Nașterea operei

”Nunta lui Figaro”

PIERRE AUGUSTIN CARON

DE BOMARCHE
Pierre Augustin Caron Ceasornicar,
Inventarea Mecanizmului Ancor
Pierre Augustin a modernizat sistemul pedalei
arfei, inventator în domeniul muzicii

Pierre Augusti devine

profesor de muzică al
fetelor regelui. El le învață
notele muzicale, prin asta
câștigând respectul
regelui.
 Nunta lui Pierre Augustin

Pierre Augustin nu se căsătorește nu din dragoste,

ci pentru bogății materiale, astfel devenind
stăpânul pădurii Marche.
Pseudonimul de Bomarche- stăpânul pădurilor

După ce a fost cunoscut în

societatea burgheză a franței,
datorită ceasului inventat,
ceasul fiind un obiect de lux
al acelor timpuri,Pierr
Augustin își atinge scopul
vieții devenind și el o parte a
regatului francez. Pierre
Augustin devine primul om în
silvicultura Franței, devenind
și el nobil.
Pierre Augustin De Bomarche din ceasornicar în
politică

Devine mâna dreaptă a regelui,

pleacă în Spania cu ambasadorii din
Paris, elaborează proiecte grandioase
dintre care unul din ele ține de
exportul armamentului din SUA,
unde în acele timpuri mergea lupta
pentru eliberarea de colonizare a
Angliei. Pierre Augustin îl convinge
pe regele Franșei că trebuie să le
acorde ajutor Statelor Unite. Politica
îi aduce satisfacție, cât și multe
neplăceri.
 Biblioteca lui Voltaire cumpărată de Bomarche

Esste una din puținele biblioteci din epoca

iluminusmului care a fost cumpărată de Ecaterina II.
În prezent această bibliotecă se află în Russia.
 Bomarche- dramaturg

Plecând în Spania, îl taie în cap ideea să scrie o

comedie superbă car ese numește „Frizerul de
Sevillia”. Până la acel moment, el a mai încercat să
scrie drame burgheze(ceva între tragedie și comedie),
ele nu erau populare și nu-i aduc succes, de aceea el
abandonează pe un timp scurt dramaturgia. Mai târziu
se manifestă într-o comedie muzicală, intr-un teatru
muzical unde era angajat cu piesa „Frizerul de
Sevillia”. Iată această piesă îi aduce glorie și este
montată în mai multe teatre.
 „Nunta lui Figaro”- a II-a piesă a lui Bomarche

După „Frizerul de Sevillia„ se începe o nouă etapă în viața lui

Bomarche, numită Bomache Dramaturg. „Nunta lui Figaro”
devine cel mai cunoscut spectacol, cea mai interesantă
comedie, cu cel mai cunoscut text dedicat eroului.
 „Nunta lui Figaro” în opera după reformele lui
Christof Villibal Gluk

Suprasarcina- puterea miuzicii stabilită de Gluk și

Mozzart.
 Întroducere

Opera face legătură dintre renaștere și baroc, este la

hotarul renașterii și barocului, este începutul
perioadei barocului și apogeul perioadei renașterii.
Opera reprezintă unul din cele mai complexe genuri
muzicale... e cel mai masiv gen!
În operă, actorii nu vorbesc, doar cântă! Textul
operei se numește Libret. Muzica operei se numește
Partitură.
 Nașterea operei

Patria operei este Italia, orașul Florenția. În anul

1594-1596, un amator, cu numele Kontu Bardi,
adunând alți amatori de artă, care se numeau
camerani, au hotărât să reînvie tragedia antică
grecească. Din greșeală ei au început să cânte acele
tragedii. În așa mod a apărut opera, dintr-o greșeală
(drama prin muzică). Creatorii primelor opere sunt
Otavio Riunicini și Jocopo Perri.
 Tipurile de operă

Există 2 tipuri de operă:

Opera Seria
Opera Buffa

1. Opera Seria are la bază rădăcina seriosului, pe subiecte mitologice, eroi

din grecia antică așa cum sunt Odiseea, Eliada etc. Solistul este stăpân de
scenă. Stilul Bell Canto i-a asigurat operei italiene glorie mondială.
2. Opera Buffa a apărut cu 100 de ani mai târziu decât opera Seria. Ia
naștere în antractele dintre acte a operei Seria, acestea devenind mai
populare decât însăși spectacolele de operă. Primul care compune opera
Buffa este Pergo-lezzi.

Opera s-a răspândit în toate orașele Italiei, în deosebi Roma, Veneția,

Neapole, apoi în țările Europene Franța, Anglia, Germania.
 DEX

*Bell canto- cântare frumoasă, cristalizată.

**Seria- mijloc de exprimare a sentimentelor,
emoțiilor de dragoste, de dor. Acțiunile se exprimă în
recitative.
***Buffa- de bufon, glumeț, comic.
****Opera Buffa- operă comică.
*****
 Oedip Rege

Reporma operei după Gluk:

1. Sinteza muzicii și acțiunii dramatice. Muzica nu coincidea cu acțiunea
dramei iar Gluk repară această greșeală.
2. Tratarea ariei și recitativelor. După Gluk aria se încadrează în contextul
dramatic.
3. Uvertura până la Gluk dura 5-10 minute, pregătind publicul pentru operă.
După Gluk uvertura redă caracterul operei.
4. Până la Gluk baletul a devenit o modă introdusă în toate operele, și unde
trebuie, și unde nu trebuie. Gluk a mers contra curentului apei și tinde spre a
omite baletul din operă.
5. Construcția actelor. Optează pentru scene integre. Gluk a introdus scenele
mari și nu frânta scenele pe numere mici.

După modificările lui Gluk, estafeta de îmbunătațire a operei seria o reia Mozzart.
 Orfeu și Euridice ACTUL I

Vom încerca să descriem opera Eudip Rege, despre

Orfeu si Euridice (după modificările lui Gluk).
Actul I- Orfeu află că Euridicee a murit fiind mușcată
de un șarpe. O iubea prea mult. De aceia a luat decizia
să ajungă în Elizium după iubita sa Euridicee. În acele
timpuri, pentru a ajunge în Elizium trebuie să treci
prin Aid. Rugând-ul pe Amur, poștașu dintre Zeu și
Om, să-i ceară permisiul de a pleca la Euridicee. Zeii
au acceptat dar, i-au pus și o condiție: „Să nu o
privească în ochi niciodată. Desastfel o va pierde
pentru totdeauna.”
 Orfeu și Euridice ACTUL II

Actul II, SCENA I- Orfeu coboară în Aid. Fiind un

muzician de liră, el începe dialogul lui cu Furiile, prin
cântatul unei arii. Furiile sunt aceleaa care dau
permisul de a intra în Aid. Orfeu cântă ariile de la o
emoție sensibilă, până la o emoție de curaj. Le cântă
de mai multe ori. Furiile răspund de 2 ori nu. Ariile
au fost cântate tot mai încrezut. Observăm un
crescendo dintre aria 1-3. După a III-a arie, care a
fost cântată cu bărbăție, Furiile îi permit să treacă în
Aid. Aici este descrisă puterea muzicii. Încrederea
aceasta este stabilită de Gluk.
 Orfeu și Euridice ACTUL II

Actul II, SCENA II- Orfeu ajunge în Elizium și se întâlnește

cu Euridicee, dar nu o privește în ochi. Ea nu înțelege de ce,
dar Orfeu nu poate dezvălui condiția pusă de Zei. Ea devine
insistentă, vrea să îi vadă privirea, dar Orfeu se pornește
înainte, iar ea îl urmează.Atât timp cât mergeau, ea îl
întreba: „De ce nu mă privești?”, „Poate că nu mă mai
iubești?”. Șia așa de nenumărate ori. Orfeu îi răspunde:
„Eu te iubesc! Deastfel nu veneam după tine! Te iubesc!”.
Și lăsându-se dus de emoțiile de dragoste, o privește în
ochi. Euridicee moare. Orfeu își amintește de condiția
Zeilor că dacă o va privi în ochi, ea va dispărea pentru
totdeauna.
 Orfeu și Euridice ACTUL II

Actul II, SCENA III- Orfeu cântă aria „Am pierdut-o

pe Euridicee”. Zeilor li se face milă de el și o reînvie
pe iuburea lui.

Vă mulțumesc mult
pentru atenție!