Terorismul in Europa

Terorismul (ca fenomen multiform), utilizeaza violenta in scopuri sociale sau politice, provoaca
teama, panica, afecteaza persoanele inocente sau necombatante, urmarind castigarea concesiilor,
obtinerea publicitatii maxime pentru o anumita cauza, distrugerea ordinii sociale, sau destabilizarea
institutionala.

1. Localizarea geografica a manifestarii problemei/statele afectate

Terorismul este una dintre principalele probleme pe care le are omenirea în această perioadă.
Îl întâlnim în Asia de Sud-Est, în Orientul Apropiat şi Mijlociu, în Nordul Africii dar şi în
Europa .
In Europa, după anul 1990, s-au înregistrat peste 40 de atacuri atribuite terorismului islamic.
Doar în anul 2015 au avut loc un sfert din numărul total de atacuri. Franța are frecvența cea mai mare a
atacurilor, Rusia are cei mai mulți morți, iar Spania cei mai mulți răniți.

2. Cauzele declansarii problemei

Terorismul este una dintre principalele ameninţări la adresa siguranţei cetăţeanului.

Terorismul nu a apărut recent. El este foarte vechi – a precedat strategia teroriei exercitată de
legiunile romane asupra populaţiilor din zonele ocupate, supravieţuind acesteia – şi, de-a lungul
timpurilor, s-a manifestat sub toate formele posibile, de la terorismul peşterii la ciberterorism, în funcţie
de treapta de civilizaţie pe care a ajuns omenirea, deci de mijloacele la dispoziţie, şi aproape peste tot în
lume. Mijloacele au fost mereu altele, esenţa a rămas însă aceeaşi: înfricoşare, distrugere, ucidere.
Din păcate, şi terorismul, ca şi războiul, face parte, într-un fel, din arsenalul prin care lumea se
neagă pe sine, se urăşte şi se autodistruge, crezând că se purifică.

3. Scurt istoric al manifestarii problemei : etape principale, descrierea pe scurt a evolutitei

evenimentelor

Cuvântul „terorism” a intrat în lexiconul limbilor europene în zorii Revoluţiei Franceze din 1789.
În primii ani ai revoluţiei, guvernele din Paris încercau să impună noua ordine prin violenţă, având în
vedere că cetăţenii cam opuneau rezistenţă schimbărilor propuse. Aşadar, primul sens al cuvântului, aşa
cum este înregistrat de Academia Franceză în 1789, a fost de „sistemul sau domnia terorii”.

În lumea bipolară a Războiului Rece, s-a schimbat şi tactica teroriştilor. În condiţiile în care cele
două superputeri dădeau o mai mare importanţă confruntărilor minore, în încercarea de a evita
izbucnirea unui război nuclear, războaiele dintre Est şi Vest aveau loc la periferia lumii şi erau limitate
ca sferă de acţiune. Astfel că terorismul a apărut mai mult ca o opţiune tactică a liderilor insurgenţelor
şi revoluţiilor. Apoi, în contextul luptei pentru independenţă faţă de puterile coloniale, terorismul a
devenit o tactică ce a venit în ajutorul luptei generale. Terorismul era folosit în cadrul larg al
mişcărilor, fiind coordonat cu acţiunile politice, sociale şi militare.

Se pare că epoca terorismului de factură modernă a început în 1968, când Frontul Popular pentru
Eliberarea Palestinei a deturnat un avion al El Al care plecase de la Tel Aviv spre Roma. Pentru prima
dată, în alegerea ţintei era importantă ţara de origine a obiectului atacat – Israel, şi, de asemenea, se
recurgea la folosirea deliberată a pasagerilor ca ostatici pentru a face publice revendicările grupării
teroriste împotriva guvernului israelian. Civilii devin de acum carnea de negociere dintre terorişti şi
autorităţi.

În ultimii ani, lumea a fost zguduită de atentate înfricoşătoare, puse la cale de organizaţia Al-Qaeda.

Cel mai „spectaculos”, a fost cel de la 11 septembrie 2001, când patru avioane au fost deturnate de
terorişti şi îndreptate spre ţinte importante din Statele Unite ale Americii. Bilanţul a fost de aproape
3.000 de morţi şi circa 9.000 de răniţi, o lume întreagă în stare de şoc şi un „război împotriva
terorismului” declarat de SUA şi de aliaţii săi.

După atentatele de la 11 septembrie, SUA a declarat războiul împotriva terorismului, trimiţând trupe
în Irak şi Afghanistan, împreună cu aliaţii săi europeni.

Din cauza acelui „război”, Europa a fost lovită, la rândul său, de teroriştii Al-Qaeda, dornici de
răzbunare. Patru trenuri au sărit în aer la Madrid, pe 11 martie 2004, la Londra, pe 7 iulie 2005, patru
terorişti sinucigaşi din aceeaşi organizaţie au aruncat în aer trei metrouri şi un autobuz; in noiembrie
2015 Parisul a fost ținta unor atacuri armate, atentate cu bombă și o luare de ostatici - atentatele au fost
revendicate de Statul Islamic. În 22 martie 2016 trei explozii s-au produs în Bruxelles: două la
Aeroportul și a treia, în stația de metrou Maelbeek, în apropiere de sediul Uniunii Europene. S-a
presupus că a fost vorba de un atentat sinucigaș.

În 2020, trei state UE - Germania, Belgia și Franța - au fost martorele a patru acte teroriste motivate
de aderența la extrema dreaptă. Doar unul dintre acestea, însă, a fost dus la îndeplinire.

4. Efecte rezultate ( numar de persoane afectate/decedate, valori ale pierderilor materiale,

economice, sufrafete afectate, modificari ale peisajelor geografice, etc
In urma atacurilor au fost ranite sau si-au pierdut viata mii de oamemi :
- In atacul de la Madrid au fost ucisi 191 de oameni şi răniti alţi aproape 1.900.
- La Londra, s-a soldat cu 56 de morţi şi circa 800 de răniţi ;
 - In Paris , in urma a cel puțin trei explozii și șase atacuri armate, bilantul a fost de 129 de
morți si 352 răniți.
- în Bruxelles: Bilanțul provizoriu înaintat de autorități indică 34 de morți și 198 de răniți .

Costurile morţilor şi îngrijirilor victimelor atacurilor teroriste din Uniunea Europeană în

perioada 2004-2016 se ridică la 5,6 mld. euro.

Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti şi mutilarea pe viaţă a victimelor, terorismul are un efect
economic semnificativ, având ca victime colaterale afaceri, oraşe şi naţiuni care pierd miliarde de
euro când se face bilanţul atacurilor.

Calculele arată că terorismul impactează în mod negativ creşterea economică din Europa. Între
2014 şi 2016, cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au pierdut în jur de 180 de miliarde de
euro din PIB din cauza atacurilor teroriste. Marea Britanie şi Franţa fiind cele mai afectate, pierderile
ridicându-se la 43,7 miliarde de euro, respectiv 43 de miliarde de euro. Urmeaza Spania cu 40,8
mld. euro şi Germania cu 19,2 mld. euro.

Mediatizarea atacurilor în reţelele social media prin videoclipuri şi fotografii poate face ca
persoanele care nu au fost implicate direct în atac să fie afectate emoţional. Impactul psihologic pe
care îl are martorul unui asemenea atac poate duce la devieri comportamentale ale persoanelor şi
companiilor, fapt ce are impact direct asupra creşterii economice a ţărilor UE.

Deși numărul atacurilor teroriste a rămas constant în UE în 2020, extremiștii s-au folosit de
pandemie pentru a-și răspândi propaganda
 5 Masuri adoptate in vederea ameliorarii situatiei rezultate sau pentru rezolvarea
problemei

Statele membre ale Uniunii Europene sunt angajate pe deplin să lupte împreună împotriva
terorismului și să asigure cetățenilor săi un nivel cât mai ridicat de protecție. În acest sens, Consiliul a
adoptat în 2005 strategia UE de combatere a terorismului. Strategia se axează pe patru piloni
principali: prevenirea, protecția, urmărirea și răspunsul.

Una dintre prioritățile UE în domeniul combaterii terorismului este identificarea și abordarea

factorilor care contribuie la radicalizare și a proceselor de recrutare a persoanelor care comit acte de
terorism.

A doua prioritate a strategiei UE de combatere a terorismului este protecția cetățenilor și a

infrastructurii și reducerea vulnerabilității la atacuri : protejarea frontierelor externe, îmbunătățirea
securității transporturilor, protejarea țintelor strategice și reducerea vulnerabilității infrastructurilor
critice.

UE depune eforturi în vederea combaterii capacității de planificare și de organizare a organizațiilor

teroriste și a aducerii acestora în fața justiției : consolidarea capacităților naționale, îmbunătățirea
cooperării practice și a schimbului de informații între autoritățile polițienești și judiciare (în special
prin intermediul Europol și Eurojust), abordarea chestiunii finanțării terorismului și dejucarea
mijloacelor de organizare a atacurilor și de comunicare ale organizațiilor teroriste.

Cel de al patrulea obiectiv al strategiei UE de combatere a terorismului este pregătirea, în

spiritul solidarității, în vederea gestionării și a reducerii la minim a consecințelor unui atac terorist
prin îmbunătățirea capacității de a gestiona urmările, coordonarea răspunsului și nevoile
victimelor.

Oprirea terorismului necesită abordarea unor aspecte precum luptătorii străini, controalele la
frontieră și blocarea finanțărilor.

6 Situatia actuala/starea actuala a lumii/statului/statelor afectatein raport cu problema

respectiva (s –a rezolvat / nu s-a rezolvat problema ? exista indicii de rezolvare ?, etc)

Pericolele în zilele noastre sunt şi mai mari, tocmai datorită progreselor tehnologice, care pot fi
folosite de către terorişti, cu rezultate devastatoare. Aceştia au la îndemână arsenale moderne,
posibilitatea de a călători rapid, comunicare nelimitată, dar şi publicitate la nivel mondial, ceea ce
 duce totul la un nou nivel. În aceste condiţii, specialiştii avertizează că numărul organizaţiilor teroriste
se află în creştere, la fel şi numărul ţărilor în care aceştia activează. Şi, într-adevăr, trăim cu toţii într-o
eră a terorismului.

Securitatea în Europa este o prioritate comună pentru instituțiile UE. Strategia UE de combatere
a terorismului se bazează pe patru componente: prevenire, protecție, urmărire și reacție. Strategia
Comisiei privind uniunea securității urmărește să faciliteze cooperarea între statele membre în trei
domenii prioritare: combaterea infracționalității organizate și informatice, combaterea terorismului
și lupta împotriva radicalizării; UE acționează, de asemenea, pentru a-și întări securitatea externă în
cooperare cu țări terțe.

Bibliografie :

1. Manualul de geografie clasa a X a

2. Centrul De Studii Strategice De Securitate - Terorismul - Dimensiune Geopolitică Şi
Geostrategică. Războiul Terorist. Războiul Împotriva Terorismului, Bucuresti 2002,
3. https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/priorities/terorismul
4. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/top-10-cele-mai-dramatice-atacuri-teroriste-ale-
ultimului-secol

1. Localizarea geografica a manifestarii problemei/statele afectate

2. Cauzele declansarii problemei
3. Scurt istoric al manifestarii problemei : etape principale, descrierea pe scurt a evolutitei
evenimentelor
4. Efecte rezultate ( numar de persoane afectate/decedate, valori ale pierderilor materiale,
economice, sufrafete afectate, modificari ale peisajelor geografice, etc
5. Masuri adoptate in vederea ameliorarii situatiei rezultatesau pentru rezolvarea problemei
6. Situatia actuala/starea actuala a lumii/statului/statelor afectatein raport cu problema
respectiva (s –a rezolvat / nu s-a rezolvat problema ? exista indicii de rezolvare ?, etc)