cu idei delirante: Daca ideile delirante reprezinta simptomul
predominant.
293.82 (F06.0) Cu halucinalii: Daca halucinatiile reprezinta simptomul
predominant.
Nota privind codificarea: Se include denumirea afecțiunii medicale cauzale în
diagnosticul tulburării mintale (e.g., 293.81 fF06.2] tulburare psihotică secundară
unui neoplasm pulmonar malign, cu idei delirante). Afectiunea medicală trebuie
codificată și mentionată separat, imediat înaintea denumirii tulburării psihotice
secundare afecțiunii medicale respective (e.g.,162.9 [C34.90] neoplasm
pulmonar malign; 293.81 [F06.2] tulburare psihotica secundară unui neoplasm
pulmonar malign, cu idei delirante).
A se specifica severitatea actuala:
Severitatea este stabilită cu ajutorul unei evaluări cantitative a simptomelor
psihotice principale care includ ideația delirantă, halucinațiile, comportamentul
psihomotor anormal și simptomele negative. Fiecare din aceste simptome va fi
evaluat în ceea ce privește severitatea actuala (cea mai severa din ultimele 7
zile) pe o scală de 5 puncte, pornind de Ia 0 (nu este prezent) Ia 4 (prezent și
sever). (A se vedea Dimensiunile severității simptomelor psihotice evaluate de
medic În capitolul instrumente de evaluare bazate pe măsurători:)
Nota: Diagnosticul de tulburare psihotica secundară unei afectiuni medicale
poate fi stabilit și fără specificarea severității.

Catatonia
Catatonia asociată cu alta tulburare mintală
(specificatorul catatonie)
293.89 (F06.1)
A. Tabloul clinic este dominat de trei (sau mai multe) din următoarele semne:
1. Stupor (i.e., lipsa oricărei activități motorii; nu relationeaza în mod activ cu
mediul).
2. Catalepsie (i.e., inducerea pasiva a unei posturi și menținerea ei împotriva
forței
gravitaționale).
3. Flexibilitate ceroasa (i.e., lipsa de reacție sau chiar rezistenta Ia poziționarea
de către examinator).
4. Mutism (i.e., lipsa răspunsului verbal sau un răspuns foarte slab [se exclude În
prezenta unei afazii cunoscute]).
5. Negativism (i.e., opoziție sau lipsa răspunsului Ia comenzi sau stimuli externi).
6. Posturare (i.e., mentinerea spontana și activa a unei posturi împotriva forjei
gravitaționale).
7. Manierisme (i.e., caricaturizarea particulara, de circumstanță a unor acțiuni
normale).
8. Stereotipii (i.e., mișcări repetitive, anormal de frecvente, lipsite de scop).
9. Agitație, neinfluentata de stimuli externi.
10. Grimase faciale.
11. Ecolalie (i.e., imitarea discursului unei persoane).
12. Ecopraxie (i.e., imitarea mișcărilor unei persoane).
Nota privind codificarea: Cand se înregistrează denumirea acestei afectiuni se
va indica denumirea tulburării mintale asociate (i.e., 293.89 [F06.1) catatonia
asociată cu tulburare depresiva majora). Se va codifica intai tulburarea mintala
asociata (e.g., tulburare de neurodezvoltare, tulburare psihotica scurta, tulburare
schizofreniforma, schizofrenie, tulburare schizoafectiva, tulburare bipolară,
tulburare depresiva majora, alte tulburări mintale) (e.g., 295.70 [F25.1] tulburare
schizoafectiva, tipul depresiv; 293.89 [06.1) catatonia asociată cu tulburare
schizoafectiva).

Tulburarea catatonica secundară unei afectiuni medicale

Criterii de diagnostic 293.89 (F06.1)

A. Tabloul clinic este dominat de trei (sau mai multe) din următoarele simptome:
1. Stupor (i.e., lipsa oricărei activități motorii; nu relationeaza în mod activ cu
mediul).
2. Catalepsie (i.e., inducerea pasiva a unei posturi !și menținerea ei împotriva
forței
gravitaționale).
3. Flexibilitate ceroasa (i.e., lipsa de reacție sau chiar rezistenta Ia poziționarea
de către examinator).
1. Mutism (i.e., lipsa răspunsului verbal sau un răspuns foarte slab [Nota: se
exclude în prezenta unei afazii cunoscute)).
5. Negativism (i.e., opoziție sau lipsa răspunsului Ia comenzi sau stimuli externi).
6. Posturare (i.e., mentinerea spontana 9i activa a unei posturi împotriva forței
gravitaționale).
7. Manierisme (i.e., caricaturizarea particulara, de circumstanță a unor acțiuni
normale).
8. Stereotipii (i.e., mișcări repetitive, anormal de frecvente, lipsite de scop).
9. Agitație, neinfluentata de stimuli externi.
10. Grimase faciale.
11. Ecolalie (i.e., imitarea discursului persoanelor).
12. Ecopraxie (i.e., imitarea mișcărilor persoanelor).
B. Exista dovezi din istoric, examenul fizic sau rezultatele analizelor de laborator
ca pertubarea reprezinta consecinta fiziopatologica directa a unei alte afectiuni
medicale.
C. Perturbarea nu poate fi mai bine explicată de o alta tulburare mintală (e.g.,
episod maniacal).
D. Perturbarea nu apare exclusiv pe parcursul unui delirium.
E. Perturbarea cauzează disconfort semnificativ clinic sau deteriorare în
domeniile social, profesional sau în alte arii importante de funcționare.
Nota privind codificarea: Se va include denumirea afecțiunii medicale în cea a
tulburarii mentale (e.g., 293.89 [F06.1] tulburare catatonica secundară
encefalopatiei hepatica).
Afectiunea medicala trebuie codificata și mentionata separat, imediat inaintea
denumirii tulburarii catatonice secundare afectiunii medicale (e.g., 572.2
[K71.90] encefalopatie hepatică; 293.89 [F06.1] tulburare catatonica secundară
encefalopatiei hepatica).

Catatonie nespecificata
Aceasta categorie se aplica acelor tablouri clinice în care semnele caracteristice
catatoniei
cauzează disconfort semnificativ clinic sau disfunctie în domeniile social,
profesional sau în alte arii importante de funcționare, dar fie natura tulburării
mintale sau a afecțiunii medicale etiologice este neclară, fie nu sunt îndeplinite
toate criteriile pentru catatonie, fie nu exista suficiente informații pentru a stabili
un diagnostic mai specific (e.g., în serviciile de urgență).
Nota privind codificarea: Se vor modifica intai 781.99 (R29.818) alte semne
care implica sistemele nervos sau musculo-scheletic, urmate de 293.89 (F06.1)
catatonie nespecificata.

Alta tulburare din spectrul schizofreniei și alte tulburări

psihotice specificate
298.8 (F28)
Aceasta categorie se aplica acelor tablouri clinice în care predomina semnele
caracteristice tulburărilor din spectrul schizofreniei și altor tulburări psihotice, care
cauzează disconfort semnificativ clinic sau disfunctie În domeniile social,
profesional și în alte arii importante de funcționare, dar acestea nu îndeplinesc
criteriile complete pentru nici una din tulburările apartinand clasei de diagnostic
tulburări din spectrul schizofreniei și alte tulburări psihotice.
Categoria de diagnostic Alta tulburare din spectrul schizofreniei și alte tulburări
psihotice specificate se utilizează în situațiile în care medicul decide sa
mentioneze motivul particular pentru care tabloul clinic nu îndeplinește criteriile
pentru nici una din tulburările specifice apartinand spectrului schizofreniei și alte
tulburări psihotice. Acest lucru se realizeaza înregistrând denumirea "alta
tulburare din spectrul schizofreniei și alte tulburări psihotice specificate" urmată
de motivul specific (e.g., "halucinații auditive persistente").
Cateva exemple de tablouri clinice care pot fi specificate utilizând denumirea
"alte tulburări specificate" sunt următoarele:
1. Halucinații auditive persistente care apar În absența altor elemente.
2. idei delirante cu episoade afective semnificative concomitente: Cuprind
ideile delirante persistente, cu perioade de suprapunere a unor episoade
afective. acestea din urmă fiind prezente o perioada semnificativa din durata
perturbării delirante (din acest motiv, criteriul care stipulează doar prezenta unei
perturbări scurte a dispoziției În cadrul tulburări delirante nu este îndeplinit).
3. Sindrom psihotic atenuat: Acest sindrom se caracterizează prin simptome
de tip psihotic aflate sub pragul de severitate al unei psihoze complete (e.g.,
simptomele sunt mai puțin severe și au durata mai scurta, iar con;>tientizarea
afectiunii este relativ păstrată).
4. Simptome delirante apărute Ia partenerul unui individ cu tulburare
deliranta:
în contextul unei relații, temele delirante ale partenerului dominant asigura
conținutul convingerilor delirante ale celuilalt partener, care În alte condiții nu ar
îndeplini criteriile complete de diagnostic pentru o tulburare deliranta

Tulburare din spectrul schizofreniei și alte tulburări psihotice

nespecificate

Aceasta categorie se aplica acelor tablouri clinice în care predomina semnele

caracteristice tulburărilor din spectrul schizofreniei și altor tulburări psihotice, care
cauzează disconfort semnificativ clinic sau disfunctie În domeniile social,
profesional și În alte arii importante de funcționare, dar acestea nu îndeplinesc
criteriile complete pentru nici una din tulburările apartinand clasei de diagnostic
tulburări din spectrul schizofreniei și alte tulburări psihotice.
Categoria de diagnostic Tulburare din spectrul schizofreniei și alte tulburări
psihotice nespecificate se utilizează În situațiile În care medicul decide să nu
menționeze motivul particular pentru care tabloul clinic nu îndeplinește criteriile
pentru nici una din tulburările specifice apartintmd spectrului schizofreniei și alte
tulburări psihotice și cuprinde acele tablouri clinice În care nu exista informații
suficiente pentru a stabili un diagnostic mai specific (e.g., În serviciile de
urgență).