Cuprins

I.......................................................................................................................................................... 2
George Enescu.................................................................................................................................... 2
Perioade de Creatie..................................................................................................................... 2
Particularitati stilistice................................................................................................................. 3
Fazele asimilarii folclorice............................................................................................................ 3
Impresii din copilărie op. 28 ........................................................................................................ 3
Simfonia de cameră .................................................................................................................... 3
Simfonia a treia ........................................................................................................................... 4
Opera Oedipe op. 23 ................................................................................................................... 4
Mihail Jora (1891-1971) ...................................................................................................................... 4
Baletul Romanesc ....................................................................................................................... 4
La piata ....................................................................................................................................... 4
Lieduri ........................................................................................................................................ 4
Paul Constantinescu ........................................................................................................................... 5
Stilul componistic ........................................................................................................................ 5
Creatia ........................................................................................................................................ 5
Perioada de dinaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial ...................................................... 5
Dezechilibrul politic..................................................................................................................... 5
Constantin Silvestri – (1913-1969) ...................................................................................................... 5
Creația ........................................................................................................................................ 6
Stilul sau Componistic ................................................................................................................. 6
Modernismul moderat ................................................................................................................ 6
Modernismul radical ................................................................................................................... 6
Pascal Bentoiu (1927-2016) ................................................................................................................ 6
Creatia ........................................................................................................................................ 6
Stil componistic........................................................................................................................... 6
Hamlet – 1969 ............................................................................................................................ 6
Amorul doctor – 1964 ................................................................................................................. 7
Cvartetul consonanțelor (al doilea) - 1973 ................................................................................... 7
Anatol Vieru (1926-1998).................................................................................................................... 7
Stil componistic........................................................................................................................... 7
Sita lui Eratostene ....................................................................................................................... 7
I
- Unirea Principatelor Române 1959
- Contactul unor tineri cu valorile culturale (muzicale) ale apusului
surprinderea specificului național în muzica cultă
- Folclorul urban, lăutăresc, integrat într-o muzică de tip apusean
- Iacob Mureșianu 1881: Voi să adun toate cântecele populare, să le pun pe note... ce frumoase
sonate și simfonii voi croi din ele!
- Eduard Wachmann – înființarea primei orchestre simfonice în București (1866) și a Societății
Filarmonice (1868)
- Gavriil Muzicescu - IASI - primul compozitor care introduce folclorul in muica romaneasca culta.
Dirijor al mitropoliei Iasiului. Compozitii atat laice cat si religioase. Armonie cu structura latenta
modala ( controversat)
- Gheorghe dima - stabileste diferenta dintre melodia populara si melodia veche romaneasca
(Compozitor probabil necunoscut). Stil componistic polifonic contrapunctual.

George Enescu 1881-1955 Liveni, Bortosani - Paris

Isi incepe experienta muzicala cantand melodii lautaresti alaturi de tatal sau si il are caprofesor pe
Mihail Zoller. In 1886 Eduard caudela il indruma care studii muzicale aprofundate, ajungand in 1888 la
Viena unde studiaza cu Joseph Helmsberger. Aici il intalneste pe Johannes Brahms si se remarca ca si
interpret, fiind considerat un Mozart Roman. Intre 1895-1899 studiaza la Consrvatorul de la Paris
compozitie si contrapunct, ca elev a lui Faure siavand colegi pe Florent Schmitt si Ravel.
1906 - Turnee in franta
1913 - Instituie premiul pentru compozitie George Enescu
1916 - Concerte caritabile pentru soldatii raniti din spitale. Devine membru al Academiei Romane
1921 - dirijeaza spectacolul inaugural al operei romane din bucuresti
Devine profesor in cursuri de interpretare de Bach Beethoven Brahms Vivaldi si Mozart la Ecole
Normale de Paris (1928) si preda la Harvard (1930).
1931 - Scrie opera Oedipe cu premiera la Paris 1936
In 1946 merge in turneu in SUA si alege sa nu se mai intoarca in romania din cauza conditiei politice
din tara. 1955 moare la paris

Perioade de Creatie
1897-1903 - Limbaj post romantic, influente brahmsiene si wagneriene dar si a romantismului francez
tarziu alaturi de elemente de folclor romanesc
Poema română,
Rapsodii I și II
Octetul pentru coarde,
primele două Sonate pentru vioară şi pian,
Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră

1905-1916 - sinteza romantico-nationala

Suitele I și a II-a pentru orchestră,
Simfoniile I şi a II-a,
Dixtuorul pt. suflători,
Cvartetul I cu pian,
7 Cântece pe versuri de Clement Marot,
Suitele a II-a şi a III-a pentru pian,
Strigoii, oratoriu pentru soprană, tenor, bariton şi orchestră, pe versuri de M. Eminescu

1916-1955 - perioada de maturitate a stilului

Opera Oedipe
Simfonia a III-a
Sonatele pentru pian
Sonata pentru pian şi vioară nr. 3, „în caracter popular românesc”
Particularitati stilistice
- Sinteză între naţional şi universal
-asimilarea organică a folclorului în cadrul limbajului muzical (de ex. valorificarea scriiturii rubato şi a
sfertului de ton (ex. Oedipe), cromatismul de sorginte folclorică, structuri melodice tricordale şi
tetracordale specifice)
- Gândirea ciclică
- Conceptul de variaţie continuă
- Gândire melodică centrată pe structuri pre-pentatonice
- Sinteza tonalitate-mod (lărgirea concepţiei tono-modale)
- Heterofonia de sorginte folclorică
- Unisonul
- Monograma (melograma En-Es-Cu – mi-mib-do)

Fazele asimilarii folclorice

-Citatul popular (ex. Rapsodia română 1 – Am un leu și vreu să-l beu)
-Melodii „în caracter popular românesc” (ex. Sonata a III-a pentru pian și vioară, op. 25) – compoziții
proprii în stil folcloric
-Formule intonaționale specifice – ethos românesc = stilizare și esențializare

Unele dintre lucrările compuse și pierdute înainte de a fi prezentate publicului, descoperite mai târziu
Ex: Suita a II-a pentru orchestră, op.20, compusă între august-decembrie 1915, lucrare în spirit
neoclasic, a fost trimisă într-un cufăr cu manuscrise enesciene în Moscova (1917)
Ex.2: Pièces impromptues op.18, compusă 1913, având aceeași soartă. Ultima piesă, Carillon nocturne,
absolut vizionară prin suprapunerile ce vizează politonalismul, cu o timbralitate deosebită.

Impresii din copilărie op. 28, 1940, pentru vioară și pian (IVa 1340, 1739)
- Suită de 10 tablouri înlănțuite
Perspectiva evocatoare, prin ochii unui copil, a lumii satului moldovenesc (prin comparație, Suita
sătească este perspectiva adultului)
O zi din viața unui copil la țară

Cadru exterior (I-III)

Scripcarul (lăutarul) – virtuozitate tipic lăutărească – solo vioară
Bătrânul cerșetor – mila fără margini a copilului
Pârâul din fundul grădinii – reverie dar și caracter zglobiu

Cadru interior (IV-IX)

Pasărea din colivie și Cucul din perete
Cântec de leagăn (unison)

Greierele (onomatopeic)
Luna prin fereastră (glacială, neliniștitoare)
Vântul în horn (onomatopeic)
Furtuna

Sinteza (X)
Răsăritul soarelui (adună cea mai mare parte a materialului din celelalte tablouri)

Simfonia de cameră op. 33, 1954

A avut o perioada de concepere lunga, datand inca din 1900, dupa Scrierea Octetului. Formatia
cuprinde șapte suflători, pian, patru coarde – vioară, violă, cello, contrabas. Are patru parti: I
melancolica, II sarcastica, III nelinite zbuciumata, IV un sempre giocoso maladiv.
Perioadă de concepere foarte lungă, ideea exista deja în jurul anului 1900, după finalizarea Octetului
Formația: șapte suflători, pian, patru coarde – vioară, violă, cello, contrabas
Patru mișcări – de la melancolie (p. I) și sarcasm (p. II) spre o zbatere neliniștită (p. III – trompeta)
urmată de un „sempre giocoso” care păstrează impresia de dureros (p. IV)
Interpretată ca o lucrare tragică și în același timp resemnată.
Simfonia a treia
Scrisa intre 1916-1918 si revizuita in 1921, are o forma tripartita I. Moderato, un poco maestoso
meditativ visator, II. Vivace ma non troppo cu aluzii demonice si III Lento ma non troppo, in care
apare si corsi care contrasteaza prin luminozitatea melodico-armonica. Simfonia este asociata cu
divina comedie, dar are partile inversate: Purgatoriul si mai apoi abia Infernul. Are o conceptie ciclica
(materialul tematic se repeta) dar reuseste sa treaca printr-o multitudine de stărilor de spirit.

Opera Oedipe op. 23

A fost scrisa intre 1910-1931, pe un libret de Edmond Fleg original in franceza, subiectul avand ca si
surse mitologia greaca in prime 2 acte si scrierile lui Sofocle, Oedip rege și Oedip la Kolonos in actele
III-IV.
Prima auditie a fost in 1936 la paris sub bagheta lui Philippe Gaubert iar in romania abia in 1958 cu
Constantin Silvestri avand textul tradus in romana. Este o drama de tipp romantic (p I -II) cu o
structura careia ii lipseste reperul trecerii timpului, locului si a actiunii structurata in jurul momentelor
muzicale. In PIII-IV este o drama de tip clasic, actiunea fiind ancorata in timp si spatiu.
 Apar leit-motive pentru personaje Oedipe, Iocasta si Destinului.
 o dezvăluire treptată a nucleelor tematice, fără enunțarea lor inițială în formă definitivă
 Celula X, secundă mică+terță mică (secundă mărită) - monograma
 tendința lui Enescu de a utiliza același material tematic cu scopuri expresive diferite sau opuse.
 Rezultatul: nu există o suprapunere riguroasă a datelor libretului cu cele muzicale
 construcția planului muzical pe principii ciclice
 La Enescu, principiul ciclic este mai puternic decât cel leit-motivic.
 Orchestrația: rarefiere, discreție orchestrală – trăsături fine pentru coloritul timbral al fiecărui
moment

Mihail Jora (1891-1971)

A fost un pianist, dirtijor, compozitor si publicist. A studiat la conservatoarele din Iasi, Lepzig si Paris. A
fost primul director al Radiodifuziunii Romane, profesor si rector al conservatorului din Bucuresi si
membru fondator al Societatii Compozitorilor Romani.

Baletul Romanesc
Este creatorul Baletului Romanesc (La piață (1928), Demoazela Măriuța (1940), Curtea Veche (1948)) .
Jora spunea ca baletul romanesc este o arta creata de romani, atat coregrafic cat si muzical. El are ca
subiect viata romaneasca si este scris in miscari si ritmuri ale jocului popular romanesc. Baletele lui
Jora sunt primele reusite romanesti ale genului. Compozitorul reda cu succes ambianta specifica
fiecarui subiect: mahalaua, salonul mic-burghez, conacul boieresc, mediu rural.

La piata
este primul balet romanesc, scris unitar folclorul fiind stilizat, in afara de final, unde apare un citat,
toate temele sunt compuse de Jora in stilul melodiilor populare orasenesti.

Demoazela Măriuța – același spirit umoristic și caricatural

Curtea veche – limbaj arhaizant, elemente modale;
Când strugurii se coc – teme autentic populare.

Lieduri
Genul preferat de-a lungul intregii vieti a fost liedul. A scris peste 100 pe versuri de poeti romani :
Eminescu, Goga, Bacovia, Blaga dar si straini Rilke. Se inspira din traditia germana (Schubert,
Schumann) si franceza (Faure, Debussy). In primele sale lieduri pianul are doar rolul de acompaniere,
dar ulterior acesta capata un rol sporit in gen, intalnind elemente de stil de tipul parlando rubato
provenit din cantecele lirice si din baladele populare. De multe ori linia melodica are rol secundar,
mersul armonic complex devine principal. Pianul ajunge sa aiba un dilog cu vocea. Jora este primul
important compozitor de lieduri ajungand sa fie o mare influenta pentru viitorii scriitori de lieduri.
Paul Constantinescu(1909-1963)
A fost profesor, compozitor, violonist si dirijor. A studiat la Conservatorul din Bucuresti si din Viena. A
profesat la Academia de Muzica Religioasa si la Liceul Militar si a predat armonie la Conservator la
Bucuresti.
Stilul componistic
A fost culegator si cercetator de folclor camembru corespondent al Academiei Romane. El valorifica
filonul bizantin din muzica romaneasca. Stilul sau componistic este caracterizat deintegrarea
modurilor bizantine in creatia culta folosind un limbaj modern. Scriitura sa este echilibrata, sobra,
elementul melodic fiind pus in prim plan de folosirea monodiei bisericesti si folclorice. Constantinescu
foloseste elemente arhaice ale folclorului ca bocetul, balada si colinda dar si mai noi, muzica
lautareasca.

Creatia
A scris muzica Vocal-simfonica: Patimile și învierea Domnului, oratoriu bizantin de Paști pe texte
medievale, Nașterea Domnului, oratoriu bizantin de Crăciun, o opera O noapte furtunoasă si Poemul
coregrafic Nuntă în Carpați. Muzică sa concertantă include un concert pentru pian si unul pentru
vioara, Concert pentru harizantine pentru cello și orchestră (după o melodie bizantină din sec. XIII).
Muzică simfonică, muzică de film documentar și artistic (O noapte furtunoasă, Moara cu noroc),
Muzică de cameră, corală si vocală.

Perioada de dinaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial

– numeroase schimbări politice.
Între cele două războaie – România Mare, cel mai mare teritoriu recunoscut internațional.
1938 - dictatura regelui Carol al II-lea care desființează partidele politice
1940 - se pierd teritorii în favoarea Rusiei.
1940 - politică pro-nazistă prim-ministrul acceptă cedarea unor teritorii pentru a adera la axa Berlin-
Roma
1941 - numirea ca prim-ministru a lui Ion Antonescu, care sprijinit de Garda de Fier instaureaza
dictatura militara. Carol este obligat sa abdice iar fiul sau Mihai este numit rege. Romania intra
inrazboi contra Rusiei alaturi de germania.
23 august 1944 - eliminarea lui Antonescu și întoarcerea armelor contra Germaniei. Nordul
Transilvaniei este recuperat.
1944 se instaleaza stalinismul și apoi a comunismul, un nou tip de dictatură, ideologie ce
restrictioneaza societatea si cultura.

Dezechilibrul politic
se observa in cultura si muzica, institutiile muzicale sunt fortat romanizate si compozitori mediocri dar
afiliati politic sunt promovati in defavoarea talentelor ce nu se comformeaza. In 1940 toate lucrarile
artistice, literare si academice sunt supuse cenzurii Miscarii Legionare. In 41, dupa instaurarea lui
Antonescu, cultura Germana si Italiana este data ca si exemplu iar cea a Frantei injosita din cauza
asocierii cu evreii.
In 1944, odata cu instalarea regimului comunist, institutiile sunt epurate de toti simpatizantii
legionarilor. Arta este transformata in propaganda manipulata de stat. Partidului totusi I se
impotrivesc intelectualii, care fiind indesirabili sunt urmariti de securitate. Totusi Societatea
Compozitorilor Romani organizeaza concerte cu muzica acestora. Printre ei se numara Mihail Jora,
Enescu, Silvestri.

Constantin Silvestri – (1913-1969)

Compozitor, dirijor, pianist, profesor
Studii muzicale si le-a facut la Târgu Mureș și la Conservatorul din București, cu Mihail Jora, Dimitrie
Cuclin, Constantin Brăiloiu.
In 1935 devine Director al Operei Române iar in 1953 – Director al Filarmonicii București
Incepand cu 1948– Profesor la Conservatorul București la clasa de dirijat. Este recunoscut la nivel
international ca si dirijor. In 1958 dirijeaza premiera operei Oedipe (Enescu) la București.
In 59 pleca în străinătate, Franța si apoi in Anglia și refuza de a se mai întoarce în țară.
Creația
Sa include Trei piese pentru orchestră de coarde, op.4 nr.2 (1933, rev. 1950) Preludiu și fugă (toccata)
pentru orchestră op.17 nr.3 (1955). Pentru pian a scris 2 Suite „Copii la joacă” op.3 nr.1-2 (1931),
Sonatina pentru pian op. 3 nr. 3 dedicată regelui Mihai I si Cântece de pustiu pentru pian (1944).
A scris si muzica de camera: Cvartet de suflători, Sonate pentru violoncel și pian, flaut și pian, clarinet
și pian, si un Cvartet de coarde op. 27. nr. 2
A scris si lieduri.

Stilul sau Componistic

Este clar influentat de personalitatea complexa, iritanta si nonconformista. Silvestri tinde spre
expresionism, folosind o armonie dura, cu sonoritati aspre si stari tensionate. Creatia sa oscileaza
intre parodic, sarcasm si tragic. Silvestri este mai mult preocupat de muzica europeana decat de cea
folclorica. In muzica sa intalnim frecvent disonante create de independenta planului armonic cu cel al
melodiei, care oscileaza intre formatul diatonic si cromatic.

Partidul ii considera compozitiile formaliste, cosmopolite si decadente,complet impotriva ”muzicii noi”

care avea ca scop lupta pentru socialism și pace.
Dupa plecarea si refuzul de a se întoarce în țară, familia sa este urmarita, averea confiscatai
impreuna cu manuscrisele sale. Securitatea incearca sa ii retraga și distruge lucrările sale din arhivele
instituțiilor de cultură.

Modernismul moderat
– compozitori (din aceeași generație) care preferă o linie moderată între vechi și nou (Pascal Bentoiu,
Wilhelm Georg Berger, Nicolae Beloiu, Theodor Grigoriu, Dumitru Capoianu, Vasile Herman) –
diferențe stilistice, dar fără atitudini radicale.
Modernismul radical
– compozitori apropiați de gândirea de tip experimental, de la elemente serial-dodecafonice la cele
matematice, logice, inginerești sau alte tipuri avangardiste (Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol
Vieru, Cornel Țăranu)

Pascal Bentoiu (1927-2016)

A fost Compozitor și muzicolog studiind compoziția în particular cu Mihail Jora. A facut in paralel
studii de drept și la Conservator. El finalizeaza Simfoniile IV și V ale lui Enescu.
Trei opere, opt simfonii, patru concerte, șase cvartete de coarde
Prima operă radiofonică românească – Jertfirea Ifigeniei – premiată de Radiodifuziunea italiană
Opera Hamlet (1969)
Opera comică Amorul doctor (1964)
Cvartetul nr. 2 – Cvartetul consonanțelor

Creatia
Simfoniile Culori, Imagini și Volume – conexiunea cu alte arte (pictura, poezia, arhitectura)
Preocupări muzicologice: Capodopere enesciene, Imagine și sens, Gândirea muzicală.

Stil componistic
Bentoiu este un modern moderat, limbaj sau fiind bazat pe criterii stilistice modale. Linie de
continuitate față de creația enesciană. El are o manieră personală de a scrie muzica, fără nevoia unui
„sistem”. Desi este selectiv in mijloacele sale de expresie, este deschis fata de spiritul modernist.
Imbina in muzica sa atat tradiția enesciană, cu influențe folclorice, dar si aspecte noi: serial-
dodecafonice, expresioniste si de jazz.

Hamlet – 1969
Operă pe libret propriu, după tragedia lui Shakespeare. Are o mixtură bine proporționată
consonant/disonant. Melodii au rol de caracterizare a personajelor. Structura este riguroasa, ffind
impartita in preludii, interludii, passacaglia si fuga. Debutul operei este un preludiu coral.
Amorul doctor – 1964
Este o opera comica, dupa piesa de Moliere, conceputa simfonic (4 parti, fiecare cu cate 3 scene)
Ascuțit simț al ironei, parodiere a unor pagini celebre de operă. Este caracterizata de rafinament
coloristic, plasticitate melodică, abilitate teatrală.

Cvartetul consonanțelor (al doilea) - 1973

Posibilă replică la Cvartetul disonanțelor de Mozart.
Este un experiment tonal al compozitorului. A vrut sa testeza scrisul tonal si forma stricta clasica in
perioada moderna, cand cum zice Bentoiu, acordurile perfecte sunt la fel de iritante ca si cele cele
disonante pe vremea lui Mozart. Celula de la baza compozitiei este derivata din acordurile perfecte
major minor iar ritmul este consecvent de a lungul partilor.

Anatol Vieru (1926-1998)

A fost compozitor, muzicolog, profesor, dirijor. Si a facut studiile la Conservatorul din București și la
cel din Moscova. A predat compoziție la Conservator.

Stil componistic
Este un Modern radical. Observam elemente matematice la nivel formal (atat micro- cat și macro-
structural), elemente geometrice (Clepsidra I, II). Este un nonconformist, folosind tehnici de colaj,
blocuri sonore, experimenteaza cu serialismul, muzica electronica si este caracterizat de o continua
variație si diversitate.
In Cartea modurilor vedem preocupările sale de a dezvolta un sistem modal pe principii matematice
(teoria mulțimilor – scări sonore realizate prin intersecții, reuniuni, complementarități ale modurilor
tratate ca mulțimi).
El Experimenteaza si cu timpul muzical, avand rezultate inedite în domeniul formelor (site, clepsidre,
ecrane...). El creeaza cutii de timp organizate polifonic.

Sita lui Eratostene

Este o scurtă piesă de teatru muzical absurd.
Foloseste tehnica de colaj (citate). Are în vedere algoritmul lui Eratostene, iar numerele prime sunt
personajele desfășurării. Muzica este segmentata foarte tare de timp,fiind impartita in 206 căsuțe-
timp a câte 3-4 secunde fiecare. Intalnim citate culturale din Mozart, Beethoven, Sarasate si din
teatrul lui Eugen Ionesco.

Clepsidra I
Introduce ideea de efemeride – evenimente muzicale de timbre-durate-nuanțe, plasate pe o scară de
12 durități. Blocuri sonore sunt sculptate prin pauze.
Observam 3 acțiuni muzicale ce se desfasoara in paralel:
-un perpetuo pentru 48 de coarde și 10 suflători cu rol de background sonor
-12 efemeride – în ordine liberă, aleatoare
-Solo de trompetă – 12 secțiuni cu apariții puternice, dar ne-esențiale – subliniază ideea de anti-
concert.