Universitatea „Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Arte
Master Teoria și practica spectacolului liric

Analiza operei Rinaldo

Georg Friedrich Händel

Coordonator:
Prof. univ. dr. Bulancea Gabriel

Masterand anul I: Palade- Leahu (Radu) Maricica

2021
 Cuprins

1. Introducere............................................................................................................3

2. Caracteristici ale operei Rinaldo..........................................................................4

3. Rezumatul operei Rinaldo....................................................................................5
4. Analiza operei Rinaldo.........................................................................................7
5. Analiza ariei Lasă-mă să plâng!.........................................................................27
6. Bibliografie.........................................................................................................29
 1. Introducere

Georg Friedric Händel s-a născut în Halle, Germania, în anul 1685. Începuturile sale în
muzică provin din mâna lui Zachow, deși pregătirea sa muzicală a fost dobândită pe parcursul
călătoriilor sale prin Europa ca violonist și clavecinist. Această circumstanță îi îmbogățește
munca cu un cosmopolitism de neimaginat la Bach. Interesul său pentru operă apare foarte
devreme, compunând Almira în 1705, totuși înțelege că cel mai bun loc pentru a învăța acest gen
este în Italia, așa că decide să se stabilească acolo încă din 1706. În același an îl va întâlni pe
Alessandro Scarlatti, pe care îl va lua în considerare ca model și va prelua din stilul său melodic,
cald și fluid, care îi va pătrunde întotdeauna opera.
În 1710 s-a stabilit la Londra, prezentându-și opera Rinaldo (1710) câteva luni mai
târziu. Gen de operă pe care îl va compune în continuare, culegând succese și eșecuri în egală
măsură. În 1720 a fost numit director al Academiei Regale de Muzică, operă fondată de unii
nobili cu scopul de a revitaliza acest gen muzical în Anglia, de aceea a trebuit să călătorească în
toată Europa în căutarea artiștilor și compozitorilor pentru viitoarele spectacole. În ciuda
realizărilor (Giulio Cesare a avut premiera în 1724 și Rodelinda în 1725), o parte din publicul
englez nu este mulțumită atunci când consideră că modelul italian este epuizat.
Această circumstanță îl motivează pe H ändel să apeleze la oratorii, un gen pe care
l-a cultivat deja în trecut. Și că se bucură de o anumită popularitate, deoarece a avut ocazia să
verifice de-a lungul anilor 1930 când companiile din afara lui reprezintă unele dintre piesele sale
fără permisiunea sa, obținând o mare acceptare, motiv pentru care nu există o lege pentru
protecția drepturilor autor, face compozitorul însuși să le elibereze introducând schimbări și
actualizându-le pentru a atrage publicul nou și astfel, a putea concura în condiții superioare cu
cei care l-au plagiat. În acest fel, el culege mari succese cu lucrări precum oratoria dramatică a
lui Saul, (1739) și epopeea corală a Israelului în Egipt (1740). Motivele acestor succese și
această acceptare de către publicul englez ar trebui să se regăsească în faptul că versurile acestor
opere au fost scrise în limba engleză, ceea ce a făcut publicul să le înțeleagă și în temele
Vechiului Testament, nu doar pentru că erau narațiuni ușor de înțeles pentru un public anglican,
ci pentru că s-a identificat cu eroii poporului ales într-o perioadă de prosperitate economică.
Dar repertoriul său nu se va termina doar în acest nou gen, compunând, printre alte
piese, cele 12 concerte pentru coarde opera Nr. 6, care împreună cu Concertele de la
Brandenburg ale lui Bach, constituie culmea repertoriului baroc de concerte.

3
 2. Caracteristici ale operei Rinaldo

Rinaldo este o operă în trei acte scrisă în stilul muzical baroc de către compozitorul
Georg Friederich Händel. Premiera operei a avut loc în Londra pe date de 24 februarie 1711 în
Queenʾs Theatre cu o primă distribuție:
- Francesca Boschi (Goffredo)
- Isabella Girardeau (Almirena)
- Giuseppe Nicolini (Rinaldo)
- Elisabetta Pilotti Schiavonetti (Armida)
- Giuseppe Maria Boschi (Argante)
Libretul îi aparține lui Giacomo Rossi bazat pe o schiță a lui Aaron Hill despre opera
lui Torquoato Tasso (poem cavaleresc din 1562)
Locul în care se desfășoară acțiunea operei este Ierusalim în anul 1100, în timpul
asediului Ierusalimului din perioada primei cruciade.
În anul 1100, în timpul primei cruciade, Ierusalimul trebuia cucerit cu orice preț de
către Goffredo, căpitanul general al armatelor creștine, care îi cere ajutorul eroului Rinaldo,
oferindu-i în schimb mâna fiicei sale Almirena. După luptă, nu numai în sfera pământească, ci și
spiritual, armatele creștine ajung să obțină victoria.
Opera, în general, urmează aceeași structură ca multe altele care urmau să aibă loc în
secolul al XVIII-lea. Toți eroii (Rinaldo este primul exemplu) se nasc din poveștile lui Tasso
despre Ierusalimul eliberat, cu scene eroice, magie, vrăji, personaje mistice, unde dragostea
pământească întâlnește probleme mai spirituale și mai profunde și unde binele ajunge să învingă
răul.
Într-un fel, acest tip de argument se conectează cu audiența barocului târziu, dovadă
fiind marele succes obținut de compozitor cu această lucrare.
Trebuie subliniate marile probleme pe care le impune această lucrare atunci când vine
vorba de punerea ei în scenă nu numai cu privire la luxul detaliilor, decorațiunilor, îmbrăcămintei
sau efectelor speciale pe care le ridică, ci și mai important, la atitudinea personajelor sale. Händel
a scris câteva dintre aceste lucrări pentru castrați, lucru care astăzi este imposibil de repetat din
motive evidente. Prin urmare, utilizarea altor corzi pentru a înlocui aceste voci a fost încercată în
diferitele versiuni ale acesteia. De aici și utilizarea noilor cântărețe ca mezzo-soprane atunci când
joacă roluri masculine. Mai mult, împrejurarea a făcut ca douăzeci de ani mai târziu, Händel să
refacă întreaga operă, schimbând textura acesteia, ceea ce a condus la multe ezitări în viitoarele
execuții ale operei care au fost rezolvate ulterior direct de compozitor.

4
 3. Rezumatul operei

Forțele creștine conduse de Goffredo (Godfrey de Bouillon) asediază orașul Ierusalim,

care este apărat de regele său, Argante. Cu Goffredo sunt fratele său Eustazio și fiica sa
Almirena, care iubește și este iubită de cavalerul creștin Rinaldo. Aliata și iubita lui Argante este
Armida, regina Damascului, o vrăjitoare formidabilă.
Actul I
În tabăra creștină, Goffredo anticipează gloria pe care o va aduce iminenta capturare a
Ierusalimului și confirmă promisiunea pe care a făcut-o Rinaldo din mâna Almirenei în căsătorie,
în cazul în care creștinii vor fi victorioși. Almirena îl încurajează pe Rinaldo să se concentreze
asupra campaniei militare, lăsând deoparte pentru moment toate gândurile de dragoste, dar
deplânge durerea iubirii întârziată.
Un vestitor anunță sosirea lui Argante care, așa cum anticipează pe bună dreptate
Eustazio, se teme de înfrângere și care vine să ceară un armistițiu de trei zile, la care Goffredo
este de acord. Lăsat singur, Argante tânjește după sosirea Armidei, care coboară din cer într-un
car tras de dragoni și îl informează că artele ei magice i-au permis să descopere că singura lor
speranță de victorie constă în privarea forțelor creștine de sprijinul lui Rinaldo o sarcină pe care
ea însăși o va întreprinde.
Într-o grădină frumoasă cu păsări cântătoare, gândurile Almirenei sunt de dragoste. Ea
și Rinaldo fac schimb de atracții până când brusc Armida o răpește pe Almirena sub acoperirea
unui nor plin de monștri care respira foc, lăsându-l Rinaldo tulburat. El îi spune lui Goffredo și
Eustazio ce s-a întâmplat și Eustazio îi sugerează să caute ajutor de la un vrăjitor creștin. Rinaldo
este încurajat și cheamă vânturile și cerul să-și ducă la capăt răzbunarea.
Actul II
Eustazio, Rinaldo și Goffredo ajung la un țărm lângă locuința vrăjitorului. Un spirit sub
forma unei femei frumoase și care pretinde că este trimis de Almirena încearcă să-l atragă pe
Rinaldo în barca ei, în timp ce două cântece de dragoste ale Sirenei îl bucură. Suspectând o
capcană, tovarășii lui Rinaldo încearcă să-l rețină, dar el le respinge sfatul, se eliberează, intră în
barcă și pleacă. Eustazio este uimit de aparenta dezertare a lui Rinaldo, Goffredo se pregătește să
lupte, în ciuda faptului că a pierdut acum, atât pe Almirena, cât și pe Rinaldo. Într-o frumoasă
grădină din palatul fermecat al Armidei, Almirena își plânge captivitatea. Argante își declară
dragostea pentru Almirena, care îl provoacă să o demonstreze asigurându-i eliberarea. Pe măsură
ce continuă să plângă, Argante se simte slăbit și în cele din urmă promite că o va ajuta.
Între timp, Armida exultă la capturarea lui Rinaldo. Cu toate acestea, când este adus în
fața ei, ea este captivată de sfidarea lui și își declară dragostea față de el, pentru a fi respinsă cu
dispreț. Apoi încearcă să-l seducă luând forma Almirenei, dar după o anumită confuzie inițială,
Rinaldo suspectează rapid o înșelăciune. El pleacă, iar Armida este sfâșiată între furia
răzbunătoare a respingerii și o dragoste care o face incapabilă de răzbunare. Încă sperând să-l
înșele pe Rinaldo, Armida reia forma Almirenei, dar Argante este cel care se apropie acum. Spre
deosebire de Rinaldo, el este atras de Almirena, spre furia Armidei. Ea îl acuză de trădare, el
recunoaște că o iubește pe Almirena și renunță la ajutorul Armidei. Aceasta jură să se răzbune pe
Argante.

5
 Actul III
Eustazio și Goffredo ajung la peștera Vrăjitorului, la poalele aceluiași munte pe al cărui
vârf este situat palatul Armidei, păzit de monștri. Vrăjitorul le spune că Rinaldo și Almirena se
află în palat și au pornit imediat pe munte cu trupele lor, ignorând avertismentul său că pot intra
în palat numai dacă sunt înarmați cu o putere egală cu puterea infernală a Armidei. Monștri
hidoși îi împing înapoi și muntele izbucnește în fum și flăcări. Vrăjitorul le oferă, lui Goffredo și
lui Eustazio, baghete magice capabile să depășească magia Armidei și îi încurajează să facă un
alt asalt pe munte. Cu ajutorul baghetelor, monștrii sunt dirijați. Când frații ating cu ele porțile
palatului, atât palatul, cât și muntele dispar și se găsesc agățați de o stâncă deasupra unei mări
furtunoase. Urcă peste stâncă și sunt se pierd în depărtare. Pustnicul cântă pentru a-i încuraja
până la obținerea victoriei, apoi se întoarce în peștera sa.
Între timp, în grădina palatului ei, Armida este pe punctul de a o ucide pe Almirena
pentru a se răzbuna pentru indiferența lui Rinaldo. Își scoate sabia, dar spiritele se ridică din
pământ pentru a o apăra pe Armida. Ea cere Furiilor să o protejeze când sosesc Goffredo și
Eustazio, dar când ating grădina cu baghetele lor magice, aceasta dispare, lăsând o vastă câmpie
cu Ierusalimul în depărtare. Armida încearcă din nou să o înjunghie pe Almirena, dar dispare
când Rinaldo o lovește cu sabia, iar Goffredo, Eustazio, Almirena și Rinaldo se bucură de
revedere. Eroii hotărăsc să lanseze un atac asupra Ierusalimului în dimineața următoare și
Goffredo îl încurajează pe Rinaldo să răscumpere timpul pierdut în defavoarea dragostei pentru
Almirena. Rinaldo evidențiază că, atât dragostea, cât și dorința de glorie îl stimulează să lupte.

6
 4. Analiza operei Rinaldo

Personajele operei:

Personaje Registru Comentarii

Rinaldo- eroul militar Contralto castrat, de dificultate În prezent, rolul este jucat de
extremă (ajunge la Mi4), după un contralt sau mezzo-soprană
revizuire tenor
Goffredo, căpitan general al Contratenor sau mezzosoprană În 1731, rolul a fost rescris
armatei creștine pentru un tenor
Almirena, fiica lui Goffredo Soprană Cu agilitate în tril
Argante, regele Ierusalimului Bas În 1731, rolul este rescris
pentru contraltino
Eustazio, fratele lui Goffredo Contalto castrat, după În 1731, acest rol este eliminat
revizuire, a fost omis;
Armida, regina magică a Nespecificat (care atinge un Puterea și agilitatea necesare
Damascului C5) în tril
Magician creștin Contralto castrat În versiunea post-1731, el ar
trebui să fie reprezentat de un
castrato
O femeie Soprană
Două sirene Soprane sau mezzo-soprane Roluri minore
Două spirite Mute
Herald Tenor Este compatibil cu una dintre
sirene sau cu magul creștin
Diverse, cum ar fi soldații sau Mut
slujitorii

9
Nr. Nr. ACȚIUNEA OPEREI MOMENTE MUZICALE
crt. scenă

10
Actu Uvertura, preluată din cantata Arresta il Uvertură
l passo (Aminta e Fillide) din 1708, este în
I forma de uvertură franceză, un Largo
introductiv în ritm punctat care duce la o
secțiune fugală, după care un scurt Largo
oferă o legătură cu Gigue finală.
Scena Pe o parte este un mare pavilion cu un Recitativo: Delle nostre fatiche
1 tron, pe care este așezat Goffredo siam prossimi alla meta (Goffredo)
(Godfrey de Bouillon), înconjurat de
paznicii săi, cu Rinaldo, Almirena și
Eustazio. Goffredo îi spune lui Rinaldo că
forțele creștine sunt aproape de sfârșitul
obiectivului lor, cu victoria aproape. El Aria: Sovra balze scoscesi e
extinde acest lucru în aria Sovra balze, din pungenti (Goffredo)
cantata Solitudini. Recitativo: Signor, già dal tuo
Rinaldo, într-un recitativ, laudă senno (Rinaldo, Goffredo,
Almirena)
priceperea lui Goffredo și își exprimă
dorința de a fi unit cu fiica lui Goffredo,
Almirena. Goffredo promite că, în timp
util, va fi a lui, odată ce Ierusalimul va fi
capturat. Almirena își adaugă dorințele ca
Rinaldo să meargă la luptă, astfel încât să
Aria: Combatti da forte (Almirena)
fie împreună. Într-o arie da capo, extrasă Recitativo: Questi saggi consigli
din Arresta il passo, Almirena îl îndeamnă accogli nel tuo sen
să lupte cu curaj. (Eustazio,Rinaldo)
Într-un scurt recitativ, Eustazio crede că Aria: Ogni indugio d’un amante è
acestea sunt cuvinte înțelepte, iar Rinaldo una pena (Rinaldo)
meditează asupra puterii zeului iubirii.
Aria lui Rinaldo, Ogni indugio,
împrumutată de la opera anterioară
Agrippina, sugerează că orice întârziere
este dureroasă pentru un iubit.
Scena Sună o trâmbiță și un vestitor vine din Recitativo: Signor, che delle stelle
2 oraș, cu doi gardieni, care se apropie de emuli i pregi. (Araldo, Goffredo,
Goffredo. Vestitorul aduce un mesaj de la Eustazio)
regele său, care propune o înțelegere.
Goffredo este de acord și Eustazio
recunoaște în acest sens rațiuni politice.
Acesta din urmă continuă, într-o aria da Aria: Sulla ruota di fortuna va
capo, Sulla ruota di fortuna, preluată dintr- girando la speranza (Eustazio)
un motet latin anterior, sugerând
schimbările de noroc la care poate fi
supusă speranța, pe măsură ce roata se
învârte.
Scena Argante iese din oraș, călărind într-o

11
3 trăsură trasă de cai. El este urmat de un
număr mare de paznici pe jos și călare.
Ieșind din trăsură, se apropie de
Goffredo. Aria sa da capo Sibillar gli
angui, extrasă din opera Aci, Galatea și
Polifemo, cu șerpii lui Alecto și lătratul
Scilei, poate părea improprie.
După această deschidere neașteptată,
Argante continuă, căutând un armistițiu de
trei zile, pe care Goffredo îl acordă. Aria
sa da capo No, no, che quest’alma
scontenti non dà, folosind fragmente din
opera Almira și Agrippina, exprimă
acordul.
Scena Singur, Argante se va refugia la iubita sa
4 Armida, pe care o cheamă în aria sa Vieni,
o cara, a consolarmi, bazată pe un motet
latin anterior.
Scena Vrăjitoarea Armida apare în aer, într-un
5 car tras de doi dragoni care respirau foc..
Aria foarte dramatică Furie terribili, își
are izvorul în opera Agrippina. Coboară
pentru un recitativ însoțită de Argante, în
care promite să-l distragă pe Rinaldo de la
scopurile sale războinice. În aria sa Molto
voglio, molto spero, folosită în Aci,
Galatea și Polifemo și Agrippina, ea își
afirmă priceperea magică.
Aria: Sibillar gli angui d’Aletto
(Argante)
Recitativo: Goffredo, se t’arrise
sin qui fortuna (Argante,
Goffredo)
Aria: No, no, che quest’alma
scontenti non dà (Goffredo)
Recitativo: Infra dubbi di Marte
resta sospeso il cuore (Argante)
Aria: Vieni, o cara, a consolarmi
(Argante)
Aria: Furie terribili (Armida)
Recitativo ed Accompagnato: Come
a tempo giungesti, cara (Argante,
Armida)
Aria: Molto voglio, molto spero
(Armida)

Scena Scena este acum o pădurice plăcută, cu

6 fântâni, bulevarde și sunetul păsărilor,
înfățișat în mod viu. Almirena se întreabă
unde este iubitul ei, în aria ei Augeletti che Aria: Augelletti, che cantate
cantate. (Almirena)
I se alătură Rinaldo și, într-un recitativ, Recitativo: Adorato mio
cântă despre dragostea lor, continuându-și sposo, vieni a bear
încântarea în duetul următor, Scherzano quest’alma(Almirena,
sul tuo volto le grazie vezzosette, din Rinaldo)
cantata Cor fedele. Duetto: Scherzano sul tuo volto le
grazie vezzosette (Almirena,
Rinaldo)

Scena Armida apare și o prinde pe Almirena, Recitativo: Al valor del mio brando
7 în ciuda încercărilor lui Rinaldo de a o cedi la nobil preda (Armida,
salva. El își trage sabia, dar ea o întoarce și Almirena, Rinaldo)

12
 un nor negru coboară, plin de monștri
îngrozitori, cu flăcări, fum și strigături,
acoperindu-i pe Armida și Almirena și
lăsând în locul lor două Furii, care își bat
joc de Rinaldo, înainte de a dispărea.
În aria sa Cara sposa, amante cara, Aria: Cara sposa, dove sei ?
amintind de Caro figlio din Resurrezione, (Rinaldo)
Rinaldo deplânge dispariția iubitei sale
Almirena.
Scena Rinaldo rămâne încremenit, apropiat de Recitativo: Ch’insolito stupore lega
8 Goffredo și Eustazio, care caută cauza i sensi tuoi (Goffredo, Eustazio,
aparentei sale suferințe. Rinaldo explică ce Rinaldo)
s-a întâmplat, continuând în aria Cor Aria: Cor ingrato, ti rimembri, e
ingrato, într-un pasaj central agitat, non scoppi di dolor ? (Rinaldo)
exprimându-și furia despre ceea ce ce s-a
întâmplat.
În recitativul următor își exprimă
intenția de a-și salva iubita. Goffredo este Recitativo: Io allora impugno il
la fel de afectat, dar Eustazio vorbește brando (Rinaldo, Goffredo,
Eustazio)
despre un mag care ar putea să-i ajute.
În aria sa Col valor, colla virtù,
Aria: Col valor, colla virtù or si
amintind cantata Tra le fiamme, Eustazio îi vada a trionfar (Eustazio)
încurajează cu speranța unui triumf.
Scena Rinaldo rămâne singur, hotărând să Recitativo: Di speranza un bel
9 lupte pentru iubita sa. raggio ritorni (Rinaldo)
În aria sa da capo Venti, turbini, Aria: Venti, turbini, prestate le
amintind de cantata La terra è liberata, vostre ali a questo piè!(Rinaldo)
convoacă vânturile în ajutorul său.
Actul Scena Scena prezintă o mare calmă, în care se Aria: Siam prossimi al porto
II 1 reflectă razele soarelui. În apropierea (Eustazio)
țărmului, o corabie este ancorată, iar la
cârma sa se află un spirit sub forma unei
femei frumoase. Două sirene sunt văzute
în mijlocul valurilor. Actul începe cu o
arie meditativă a lui Eustazio, Siam
prossimi al porto, pentru care Haendel a
recurs la cantatele Cor fedele și Arresta il
passo
Scena Rinaldo și Goffredo se grăbesc să caute Recitativo: A quel sasso
2 magul care îi poate ajuta. bramato (Rinaldo, Goffredo,
Eustazio)
Scena Femeia din barcă îl invită pe Rinaldo Recitativo: Per raccor d’Almirena i
3 să i se alăture. più dolci respiri (Donna)
Rinaldo, Eustazio și Goffredo stau

13
 uimiți, în timp ce sirenele cântă și se
veselesc.
În aria Il tuo maggio a Sirena caută
să-l atragă pe Rinaldo în larg. Acesta ezită
apoi decide să se îmbarce, dar este ținut
înapoi de tovarășii săi. Sirena îl cheamă din
nou și el caută din nou să se desprindă.
În aria sa Il Tricerbero umiliato, el
hotărăște să cucerească Cerber, așa cum a
făcut odinioară Hercule, și se îmbarcă.
Femeia iese brusc la mare și în curând
dispar, în timp ce sirenele se scufundă în
mare.
Scena Scena se transformă într-o frumoasă
4 grădină în palatul fermecat al Armidei.
Almirena deplânge cruzimea Armidei,
îndemnată de Argante, care i s-a alăturat,
să nu plângă, jurându-și dragostea pentru
ea. Almirena își exprimă durerea în aria
mișcătoare Lascia ch’io panga, auzită mai
devreme în Almira și Il Trionfo del Tempo.
Argante își îndeamnă dragostea pentru
ea, mișcat de aria ei. În aria sa da capo
Basta che sol tu chieda, sursa ei din
Agrippina, el îi promite tot ce poate.
Scena Locul lor este luat de Armida, cerând
5 o ghirlandă de lauri, acum că ea a triumfat
asupra lui Rinaldo
Scena Două spirite îl conduc înăuntru pe
6 Rinaldo și el îi Armidei reproșează,
căutând întoarcerea Almirenei. El este
prizonierul Armidei, dar acum ea începe să
simtă dragoste pentru el, sentiment căruia
îi cedează treptat.
Rinaldo vrea să plece, dar Armida îl
oprește; el nu vrea să mai audă, în timp ce
Armida își spune dragostea
14
Aria a due: Il vostro maggio de’
bei verdi anni (Sirene)
Recitativo: Qual incognita forza mi
spinge (Rinaldo, Goffredo,
Eustazio, Donna)
Aria: Il Tricerbero umiliato
(Rinaldo)
Recitativo: Signor, strano
ardimento! (Eustazio)
Aria: Mio cor, che mi sai dir?
(Goffredo)
Recitativo: Armida dispietata!
(Almirena, Argante)
Aria: Lascia ch’io pianga mia
cruda sorte (Almirena)
Recitativo: Ah! sul bel labbro
Amore di possente magia formò le
note (Argante)
Aria: Basta che sol tu chieda
(Argante)
Recitativo: Cingetemi d’alloro le
trionfali chiome (Armida)
Recitativo: Perfida, un cor illustre
ha ben forza bastante (Rinaldo,
Armida)
Duetto: Fermati – No, crudel
(Armida, Rinaldo)
 Scena Armida este transformată prin magie în Recitativo: Crudel, tu
7 Almirena, spre consternarea lui Rinaldo, ch’involasti al mio core la
dar în timp ce el caută să o îmbrățișeze, ea calma (Armida si cangia in
își reia adevărata formă, spre groaza sa. Ea Almirena, Rinaldo)
se transformă din nou în Almirena și el
caută să o îmbrățișeze din nou, dar se Aria: Abbrugio, avvampo e fremo
oprește. În aria sa Abbrugio, avvampo e (Rinaldo)
fremo, care are predecesorii săi în Almira,
un motet latin, La terra è liberata și în alte
părți, Rinaldo își exprimă hotărârea și
temerile, pe măsură ce înaintează.
Scena Armida, singură, și acum în propria ei Recitativo accompagnato:
8 formă, deplânge respingerea crudă a lui Dunque i lacci d’un volto
Rinaldo într-un recitativ însoțit, chemând (Armida)
Furiile în ajutorul ei. În aria ei Ah! Aria: Ah! Crudel, il pianto mio,
Crudel, il pianto mio, deh !, folosit în deh! Ti mova (Armida)
cantata Un sospir și în Agrippina,
deplânge cruzimea lui Rinaldo, în timp ce,
într-o secțiune centrală, exprimă
sentimente de răzbunare mai violente
Scena Armida hotărăște să ia din nou forma Recitativo: Riprendiam
9 Almirenei. d’Almirena il mentito
sembiante (Armida)
Scena I se alătură Argante, care își exprimă Recitativo: Adorata Almirena, ogni
10 dragostea față de ea, în timp ce aceasta îl breve dimora (Argante, Armida)
respinge, iar când el caută să o
îmbrățișeze, ea își reia adevărata formă,
acuzându-l de trădare. El își repetă
dragostea pentru Almirena, acum hotărât
să se bazeze pe sabia sa mai degrabă decât
pe magia Armidei. El se grăbește furios. Aria: Vo’ far guerra, e vincer
În aria sa puternică de ieșire Vo ’far voglio (Armida)
guerra, de la Il Trionfo del Tempo și
Agrippina, Armida își declară intenția de a
triumfa.
Actul Scena Scena este acum un munte accidentat, Recitativo: Quivi par che
III 1 cu cascade. Pe vârf poate fi văzut castelul rubelle la terra s’alzi (Eustazio,
fermecat din Armida, străjuit de diverși Goffredo)
monștri. În pereți există o poartă cu
coloane de cristal și toate felurile de
bijuterii. La poalele muntelui se află o
peșteră unde locuiește Magicianul.
Goffredo și Eustazio stau uitându-se la
munte, întrebându-se dacă acesta este
obiectul căutării lor. La gura peșterii,

15
 Eustazio îl cheamă pe Magician.
Scena Magicianul iese. El știe deja Recitativo: La causa che vi spinge
2 motivul prezenței lor și le spune despre in sì remota parte (Mago, Goffredo,
prizonierii Armidei din castelul ei. Eustazio)
Goffredo și Eustazio hotărăsc să urce
Sinfonia
dealul, împreună cu oamenii lor, dar
Magicianul îi cheamă înapoi. Când se Recitativo: Qui vomita Cocito tutta
apropie de vârf, sunt întâmpinați de sua nera peste (Goffredo, Eustazio,
monștri îngrozitori, iar unii dintre soldați Mago)
se întorc înspăimântați, în timp ce alți
monștri le blochează drumul. Spre
confuzia lor, muntele se deschide, cu
flăcări, fum și strigături mari venind din
interior. Goffredo, Eustazio și câțiva dintre
oamenii lor se întorc la Magician. Pentru
Goffredo, aceasta este gura iadului, dar
Magicianul le oferă baghete magice,
mijloacele lor de a avea acces. Urcă din
nou pe munte, urmăriți de Magician, care
cântă pentru a-i încuraja. Monștrii apar din
nou, dar fug la baghetele magice. Când
ajung pe vârf, ating porțile castelului cu
baghetele lor. La această acțiune zidurile și
muntele dispar cu un zgomot mare și în
locul lor rămâne marea, în turbulență.
Goffredo și Eustazio ajung la o stâncă,
apoi se văd cum coboară. Cântecul de
încurajare al Magicianului, Andate, o forti,
din cantata Clori, ove sei, este urmat de un
scurt recitativ, în timp ce el se retrage în Aria e recitativo: Andate, o forti,
fra stragi e morti (Mago)
peștera sa, magia muntelui este acum
învinsă.
Scena În grădina ei, Armida ține un pumnal Recitativo: Mori svenata! - O
3 pe pieptul Almirenei, ca să o omoare.
Numi! (Armida, Almirena, Rinaldo)
Rinaldo încearcă să o salveze, trăgându-și
sabia, dar brusc spiritele ies din pământ
pentru a o proteja pe Armida

Scena Li se alătură Goffredo și Eustazio, iar

Recitativo: Nella guardata soglia
4 Armida face apel la spirite să o apere.
come osaste portar sicuro il piede?
Goffredo și Eustazio ating grădina magică
(Armida, Goffredo, Rinaldo,
cu baghetele lor și dispare brusc, lăsând
Eustazio, Almirena)
doar un loc deșertic, pe fundalul căruia se

16
 vede orașul Ierusalim. În pereți există o
poartă mare, la poalele căreia se află un
drum care șerpuiește în depărtare.
Goffredo, Eustazio și Rinaldo se
îmbrățișează, în timp ce Armida o ține pe
Almirena, amenințând-o că o va ucide.
Luându-și sabia, Rinaldo o lovește pe
Armida, care dispare. Goffredo, în aria sa
Sorge nel petto certo diletto, salută pacea Aria: Sorge nel petto certo
victoriei lor diletto (Goffredo)
Rinaldo îi îndeamnă pe tovarășii săi să Recitativo: Al trionfo s’affretti
lupte, iar aceștia pleacă, în timp ce senza ritardo il corso! (Rinaldo)
Rinaldo, în aria sa È un incendio fra due Aria: È un incendio fra due venti
venti, un împrumut de la Aci, Galatea și (Rinaldo)
Polifemo și alte surse, cântă despre
flăcările dragostei, fluturate de căutarea
gloriei marțiale.
Scena Intră Argante, urmat de trei generali. El Recitativo: Chiuso fra quelle mura
5 îi îndeamnă la victorie. langue il comun valore (Argante)
Scena Intră Armida, reproșându-i lui Argante
Recitativo: Per fomentar lo sdegno
6 trădarea sa anterioară, dar ei sunt în sfârșit
a fronte d’un sleal anco mi trovo?
împăcați, hotărâți să lupte. Se aud
(Armida, Argante)
instrumente marțiale și armata iese din
oraș, defilând în fața lui Argante și March
Armida, pe care îi salută
Argante va învinge inamicul în pădure, Recitativo: In quel bosco di strali
unde se află. Într-un duet își sărbătoresc (Argante, Armida) Duetto: Al
triumful care vine, Al trionfo del nostro trionfo del nostro furore or
furore, din cantata Se pari, din nou în corriamo (Argante, Armida)
formă da capo.
Scena Goffredo, Rinaldo și Almirena își Recitativo: Di quei strani accidenti
7 exprimă uimirea față de evenimente. Aria se la serie ripiglio (Goffredo,
da capo a Almirenei Bel piacere è godere Almirena, Rinaldo)
fido amor, preluată de la Agrippina, Aria: Bel piacere è godere fido
povestește despre bucuria iubirii amor! (Almirena)
Scena Li se alătură Eustazio, care aduce știri Recitativo: Signor, l’oste nemica
8 despre apropierea inamicului. În aria sa da con barbari ululati s’avvicina
capo următoare Di Sion nell’alta sede, din (Eustazio, Goffredo, Rinaldo,
cantata Clori, mia bella Clori și folosită în Almirena)
motetul latin Saeviat tellus, el cântă despre
curajul și virtutea care vor fi arătate în Aria: Di Sion nell’alta sede
acea zi. (Eustazio)

17
Scena Instrumentele armatei creștine sună și
Recitativo: Se ciò t’è in grado, o
9 soldații trec în mod solemn, unii mergând
pe jos, alții călare, salutând pe Goffredo și prence (Rinaldo, Goffredo)
Rinaldo când trec. Aria: Or la tromba in suon festante
Rinaldo prevede capturarea mi richiama a trionfar (Rinaldo)
Ierusalimului. Goffredo aprobă și pleacă,
în timp ce Rinaldo, în marțialul său Or la
tromba in suon festante, povestește despre
triumful lor.

Scena Argante intră cu armata sa, care se
10 dispune în ordine de luptă
Scena Goffredo intră cu oamenii săi, gata de
11 luptă.
Bătălia are loc. Inamicul este pus la
fugă, când Rinaldo atacă din flanc.
Scena Rinaldo, învingător, îl conduce pe
12 Argante în lanțuri. Goffredo laudă
realizarea lui Rinaldo
Scena Eustazio li se alătură, cu Almirena,
13 conducând-o pe Armida ca prizonier.
Rinaldo este încântat să o revadă pe
Almirena. Se îmbrățișează. Armida își
recunoaște înfrângerea de către un zeu mai
puternic, iar Argante comentează
schimbările de noroc. Armida, pocăindu-
se, își rupe bagheta magică și își schimbă
fericită religia pentru a fi eliberată de
Goffredo. Fiind îmbrățișată de iubitul ei
Argante, acesta îi urmează exemplul
Un refren final, preluat din Il Trionfo
del Tempo, afirmă finalul fericit așteptat.
Recitativo: Miei fidi, ecco là
un campo colmo di mille furti
(Argante)
Recitativo: Magnanimi campioni,
ecco l’ultimo giorno delle vostre
fatiche (Goffredo) Battaglia
Recitativo: Goffredo, ecco il
superbo in lacci avvolto
(Rinaldo, Argante, Goffredo)
Recitativo: Ecco, german, la cruda
(Eustazio, Argante, Armida,
Rinaldo, Almirena, Goffredo)
Coro: Vinto è sol dalla virtù degli
affetti il reo livor (Armida,
Almirena, Rinaldo, Eustazio,
Argante,
Goffredo)

18
 Rinaldo este personajul principal, eroul militar, mereu în mijlocul acțiunii. Goffredo, general creștin ,îl
impulsionează pe Rinaldo să câștige lupta cu Argante, promițându-i mâna fiicei sale.

GOFFREDO EUSTAZIO
generalul armatei creștine fratele lui Goffredo

SIRENA
ALMIRENA
fiica lui Goffredo
SIRENA

ARMIDA RINALDO
forțele magice

eroul militar
O FEMEIE

FURII
ARGANTE HERALD
regele Ierusalimului

MAGICIANUL

19
 Nr. Actul Scena Momente muzicale
momente
muzicale
29 de arii ACTUL 1 Aria: Sovra balze scoscesi e pungenti (Goffredo)
I Aria: Combatti da forte (Almirena)
Aria: Ogni indugio d’un amante è una pena (Rinaldo)
2 Aria: Sulla ruota di fortuna va girando la speranza
(Eustazio)
3 Aria: Sibillar gli angui d’Aletto (Argante)
Aria: No, no, che quest’alma scontenti non dà (Goffredo)
4 Aria: Vieni, o cara, a consolarmi (Argante)
5 Aria: Furie terribili (Armida)
Aria: Molto voglio, molto spero (Armida)
6 Aria: Augelletti, che cantate (Almirena)
7 Aria: Cara sposa, dove sei ? (Rinaldo)
8 Aria: Cor ingrato, ti rimembri, e non scoppi di dolor ?
(Rinaldo)
Aria: Col valor, colla virtù or si vada a trionfar (Eustazio)
9 Aria: Venti, turbini, prestate le vostre ali a questo piè!
(Rinaldo)
ACTUL 1 Aria: Siam prossimi al porto (Eustazio)
II 3 Aria a due: Il vostro maggio de’ bei verdi anni (Sirene)
Aria: Il Tricerbero umiliato (Rinaldo)
Aria: Mio cor, che mi sai dir? (Goffredo)
4 Aria: Lascia ch’io pianga mia cruda sorte (Almirena)
Aria: Basta che sol tu chieda (Argante)
7 Aria: Abbrugio, avvampo e fremo (Rinaldo)
8 Aria: Ah! Crudel, il pianto mio, deh! Ti mova (Armida)
9 Aria: Vo’ far guerra, e vincer voglio (Armida)
ACTUL 2 Aria e recitativo: Andate, o forti, fra stragi e morti (Mago)
III 4 Aria: Sorge nel petto certo diletto (Goffredo)
Aria: È un incendio fra due venti (Rinaldo)
7 Aria: Bel piacere è godere fido amor! (Almirena)
8 Aria: Di Sion nell’alta sede (Eustazio)
9 Aria: Or la tromba in suon festante mi richiama a trionfar
(Rinaldo)
31 de ACTUL 2 Recitativo: Signor, che delle stelle emuli i pregi. (Araldo,
recitative I Goffredo, Eustazio)
3 Recitativo: Goffredo, se t’arrise sin qui fortuna
(Argante, Goffredo)
4 Recitativo: Infra dubbi di Marte resta sospeso il cuore
(Argante)
5 Recitativo ed Accompagnato: Come a tempo giungesti, cara
(Argante, Armida)

20
 6 Recitativo: Adorato mio sposo, vieni a bear
quest’alma(Almirena, Rinaldo)
7 Recitativo: Al valor del mio brando cedi la nobil preda
(Armida, Almirena, Rinaldo)
8 Recitativo: Ch’insolito stupore lega i sensi tuoi (Goffredo,
Eustazio, Rinaldo)
Recitativo: Io allora impugno il brando (Rinaldo, Goffredo,
Eustazio)
9 Recitativo: Di speranza un bel raggio ritorni (Rinaldo)
ACTUL 2 Recitativo: A quel sasso bramato (Rinaldo, Goffredo,
II Eustazio)
3 Recitativo: Per raccor d’Almirena i più dolci respiri
(Donna)
Recitativo: Qual incognita forza mi spinge (Rinaldo,
Goffredo, Eustazio, Donna)
4 Recitativo: Ah! sul bel labbro Amore di possente magia
formò le note (Argante)
Recitativo: Armida dispietata!(Almirena, Argante)
5 Recitativo: Cingetemi d’alloro le trionfali chiome (Armida)
6 Recitativo: Perfida, un cor illustre ha ben forza bastante
(Rinaldo, Armida)
7 Recitativo: Crudel, tu ch’involasti al mio core la
calma (Armida si cangia in Almirena, Rinaldo)
8 Recitativo accompagnato: Dunque i lacci d’un volto
(Armida)
9 Recitativo: Riprendiam d’Almirena il mentito sembiante
(Armida)
10 Recitativo: Adorata Almirena, ogni breve dimora (Argante,
Armida)
ACTUL 1 Recitativo: Quivi par che rubelle la terra s’alzi (Eustazio,
III Goffredo)
2 Recitativo: La causa che vi spinge in sì remota parte
(Mago, Goffredo, Eustazio)
Recitativo: Qui vomita Cocito tutta sua nera peste
(Goffredo, Eustazio, Mago)
3 Recitativo: Mori svenata! - O Numi! (Armida, Almirena,
Rinaldo)
4 Recitativo: Nella guardata soglia come osaste portar sicuro
il piede? (Armida, Goffredo, Rinaldo, Eustazio, Almirena)
Recitativo: Al trionfo s’affretti senza ritardo il corso!
5 Recitativo: Chiuso fra quelle mura langue il comun valore
(Argante)
6 Recitativo: Per fomentar lo sdegno a fronte d’un sleal anco
mi trovo? (Armida, Argante)
MarchRecitativo: In quel bosco di strali (Argante, Armida)

21
 7 Recitativo: Di quei strani accidenti se la serie ripiglio
(Goffredo, Almirena, Rinaldo)
8 Recitativo: Signor, l’oste nemica con barbari ululati
s’avvicina (Eustazio, Goffredo, Rinaldo, Almirena)
9 Recitativo: Se ciò t’è in grado, o prence (Rinaldo,
Goffredo
10 Recitativo: Miei fidi, ecco là un campo colmo di mille
furti (Argante)
11 Recitativo: Magnanimi campioni, ecco l’ultimo giorno
delle vostre fatiche (Goffredo)
12 Recitativo: Goffredo, ecco il superbo in lacci avvolto
(Rinaldo, Argante, Goffred)
13 Recitativo: Ecco, german, la cruda (Eustazio, Argante,
Armida, Rinaldo, Almirena, Goffredo)
3 duete ACTUL 6 Duetto: Scherzano sul tuo volto le grazie vezzosette
I (Almirena, Rinaldo)
ACTUL 6 Duetto: Fermati – No, crudel (Armida, Rinaldo)
II
ACTUL 6 Duetto: Al trionfo del nostro furore or corriamo (Argante,
III Armida)
1 cor FINAL Coro: Vinto è sol dalla virtù degli affetti il reo livor
(Armida, Almirena, Rinaldo, Eustazio, Argante, Goffredo)

22
Personajele Momente muzicale

Rinaldo Recitativo: Signor, già dal tuo senno (Rinaldo, Goffredo, Almirena)
(contralto) Recitativo: Questi saggi consigli accogli nel tuo sen (Eustazio,Rinaldo)
Aria: Ogni indugio d’un amante è una pena (Rinaldo)
Recitativo: Adorato mio sposo, vieni a bear quest’alma(Almirena,
Rinaldo)
Duetto: Scherzano sul tuo volto le grazie vezzosette (Almirena, Rinaldo)
Recitativo: Al valor del mio brando cedi la nobil preda (Armida, Almirena,
Rinaldo)
Aria: Cara sposa, dove sei ? (Rinaldo)
Recitativo: Ch’insolito stupore lega i sensi tuoi (Goffredo, Eustazio,
Rinaldo)
Aria: Cor ingrato, ti rimembri, e non scoppi di dolor ? (Rinaldo)
Recitativo: Io allora impugno il brando (Rinaldo, Goffredo, Eustazio)
Recitativo: Di speranza un bel raggio ritorni (Rinaldo)
Aria: Venti, turbini, prestate le vostre ali a questo piè!(Rinaldo)
Recitativo: A quel sasso bramato (Rinaldo, Goffredo, Eustazio)
Recitativo: Qual incognita forza mi spinge (Rinaldo, Goffredo,
Eustazio, Donna)
Aria: Il Tricerbero umiliato (Rinaldo)
Recitativo: Perfida, un cor illustre ha ben forza bastante (Rinaldo, Armida)
Duetto: Fermati – No, crudel (Armida, Rinaldo)
Recitativo: Crudel, tu ch’involasti al mio core la calma (Armida si
cangia in Almirena, Rinaldo)
Aria: Abbrugio, avvampo e fremo (Rinaldo)
Aria e recitativo: Andate, o forti, fra stragi e morti (Mago) Recitativo:
Mori svenata! - O Numi! (Armida, Almirena, Rinaldo)
Recitativo: Nella guardata soglia come osaste portar sicuro il piede?
(Armida, Goffredo, Rinaldo, Eustazio, Almirena)
Recitativo: Al trionfo s’affretti senza ritardo il corso! (Rinaldo
Aria: È un incendio fra due venti (Rinaldo)
Recitativo: Di quei strani accidenti se la serie ripiglio (Goffredo, Almirena,
Rinaldo)
Recitativo: Signor, l’oste nemica con barbari ululati s’avvicina (Eustazio,
Goffredo, Rinaldo, Almirena)
Recitativo: Se ciò t’è in grado, o prence (Rinaldo, Goffredo)
Aria: Or la tromba in suon festante mi richiama a trionfar (Rinaldo)
Recitativo: Goffredo, ecco il superbo in lacci avvolto (Rinaldo, Argante,
Goffredo)
Recitativo: Ecco, german, la cruda (Eustazio, Argante, Armida, Rinaldo,
Almirena, Goffredo)
Goffredo Recitativo: Delle nostre fatiche siam prossimi alla meta (Goffredo)
(contratenor) Aria: Sovra balze scoscesi e pungenti (Goffredo)
Recitativo: Signor, già dal tuo senno (Rinaldo, Goffredo, Almirena)
Recitativo: Signor, che delle stelle emuli i pregi. (Araldo, Goffredo,
Eustazio)

23
Recitativo: Goffredo, se t’arrise sin qui fortuna (Argante, Goffredo)
Aria: No, no, che quest’alma scontenti non dà (Goffredo)
Recitativo: Ch’insolito stupore lega i sensi tuoi (Goffredo, Eustazio,
Rinaldo)
Recitativo: Io allora impugno il brando (Rinaldo, Goffredo, Eustazio)
Recitativo: A quel sasso bramato (Rinaldo, Goffredo, Eustazio)
Aria: Mio cor, che mi sai dir? (Goffredo)
Recitativo: Quivi par che rubelle la terra s’alzi (Eustazio, Goffredo)
Recitativo: La causa che vi spinge in sì remota parte (Mago, Goffredo,
Eustazio)
Recitativo: Qui vomita Cocito tutta sua nera peste (Goffredo, Eustazio,
Mago)
Recitativo: Nella guardata soglia come osaste portar sicuro il piede?
(Armida, Goffredo, Rinaldo, Eustazio, Almirena)
Aria: Sorge nel petto certo diletto (Goffredo)
Recitativo: Di quei strani accidenti se la serie ripiglio (Goffredo, Almirena,
Rinaldo)
Recitativo: Signor, l’oste nemica con barbari ululati s’avvicina (Eustazio,
Goffredo, Rinaldo, Almirena)
Recitativo: Se ciò t’è in grado, o prence (Rinaldo, Goffredo)
Recitativo: Magnanimi campioni, ecco l’ultimo giorno delle vostre fatiche
(Goffredo)
Recitativo: Goffredo, ecco il superbo in lacci avvolto (Rinaldo, Argante,
Goffredo)
Recitativo: Ecco, german, la cruda (Eustazio, Argante, Armida, Rinaldo,
Almirena, Goffredo)
Recitativo: Delle nostre fatiche siam prossimi alla meta (Goffredo)
Aria: Sovra balze scoscesi e pungenti (Goffredo)
Recitativo: Signor, già dal tuo senno (Rinaldo, Goffredo, Almirena)
Aria: Ogni indugio d’un amante è una pena (Rinaldo)
Recitativo: Signor, che delle stelle emuli i pregi. (Araldo, Goffredo,
Eustazio)
Recitativo: Goffredo, se t’arrise sin qui fortuna (Argante, Goffredo)
Aria: No, no, che quest’alma scontenti non dà (Goffredo)
Recitativo: Ch’insolito stupore lega i sensi tuoi (Goffredo, Eustazio,
Rinaldo)
Recitativo: Io allora impugno il brando (Rinaldo, Goffredo, Eustazio)
Recitativo: A quel sasso bramato (Rinaldo, Goffredo, Eustazio)
Recitativo: Qual incognita forza mi spinge (Rinaldo, Goffredo,
Eustazio, Donna)
Aria: Mio cor, che mi sai dir? (Goffredo)
Recitativo: Quivi par che rubelle la terra s’alzi (Eustazio, Goffredo)
Recitativo: La causa che vi spinge in sì remota parte (Mago, Goffredo,
Eustazio)
Recitativo: Qui vomita Cocito tutta sua nera peste (Goffredo, Eustazio,
Mago)
Recitativo: Nella guardata soglia come osaste portar sicuro il piede?

24
 (Armida, Goffredo, Rinaldo, Eustazio, Almirena)
Aria: Sorge nel petto certo diletto (Goffredo)
Recitativo: Di quei strani accidenti se la serie ripiglio (Goffredo,
Almirena, Rinaldo)
Recitativo: Signor, l’oste nemica con barbari ululati s’avvicina
(Eustazio, Goffredo, Rinaldo, Almirena)
Recitativo: Se ciò t’è in grado, o prence (Rinaldo, Goffredo)
Recitativo: Magnanimi campioni, ecco l’ultimo giorno delle vostre
fatiche (Goffredo)
Recitativo: Goffredo, ecco il superbo in lacci avvolto (Rinaldo,
Argante, Goffredo)
Recitativo: Ecco, german, la cruda (Eustazio, Argante, Armida,
Rinaldo, Almirena, Goffredo)
Almirena Recitativo: Signor, già dal tuo senno (Rinaldo, Goffredo, Almirena)
(soprano) Aria: Combatti da forte (Almirena)
Aria: Augelletti, che cantate (Almirena)
Recitativo: Adorato mio sposo, vieni a bear quest’alma(Almirena,
Rinaldo)
Duetto: Scherzano sul tuo volto le grazie vezzosette (Almirena,
Rinaldo)
Recitativo: Al valor del mio brando cedi la nobil preda (Armida, Almirena,
Rinaldo)
Recitativo: Armida dispietata!(Almirena, Argante)
Aria: Lascia ch’io pianga mia cruda sorte (Almirena)
Recitativo: Crudel, tu ch’involasti al mio core la calma (Armida si
cangia in Almirena, Rinaldo)
Recitativo: Mori svenata! - O Numi! (Armida, Almirena, Rinaldo)
Recitativo: Nella guardata soglia come osaste portar sicuro il piede?
(Armida, Goffredo, Rinaldo, Eustazio, Almirena)
Recitativo: Di quei strani accidenti se la serie ripiglio (Goffredo, Almirena,
Rinaldo)
Aria: Bel piacere è godere fido amor! (Almirena)
Recitativo: Signor, l’oste nemica con barbari ululati s’avvicina (Eustazio,
Goffredo, Rinaldo, Almirena)
Recitativo: Ecco, german, la cruda (Eustazio, Argante, Armida, Rinaldo,
Almirena, Goffredo)
Argante Aria: Sibillar gli angui d’Aletto (Argante)
(bas) Recitativo: Goffredo, se t’arrise sin qui fortuna (Argante, Goffredo)
Recitativo: Infra dubbi di Marte resta sospeso il cuore (Argante)
Aria: Vieni, o cara, a consolarmi (Argante)
Recitativo ed Accompagnato: Come a tempo giungesti, cara (Argante, Armida)
Recitativo: Armida dispietata!(Almirena, Argante)
Recitativo: Ah! sul bel labbro Amore di possente magia formò le note
(Argante)
Aria: Basta che sol tu chieda (Argante)
Recitativo: Chiuso fra quelle mura langue il comun valore (Argante)

25
 Recitativo: Per fomentar lo sdegno a fronte d’un sleal anco mi trovo?
(Armida, Argante)
Recitativo: In quel bosco di strali (Argante, Armida) Duetto: Al trionfo del
nostro furore or corriamo (Argante, Armida)
Recitativo: Miei fidi, ecco là un campo colmo di mille furti (Argante)
Recitativo: Goffredo, ecco il superbo in lacci avvolto (Rinaldo, Argante,
Goffredo)
Recitativo: Ecco, german, la cruda (Eustazio, Argante, Armida, Rinaldo,
Almirena, Goffredo)
Eustazio Recitativo: Questi saggi consigli accogli nel tuo sen (Eustazio,
(contralto) Rinaldo)
Recitativo: Signor, che delle stelle emuli i pregi (Araldo, Goffredo,
Eustazio)
Recitativo: Ch’insolito stupore lega i sensi tuoi (Goffredo, Eustazio,
Rinaldo)
Recitativo: Io allora impugno il brando (Rinaldo, Goffredo, Eustazio)
Aria: Col valor, colla virtù or si vada a trionfar (Eustazio)
Recitativo: A quel sasso bramato (Rinaldo, Goffredo, Eustazio)
Recitativo: Qual incognita forza mi spinge (Rinaldo, Goffredo, Eustazio,
Donna)
Recitativo: Signor, strano ardimento! (Eustazio)
Recitativo: Quivi par che rubelle la terra s’alzi (Eustazio, Goffredo)
Recitativo: La causa che vi spinge in sì remota parte (Mago, Goffredo,
Eustazio)
Recitativo: Qui vomita Cocito tutta sua nera peste (Goffredo, Eustazio,
Mago): Nella guardata soglia come osaste portar sicuro il piede? (Armida,
Goffredo, Rinaldo, Eustazio, Almirena)
Recitativo: Signor, l’oste nemica con barbari ululati s’avvicina (Eustazio,
Goffredo, Rinaldo, Almirena)
Aria: Di Sion nell’alta sede (Eustazio)
Recitativo: Ecco, german, la cruda (Eustazio, Argante, Armida, Rinaldo,
Almirena, Goffredo)

Armida Aria: Furie terribili (Armida)

(soprană) Recitativo ed Accompagnato: Come a tempo giungesti, cara (Argante,
Armida)
Recitativo: Al valor del mio brando cedi la nobil preda (Armida, Almirena,
Rinaldo)
Recitativo: Perfida, un cor illustre ha ben forza bastante (Rinaldo, Armida)
Duetto: Fermati – No, crudel (Armida, Rinaldo)
Recitativo: Crudel, tu ch’involasti al mio core la calma (Armida si
cangia in Almirena, Rinaldo)
Recitativo accompagnato: Dunque i lacci d’un volto (Armida)
Aria: Ah! Crudel, il pianto mio, deh! Ti mova(Armida)
Recitativo: Riprendiam d’Almirena il mentito sembiante (Armida)

26
 Recitativo: Adorata Almirena, ogni breve dimora (Argante, Armida)
Aria: Vo’ far guerra, e vincer voglio (Armida)
Recitativo: Mori svenata! - O Numi! (Armida, Almirena, Rinaldo)
Recitativo: Nella guardata soglia come osaste portar sicuro il piede?
(Armida, Goffredo, Rinaldo, Eustazio, Almirena)
Recitativo: Per fomentar lo sdegno a fronte d’un sleal anco mi trovo?
(Armida, Argante)
Recitativo: In quel bosco di strali (Argante, Armida)
Duetto: Al trionfo del nostro furore or corriamo (Argante, Armida)
Magician Recitativo: La causa che vi spinge in sì remota parte (Mago, Goffredo,
creștin Eustazio)
(contralto) Recitativo: Qui vomita Cocito tutta sua nera peste (Goffredo, Eustazio,
Mago)
Aria e recitativo: Andate, o forti, fra stragi e morti (Mago)
O femeie Recitativo: Per raccor d’Almirena i più dolci respiri (Donna)
(soprană) Recitativo: Qual incognita forza mi spinge (Rinaldo, Goffredo, Eustazio,
Donna)
Două sirene Aria a due: Il vostro maggio de’ bei verdi anni (Sirene)
(soprane)

5. Analiza ariei: Lasă- mă să plâng!

27
 Lasă-mă să-mi plâng soarta mea crudă
Și că tânjești după libertate!
Durerea rupe aceste răsuciri
Dintre martirii mei, numai pentru milă.
Lasă-mă să plâng soarta mea crudă,
Și lasă-mă să respir libertate!
Să întristeze să spargă aceste lanțuri
Dintre suferințele mele, pentru milă.

Amplasarea ariei are loc într-o grădină din palatul lui Argante, în timpul cruciadelor.
Personajul portretizat este cântat de o soprană, lirică sau coloratură. În acest moment al
operei (Act II), Almirena a fost capturată de Armida, vrăjitoarea. Aria este strigătul ei de libertate
și a reflectarea asupra soartei ei. „Lasă-mă să plâng” a fost pledoaria sinceră a Almirenei pentru
libertatea ei, inițial un dans în Almira (1705) și a fost folosit și ca și cântec seducător în oratoriul
Triumful Timpului și Deziluzionării (1707). Händel a refolosit adesea melodiile în lucrările sale
din cauza pierderii popularității lor în rândul publicului. Händel este lăudat de mulți pentru ariile
sale frumos scrise. Winton Dean și John Merrill Knapp susține: „Doar incomparabilul„ Lasă-mă
să plâng ”intră în personaj; aceasta ar fi imposibil de ghicit că melodia a început ca un dans în
opera „Almira”. Dansul este o sarabandă în care ritmul puternic al triplului metru este pe al
doilea ritm. Când cu atât mai repede ritmul dansului este încetinit pentru „Lasă-mă să plâng”, al
doilea ritm puternic exprimă durerea simțită de inimă. Expresia ariei provine din partea cea mai
adâncă a Almirenei și ar trebui exprimată cea mai profundă tristețe care se poate simți. Händel a
creat frumusețe și intensitate printr-o idee de simplitate care a inclus o melodie delicată asociată
cu acompaniament simplu. Această perfecțiune este puțin susceptibilă de analiză, dar merită
remarcat un mic detaliu în modificarea celei de-a treia note a melodiei atunci când revine în bara
15. Acesta a fost gândită ulterior; Händel a scris inițial A, ca în prima bară.
Aria este în formă da capo, structură standard în ariile barocului târziu. Prima frază
(mm. 1-22) conține o formă ABA mică. Secțiunea A cuprinde măsurile 1-8. Secțiunea B
cuprinde măsurile 9-14. În secțiunea B mică, cuvintele „Și ce suspine, libertate” se repetă
subliniind dorința Almirenei de a scăpa de durere, vocea este la punctul său cel mai înalt aici și
cadențele în cheia dominantă, ridicând tonul și creând emoţia. Secțiunea mică A a primei teme se
repetă începând cu măsura 15 când durerea este resimțită mai profund. Schimbarea de cheie în
măsura 31 este o caracteristică a formei da capo, la fel ca și secțiunea A fiind repetat la final.
Secțiunea B este în Re minor, comparativ cu deschiderea Fa Major aducând o idee nouă. În loc
să-și plângă soarta, ea spune acum: „Să se întristeze tristețea din aceste lanțuri ". Aceasta este o
nouă idee puternică a personajului care poate oferi un timp pentru executant pentru a schimba și
gândurile sau ideile. Cântărețul poate găsi un nou punct culminant sau poate schimba dinamica
sau expresiile faciale. Ritmul este propulsat de o utilizare mai frecventă a notei de sfert. Acest
lucru construiește și împinge ritmul înainte cu vocea. Terenurile sunt acum mai mare ceea ce
arată că personajul este mai determinat. În măsura 35, Händel creează o slăbiciune descendentă,
dramatică, pe cuvintele „De’ mie martiri ”, unde îi cere milă de atâta suferință.
Considerații stilistice și tehnice Când efectuați „Lasă-mă să plâng”, este obișnuit să
adăugați ornament în secțiunea A repetată. Acest lucru se poate face prin simpla schimbare a
unei note, adăugarea unei suspensii sau includerea unei rulări. Acest lucru face ca performanța să
fie mai interesantă nu numai pentru interpret, ci și pentru public. Este tipică adăugarea
ornamentelor atunci când se interpretează arii da capo, cum ar fi cele compuse de G. F. Händel.

28
Da capo permite personajului să plângă și mai mult, iar ornamentele aduc un sentiment mai mare
de durere. „Lasă-mă să plâng” este o arie excelentă pentru studierea și explorarea sopranelor.
Simplitatea pare ușoară la început, dar să stăpânești sentimentul durerii și să-l exprimi într-un
mod captivant este extrem de provocator.

Bibliografie

29
1)https://cpciasi.wordpress.com/lectii-de-istoria-muzicii/lectia-5-muzica-din-epoca
barocului/georg-friedrich-handel/
2)https://ro.wikipedia.org/wiki/Georg_Friedrich_H%C3%A4ndel
3)https://biblioteca.regielive.ro/referate/muzica/dimensiunea-stilistica-a-creatiei-lui-georg-
friedrich-handel-328450.html
4)https://opera-inside.com/rinaldo-by-g-f-handel-the-opera-guide-and-synopsis/
5) https://sites.google.com/view/carmen-chelaru/curs-38-h%C3%A4ndel-%C8%99i-vivaldi/
georg-friedrich-h%C3%A4ndel

30