OPERA

ROMANTICĂ
VONA GABRIELA
10D
C.N.D.V
 it ș i P e rio a d a
n ti s m u l (n u m
Roma ) a f o s t o m iș c a r e
Ro m a n t ic ă c t u a lă
i te r a r ă ș i in te le
artist ic ă , l s fâ r ș it u l
n E u r o p a p e la
apărută î a t i n g â n d
lu i a l X V I II- le a,
sec ol u p u tu l a n il o r
e u l p e la în c e
apog
1800.

oper a r o m a n t i c ă
 Romantismul s-a Deși termenul de
manifestat în forme „romantism”, se aplică atunci
diferite în diferitele arte când vorbim de muzică în
și a marcat în special perioada aproximativ de la
literatura și muzica (deși 1820 până în jurul anului
romantismul s-a 1900, aplicarea
manifestat în aceste arte contemporană a termenului
de „romantic” pentru
mai târziu decât în
muzică, nu coincide cu
altele).
această interpretare
modernă.
 Anumiți autori neoclasici
alimentaseră deja un sentiment
așa-zis romantic înainte de
răspândirea sa efectivă, fiind
numiți de aceea preromantici.
Printre aceștia se află Francisco
Goya și Manuel Maria Barbosa du
Bocage.
-->În 1810 E.T.A. Hoffmann i-a numit pe Mozart,Haydn și Beethoven
cei trei„compozitori romantici” și Ludwig Spohr a folosit termenul
de „bun stil romantic”pentru părți din Simfonia a V-a a lui
Beethoven.
1. Ludwig van Beethoven 2.Wolfgang Amadeus Mozart 3. Joseph
Haydn.
Giuseppe Fortunino Francesco
Verdi

-----> Giuseppe Fortunino Francesco

Verdi (n. 10 octombrie 1813, Le Roncole),
Busseto, Emilia-Romagna, Italia – d. 27
ianuarie 1901, Milano, Regatul Italiei) a fost
un compozitor italian, vestit mai ales
pentru creațiile sale în muzica de operă.
 RIGOLETTO – GIUSEPPE
VERDI
Compozitor Giuseppe
Verdi (1813-1901)

Operă în trei acte (1851)

Libret de Francesco Maria
Piave după „Regele
petrece” („Le roi s’amuse”)
de Victor Hugo

Premiera mondială 11
martie 1851, Teatro La
Fenice din Veneţia
 ACTUL I
Tabloul II
Tabloul I

Ducele de Mantua petrece, Rigoletto își păzește taina, meditând

asupra destinului de bufon. El nu bănuiește
povestindu-și aventurile, în timp ce
că fiica sa, Gilda (pe care o ține ascunsă) l-a
bufonul său, Rigoletto, își bate joc de
zărit pe Duce și că între cei doi s-a țesut o
soții înșelați. La intrarea lui
iubire tainică. Rămasă doar cu doica, Gilda
Monterone, care îl acuză pe Duce de
îl întâlnește; cei doi tineri – fata și Ducele
a-i fi sedus fiica, Rigoletto cere
travestit în student sărac – schimbă cuvinte
permisiunea de a-i răspunde. Vorbele
de iubire. Curtenii îl descoperă în
sale batjocoritoare atrag blestemul
întunericul străzii pe Rigoletto și,
bătrânului părinte. Curtenii, aflând că
zăpăcindu-l, îl fac să-i ajute să o răpească
Rigoletto frecventează în taină o
pe Gilda. Prea târziu își va da seama că a
tânără, hotărăsc să-i joace o farsă,
participat la propria-i năpastă. Rigoletto
răpindu-i amanta. simte apăsarea blestemului.
Actul II
Gilda a fost dusă în
apartamentul Ducelui. Când
vine Rigoletto toată lumea se
preface că nu știe nimic. El
spionează, caută să afle și
izbucnește într-un târziu,
cerându-și fiica înapoi. Gilda
iese fugind din camera Ducelui han. Fata se reîntoarce singură și bate
și, printre lacrimi, îi povestește
cele întâmplate. Rigoletto jură
răzbunare și se gândește la
ajutorul pe care i-l poate da
spadasinul Sparafucile, întâlnit
noaptea pe străzile din Mantua.
Actul III
Ducele de Mantua este atras de
Maddalena, sora lui Sparafucile, într-un
han deocheat, pentru a fi ucis.
Înduplecat în ultima clipă de sora sa,
care îl place pe tânăr, Sparafucile îl va
lovi de moarte pe oricare alt călător.
Gilda și tatăl ei au urmărit scena din
la ușă; cuțitul o lovește. Rigoletto,
dorind să-și savureze răzbunarea,
deschide sacul în care a fost pus cel
înjunghiat și își descoperă propriul
copil. Blestemul lui Monterone l-a
ajuns pe cel nevinovat: bufonul.

 SITEOGRAFIE

https://www.scribd.com/document/575605126/Op
era-Romantic%C4%83

https://www.operaiasi.ro/rigoletto-giuseppe-verdi/