Eseu despre profesia didactica

Profesia de cadru didactic este una dintre cele mai vechi și mai importante din
lume. Este nevoie de eforturi colosale, cunoștințe, abilități, experiență pentru a pregăti
un copil pentru vârsta adultă. Principala diferență dintre aceasta profesie și alte meserii
este dragostea pentru copii.
Educatia este una dintre cele mai mari responsabilități în formarea societății,
după familie, care nu este alta decât formarea celor mai mici și mai tineri pe drumul lor
spre dezvoltare și viitor. Oricine decide să aleagă meseria de profesor are pe mâini
pregătirea viitorilor profesioniști și adulți, capabili să trăiască într-o lume pașnică și să
fie capabili să-și asume fiecare dintre responsabilitățile care vin odată cu evolutia in
varsta și nevoia de a merge mai departe pe calea vieții, cu cea mai bună pregătire
posibilă.
De aceea este foarte important ca familiile să susțină și să înțeleagă munca
cadrelor didactice, deoarece este vorba despre educația și formarea copiilor lor și
succesele sau eșecurile lor viitoare. Cu alte cuvinte, acest sprijin și această îmbinare
între familii și instituție, este singura capabilă să facă posibilă formarea integrală și
eficientă a elevului.
Profesorii sunt pregatiti cu convingerea de a forma pe alții în viitor, lucru care
este esențial pentru funcționarea și bunăstarea oricărei societăți. Prin urmare, ei trebuie
motivați pe cât posibil cu spații adecvate pentru a preda cursurile, remunerație
proporțională cu efortul lor și beneficii suplimentare care să le încurajeze munca dacă
este necesar. O profesie care se ocupă de formarea tuturor celorlalți trebuie apreciată,
respectată și urmată în consecință.
În cea mai mare parte a lumii, profesorii, în special cei mai vocaționali, apar în
clasă cu entuziasm, fericiți și dorind să muncească pentru a-i educa pe alții, în ciuda
salariilor mici, a supraîncărcării de muncă, a sentimentului de a nu putea să fie apreciați
pentru efortul lor... pe scurt, pentru toate piedicile pe care societatea le pune în
exercitarea efectivă și de calitate a acestei lucrări.
Însă profesorul, oricât de dificile ar fi lucrurile, are și o serie de obligații pe
care nu le putem uita. Când vorbim despre responsabilitatea profesorului față de elev,
nu ne referim doar la disciplina, perseverența, angajamentul etic și conduita exemplară a
acestuia, care sunt valori intrinseci ale predării educaționale, ci și la alte aspecte
precum:
  Crearea de valori,
 Formarea personalității și capacitatea de a lua decizii corecte,
 Faptul de a stimula creativitatea și imaginația,
 Fiind capabil să promoveze gândirea critică și reflexivă,
 Adaptarea cunoștințelor folosind instrumentele oferite de noile tehnologii
informaționale,
 Promovați relațiile empatice și încurajați munca în echipă.

În ciuda evoluției predării cu mecanisme și metodele sale, cu progrese printre

care, desigur, este încorporată tehnologia, astăzi mai mult ca niciodată profesorii sunt
esențiali în procesul de predare și vor continua să fie mereu.
Atitudinea și dezvoltarea profesorului sunt esențiale pentru viitorul elevilor, iar
pentru a realiza acest lucru este necesară actualizarea și aplicarea constantă a tehnicilor
noi cu care să predea pentru a învăța eficient. Acest lucru necesită și pregătire, ateliere ș
pentru formarea profesorilor, precum și zile de informare pentru familii și pentru toate
acele îndoieli care pot apărea. Din acest motiv, sistemul de învățământ și autoritățile
școlare trebuie să ofere instrumentele adecvate care să-i ajute pe cadrele didactice să
facă față profesional provocărilor care apar, inclusiv, dacă este cazul, acordarea
respectivei mențiuni de autoritate de stat de care se bucură un alt tip de profesioniști a
căror activitate este menită să servească grijă fata de cetățean.
Profesorul, prin convingere, va căuta întotdeauna alternativa de a fi educat și
actualizat așa cum trebuie. De aceea trebuie să le mulțumim pentru fiecare inițiativă și
să le prețuim efortul și intenția de a continua să învețe. În felul acesta vom putea da și
mai multă valoare celor spuse deja Voltaire: „Întotdeauna există cineva atât de inteligent
încât învață din experiența altora”... și da, profesorii sunt acele ființe umile și unice
capabile de nu doar a preda, ci și a învăța ani de zile de la fiecare dintre elevii săi.