Test la limba și literatura română

Se dă textul:

D-l Nazarie simţi teroarea ca o gheară apasîndu-i pieptul. Domnisoara Christina

zâmbea din portretul lui Mirea, parca l-ar fi privit într-adins pe el. Era o fata foarte
tânără, îmbracată într-o rochie lungă, cu talia subțire și înaltă, cu buclele negre lăsate
pe umeri.
— Ce spui, domnule pictor ? întrebă Sanda.
Egor rămăsese departe de portret. Se trudea să-şi dea seama de unde izvora în sufletul
său atâta melancolie şi oboseală, în faţa acestei fecioare care îl privea în ochi,
zâmbindu-i cu familiaritate, parca l-ar fi ales numai pe el din tot grupul, să-i spună
numai lui de nesfârşita ei singuratate. Plutea mult dor si multa jale în ochii domnișoarei
Christina. Zadarnic îi zâmbea ea familiar, zadarnic îşi strîngea cu mâna umbreluţa
albastră şi îşi ridica pe furiş o sprânceană, parca l-ar fi invitat să râdă şi el de pălăria ei
prea mare și prea încărcată, pe care, fireşte, n-o poate suferi, dar a pus-o pentru ca asa
i-a cerut mama ... Domnisoara Christina suferea în nemișcarea ei. "Să-și fi dat ea seama
că va muri atât de repede ?" se întreba Egor.

M.Eliade, Domnișoara Christina

Cerinţe:
1. Identifică tema și un motiv literar , prezente în fragmentul dat. 1p
2. Explică semnificația titlului în 30-50 de cuvinte. 1p
3. Găsește o explicație stărilor lui Egor.1p
4. Comentează afirmația subliniată în text. 1p
5. Identifică și exemplifică două trăsături ale fantasticului. 1p
6. Exprimă-ți opinia, în cel puțin 150 de cuvinte, despre personajul principal al
nuvelei, pornind de la citatul următor:4p
Tzvetan Todorov (Introducere în literatura fantastică): „Într-o lume care este evident a
noastră, cea pe care o cunoaştem, fără diavoli şi silfide şi fără vampiri, are loc un
eveniment ce nu poate fi explicat prin legile acestei lumi familiare. Cel care percepe
evenimentul trebuie să opteze pentru una din cele două soluţii posibile: ori este vorba de
o înşelăciune a simţurilor, de un produs al imaginaţiei, şi atunci legile lumii rămân ceea
ce sunt, ori evenimentul s-a petrecut într-adevăr, face parte integrantă din realitate, dar
atunci realitatea este condusă de legi necunoscute.
Fantasticul ocupă intervalul acestei incertitudini; de îndată ce optăm pentru un răspuns
sau pentru celălalt, părăsim fantasticul pătrunzând într-un gen învecinat, fie straniul, fie
miraculosul."
1p din oficiu