Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Suceava 2022
Cuprins
INTRODUCERE. EVOLUȚIE ISTORICĂ.
CAPITOLUL 1. RELAȚIILE BILATERALE – SCURT ISTORIC
CAPITOLUL 2. LEGĂTURA DINTRE ROMÂNIA – SPANIA
CONCLUZII
Bibliografie
2
INTRODUCERE. EVOLUȚIE ISTORICĂ.
Lucrarea de față intitulată „Relații diplomatice româno-spaniole”, fără a revendica
epuizarea unui subiect atât de vast, își propune să investigheze conținuturile fundamentale ale
acestor relații prin intermediul diplomației într-o perioadă vitală a istoriei contemporane.
Obiectivul fiecărui cercetător este să ofere o prezentare profesionistă, să prezinte o secvență
de istorie diplomatică menită să faciliteze percepția relațiilor bilaterale dintre România și
Spania.
În prezenta cercetarea am abordat două viziuni care se întrepătrund. În primul rând
aspectele corespunzătoare relațiilor bilaterale, iar în al doilea rând modul în care România și
Spania au perceput dezvoltarea relațiilor culturale. Istoria relațiilor româno-spaniole trebuie
percepută inevitabil într-un context internațional aducând cu ea bilateralismul în contextul
actual al dezvoltării acestor legături. Între România și Spania există o dublă identitate: latino-
europeană care se află la baza fondului său istoric și cultural.
În viziunea istoricului român Nicolaie Iorga: "chestiunile istorice se clarifică atunci
când sunt prezentate prin intermediul unor abordări diferite, din prisma unor câmpuri variate.
În același timp, fiecare contribuie prin punctul său de vedere unic alături de fondurile speciale
ale investigației care sunt utilizate”.1 Diplomația culturală a stimulat constant dezvoltarea
relațiilor bilaterale dintre România și Spania.2
Potrivit istoricului spaniol Lorenzo Delgado Gómez-Escalonilla, studiile privind rolul
factorului cultural în relațiile internaționale a beneficiat, în ultimele decenii de contribuții
importante din partea diverselor discipline din sfera științelor sociale sau din partea proprilor
protagoniști ai activităților culturale în diverse câmpuri ale practicii diplomatice, adăugându-
se mai recent contribuțiile realizate de către istoria relațiilor internaționale. În interiorul
centrului de analiză a celei din urmă, a fost acordată o atenție deosebită legăturii dintre
activitatea culturală și politica externă.3
Vom prezenta și analiza tema cercetării noastre din ampla perspectivă a istoriei
relațiilor internaționale. Pentru a completa acest tablou istorico-cultural ne-am decis să
acordăm în demersul nostru o atenție deosebită analizei bibliografiei de specialitate aferentă
spațiului cultural român și spaniol, pornind de la primele primele raporturi care s-au stabilit
1
Conferencia del profesor Iorga. „La politíca española en los Paises Rumanos y en Turquía în "La
Época", Nr. 27.519, Madrid, marți 13 martie1928, p. 1
2
Jessica C. E. Gienow-Hecht y Mark C. Donfried (editores), Searching for a cultural diplomacy,
Cologne y Berlin, Exploration in Culture and International History, 2010; Jessica C. E. Gienow-
Hecht, On the Diversity of Knowledge and the Community of Thought. Culture and International
History, New York, Berghahn Books, 2003; Philippe Lane, French Scientific and Cultural Diplomacy,
Liverpool, Liverpool University Press, 2013;
3
Véase, Lorenzo Delgado Gómez-Escalonilla, El factor cultural en las relaciones internacionales: una
aproximación a su análisis histórico en "Hispania. Revista Española de Historia", Madrid, No. 186,
1994, pp. 257; Ibidem, p. 257; Lorenzo Delgado Gómez-Escalonilla, Un siglo de diplomacia cultural
española: de la Junta para Ampliación de Estudios al Instituto Cervantes, Instituto Real Elcano, 9 de
octubre 2014
3
între cele două țări și până în ultracontemporaneitate. Procesul selectiv al acestei literaturi a
fost realizat în funcție de însemnătatea etapelor istorice, luând în considerare de asemenea
impactul pe care l-au exercitat anumite evenimente marcante ale acestor epoci istorice, în
același timp ajutându-ne să înțelegem elemente esențiale cu privire la dezvoltarea relațiilor
diplomatice și culturale româno-spaniole.
Stabilirea relațiilor diplomatice oficiale dintre România și Spania în 1880 a
intensificat dezvoltarea acestor legături istorice și culturale. Principalele elemente ale
diplomației culturale româno-spaniole în procesul ei de configurare au fost: colaborarea
universitară, schimburile științifice care au existat deja încă de la începutul epocii moderne
aceasta fiind relaționată cu procesul de formare a elitelor, reprezentată de străluciții bursieri
români, studenți la universitățile din Madrid sau Paris, publicarea unor ilustre opere și de
asemenea conferințele științifice din ambele medii academice; Adevărați ambasadori culturali
au fost intelectualii care au călătorit pe meleaguri spaniole sau românești cultivând dialogul
intelectual și promovând înbunătățirea relațiilor dintre cele două state; Un rol esențial l-au
avut activitățile culturale consulare, atașate activității diplomatice statale; toate aceste
elemente contribuie împreună la extinderea acestui tablou foarte esențial al diplomației
culturale. Politica și cultura au fost întotdeauna agenți determinanți ai apropierii
internaționale.
4
În perioada interbelică, relaţiile bilaterale româno-spaniole au fost caracterizate printr-
o stare de normalitate, atât în plan economic cât şi politic.
La 4 aprilie 1946, guvernul de la Bucureşti a rupt relaţiile diplomatice cu guvernul
generalului Franco. La 22 mai 1946, guvernul român a recunoscut guvernul Spaniei în exil şi
la 10 octombrie 1947 a stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie cu acest guvern.
La 5 ianuarie 1967, a fost semnat, la Paris, Acordul privind înfiinţarea de
reprezentanţe consulare şi comerciale în cele două capitale, conduse de miniştri
plenipotenţiari. Zece ani mai târziu, la 21 februarie 1977, Alexandru Petrescu era acreditat în
funcţia de ambasador al României în Spania, iar la 3 mai 1977, primul ambasador al Spaniei
la Bucureşti, José Carlos Gonzalez-Campo Dal-Re, îşi prezenta scrisorile de acreditare în
această calitate.
După decembrie 1989 a avut loc intensificarea relaţiilor şi contactelor româno-
spaniole, inclusiv la cel mai înalt nivel. Merită subliniat sprijinul spaniol, puternic şi constant,
pentru integrarea României în Uniunea Europeană, Spania fiind un partener cu care cooperăm
îndeaproape atât în UE, cât şi în NATO. Pas cu pas, relaţiile bilaterale între România şi
Regatul Spaniei au intrat într-o etapă nouă.
Primul-ministru al României, Victor Ponta, a efectuat în data de 22 iulie 2013 o vizită
oficială la Madrid prilej cu care a fost primit in audienta la Regele Juan Carlos I la Palatul
Zarzuela si a avut întrevederi cu Președintele Guvernului spaniol, Mariano Rajoy, precum și
cu Preşedintele Guvernului regional al Comunităţii Madrid, Ignacio Gonzalez Gonzalez, cu
reprezentanți ai mediului de afaceri și ai comunității românești rezidente în Spania. Pe baza
cooperării bilaterale excelente şi a potenţialului deosebit existent, cei doi șefi de guvern au
convenit acordarea unui caracter strategic relaţiei parteneriale bilaterale.
Dialogul la nivel înalt dintre cele două state a continuat și în 2015 când a avut loc
vizita oficială la Madrid a Președintelui României, Klaus Werner Iohannis (13-14 iulie).
Președintele României a fost primit de Regele Felipe VI și a avut întrevederi cu Președintele
Senatului, Pio Garcia-Escudero și cu Președintele Guvernului spaniol, Mariano Rajoy, De
asemenea, șeful statului român s-a întâlnit cu reprezentanți ai comunității românești.
În perioada 5-6 septembrie 2018, prim-ministrul Viorica Dăncilă, însoțită de ministrul
dezvoltării regionale și administrației publice, ministrul afacerilor externe, ministrul apărării
naționale, ministrul fondurilor europene și ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și
antreprenoriat, a efectuat o vizită oficială la Madrid. Cu această ocazie, premierul român și
omologul său spaniol Pedro Sánchez au semnat două Memorandumuri de Înțelegere: unul
între Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Apărării din Spania, privind
cooperarea în domeniul apărării, și unul între Institutul Național de Administrație din
România și Institutul Național de Administrație Publică spaniol. De asemenea, cei doi înalți
demnitari au adoptat o Declarație Comună cu privire la cooperarea bilaterală în domeniul
economic, care a pus bazele semnării în 13 martie 2019 a unui Memorandum de Înțelegere
între ministrul român pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat și secretarul de stat
spaniol pentru comerț. Tot în 13 martie 2019, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere
între Camera de Comerț și Industrie a României și Camera de Comerț a Spaniei și a avut loc
cel mai mare Forum de Afaceri organizat în Spania cu întâlniri între companii românești și
spaniole.
5
În 2021, an aniversar în care s-au împlinit 140 de ani de la stabilirea relaţiilor
diplomatice dintre România şi Regatul Spaniei (23 iunie 2021), a avut loc vizita la București
a ministrului spaniol al afacerilor externe Arancha Gonzalez Laya (3 februarie 2021), precum
și vizita ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la Madrid (30 septembrie 2021). Cu
prilej vizitei la Madrid, ministrul Bogdan Aurescu și omologul său, José Manuel Albares
Bueno au inaugurat oficial expoziția „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și
romane”, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, care a putut fi vizitată, gratuit, în
perioada 1 octombrie 2021 – 27 februarie 2022.
7
Spaniol Cervantes (1995) și Institutul Cultural Român din Madrid (2006) dezvoltă programe
ample de promovare culturală în statele partenere.
Începând cu anul 2007, se derulează în unități școlare din Regatul Spaniei Cursul de
Limbă, Cultură Și Civilizație Românească (LCCR). Proiectul are ca principal obiectiv
predarea cursului opțional de limbă, cultură și civilizație românească elevilor români înscriși
în sistemul educațional din Spania, acolo unde prezența românească este relevantă. Unitățile
de învățământ din Spania asigură buna funcționare a proiectului și pun la dispoziție sălile de
curs și infrastructura necesară.
Cursul LCCR este predat în 13 comunități autonome: Madrid, Andaluzia, Aragon,
Asturias, Cantabria, Catalonia, Castilla-la Mancha, Insulele Canare, La Rioja, Murcia,
Navarra, Țara Bascilor, Comunitatea Valenciană, fiind implicați în proiect 71 de profesori,
care predau cursul LCCR unui număr de aprox. 5000 elevi, din aproape 400 de școli.
De asemenea, în Spania există cinci lectorate de limbă română susținute de Institutul Limbii
Române (ILR), la universitățile din Granada, Sevilla, Salamanca, Barcelona și, începând cu
anul universitar 2021-2022, la Universitatea Complutense din Madrid.4
În plus, în Spania există catedre de limbă română înființate de partea spaniolă fără
sprijinul ILR: Centrul de limbi străine al Universității din Alcala de Henares, Universitatea
Centrală din Barcelona, Escuela Oficial de Idiomas, Madrid, Universitatea Națională pentru
Educație la Distanță, Universitatea din Santiago de Compostela, Universitatea din Alicante.
Începând cu 1 octombrie 2020, Universitatea din Salamanca a deschis prima catedră
universitară de limbă și literatură română din Spania.
În România funcționează lectorate de limbă spaniolă în baza unor Memorandumuri de
Înțelegere încheiate între universitățile beneficiare și Agenția Spaniolă de Cooperare pentru
Dezvoltare (AECID). Lectori de limbă spaniolă au fost numiți la Universitatea de Vest
Timișoara și la Universitatea București. De asemenea, în România există 10 licee / școli cu
secțiuni de predare în limba spaniolă.
CONCLUZII
Conform ultimelor date statistice date publicității de către Observatorul Permanent
pentru Imigrație spaniol,5 având ca moment de referință luna iunie 2021, care iau în evidență
numai străinii cu card de rezidență sau certificat de înregistrare, rezidenții români erau în
număr de 1 087 923 persoane, reprezentând 19% din procentul total al străinilor din Spania, a
doua cea mai mare comunitate românească de peste hotare.
Comunitatea românească din Spania este activă, puternică și bine integrată în mediul
spaniol, având un rol deosebit de important în dezvoltarea relațiilor bilaterale și reprezentând
un important contribuitor la dezvoltarea economiei spaniole, dar și a celei românești.
Numărul afiliaților români la sistemul de securitate socială spaniol rămâne, în continuare, cel
mai mare din totalul de cotizanți străini și aproape jumătate din numărul de cotizanți europeni
aflați pe teritoriul Spaniei.
În prezent, în Spania există aprox. 100 de asociații de români active, principalele
obiective declarate ale acestora fiind facilitarea integrării românilor în societatea spaniolă și
păstrarea identității lingvistice și culturale românești.
4
https://www.mae.ro/bilateral-relations/1742
5
http://extranjeros.inclusion.gob.es/es/Estadisticas/operaciones/con-certificado/index.html
8
Bibliografie
- Conferencia del profesor Iorga. „La politíca española en los Paises Rumanos y en
Turquía în "La Época", Nr. 27.519, Madrid, marți 13 martie1928,
www.mae.ro
http://extranjeros.inclusion.gob.es/