Culturile naţionale muzicale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

În configuraţia mişcării estetico-filosofice a romantismului, artei muzicale i

se conferă un loc aparte, definitoriu pentru starea de spirit a epocii. Din punct de
vedere istoric şi social (un moment important l-au constituit Revoluţiile din
1848-1849), una dintre cele mai importante realizări ale noului curent artistic
este profilarea tot mai pregnantă a unor culturi naţionale, bazate pe accentuarea
treptată a sentimentului naţional, pe conştiinţa clară a valorilor proprii fiecărui
popor, devenit astfel capabil să lupte pentru afirmarea identităţii sale şi pentru
independenţă. De asemenea, prin cristalizarea unor culturi naţionale s-a urmărit
integrarea elementului naţional în spiritul epocii, şi deci o sincronizare a muzicii
create în ţările mai mici aflate sub stăpânirea marilor imperii ale vremii cu cea
din marile centre culturale ale Europei.
Apariţia culturilor muzicale naţionale a determinat, pe de altă parte,
apropierea muzicienilor de noi orizonturi; astfel, prin limbajul acestor şcoli ce a
adus formulări sonore cu un plus de colorit, prin apelarea la particularităţile
folclorice ale fiecărui popor, s-a produs o diversificare a expresivităţii muzicale,
ce se constituie ca una dintre alternativele la exagerările limbajului
postromantic, caracterizat prin cromatizarea excesivă ce va duce, apoi, la
disoluţia organizării tonale.
Spiritul unei arte ce reprezintă specificul naţional, devine astfel o nouă
modalitate de manifestare de universalitate, prin diversitate şi prin egalitate a
contribuţiilor fiecărui popor.

Cultura naţională rusă

Primii reprezentanţi ai culturii naţionale ruse, consideraţi întemeietorii

acesteia au fost:
- Mihail Ivanovici Glinka (1804-1857)
● Creaţie: s-a remarcat mai ales prin creaţia de operă, cele mai importante
titluri fiind Ivan Susanin şi Ruslan şi Ludmila (în această operă Glinka utilizează
pentru prima dată melodii şi ritmuri orientale – cor persan)
- Alexander Dargomâjski (1813-1869)
● S-a remarcat tot în genul operei, cea mai importantă lucrare fiind
Oaspetele de piatră
Unii dintre cei mai importanți compozitori ruși ai acelei perioade s-au unit în
Grupul celor 5, mișcare muzicală ce a contribuit decisiv la modernizarea muzicii
ruse și apropierea ei de modele europene occidentate.
Cei cinci membri ai grupului au fost:
 1. Mili Balakirev (1837-1919)
● Creaţie: miniaturi (polci, mazurci, nocturne, valsuri, fantezii- fantezia pt. pian
Islamey, una dintre ele mai dificile piese romantice de virtuozitate), sonate pt.
pian, concerte pt. pian (în număr 2), 2 simfonii, uverturi (Uvertura pe 3 teme
ruseşti), un octet, poemul simfonic Tamara etc.
2.Cesar Cui (1835-1918)
● Creaţie: s-a remarcat în special prin creaţia de operă, cele mai importante
titluri fiind Prizonierul din Caucaz, Fata căpitanului, Angelo, Corsarul, Festinul
din timpul ciumei.
3. Alexandr Borodin (1833 – 1887)
● Creație: 2 cvartete de coarde, 1 cvintet cu pian, 3 simfonii, poemul simf.
Stepele din Asia centrală, opera Cneazul Igor.
4. Modest Musorgksi (1839-1881)
●Creație: Tablouri dintr-o expoziție pt. pian (partitură orchestrată apoi de
Maurice Ravel), ciclurile de lieduri Fără soare și Cântecele și dansurile morții,
poemul simfonic O noapte pe muntele pleșuv, operele Boris Godunov,
Salammbo, Hovanscina, Târgul din Sorocinsk.
5. Nikolai Rimski-Korsakov (1844-1908) / cel mai important dintre cei 5
● Creație: romanțe pt. voce și pian, miniaturi pt. pian (printre care și o Fugă pe
tema B-A-C-H), 1 trio, mai multe cvartete de coarde, 1 cvintet de coarde, 1
sextet de coarde, 3 simfonii, uvertura Marele Paște rusesc, suitele simf.
Șeherazada, Capriciul spaniol, Antar, tabloul muzical Sadko, lucrări corale,
opere – Noapte de mai, Kașcei nemuritorul, Sadko, Legenda orașului nevăzut
Kitej, Logodnica țarului, Mozart și Salieri, Povestea țarului Saltan. De
asemenea, este autorul unui tratat de orchestrație, apreciat și considerat etalon
timp de mai multe decenii la rând

Audiții muzicale:

Modest Musorgski – poemul simfonic O noapte pe muntele pleșuv

https://www.youtube.com/watch?v=ZKbpTplWUl8

Nikolai Rimski-Korsakov – uvertura Marele Paște rusesc

https://www.youtube.com/watch?v=rXR0tloMmoo