Ioniță Andreea Briana

Clasa a VII a D

Organizand un vast imperiu, construind drumuri, poduri, viaducte si apeducte, romanii au

cladit orase cu o urbanistica perfecta, atat in Italia cat si in tarile cucerite. Arta lor este pusa in
primul rand in slujba preamaririi ideii de putere (imperium), in slujba glorificarii statului si capitalei
sale.
Arta trebuie sa starneasca admiratie pentru statul si poporul roman si sa indeplineasca un
scop de utilitate publica. Totodata ea servea pe aristocratii imperiului roman, pe conducatorii din
Italia si din provinciile noi, cucerite de romani, pe proprietarii de pamanturi si pe proprietarii
sclavilor adusi in Italia ca prizonieri de razboi, pe aceia care se imbogateau de pe urma comertului,
etc.
Arta romana s-a dezvoltat la inceput la Roma, primul oras-stat roman. Cu timpul, aceasta
arta a patruns in toata Italia si de acolo, mai departe, in provinciile romane.
La formarea artei romane au contribuit si unele elemente locale din provinciile cucerite.
Astfel, mai intai Etrucia, in perioada republicana a Romei, apoi Grecia, in epoca ei imperiala,
provincii cu traditii cultural artistice puternice, care au influentat mult arta romana.
Ea a luat diferite elemente din arta altor popoare, contopindu-le intr-un tot unitar, nou,
original. Romanii au stiut ce sa ia, cum sa ia si cat sa ia din cultura popoarelor cucerite pentru a-si
face arta lor. Arta aceasta a inflorit intr-un timp scurt. Perioada ei de apogeu se situeaza spre
sfarsitul secolului I i.e.n., in timpul imperiului lui August si al Antoninilor .
Arta romana s-a dezvoltat o data cu puterea economico-politica si militara a statului
sclavagist roman si a fost aservita rosturilor acestei puteri.
Aceste orase erau foarte civilizate. Aveau strazi pavate cu bolovani de rau sau cu lespezi,
aveau si canale de scurgere pentru apa murdara si conducte de piatra pentru apa de baut si de spalat,
adusa de la mari departari.
Pentru a aduce din munti apa curata necesara consumului de la orase, arhitectii au construit
apeducte, un fel de jgheaburi mari de piatra, lungi de zeci de kilometri, sustinute de stalpi grosi de
zid, legati intre ei cu arcade, adesea in semicerc. Cunoscut este apeductul care aducea apa la Roma,
construit in timpul imparatului Claudius sau dintre cele construite in alte provincii romane, ca
apeductul de la Pont du Gard din Franta. Fiindca acest apeduct trebuia sa treaca peste un rau, el a
fost sustinut de trei randuri de stalpi, legati prin trei randuri de arcuri (in trei etaje). Este o
constructie impunatoare, care, desi este pura inginerie, fiind vorba doar de utilitate, are si un aspect
estetic.
In pietele publice din interiorul oraselor, numite
Forum locuitorii se intalneau sa discute treburile obstesti.
Fiecare oras isi avea forumul sau. la Roma s-au construit mai
multe forumuri.
Mai insmnate au fost forumurile lui Augustus si al
lui Traian. Erau incinde de forma dreptunghiulara,
inconjurate de ziduri. In interior aveau coloane, unite in
partea superioara prin lespezi de marmura. Forumurile
adaposteau constructii diverse : arcuri de triumf, temple, altare, statui etc.
Cu timpul s-a generalizat obiceiul ca pentru imparati,
guvernatorii sau generalii care se intorceau victoriosi din razboaie, sa
se construiasca arcuri de triumf, care sa comemoreze victoriile lor. In
diferitele parti ale imperiului se gaseau asemenea constructii. Cele mai
insemnate s-au ridicat la Roma, capitala imperiului. Ale lui Titus,

1
 Ioniță Andreea Briana
Clasa a VII a D
Septimiu Sever si al lui Constantin cel Mare, sunt cele mai bine pastrate.
Un arc de trimumf avea piloni mari, legati (in partea superioara) prin
arcuri de zidarie. Deasupra, zidaria constructiei era terminata in linie dreapta.
Suprafetele pilonilor si a partilor superioare erau impodobite cu reliefuri, cu
inscriptii si ornamente. S-au construit arcuri de triumf, cu una sau cu trei
deschideri. In acest caz, pe langa arcul principal, care era mai mare, la constructie
se adaugau doua arcuri laterale mai joase. Asa este arcul zis al lui Constantin.
Tot in amintirea razboaielor victorioase purtate de imparatii romani, s-au
construit columnele. Ele erau mari constructii cu aspect cilindric, depasind
adesea, cu postament cu tot, inaltimea de 20 de metri. In partea de sus a
columnelor se gasea de obicei statuia imparatului in vesminte de razboinic. Pe partea cilindrica, de
jos in sus, continuu, in spirala, se desfasurau frize cu basoreliefuri. Aceste sculpturi narative, cu
subliect istoric, infatisau scene din razboaiele celebrate prin aceste monumente. Cele mai insemnate
sunt Columna lui Traian si Columna lui Marc
Aureliu, de la Roma.
In timpul
imperiului,
romanii au
construit si
amfiteatre.
Amfiteatrele
(sau arenele)

erau cladiri imense, cu mai multe etaje, de forma rotunda, in centrul

carora se disputau luptele gladiatorilor, luptele cu fiarele salbatice.
Cunoscut este Colosseum-ul de la Roma (italienii il numesc il Coliseo ),
imens amfiteatru construit din ordinul imparatului Vespasian. In acest
amfiteatru incapeau comod saizeci de mii de spectatori. Avea patru etaje
– in antichitate a fost considerat una din minunile lumii.
Printre constructiile publice importante se numarau si termele.
Ele formau ansambluri, cuprinzand sali de baie, biblioteci si sali de
muzica, stadioane, galerii de tablouri, parcuri de odihne etc. Termele erau
si locuri de intalnire a cetatenilor care voiau sa discute despre afacer.
Salile de baie aveau pardoseala din caramizi sau din
placi de piatra, taiate in forme diferite. Din aceste placi se
combinau motive decorative geometrice deosebit de
frumoase. Uneori pavajul era lucrat din mozaic. Mozaicurile
pavimentare reprezentau scene din mitologie, pasari sau
animale, scene contemporane sau ornamente. Unele incaperi
din terme aveau tavanele drepte, altele boltite in forma de
leagan sau de cupola. La Roma se gasesc ruinele Termelor
lui Caracalla si ale lui Diocletian, primele adapostind astazi
stagiunile de concerte de opera din timpul verii, cele din urma
transformate in muzeu national de arheologie antica.
In cinstea zeilor romanii au construit si numeroase
temple. Ele nu erau prea deosebite de templele grecesti.

2
 Ioniță Andreea Briana
Clasa a VII a D
Panteonul a fost un templu ridicat de Agripa in cinstea
tuturor zeilor (anul 27 e.n.). El avea zidul de forma rotunda, cilindrica,
acoperit de o cupola foarte bogat decorata in interiorul sau si nu avea
ferestre. In Panteon lumina intra printr-o
deschidere rotunda - de noua metri diametru –
din centrul cupolei. La intrare Panteonul avea
un portic (un sir de coloane) care-i dadea un
aspect triumfal.
Romanii au mai construit si localuri de judecatorie, numite bazilici.
Acestea erau edificii dreptunghiulare, impartite deseori, la interior, prin
doua randuri de coloane, in trei parti, numite nave. Cele doua parti laterale
(navele laterale) erau de multe ori etajate pe o inaltime egala cu cea a navei

centrale sau erau mai scunde decat etajul unic al acesteia.

Bazilica era precedata mai totdeauna de o curte inconjurata
de ziduri si cu coloane spre interior. In mijlocul curtii se
gasea un bazin cu apa sau o fantana. Dupa planul bazilicii
romane, mai tarziu s-au construit bisericile crestine de tip
apusean ; chiar si numele de biserica vine de la denumirea
romana basilica.
Romanii au amenajat si circuri (stadioane) vaste care erau
ornate cu obeliscuri, statui etc.
Teatrele romane se deosebeau prin planul lor de teatrele grecesti. Renumit
a fost Teatrul lui Marcelus de la Roma.
Palatele romane erau impunatoare. Dintre acestea mai renumit
este Palatul lui Diocletian.
Monumentele funerare, sarcofagele din morminte erau
impodobite cu sculpturi din piatra si marmura.