Doi ani de vacanță-de Jules Verne

„ Doi ani de vacanță” de Jules Verne este un roman captivant, care

deşi este destul de lung, m-a captivat încă de la început prin acţiunea
continuă, descrierile personajelor şi transmiterea unui sentiment care mi-a
dată iluzia că ceea ce citiam este real. Poate fi considerată o carte pentru
copii, dar şi un adult o poate citi. Întreaga carte prezintă pregătirea pentru
viaţă a 15 băieţi cu vârste cuprinse între 8 şi 14 ani. Aceşti băieţi sunt elevii
pensionului Chairman, din Auckland, Noua Zeelandă. Ei naufragiază pe o
insula părăsită din Oceanul Pacific ca urmare a unei fapte nechibzuite
realizată de unul dintre elevi. Totuşi, pe insula întâlnesc multe greutăţi dar
şi un cămin şi multe vietăţi ce le constituie hrana. Reuşesc să îşi suporte
destinul nefericit şi să izbutească să se întoarcă în Noua Zeelandă, dar asta
necesită sacrificii şi multă trudă.

Romanul „Doi ani de vacanță” este un jurnal al celor cincisprezece

naufragiați, cu ajutorul căruia am înteles că natura îți poate fi un adevărat
prieten dacă o cunoști și știi să o valorifici.

Ideea acestei cărți mă trimite cu gândul la cartea „ Împărtul Muștelor”

de William Golding. Asemănarea care se poate stabili între cele două cărți
are ca temă comună-aventura. Cartea urmărește povestea unor copii de
diferite vârste care rămân pe o insulă în mijlocul oceanului după ce avionul
lor s-a prăbușit. Marele grup are doi lideri: un conducător al vânătorilor,
Jack, și un conducător absolut, Ralph, secondat de Piggy.