Prof. univ. dr.

Mihail CRISTEA
Sala BN137,, e-mail: mcristea@physics.pub.ro , mihail.cristea@physics.pub.ro

________________________________________________________________________________
FIZICĂ GENERALĂ - NOŢIUNI INTRODUCTIVE
7. Electricitate şi magnetism
=======================================================================

CURS 10. Se discută despre: - condensatoare, gruparea condensatoarelor, energia înmagazinată în

condensator, mişcarea sarcinilor în câmp electric.

7.1. ELECTROSTATICA

7.1.7. Condensatoare

Un conductor izolat poate fi încărcat cu diferite cantităţi de sarcină electrică el căpătând

diferite potenţiale electrice. Experienţa arată că potenţialul unui conductor izolat este direct
proporţional cu sarcina lui electrică. Altfel spus, raportul dintre sarcina unui conductor izolat şi
potenţialul electric al acestuia este o constantă care depinde doar de geometria conductorului:
q q q
C  1  2  ...  n (7.14)
V1 V2 Vn
Prin definiţie capacitatea electrică C a unui conductor izolat şi îndepărtat de alte corpuri este
o mărime fizică egală cu raportul dintre sarcina Q şi potenţialul sau V , C  Q / V . Unitate de
măsură a capacităţii este faradul, 1F  1C / 1V .
Condensatorul este un dispozitiv format din două conductoare, numite armături, separate
între ele printr-un dielectric. Una din armături este încărcată cu sarcina q , cealaltă fiind încărcată
prin inducţie cu sarcina  q . Capacitatea electrică a condensatorului reprezintă raportul dintre
sarcina electrică ce se acumulează pe una din armaturi şi diferenţa de potenţial dintre cele două
armături:
q1 q  q1  q1
C  1   (7.15)
V1  V2 U 12 V2  V1 U 21

Fig. 7.5. Schema echivalenta a unui condensator.

După forma armăturilor, condensatoarele pot fi: plane, sferice, cilindrice. După tipul
dielectricului folosit condensatoarele pot fi: cu aer, cu hârtie, cu ceramică, cu parafină, etc. După
valoarea capacităţii condensatoarele pot fi fixe sau variabile (la acestea se modifică fie suprafaţa
opozabilă dintre armături, fie distanţa dintre armături).
Capacitatea unui condensator plan (Fig. 7.6) este:
S
C (7.16)
d
unde S  lL este aria armărurilor, d este distanţa dintre armături, iar  este permitivitate
dielectrică a izolatorului.
 Fig. 7.6. Condensatorul plan.

7.1.8. Gruparea condensatoarelor.

- serie (în cascadă). Sarcina electrică de pe armăturile condensatoarelor legate în serie are
aceeaşi valoare, alternativ pozitivă şi negativă. Vrem să determinăm capacitatea echivalentă a
grupării de condensatoare din figura 7.7. Fiind legaţi în serie fiecare condensator are aceeaşi sarcină
pe armătura stângă. ondensatorul echivalent al grupării trebuie să aibe aceeaşi sarcină când este
legat la diferenţa de potenţial a grupării.
Din figură se observă că U  U 1  U 2  U 3  U 4 ceea ce poate fi rescris (ţinând cont de
formula capacităţii) în forma:
q q q q q 1 1 1 1 1
         (7.17)
C es C1 C 2 C3 C 4 Ces C1 C 2 C 3 C 4
Generalizând, se obţine formula de calcul a capacităţii echivalente a unei grupări formate din
n condensatoare diferite legate în serie:
n
1 1
 (7.18)
C s i 1 C i

Fig. 7.7. Gruparea serie a condensatoarelor.

- paralel (în derivaţie). La gruparea paralel fiecare condensator se încarcă la aceeaşi diferenţă
de potenţial, dar cu sarcini diferite. Condensatorul echivalent trebuie să funcţioneze în condiţii
similare. Astfel q  q1  q 2  q3 , adică:
C epU  C1U  C 2U  C3U  Cep  C1  C 2  C 3 (7.19)
Prin generalizare se obţine formula de calcul a capacităţii echivalente a unei grupări formate
din n condensatoare diferite legate în paralel:

n
C p   Ci (7.20)
i 1
 Fig. 7.8. Gruparea paralel a condensatoarelor.

7.1.9. Energia înmagazinată în câmpul electric al condensatorului

Pentru încărcarea unui condensator este necesar un lucru mecanic pentru aducerea sarcinilor
pe armături. Astfel sistemul trebuie să primească energie din exterior de la o sursă te tensiune.
Lucrul mecanic efectuat pentru a transporta o sarcină este L  QU  W . Deoarece în timpul
încărcării tensiunea variază de la 0 la U în expresia lucrului mecanic se introduce media aritmetică
a tensiunii de pe condensator. Se obţine:
0 U 1 1 1 Q2
W Q  QU  CU 2   (7.21)
2 2 2 2 C
Densitatea de energie a câmpului electric se poate obţine plecând de la energia unui
condensator plan. Astfel, ţinând cont de expresia capacităţii condensatorului plan, avem:
2
1 1 S 1 U 
W  CU 2   U 2   Sd   (7.22)
2 2 d 2 d
Ţinând cont că U / d este intensitatea câmpului electric omogen (se neglijează efectele de
margine) din condensator şi că Sd este volumul dielectricului din condensator, se obţine
următoarea expresie pentru densitatea volumică de energie a câmpului electric:
W 1
w  E 2 (7.23)
Sd 2
În cazul unui câmp electrostatic neuniform ce acţionează asupra unui dielectric , relaţia (7.23)
rămâne valabilă. Doar că energia totală înmagazinată de acel câmp se obţine prin integrarea pe tot
1 
volumul dielectricului W   E 2 r dxdydz .
2 Volum

7.1.10. Mişcarea purtătorilor desarcină în câmp electric omogen.

Considerăm o particulă de masă m şi sarcină q care intră cu viteza v0 în câmpul electric

uniform dintre armăturile unui condensator plan alimentat la tensiunea U (v. Fig. 7.9). Cunoscând
distanta d dintre armături şi lungimea l a armăturilor, se poate studia mişcarea acestei particule.
Întrucât pentru microparticule forţa de greutate este mult mai mică decât forţa electrică, prima
poate fi omisă. Alegând sistemul de coordonate ca în Fig. 7.9, atunci mişcarea sarcinii poate fi
descompusă după cele două direcţii.
Pe direcţia Ox nu acţionează nici o forţă astfel că mişcarea este rectilinie şi uniformă fiind
descrisă de ecuaţia parametrică:
xt   v 0 t (7.24)
 Pe direcţia Oy acţionează forţa electrică F y  qE  qU / d imprimând particulei o acceleraţie
a y  F y / m  qU / md . Legea de mişcare pe axa Oy este:
1 qU 2
y t    t (7.25)
2 md
Eliminând timpul între relaţiile (7.24) şi (7.25) se obţine ecuaţia traiectoriei particulei în câmp
electric uniform:
qU
yx   2
x2 (7.26)
2mdv 0
La ieşirea din câmpul electric (după parcurgerea distanţei l pe Ox ) deviaţia particulei este:
qU 2
y1  l (7.27)
2mdv02
După ce părăseşte condensatorul particula are o mişcare rectilinie şi uniformă a.î. deviaţia y 2
se poate scoate din condiţia:
y vy
tg  2  (7.28)
D v0
Folosind formula lui Galilei la mişcarea pe direcţia Oy , se obţine pentru deviaţia sarcinii
datorate direcţiei de mişcare:
D D qU qUl 2 qUlD
y2  2a y y1  2  2
 (7.29)
v0 v0 md 2mdv0 mdv02

y U
 y2
E
  
vy
Fy 
v0 y1
d 
v0 x
l

Fig. 7.9. Deviaţia unei sarcini electrice la mişcarea în câmp electric transversal.

Deviaţia totală datorată câmpului electric este:

qU
y E  y1  y 2  l l  2 D  (7.30)
2mdv02
Această expresie va fi folosită, în combinaţie cu formula ce dă deviaţia în câmp magnetic,
pentru determinarea caracteristicilor electronului.

7.2. ELECTROCINETICA

Aceste capitole au fost studiate pentru examenul de bacalaureat, cât şi pentru examenul de
admitere la UPB. Este sarcina studentului de a repeta noţiunile şi legile din capitolele următoare,
pentru care prezint doar forma matematică:
 7.2.1. Electrocinetica. Legea Ohm56 pentru o portiune de circuit, legea Ohm pentru tot
circuitul. Legile lui Kirchhoff57.
n m
U E
I ; I
R Rr
;  kI  0 ;  k  (R j  r j ) .
E 
k k j

7.2.2. Rezistorul. Gruparea rezistenţelor. Dependenţa rezistenţei de temperatură.

n n
l 1 1
R ;    0 1   t  ; Rs   Ri ;   ; Rt   R0 1  t  .
S i 1 R p R
i 1 i

7.2.3. Efectele curentului electric: caloric, electrochimic, fiziologic şi magnetic. Efectul

Joule-Lentz58. Energia electrică. Puterea electrică. Puterea maximă debitată în exterior de către o
sursă. Randamentul unei surse electrice.
U2 W U2 E2
W  UIt  I 2 Rt  t; P  UI  I 2 R  ; Pmax  cand R  r .
R t R 4r
P UI R
  ext  
Ptot EI R  r

===

Aplicaţii

Aplicaţia 1. Un condensator plan conţine între plăci două

substanţe izolatoare de permitivităţi dielectrice 1 respectiv
 2 , ca în figură. Se cere raportul dintre capacităţile
condensatorului în cele două cazuri.

Răspuns:
   2 2
C a / Cb  1
4 1  2

Aplicaţia 2. Între plăcile unui condensator plan de capacitate C0 şi

distanţă dintre armături d , se asează la distanţa x  d / n, n  1 de
armătura superioară o foiţa de aluminiu, de grosime neglijabilă. Ce efect
va avea foiţa asupra capacităţii dacă: (a) este izolată electric; (b) este
legată la armătura superioară.
n
Răspuns: (a) C a  C 0 ; (b) Cb  C0
n 1

Aplicaţia 3. Un condensator este format din două plăci metalice

pătrate de latură l separate prin distanţa d . După încărcarea
condensatorului cu sarcinile Q , respectiv  Q , tensiunea de
alimentare este înlăturată. Un material de constantă dielectrică
relativă k   r este introdus pe distanţa x între plăci. Considerând că
distanţa d este mult mai mică decât x , să se forţa medie necesară realizării acestei configuraţii.
Q2d r 1
Răspuns: F 
2 0 l  r  1x  l
2
56 Georg Simon Ohm.(1789-1854) a fost un fizician german, profesor la Universitatea din Nurnberg. A
descoperit proporționalitatea dintre diferența de potențial, intensitatea curentului electric și rezistența
electrică care a devenit cunoscută în lumea științifică începând cu 1826 și până azi ca legea conducției
electrice sau legea lui Ohm.

57 Gustav Robert Kirchhoff (1824-1887) fost un fizician care a descoperit legile care îi poartă numele în
domeniul circuitelor electrice. A descoperit elementele chimice cesiu (1860) și rubidiu (1861). A activat și ca
astronom. A analizat radiaţia termică si a formulat legi fizice importante în acest domeniu. A fost profesor la
Universitatea Humboldt din Berlin şi la Universitatea Heidelberg.

58
Heinrich Friedrich Emil Lenz (1804-1865) a fost un fizician rus de etnie germano-baltică, profesor la
Universitatea Imperială din Sankt Petersburg. Este cunoscut pentru regula lui Lenz din electrodinamică, pe
care a formulat-o în 1833. În cinstea sa, inductanţa se notează cu liter a L.

["."] Memento.

Au fost introduse noţiunile :

- capacitatea electrică;
- condensatorul electric;
- gruparea condensatoarelor;
- densitatea volumică de energie.
["."]