Noțiunea „pedagog” este definită în DEX ca fiind „o persoană cu pregătire specială, care se

ocupă, teoretic și practic, cu munca didactică și educativă”. Pedagogul este una dintre cele mai
nobile profesii, fiindcă este cel ce modelează cu dăruire și responsabilitate cetățeanul de mâine.
În fabrică, o piesă turnată greşit se retopeşte şi se toarnă din nou. În educaţie, un elev pierdut
devine o problemă pentru societate, de aceea toţi ochii sunt îndreptaţi spre sistemul educaţional
şi cerinţele faţă de acest sistem sînt din ce în ce mai mari. Un bun pedagog modelează mintea
celor cu care lucrează, îi formează, le aranjează gândirea, îi învaţă nu numai ce să gândească,
dar și cum să gîndească. Pentru aceasta pedagogul are nevoie nu doar de competențe, voință,
răbdare, ştiinţă ci de foarte multă dăruire. Profesia de pedagog este dificilă, solicită calităţi
speciale, care se pot forma şi dezvolta doar dacă persoana respectivă doreşte cu adevărat să fie
pedagog. Un bun pedagog trebuie să fie inteligent, integru, comunicativ, cu multă voință, să
înveţe continuu, să se recompună şi să se transforme în permanență. Din păcate, absolvirea unei
facultăţi nu este garanţia că oricine va deveni un pedagog cu adevărat bun. Există numeroase
exemple cînd aceștea termină facultatea și nu dețin nici cele mai elementare cunoștințe în
domeniu, scriu incorect și au o exprimare incoerentă. Sînt multe virtuți pe care trebuie să le
posede un adevărat pedagog, dintre acestea ar mai fi răbdarea, bunătatea, obiectivitatea,
perseverența, dinamismul, eficacitatea, gândirea critică, autodeterminarea, simțul practic etc.
Un pedagog cu adevărat bun trebuie să fie discret și să respecte etica profesională. El trebuie să
fie model pentru sine însuși, pentru colegi, elevi și pentru întreaga societate. Abilitatea de
comunicare este unul dintre ingredientele esențiale. Printr-o comunicare eficientă, prin
diplomație, poți aplana conflicte, poți convinge și poți să motivezi elevii să abordeze învățarea
cu mai multă deschidere și dorință de a cunoaște și a persevera. Cred că o altă calitate
apreciabilă este și spiritul creativ. Nu este destul să cunoști materialul teoretic, ci trebuie să știi
să dezvolți spiritul de aventură, explorare, competiție prin utilizarea unei game cît mai variate
de metode și tehnici. Este important, deasemenea, să ai capacități organizatorice, manifestate în
întreaga activitate pe care o desfăşoară pedagogul: planificarea propriei munci, pregătirea şi
desfăşurarea lecţiilor, îndrumarea activităţii colectivului de elevi și părinți etc. Gândirea critică
e o altă piesă indispensabilă. E necesar să ai capacitatea de a analiza, de a alege variante
corecte, de a le integra într-un sistem educațional eficient. Printr-o gândire critică depășești
aparențele și pui în valoare ceea ce cu adevărat e important în procesul educațional de formare a
tinerei generații. Un bun padagog trebuie să fie și obiectiv. Trebuie să oferi fiecărui discipol
afecțiune și înțelegere, dar distribuită în mod egal. Elevii simt diferențele și se lasă ușor
ofensați. Întotdeauna pedagogul e cel care caută calea de mijloc și implică ambele tabere, pe cei
mulțumiți și pe cei nemulțumiți, pentru a rezolva problema și a-i mulțumi pe toți. Din portretul
profesional al pedagogului nu ar trebui să lipsească flexibilitatea. Flexibilitatea într-un colectiv
pedagogic este importantă, în primul rînd, pentru o bună funcționare a instituției, dar
indinspensabilă și în triunghiul pedagog-elev-părinte. Între pedagog-elev-părinte trebuie să
existe o strânsă legătură, deoarece de aceasta depinde calitatea procesului educațional și
rezultatele acestuia. Între ei trebuie să se stabilească înțelegere și respect, părintele să se
intereseze permanent de rezultatele copilului său și să se implice activ în viața școlii, iar
pedagogul să informeze părintele despre rezultatele școlare, despre implicarea în viața școlii a
acestuia și să evidențieze atât aspectele pozitive, cât și cele negative. A fi pedagog este o
adevărată artă. Trebuie să ştii să treci peste micile greşeli ale celor ce învaţă, să te bucuri
împreună cu ei de succesele lor, să-i încurajezi continuu, dându-le mereu aripi de zbor spre
viitor. Trebuie să ştii mereu să aprinzi în sufletul fiecărui învăţăcel şi bucuria cunoaşterii, dar şi
bucuria creaţiei! Societatea apreciază un profesor bun dacă „ştie carte“. Aceasta este o condiţie
fără de care nu poţi fi considerat pedagog, dar este important şi cum exerciţi profesia didactică,
în ce fel transmiţi ceea ce ştii, cât de mult antrenezi elevii în proces, cum îi transformi din
obiecte asupra cărora se exercită actul educaţional, în participanţi activi la propria formare şi
educare. Pedagogul trebuie să aibă şi vocaţie, dar ca în orice artă, reuşita se datoreşte şi
capacităţii de muncă, virtuţilor personale - inteligenţa, conştiinţa îndeplinirii datoriei,
competenţa şi, mai ales, pasiunea, care ţine de inima omului. Pentru a învăţa pe altul trebuie să
ai o înaltă pregătire culturală şi psihopedagogică, o voinţă puternică şi un caracter ferm în
atingerea scopului propus și să iubești cu adevărat copiii. Procesul educațional trebuie întreținut
continuu, trebuie elaborat inteligent și calitativ.