TERORISMUL CONTEMPORAN – IMPLICAŢII ASUPRA

SECURITĂŢII NAŢIONALE
 
HUNCĂ Ioan, 

ACADEMIA FORȚELOR AERIENE HENRI COANDĂ BRAȘOV

 
Terorismul este o ameninţare foarte gravă. Gravitatea ei constă în abilitatea reţelelor şi
organizaţiilor teroriste de a surprinde, prin dificultatea evaluării terorismului, prin valul de
incertitudini şi de angoase care însoţesc acest fenomen, greu de înţeles şi de explicat. Oricât de
importante şi de acute ar fi problemele care generează nedreptăţi şi nemulţumiri, ele nu explică
fenomenul terorist.
Terorismul nu este, aşa cum se încearcă uneori să se justifice, o reacţie a celui slab
împotriva celui puternic, ci o acţiune premeditată, punitivă şi răzbunătoare, inumană, criminal,
adesea sinucigaşă şi totdeauna feroce, care are ca obiectiv să distrugă, să ucidă cu cruzime şi să
înspăimânte. Terorismul nu se justifică şi nu se poate justifica în nici un fel, întrucât el nu se
prezintă nici ca o modalitate de deblocare a unei situaţii strategice aşa cum se prezintă, în
general, războiul, nici ca o simplă reacţie de răzbunare împotriva unui duşman pe care nu-l poţi
lovi altfel, ci ca o agresiune intempestivă şi criminală împotriva fiinţei umane, a civilizaţiei şi
sistemelor de valori.
Terorismul nu a afectat, până acum, în mod direct, România, deşi ţara noastră se află pe
unul dintre culoarele cele mai active ale traficanţilor de droguri şi de carne vie, ale reţelelor
mafiote şi ale crimei organizate, şi în apropierea unor zone generatoare de conflicte şi terorism
(Caucaz, Balcani, zona kurdă, Orientul Apropiat). Însă participarea efectivă la războiul
antiterorist, intrarea în NATO şi în UE, proximitatea coridorului islamic, ca şi schimbarea
configuraţiei economice, politice şi sociale constituie premise ale unor posibile viitoare atacuri
teroriste şi asupra României.
Deşi este greu de acceptat de către lumea civilizată fenomenul terorist a devenit o
realitate cu implicaţii globale greu de prevenit şi gestionat. El nu se mai prezintă doar ca un gest
criminal mărunt produs în disperare de cauză la o anumită evoluţie a sistemului social. Acum el
s-a consacrat ca o acţiune îndreptată împotriva ordinii de drept, deosebit de violentă, desfăşurată
în afara şi contra normelor internaţionale.
Cu ajutorul mijloacelor militare şi bazându-se pe elemente de război psihologic
terorismul urmăreşte obţinerea unor avantaje exclusiv sectare, prevalându-se de aşa-zise percepte
religioase, în fond sloganuri scoase din tenebrele istoriei, caută să oprească cursul firesc al
societăţii omeneşti spre libertate şi prosperitate. Ciocnirile dintre terorişti şi forţele de ordine sunt
sporadice, uneori spectaculoase desfăşurate în prezenţa şi cu sacrificiul populaţiei paşnice.
Armamentul folosit este un amestec de cibernetică, high-tech şi mijloace artizanale. Progresul
tehnic a pus la dispoziţia unor indivizi asociali capacităţi distructive care, altădată erau destinate
doar guvernelor şi armatelor. Astfel, flagelul terorist constituie o ameninţaregravă la adresa
securităţii.
Reacţia comunităţii internaţionale împotriva terorismului cuprinde întreaga gamă de
acţiuni (politice, diplomatice, economice şi militare) fiind îndreptate atât asupra cauzelor, cât mai
ales asupra efectelor. Aproape fără excepţie, după 11 septembrie 2001, comunitatea
internaţională a format în jurul Statelor Unite ale Americii coaliţia antiteroristă al cărei scop este
eliminarea terorismului ca fenomen social. Prima mare reuniune de forţe din istoria omenirii
poate fi înţeleasă ca o reacţie de autoapărare a tuturor şi o exprimare a statului de drept aflat în
situaţii dificile a fiecăruia, pe fondul eforturilor de înlăturare a cauzelor frustrării lumii civilizate.
Acțiunile teroriste nu par să aibă un calendar fondat pe o strategie politică precisă, ci,
dimpotrivă, par a se baza pe un activism de tip oportunist, lovind în orice moment în care poate
să o facă, pentru a crea teroare şi a demonstra că toate intervenţiile militare nu au nici un efect.
Grupului Al-Qaeda, după 11 septembrie 2001, i se atribuie sau îşi atribuie o serie de 27 atentate
şi atacuri teroriste între care cele de la Madrid din martie 2004, acţiunile din Irak, desfăşurate de
Abu Musab Al-Zarkaui, a cărui locaţie se află la Falluja, atentatele din Bali (octombrie 2002),
cele de la Casablanca, din mai 2003, de la Istanbul, din noiembrie 2003, cele din Arabia Saudită,
din mai 2004 etc. Unii afirmă că, în ceea ce priveşte, Al-Qaeda, nu se cunoaşte decât ceea ce se
vede. În realitate, avem de-a face cu o organizaţie tentaculară, realizată cu mult înainte de 11
septembrie 2001, care dispune de un sistem de mesaje pe Internet, de personal numeros şi de
suficiente mijloace.
Un atac terorist memorabil și de asemenea recent a fost în noiembrie 2015 – Parisul a fost
ținta unor atacuri. Atentatele teroriste au fost o serie de atacuri armate, atentate cu bombă și o
luare de ostatici, care au avut loc în capitala Franței în seara zilei de 13 noiembrie 2015 și în
primele ore ale zilei următoare, în arondismentele 10 și 11 și în apropierea stadionului Stade de
France, situat în Saint-Denis. Atentatele au început la ora 22:16, ora României și au fost
revendicate de Statul Islamic. Au avut loc cel puțin trei explozii și șase atacuri armate.
În România actele de teorism nu au fost de acceași amploare, dar au existat evenimente
care au fost catalogate ca și ,,acte teroriste’’, ultimul fiind în 06 noiembrie 2002 – Atentatul cu
grenada de la Liceul Jean Monnet a fost comis de către Dragoș Ciupercescu, primul român
condamnat pentru terorism, fiind urmat de o serie de o serie de evenimente care au fost
catalogate ca și atentate teroriste eșuate.
Alianţa Nord-Atlantică şi-a constituit propriul Plan de Acţiune împotriva Terorismului,
pe care l-a aprobat la Summit-ul de la Praga (21 noiembrie 2002). Comparativ cu NATO,
Uniunea Europeană nu dispune de o strategie proprie de combatere a terorismului, nici de
mijloace destinate acestui scop. Atentatele teroriste de la 11 martie 2004 din gările capitalei
spaniole a demonstrate vulnerabilitatea sistemului de protecţie al statelor vest-europene.
Ameninţarea teroristă cu grad mare de periculozitate persistă în această parte a lumii până când
nu se va realiza o armonizare efectivă a politicilor în problemele terorismului, traficului de fiinţe
umane, droguri şi arme, corupţiei, spălarea banilor şi crimei organizate. Pentru aceasta s-a
învestit inteligenţă influenţă şi bani. Statele din proximitatea Uniunii Europene nu sunt
abandonate. Ele vor fi ajutate material şi cu specialişti pentru realizarea unui sistem de
interzicere a penetrării elementelor teroriste şi anihilarea celor active. Tot mai mulţi specialişti se
pronunţă pentru constituirea unui Consiliu de Securitate European (o variantă: 3 membri
permanenţi şi 7 nepermanenţi) care ar asigura o operativitate crescută a UE în problemele
globale, printre care şi lupta cu terorismul.
Dubla lărgire a NATO şi UE a determinat creşterea ariei de atenţie şi luptă organizată cu
terorismul, fapt ce va conduce, într-un viitor nu prea îndepărtat, la diminuarea ameninţării de
acest gen pe continent. Ameninţarea teroristă afectează într-un grad deosebit de ridicat
securitatea României. Simplul fapt că ţara noastră nu a fost până acum scena unui atac sângeros
nu putem concluziona că aşa va fi mereu. Atacul terorist de la Madrid, din 11 martie 2004, a
afectat în mod foarte serios securitatea românilor. Mai mult ca sigur aceasta nu a fost o
întâmplare, ci o ameninţare direcţionată precis spre securitatea noastră naţională. Combaterea ei
se impune a fi realizată atât prin eliminarea vulnerabilităţilor interioare, cât şi prin acţiunea
directă, în cadrul NATO sau Coaliţiei internaţionale, asupra reţelelor teroriste, oriunde s-ar afla
ele.
Pentru combaterea terorismului, SRI, care reprezintă Autoritatea Naţională în materie
antiteroristă, a pus în funcţiune Departamentul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului,
care răspunde de planificarea, organizarea şi executarea, într-o concepţie unitară, a activităţilor
de prevenire, descoperire, neutralizare şi anihilare a acţiunilor teroriste pe teritoriul României.
Strategia acestui departament urmăreşte completarea şi reaşezarea direcţiilor tactice, necesare
protejării eficiente a teritoriului naţional faţă de noile manifestări ale fenomenului terorist prin
promovarea, potrivit competenţelor asumate, a unei concepţii integrate la nivel naţional, pe de o
parte, şi pe linia cooperării externe, pe de altă parte, pentru combaterea oricărei forme de
terorism, urmărind prevenirea producerii pe teritoriul său de acte teroriste, a constituirii bazelor
logistice şi a filialelor unor organizaţii extremist-teroriste cu reprezentare internaţională. De
asemenea, angrenarea ţării noastre pe linia descurajării statelor care sprijină sau sponsorizează
terorismul implică demersuri susţinute de valorizare a prevenţiei în lupta antiteroristă, precum şi
a redimensionării performante a activităţii specifice în domeniu, pe linia contracarării surselor de
alimentare şi întreţinere a fenomenului terorist. România participă nemijlocit la acţiunile de
gestionare a crizelor şi de combatere a terorismului cu forţe ale armatei, jandarmeriei şi de
poliţie, în teatrele de operaţii active, dar şi cu servicii şi structuri specializate.

1. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024, Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 574, Bucureşti, 2020;
2. SRI, Strategia naţională de prevenire şi combatere a terorismului, Bucureşti, 2002;
3. Guvernul României, Carta Albă a securităţii şi apărării naţionale, Bucureşti, 2004;
4. Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Riscuri şi ameninţări la adresa
securităţii. Identificarea, elaborarea şi evaluarea soluţiilor de rezolvare nonconflictuală a
diferendelor interetnice, în „HOMINIS 2001” (support electronic), CSSAS, 2002;
5. Surse de instabilitate – CSSAS, Ed. UNAp, Bucureşti, 2004;
6. ALEXANDRESCU, Grigore - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate,
Ameninţări la adresa securităţii, Ed. Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004;
7. BUZAN, Barry, Popoarele, statele şi teama. O agendă pentru studii de Securitate
internaţională în epoca de după Războiul Rece, Ed. Cartier, Chişinău, 2000;
8. Arădăvoaice, Gh., Iliescu, D., Niţă, L. D., Terorism, antiterorism, contraterorism, Oradea,
Editura Antet, 2002;
9. Servier, Jean, Terorismul, Bucureşti, Editura Institutului European, 2002;
10. Marret, Jean-Luc, Tehnicile terorismului, Bucureşti, Editura Corint,
2002;
11. Lavasseur, George, Les aspects repressifs du terrorisme interna-
tional, Lyon, Editura Pedone, 1977;
12. Concluziile simpozionului asupra terorismului în lumea con- temporană – Glassboro
State College, 26-28 aprilie 1978. International Terrorism in the Contemporary World, ed. By
Marius
S. Livingston, Greenwood Press, 1978;
 13. European Commission, 2003 Regular Report on Romania’s Progress Towards Accession,
European Union, 2003;
14. The Chicago Council on Foreign Relations and The German Marshall Fund of the United
States, Worldviews 2002. Survey of American and European Attitudes and Public Opinion on
Foreign Policy, 2002;
15. Crize şi instabilitate în Europa – CSSAS, Ed. UNAp, 2004;
16. Joint Publication 1-02, DOD Dictionary of Military and Associated Terms, 23 March
2004.

Evaluare:
A B C D E F G H I J K L M N O P SC
A. Strategia națională
de apărare a țării pentru
perioada 2020-2024, A1 A1 A1 A1 A1 A1 A1 A1 A1 A1 A1 A2 A2 A3 A3 21
Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 574, Bucureşti, 2020
B. SRI, Strategia
naţională de prevenire şi
B1 B1 B1 B1 B1 B1 B1 B1 B1 B1 B2 B2 B3 B3 20
combatere a terorismului,
Bucureşti, 2002
C. Guvernul României,
Carta Albă a securităţii şi
C1 C1 C1 C1 C1 C1 C1 C1 C1 C2 C2 C3 C3 19
apărării naţionale,
Bucureşti, 2004
D. Centrul de Studii
Strategice de Apărare şi
Securitate, Riscuri şi
ameninţări la adresa
securităţii. Identificarea,
elaborarea şi evaluarea D1 D1 D1 D1 D1 D1 D1 D1 D2 D2 D3 D3 18
soluţiilor de rezolvare
nonconflictuală a
diferendelor interetnice, în
„HOMINIS 2001” (support
electronic), CSSAS, 2002
E. Surse de
instabilitate – CSSAS, Ed. E1 E1 E1 E1 E1 E1 E1 E2 E2 E3 E3 17
UNAp, Bucureşti, 2004
F. ALEXANDRESCU,
Grigore - Centrul de Studii
Strategice de Apărare şi
Securitate, Ameninţări la F1 F1 F1 F1 F1 F1 F2 F2 F3 F3 16
adresa securităţii, Ed.
Universităţii Naţionale de
Apărare, Bucureşti, 2004
G. BUZAN, Barry, G1 G1 G1 G1 G1 G2 G2 G3 G3 15
Popoarele, statele şi teama.
O agendă pentru studii de
Securitate internaţională în
epoca de după Războiul
Rece, Ed. Cartier, Chişinău,
2000
H. Arădăvoaice, Gh.,
Iliescu, D., Niţă, L. D.,
Terorism, antiterorism, H1 H1 H1 H1 H2 H2 H3 H3 14
contraterorism, Oradea,
Editura Antet, 2002
I. Servier, Jean,
Terorismul, Bucureşti,
I1 I1 I1 I1 I2 I3 I3 12
Editura Institutului
European, 2002
J. Marret, Jean-Luc,
Tehnicile terorismului,
J1 J1 J1 J2 J2 J3 10
Bucureşti, Editura Corint,
2002
K. Lavasseur, George,
Les aspects repressifs du
terrorisme interna- K1 K1 K2 K2 K3 9
tional, Lyon, Editura
Pedone, 1977
L. Concluziile
simpozionului asupra
terorismului în lumea con-
temporană – Glassboro
State College, 26-28 aprilie
1978. International L1 L1 L2 L3 7
Terrorism in the
Contemporary World, ed.
By Marius
S. Livingston, Greenwood
Press, 1978
M. European
Commission, 2003 Regular
Report on Romania’s
M1 M1 M2 4
Progress Towards
Accession, European
Union, 2003
N. The Chicago N1 N1 3
Council on Foreign
Relations and The German
Marshall Fund of the
United States, Worldviews
2002. Survey of American
and European Attitudes and
Public Opinion on Foreign
Policy, 2002
O. Crize şi instabilitate
în Europa – CSSAS, Ed. 01 1
UNAp, 2004
P. Joint Publication 1-
02, DOD Dictionary of
0
Military and Associated
Terms, 23 March 2004

Analiza:
Având în vedere că sursele 13, 14, 15 și 16 conțin date irelevante, vom renunța la acestea
și vom rămâne doar cu ce este important.
Din punct de vedere al categorizării sursele alese sunt: lucrări științifice românești, lucrări
științifice NATO și UE, strategii naționale și publicații din monitorul oficial.
Scopul comparaţiei este de a examina fiecare element și de a vedea dacă există vreo
legătură între ele. Informațiile au în mare parte legătură cu subiectele terorismului sau actelor
teroriste ca parte a strategiilor de apărare națională. În unele surse sunt evidențiate aspecte
generale a terorismului, pe când în celelalte sunt descrise explicit tipuri de acte teroriste și
exemplificări ale acestora.
Prin cauzalitate se continuă corelarea elementelor, punându-se accent pe legatura dintre
actele teroriste și motivele și efectele acestora.

Axa timpului:

 Care este distanţa temporală între evenimente? Dacă e mare, ce a provocat “întârzierea”?
Există piese lipsă?
Se poate observa că distanța dintre evenimentele semnificative este foarte mică.
 Dacă se petrec foarte repede sau par a nu avea legătură, atunci sunt axe ale timpului diferite
pentru mai multe evenimente?
Da, sunt axe ale timpului diferite pentru mai multe evenimente deoarece unele atentate au fost
revendicate de către membrii islamici, pe când unele atacuri au fost executate de către extremiști
ai statelor în care s-a întâmplat.
 Când au devenit informaţiile cunoscute pentru analist şi pentru jucătorii cheie?
În exemplele de mai sus, atentatele teroriste au fost descoperite înainte sau în timpul
desfășurării acestora.
 Care sunt lacunele de informaţie?
Pentru unele cazuri încă nu se cunosc adevăratele motive ale atentatelor.
 Este vreun moment în care ţinta este vulnerabilă pentru culegerea de informaţii?
 Scopul atacurilor teroriste este de a distruge și ucide, în cele mai multe cazuri este vorba fie de
un atentat sinucigaș, fie atacul se sfârșește prin moartea celui care a inițiat atentatul. Deci țintele
nu sunt vizate sau vulnerabile pentru culegerea de informații.

Analiză scenarii:

1. Scenariul 1 (Cel mai probabil)

Din cauza implicării României în politica externă și colaborarea tot mai accentuată cu
Statele Unitate ale Americii o grupare islamică teroristă hotărăște să trimită un mesaj țării și să
inducă spaima în rândul populației. 2 membri ai grupării trebuie să vină în România dându-se
drept studenți, având asupra lor 2 genți cu explozibil destinate stației de metrou Piața Unirii.
Fiind o zonă foarte aglomerată membrii grupării știu că atentatul va fi unul cu impact foarte mare
și mesajul lor va fi clar. Dar cu ajutorul strategiei naţionale de prevenire şi combatere a
terorismului și prin colaborarea cu alte țări cei doi membri ai grupării teroriste sunt prinși de
către autoritățile române în aeroportul din București.

2. Scenariul 2 (Cel mai rău S)

Din cauza războaielor din Orient, un grup de 6 islamici fug din țară și ajung în România
unde cer azil. După ce sunt verificați li se acordă permisiunea de a sta în țară, fără să se afle însă
că toți fac parte dintr-o grupare teroristă, iar 2 dintre ei sunt specializați în contruirea bombelor
artizanale. După achiziționarea materialelor necesare construirii bombei, aceștia decid să aibă ca
țintă Gara de Nord. Neexistând filtre de control în mijloacele de transport în comun sau metode
de a controla bagajele la intrări în stații sau gări, cei 6 ajung cu ușurință la destinație. Fiecare
dintre ei merg fie la intrarea în gară, fie pe cele mai aglomerate peroane sau la casele de bilete,
având asupra lor o geantă. Planul este dus la capăt cu succes și este indusă teroarea la nivelul
populației României.

3. Scenariul 3 (Cel mai bun S)

Un grup de 3 membri ai unei grupări teroriste vor să tranziteze România pentru a ajunge
în Spania unde și-au luat ca țintă un stadion de fotbal. Doar că un membru din cei 3 este un
cetățean jumătate român – jumătate islamic, care a fost trimis de autoritățile române pentru
infiltrarea în grupare. La ajungerea membrilor în România, autoritățile intervin și îi capturează,
reușind în plus să afle informații și despre alte posibile atacuri teroriste în diferite țări.

4. Scenariul 4 (S. Alternativ)

Folosindu-se de nemulțumirile oamenilor față de situația economică actuală și nivelul de
trai din România, o grupare teroristă începe să recruteze membri din rândul cetățenilor. Reușind
să strângă suficienți oameni aceștia încep să atace ținte mici din București și fără un scop anume,
reușind în câteva zile, până ca autoritățile să reușească să înăbușească gruparea, să facă haos și să
creeze teroare în rândul populației din București.

Cel mai
Cel mai bun S Cel mai rău S S. Alternativ
probabil
Eficienţa
+ - + -
guvernării
 Societatea
0 - 0 -
civilă
Ajutorul
+ - + 0
aliaților
Economie 0 - 0 -
Siguranța
+ - + -
națională
Influenţa
0 - + -
străină

Eficienţa Societatea Ajutorul Siguranța Influenţa

Economie
guvernării civilă aliaților națională străină
Scenariu foarte foarte foarte foarte foarte
posibil
l1 probabil improbabil probabil improbabil probabil
Scenariu foarte puţin foarte foarte
ar putea posibil
l2 probabil probabil probabil probabil
Scenariu foarte foarte foarte foarte foarte foarte
l3 improbabil improbabil improbabil improbabil improbabil improbabil
Scenariu puţin foarte foarte
ar putea posibil ar putea
l4 probabil probabil probabil

Având în vedere amploarea actelor teroriste la nivel mondial, obiectivul României constă
în dezvoltarea planului apărării antiteroriste prin punerea în practică a strategiei naţionale de
prevenire şi combatere a terorismului și prin cooperarea și coordonarea cu măsurile adoptate la
nivel internațional și la nivelul alianțelor.
Scopul lucrării „Terorismul contemporan – implicaţii asupra securităţii naţionale” a fost
de a evidenția importanța asigurării unei strategii de combatere a terorismului care este o posibilă
amenințare la securitatea națională. Gestionarea riscului pentru punctele critice din infrastructura
României care pot fi posibile ținte ale unui atac terorist este considerată esențială pentru o
prevenire antiteroristă eficientă. Riscurile asociate cu orice act terorist depind de trei factori:
amenințările (cine atacă), vulnerabilitățile (punctele slabe care sunt atacate) și impactul (ce efect
are atacul).
În prima parte a lucrării am prezentat aspecte generale ale terorismului, tipuri și exemple
de acte teroriste. O acțiune teroristă pe teritoriul României este foarte puțin probabilă , dar ca
orice altă amenințare la securitatea națională un atac de succes asupra anumitor puncte critice
poate avea un impact semnificativ asupra securității naționale, economiei și siguranței
cetățenilor. Reducerea acestor riscuri implică, de obicei, eliminarea amenințărilor, identificarea
vulnerabilităților și diminuarea impactului.
Harta mentală are scopul de a împătți și simplifica ideile și de a înțelegere și memora mai
eficient infomațiile. Relevanța informațiilor bibliografice și complexitatea acestora ajută
semnificativ la o cercetare mai rapidă a informațiilor. Scenariile de acte teroriste din această
lucrare evidențiază riscul existent în orice moment și nevoia adoptării și respectării unei strategii
naţionale de prevenire şi combatere a terorismului.