Raportul juridic civil

Ce intelegem prin notiunea de raport juridic ?

Raportul juridic, conform teoriei generale a dreptului, este reprezentat de o relatie

sociala, reglementata de o norma juridica.
Avand in vedere definitia raportului juridic vom defini si raportul juridic civil ca fiind relatia
sociala, patrimoniala sau personala nepatrimoniala reglementata de norma de drept civil .
De aici, specificam faptul ca, daca orice raport juridic este o relatie sociala , nu orice
relatie sociala este un raport juridic. Sunt relatii care nu au obiect de reglementare pentru drept
iar ele tin de domeniul morale.(ex.: relatiile de amicitie).
Definirea normei juridice.
“ Norma juridical reprezinta norma de drept ca fiind o regulă de conduită generală,
impersonală și obligatorie, instituită sau sancționată de autoritatea publică, stabilită de stat
într-o formă specifică dreptului (lege, decret, ordonanță, hotărâre de guvern, ordin al unui
ministru, hotărâri și dispoziții a unei autorități), aplicată din conștiința juridică a oamenilor și,
în caz de abatere, prin constrângerea asigurată de autoritatea publică.”

Raportul juridic civil este reprezentat de trei caractere, şi anume:

I. Raportul juridic este un raport social;
II. Raportul juridic este un raport voliţional;
III. Raportul juridic caracterizat prin poziţia de egalitate juridică.

I. Raportul juridic este un raport social.

Prin caracterul social al raportului juridic civil se întelege ca este un raport juridic care se
stabileste între oameni, aceasta în sensul ca normele juridice civile reglementeaza relatiile dintre
oameni priviti individual ca persoane fizice sau organizati în colective ca persoane juridice. Ei
pot fi priviti fie în calitate de subiect individual, fie în calitate de subiect colectiv.
 II. Raportul juridic este un raport volitional.
Caracterul volitional al raportului juridic civil implica doua aspecte:
- primul ca iau nastere pe baza unei norme juridice care exprima vointa si
autoritatea de a elabora norme juridice ale puterii legislative si,
- cel de-al doilea ca, de regula, aceste raporturi juridice iau nastere pe baza
manifestarii de vointa a subiectelor sale sau a cel putin unuia dintre ele, în cazul
actelor juridice unilaterale.
De aceea se mentioneaza că asemenea raporturi juridice civile au un caracter dublu
voliţional.De asemenea putem exemplifica prin notiunea de raporturi juridice ce se nasc din
actele juridice civile dintre doua parti (contracte).In acest caz mentionat se concretizeaza
manifestarea de vointa a ambilor parti in sensul crearii raportului juridic, il dubleaza pe primul ,
si anume caracterul volitional al raportului juridic , astfel ca se poate discuta despre un character
dublu volitional. In asemenea situatii, caracterul dublu volitional al raportului juridic este dat , pe
de o parte, de vointa statului , exprimata in normele juridice civile sip e de alta parte de vointa
partilor, care au dorit sa dea nastere raportului juridic prin incheierea actului juridic.

III. Raportul juridic caracterizat prin poziţia de egalitate juridică.

Metoda specifica de reglementare a dreptului civil este cea a egalitatii juridice a

partilor.Prin conditia partilor raportului juridic civil de a fi subiecte egale in drepturi, se intelege
ca aceste parti se afla una fata de alta , pe picior de egalitate din punct de vedere juridic, ele
nefiind subordonate una fata de cealalta. Prin aceasta explicatie deducem faptul ca o persoana nu
poate obliga o alta persoana sa incheie un contract de vanzare-cumparare si nici nu poate sa
impuna , in mod unilateral si obligatoriu,conditiile in care urmeaza sa se incheie un asemenea
contract.Pentru intocmirea unui asemenea contract este necesar acordul de vointa al ambilor
parti.
 Ca si concluzie mentionam faptul ca pozitia de egalitate a subiectelor raporturilor juridice
civile se releva prin aceea ca sunt subordonate unul fata de celalalt si ca aceste raporturi iau
nastere, se modifica sau se sting prin vointa lor libera si în mod egal manifestata.

Ca orice raport juridic raportul juridic civil are ca elemente constitutive:

- Subiectele (partile),

- continutul si

- obiectul.

- Partile sau subiectele raportului juridic civil sunt persoanele fizice sau juridice în calitate de
titular de drepturi subiective civile si obligatii civile.

- Continutul raportului juridic este alcatuit din totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor
civile pe care le au partile. Este de menţionat că în cadrul conţinutului diverselor raporturi
juridice civile pot exista atât drepturi patrimoniale (reale sau de creanţă) cât şi drepturi subiective
civile cu caracter personal – nepatrimonial şi evident, obligaţiile corelative acestor categorii de
drepturi subiective civile.

- Obiectul raportului juridic civil consta în actiunile sau inactiunile la care sunt îndrituite partile
sau pe care acestea sunt tinute sa le respecte. Atunci când părţile în cadrul raportului juridic civil
au în vedere un anumit bun, acesta constituie obiectul derivat al respectivului raport juridic.

Partile raportului juridic

De obicei, raportul juridic civil se stabileste între doua persoane. Persoana care
dobândeste drepturile subiective civile ce intra în continutul raportului juridic se numeste subiect
activ, iar persoana care si-a asumat obligatiile civile ce intra în continutul raportului juridic se
numeste subiect pasiv. În cadrul raporturilor obligationale, subiectul activ este numit creditor iar
subiectul pasiv este numit debitor. Este necesar a sublinia ca, în raporturile juridice civile, nu
putine sunt cazurile în care fiecare din partile raportului juridic este atât subiect activ, cât si
subiect pasiv. Persoana juridica este subiectul subiectul colectiv de drept, adica un colectiv de
oameni care, întrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective si obligatii
civile.

Exista doua mari categorii de subiecte de drept civil:

 - persoane fizice, sunt subiecte individuale de drept civil;

- persoane juridice, care sunt subiecte colective de drept civil.

În categoria persoanelor fizice putem distinge mai multe subcategorii:

A.În raportul cu capacitatea de exercitiu, unde distingem :

- persoane fizice lipsite de capacitatea de exercitiu: minorii sub 14 ani si
persoanele puse sub interdictie judecatoreasca;
- persoanele cu capacitate de exercitiu restrânsa: minorii între 14 si 18 ani;
- persoanele cu capacitate de exercitiu deplina, majorii.
B.În raport de cetatenie persoanele fizice pot fi
- persoanele fizice de cetatenie româna;
- persoanele fizice care nu cetatenie româna;
- apatrizii si cetatenii cu dubla cetatenie .
 BIBLIOGRAFIE

- Codul Civil ;
- Drept Civil roman – Introducere in drept civil - Assist dr.Marian Russeo
- Curs de drept civil – Partea Generala -> Gabriel Boroi si Carla Alexandru
Anghelescu