Paul - Stiintele economice functionale (management, marketing, finante banci, contabilitate, statistica, prognoza economica

Samuel - Stiintele economice teoretico-aplicative, de ramura (in industrie, agricultura, constructii, comert, transporturi), stiinta
son unitatilor economice
- Stiintele istorice economice si ale gandirii economice
Sistem
- Economia mondiala, care include relatii economice internationale, relatii valutar-financiare internationale
ul
- Stiinte economice de granita – econometria, ciberneetica economica, informatica economica, psihologia economica,
Stiintel
sociologia economica
or
- Discipline economice noi, cum sunt: economia mediului inconjurator, economia regionala, economia urbana, economia
Econo
investitiilor si a intreprinderilor multinationale
mice
cuprind Stiinta economica ofera, totodata, un sistem de cunostinte stiintifice, de teorii, de categorii economice sau notiuni
e in fundamentale, de concepte, legi economice, de analiza si interpretare, care servesc ca instrumentar stiintific de lucru in practica
structur economica. De exemplu, folosirea categoriilor, conceptelor economice – marfa, bani, piata, concurenta, cost de productie,
a sa pret, salariu, profit, dobanda, renta, avutie nationala, munca, resurse naturale, capital, productivitatea factorilor de
urmatoa productie, finante, buget, credit, venit, consum, economii, investitii, produsul national brut, cresterea economica,
rele: echilibrul economic si optimul economic, protectia mediului natural, costul informatiei, costul stiintei, integrarea
- St economica internatonala si altele. Marcheaza noi trepte in procesul cunoasterii stiintifice, servind in conducerea activitatii.
ii
nt 1. Economia reprezinta studiul modului in care societatea utilizeaza resurse pentru a produce bunuri si a le distribui
el spre consum oamenilor.
e
ec Idei principale:
on - Resursele sunt insuficiente si trebuie utilizate eficient
o - Nevoile sunt nelimitate ca numar si limitate in capacitate
m
ic
e 2. Microeconomia studiaza comportamentul entitatilor individuale precum piete, firme sau gospodarii.
fu
n
da 3. Macroeconomia studiaza performanta globala a economiei.
m
en Deductia consta in a porni de la teze teoretice, de la generalizari spre fapte concrete, unde se pot confirma sau, dimpotriva,
ta infirma tezele teoretice respective; sau, cu alte cuvinte, ea este modul de rationare de la general la particular.
le
(e
co Inductia reprezinta acel procedeu de cercetare in care se porneste de la fapte reale, asa cum sunt ele, spre gandirea abstracta,
no spre generalizarea stiintifica sau, cu alte cuvinte, ea este modul de a rationa de la particular la general.
mi
a
po Notatii generale:
lit Q – productie
ic
a); S – oferta
P – pret
D – cerere
Qm – productie medie
VQ – valoarea productiei
VQ = Q*P

Concurenta perfecta
Inseamna ca toate bunurile si serviciile au stabilit un pret si se comercializeaza pe piata iar piata produce prin alocarea eficienta
a resurselor. In momentul in care intervin pe piata monopolurile se ajunge la o productie si un consum ineficient si trebuie sa
se intervina prin politici guvernamentale in reglarea pietei. In conditiile unei concurente perfecte nici o firma sau consumator
nu poate afecta pretul pietei.

Concurenta imperfecta
Apare cand acestia pot influenta preturile. Spre exemplu, daca o companie telefonica este atat de dezvoltata incat poate
influenta pretul serviciilor telefonice, echilibrul pietei nu mai poate fi pastrat. Monopolul (concurenta imperfecta) este insa
prezenta pe piata sub diferite forme. Spre exemplu companiile aeriene care sunt singurele care au anumite rute de zbor. In
aceste situatii guvernele pot interveni in reglarea preturilor si profitului companiilor de pe piata prin legi antitrust.

Curba ofertei este influentata de:

- Costul de productie
- Pretul altor bunuri
- Politici guvernamentale
- Situatii speciale
 - Efectul de venit, cand pretul unui bun creste si nu am cu ce sa-l substitui voi reduce cantitatea consumata din respectivul
bun
Sam
uelso
n: Curba cererii este influentata de:
- Ef - Nivelul de venit al consumatorilor
ec - Marimea pietei
tu - Pretul si disponibilitatea bunurilor similare
l - Gusturile si preferintele
de
su
bs Productivitatea este influentata de:
tit
ut - Factori naturali
ie, - Factori tehnici
ca - Factori economici
nd - Factori sociali
pr - Factori psihologici
et - Factori structurali
ul - Factori care decurg din gradul de integrare a economiei nationale in economia mondiala
un
ui
Salariul reprezinta venitul obtinut de posesorul fortei de munca ca urmare a inchirierii si folosirii acesteia de un intreprinzator,
bu
altfel spus, pretul unei munci inchiriate si utilizate de un agent economic utilizator pe baza de contract.
n
cr
es Salariul:
te
ac - Salariul direct
es - Salariul indirect sau social
ta - Salariul de baza
va - Salariul brut
fi - Salariul net
su - Salariul colectiv
bs - Salariul minim garantat
tit
uit
Efectul de venit consta in tendinta de reducere a timpului de munca si cresterea timpului liber, atunci cand salariatul obtine un
de
venit care ii permite sa aiba conditii de viata apropiate de aspiratiile sale.
bu
nu Efectul de substitutie consta in procesul invers de crestere a timpului de munca pe seama scaderii celui liber, printr-un
ri program prelungit de munca, intensificarea muncii. Procesul duce la obtinerea unui venit mai mare, dar cu pretul unor
si dificultati in privinta refacerii fortei de munca.
mi
lar
e Forme de salarizare:
cu -in regie
pr
-in acord
et
ur -mixta
i
m
ai Indiferent de modul de determinare, salariul este:
mi - Salariu nominal
ci - Salariu real

Profitul este considerat un castig insusit de o persoana fizica sau juridica, fara ca aceasta sa aiba vreo contributie la obtinerea
lui.
Profitul este asimilat progresului social, cresterii economice, deci caracterul rational si creator al activitatilor, actiunilor si
operatiunilor economice.

Profitul:
- Economic
- Normal, ordinar
- Pur, supraprofitul sau profitul de monopol

Masa profitului reprezinta sursa totala de profit obtinuta intr-o perioada de timp de catre o intreprindere, ramura sau economie
nationala. Ea se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile ocazionate de producerea si desfacerea marfii respective.
 Rata masa profitului, influenteaza direct proportional rata profitului. Ea depinde de nivelul productivitatii muncii,
profi costul de productie al marfii, pretul de vanzare al marfii, volumul i calitatea productiei create, structura de
tului fabricatie;
repre -viteza de rotatie a capitalului, in fluen t eaza direct proportional rata profitului. Aceasta depinde de: structura
zinta capitalului, 1'mpartirea capitalului 1'n fix i circulant, economisirea capitalului fix, folosirea 1'n lo cu it orilor 1'n
grad productie, 1'mbunatatirea t ehnologiilor de fabricatie, asimilarea de produse noi.
ul de
renta
bilita
te al Renta este surplusul de valoare peste cheltuielile de exploatare a pamantului;
prod
usulu Renta este pretul platit de Tntreprinz.atorul agricol proprietarului de pamant pentru
i, dreptul de folosire a terenului;
intre
prind Renta este partea ce revine proprietarului funciar, ea depinz.and de costurile unitare, diferite
erii, ale productiei, costuri ce depind de fertilitatea terenurilor cultivate.
ramu In concluzie, renta funciara reprezinta suma de bani platita de Tntreprinzatorul agricol proprietarului funciar
rii pentru dreptul de folosire a t er enului.
sau
econ
omie Aceasta are doua forme:
i
natio - renta diferentiala de gradul I - venitul net suplimentar obtinut pe terenurile bune i foarte
nale. bune ca fertilitate i pozitie fata de piata, Tn raport cu restul t erenurilor. Ea este Tnsu ita de
Ea se proprietarul funciar;
poate
expri - renta diferentiala de gradul II - venitul net suplimentar obtinut pe terenurile unde se practica o
ma agricultura intensiva (investitii suplimentare de capital) faia de restul terenurilor. Aceasta este Tnsu
prin
ita de Tntreprinzatorul agricol - arenda , deoarece el face, aceste cheltuieli suplimentare, dupa care
diferi
te ea este inclusa Tn arenda i revine proprietarului. Venitul net suplimentar creat Tn agricultura se
form transforma Tn renta diferentiala datorita mecanismului formarii pretului unitar al produselor
e si agricole.
anu
me:
rapor
tul Arenda reprez.inta suma de bani sau cantitatea de produse pe care Tntreprinzatorul agricol (arenda
proc
ul) o plate te proprietarului de pamant pentru dreptul de utilizare a terenului. Arenda, pe langa renta, care
entua
l reprezinta partea principala, mai cuprinde i alte elemente, cum sunt : chirii pentru construciiile
intre agroz.ootehnice, impozitul pe terenul agricol, dobanda pentru capitalul Tmprumutat, etc.
cifra Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor, in expresie baneasca, efectuate de catre o
de
intreprindere pentru producerea i desfacerea unor bunuri sau prestarea unor servicii. Altfel spus, el
aface
ri; reprezinta costul factorilor de produc\ie utiliza\i i consuma\i de un producat or.
rapor
tul
proc ln func\ie de procesul tehnologic:
entua
l - COSTURI DE BAzA SAU TEHNOLOGICE (materii prime, combustibili, energie, apa
intre tehnologica, amortizarea capitalului fix, salariile personalului direct productiv)
masa
profi - COSTURI VARIABILE
tului
si - COSTURI FIXE
capit
- COSTURI DE REGIE ( chelt uieli generale ale sec\iei, ale intreprinderii, salariile
alul
personalului de conducere si de administratie)
utiliz
at.

In functie de posibilitatile de repartizare i includere a lor pe unitatea de produs:

Rata
profitu - COSTURI DIRECTE, ce se pot identifica i masura in momentul efectuarii lor pe fiecare
lui este produs;
influen
tata de - COSTURI INDIRECTE, determinate de fabricarea intregii productii i care sunt cumulate pe
doi locuri de munca i ulterior repartizate, pe baza unor chei, asupra fiecarui produs.
factori
princip
ali i
anume ln functie de momentul consumarii factorilor de productie i efectuarii cheltuielilor:
:
- diile de odihna);
COST
- COSTURI ANTICIPATE, ce nu apartin perioadei din care se fac cheltuielile
URI (abonamente pentru anul 2001, platite in anul 2000).
CURE
NTE
aferent
ln functie de momentul consumarii factorilor de productie i efectuarii cheltuielilor:
e
perioad - COSTURI CURENTE, aferente perioadei in care are loc producerea i desfacerea
ei bunului respectiv;
care - COSTURIPRELIMINA TE, care se efectueaza in viitor, dar se repartizeaza asupra productiei
are curente (concediile de odihna);
produc
- COSTURI ANTICIPATE, ce nu apartin perioadei din care se fac cheltuielile
erea
(abonamente pentru anul 2001, platite in anul 2000).
i
desfac
erealn functie de gradul de omogenitate:
bunulu
i - COSTURI SIMPLE, care se pot urmari pe elementele primare (materii prime, salarii platite pentru
respect un anumit produs);
iv;
COSTURI COMPLEXE, constituite din mai multe costuri simple (reparatii capitale).
-
C
URIP
RELI - ln functie de natura cheltuielilor, distingem:
MINA
TE CHELTUIELI M ATERIALE, determinate de consumul de materii prime, materiale, combustibili,
care energie, apa t ehnologica, amortizare;
efectue - CHELTUIELI CU M UNCA, reprezentate de salariile personalului intreprinderii,
aza cheltuielile pentru asigurari sociale;
viitor,
dar - CHELTUIELILE GENERALE ALE UNITATII, cum sunt: chiria, dobanzile, impozitele si taxele,
repartiz cheltuielile necesare intretinerii intreprinderii (incalzit, iluminat, paza, administrat ie).
eaza
asupra
produc
tiei 1) COST GLOBAL
curent
e
- reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate pentru obtinerea unui produs sau prestarea serv1c1u
(conce
- cuprind e:

- COSTUL GLOBAL FIX (C.F.), care este independent de variatia volumului productiei,
adica nu se modifica sau se modifica nesemnificativ in raport cu modificarea productiei. El
include cheltuielile cu: amortizarea capitalului fix, chiria, iluminatul general, paza i incalzirea
intreprinderii, salariile personalului de conducere si administrativ;
 - COSTUL GLOBAL
VARIABIL (C.V.), care este direct
propor1ional cu varia1ia volumului
produc1iei, adica creste sau scade
odata cu cre terea sau scaderea
acesteia. Aici se includ cheltuielile
cu: materii prime si materiale,
combustibili, energie, apa
tehnologica, semin1e, medicamente -
fitosanitare, biostimulatori, furaje,
salariile personalului productiv;

- COSTUL GLOBAL
TOTAL (C. T.) reprezinta suma
costurilor globale fixe si variabile, deci
CT= CF+ CV. Rezulta ca modificarea
costurilor globale totale depind
exclusiv de schimbarile intervenite i'n
costurile variabile.

2) COST MEDIU (UNITAR)

- reprezinta costul global raportat la

produc1ia ob1inuta, altfel spus, este costul pe unitatea
de produs

- cuprind e:
 - COSTUL FIX MEDIU
(CFM) ce reprezinta costul fix pe
produs, se calculeaza ca un raport intre
costurile fixe globale, CF, si produc1ia
ob1inuta, Q. El depinde de varia1ia
volumului produc1iei

- COSTUL VARIABIL
MEDIU (CVM) reprezinta costul
variabil pe produs, se calculeaza ca un
raport intre costurile variabile globale,
CV, si produc1ia ob1inuta, Q. Este
dependent de varia1ia cheltuielilor
variabile i a volumului produc1iei;

- COSTUL TOTAL MEDIU

(CTM) reprezinta costul total pe produs,
adica CT si se calculeaza ca un raport
intre costurile totale globale, CT, si Q
produc1ia ob1inuta
Q. Este dependent de varia1ia costurilor
variabile si a volumului produc1iei.

3) COST MARGINAL

- reprezinta sporul de cheltuieli totale antrenat de

ob1inerea unei unita1i suplimentare de produs si/sau de
serviciu, adica depinde de cheltuielile variabile totale side cele
med ii
 Eficien1a poate fi clasificata astfel:

- i'n func1ie de rezultatele ob1inute:

- EFICIENTA ECONOMICA

- EFICIENTA SOCIALA
EFICIENTA ECOLOGICA

In functie de sferele reproducerii sociale:

- EFICIENTA PRODUCJIEI

- EFICIENTA REPARTITIEI

- EFICIENTA SCHIMBULUI

- EFICIENTA CONSUMULUI

- in func\ie de verigile economiei na\ ionale:

- EFICIENTA LOCULUI DE MUNCA

- EFICIENTA SECTIEI (ATELIERULUI)

- EFICIENTA INTREPRINDERII, etc.

- in func\ie de nivelele de decizie:

- EFICIENTA MICROECONOMICA

- EFICIENTA MACROECONOMICA
 - EFICIENTA MONDOECONOMICA

Serviciile bancare sunt :

- active - acordarea de imprumuturi,

gestionare de conturi, crearea de instrumente
financiare proprii, vanzari i cumparari de
valuta

- pasive - pastrarea disponibilita\ilor bane

ti (economii) de la popula\ie i agen\ii
economici; executarea de pla\i pe baza
ordinelor din depozitele constituite ale
acestora; etc.

Dupa specificul activitatii bancile se clasifica in:

- Banca de emisiune (centrala sau ban ca

bancilor)- are rol de as1gurare a stabilitatii
monetare, este institutia unica de emisiune,
Asigura nevoile de lichiditate ale economiei,
ofera servicii speciale bancilor comerciale
prin constituirea depozitelor i acordarea de
credite acestora, organizeaza platile prin
compensatie intre banci.

- Bancile comerciale sau de depozit

reprezinta intermediari financiari, organizate
 sub forma de societati comerciale
(intreprinderi lucrative specializate in
activitati economice) care furnizeaza bani -
capital agentilor economici, persoane fizice
si/sau juridice. Activitatea bancilor
comerciale este diversificata, cuprinzand
operatii de scontare, subscriere de bonuri de
Tezaur, operatii de bursa, viramente, etc. -
au rolul de a acorda imprumuturi, de a
finanta proiecte de investitii, de achizitii i
fuziuni, etc.

- Banci specializate

- casele de credit agricol, care

acorda credite pe termen scurt, mediu
1 lung in agricultura;

- credit financiar, care acorda credit

ipotecar persoanelor particulare i
imprumuturi colectivitatilor publice
locale;

- banci populare, care acorda

imprumuturi
intreprinderilor m1c1 cu
caracter comercial sau industrial;
banci de comert exterior, care sustin cu credite agentii
economici ce i i desfa oara relatii cu strainatat ea.
 Masa monetara are Tn structura sa:

- Moneda efectiva sau numerarul (bani cash) -

reprezinta active cu lichiditate perfecta ce se pot
transforma rapid Tn bunuri i servicii sau cu care
se poate stinge imediat o datorie.
- Moneda de cont (scripturala) reprezinta:

- disponibilitatile in conturi directe sau

la vedere, cu acela i grad de lichiditate i
functiuni ca numerarul ce se utilizeaza
Tn vederea facilitarii diverselor
tranzactii comerciale sau financiare
depozitele la t ermen, ca i cele Tn scopul economisirii, au un
grad de lichiditate mai scazut decat primele doua, avand
trasaturi i functii asemanatoare monedei

Alte active pe termen scurt: cambiile, biletele

la ordin, biletele de trezorerie i activele pe termen lung,
reprezentate Tn general, de actiuni i obligatiuni.

- aqiunile - sunt titluri de proprietate ce

reprezinta o cota din capitalul unei societati
comerciale care se materializeaza Tn posesiunea
unei parti din bunurile materiale i imateriale
ale societatii respective. Actiunile sunt de mai
multe tipuri: privilegiate sau specifice, ce ofera
prioritate la vot i dividende fixe; obi nuite,
ce ofera dreptul la o cota de venit functie de
 marimea profitului distribuit sub forma
dividendului variabil; de garantie, care sunt
date administratorilor sau membrilor consiliilor
de administratie

- obligatiunile + sunt titluri de credit pe termen

lung ce ofera detinatorului dreptul de a Tncasa
anual o dobanda fixa (cuponul obligatiunii) i
dreptul de a primi la o data numita
,,scadenta" valoarea nominala a obligatiunii (suma cu care
este creditat emitentul)