Minotaurul. Centaurii. Violenții împotriva aproapelui.
Cumplit un scoborâș acea grămadă
de stânci era, spaime-atât de plină, și’n că orice om s’ar fi ‘ngrozit să-l vadă.
Precum prin tremur sau printr’altă vină
din jos de Trent pe-o parte-a văii sale pe-Adige-l strâmtoreaz’acea ruină,
încât din culmea de-unde-a curs la vale
se fac până pe șes prăpăstii-adânci, încât cei ce-ar fi sus n’au nicio cale
atare-un clin făceau și-aceste stânci.
Și sus pe surpături, întins să zacă rușinea Cretei, monstrul, sta pe brânci,
scârbosul zămislit în falsa vacă.
Văzându-ne-a’nceput să muște ‘n sine ca’n furie-acel ce n’are-altce să-și facă.
Virgil atunci spre el: — „Acest ce vine
tu poate crezi că-i principele-Atenei acel ce sus a stins suflarea ‚n tine?
El nu-i adus de vrăjile viclenei
surori ce-avuși; fugi, fiară, și ferește, căci vrea să vadă caznele gehenei.”
Precum un bou, ce ‘n clipa când primește
toporu’n cap, își rumpe funia lui, nu poate-umbla ci beat se ‘mpletecește,
așa pe-această fiară o văzui.
Și-atunci Virgil: — „Să treci, cât timp pe fiară tu ‘n furie-o vezi, prin pasul ce-l făcui.”
Pe coasta’n jos pornirăm așa - dară,
pe pietre cari jucau peste abis sub mine-ades prin noua lor povară.
Mergeam gândind. Iar el: — „Tu poate — a zis —
gândești ce-i râpa asta apărată de monstru-acest turbat ce l-am ucis? Dar vreau să știi și tu că’ntâia dată când fui aci ‘n adâncul Iad adus această râpă rea n’a fost surpată.
Dar nu’nainte mult, greșit de nu-s,
de ce-a trecut prin Iad Biruitorul ce-atât de mare plean lui Dis i-a dus,
cumplit s’a zguduit din tălpi ponorul
acest murdar, încât crezui că prinde întregul univers să simt’amorul
ce’n haos lumea mai ades o’ncinde
cum cred mai mulți, și (‘n acel timp) căzură aceste stane vechi și-aici și-altinde…
Și-acum privește, căci pe-aproape cură
un râu de sânge ‘n care fierb de veci câți rău prin silă altora făcură.”
1. Identificați doi indici spațio-temporali.
2. Descrieți imaginea Infernului ,așa cum reiese din text. 3. Evidențiați modul în care este pedepsit personajul surprins . 4. Comentați semnificația a două figuri de stil diferite. 5. Ilustrați rolul unui mod de expunere folosit în secvența dată.