Sunteți pe pagina 1din 14

Formarea preturilor si tarifelor pe piata romaneasca

nca din antichitate au existat preocupari pentru explicarea continutului si modalitatilor de formare a preturilor n schimbul de marfuri. Explicatia stiintifica a raportului de schimb, a fost data de A. Smit care afirma ca munca este masura reala a valorii de schimb a tuturor marfurilor; David Ricardo a elaborat un tratat asupra valorii surprins aspecte esentiale ale formarii preturilor. ca substanta comuna a marfurilor si a

Definitia pretului ca expresie baneasca a valorii marfii si explicarea formarii lor pe baza teoriei valorii munca au nt mpinat o puternica opozitie ncep nd cu sf rsitul secolului al !"!#lea. $nii autori pun accent pe conceptele clasice formarea preturilor pe consumul de munca sociala altii i%nora aceste concepte. &pretul ' exprima cantitatea de moneda ce trebuie platita pentru achizitionarea (cumpararea) unor bunuri materiale si serviciilor n cadrul tranzactiilor bilaterale de piata PREUL reprezint* o sum* de bani primit* sau pl*tit* pentru cedarea, respectiv ob+inerea unui bun sau serviciu. Sub aspect economic, pre+ul este expresia bneasc a valorii bunurilor sau serviciilor care fac obiectul schimbului ,i constituie o cate%orie economic*. -.../unc+iile pre+urilor 0rincipalele funcii indeplinite de c*tre pre+ intr#o economie de pia+* sunt urm*toarele1 -) /unc+ia de calcul ,i m*surare a cheltuielilor ,i rezultatelor const* in aceea c* prin intermediul pre+urilor, indicatorii eforturilor ,i efectelor ce caracterizeaz* activit*+ile economicosociale cap*t* o expresie b*neasc* concret*. "n acest context, pre+ul apare ca instrument de fundamentare a deciziilor adoptate de a%en+ii economici in toate fazele circuitului economic1 aprovizionare#produc+ie#desfacere; .) /unc+ia de informare a a%en+ilor economici, prin intermediul c*reia pe de o parte, factorii de produc+ie sunt orienta+i spre utiliz*rile cele mai eficiente, iar consumatorii spre ale%erile cele mai convenabile. 0re+ul este acela care il determin* pe produc*tor s* extind*, s* restran%* sau s* abandoneze anumite activit*+i. "n acest fel, el este cea mai important* surs* de informa+ii pentru adoptarea deciziilor de alocare ,i realocare a resurselor pe domenii; 2) /unc+ia de stimulare a a%en+ilor economici produc*tori, prin recuperarea cheltuielilor ,i

asi%urarea profitului, ca premis* a continuit*+ii activit*+ilor economice. 3fertan+ii sunt stimula+i s* creasc* produc+ia acelor bunuri pentru care se ofer* pre+uri avanta4oase pe pia+* dar, in acela,i timp, pre+urile ac+ioneaz* ca factor de presiune asupra reducerii costurilor de produc+ie in scopul cre,terii profiturilor incasate; 5) /unc+ia de p r%hie economic*, 4ustificat* in primul rand prin aceea c* pre+urile cuprind in structura lor elemente valorice, considerate fiecare ca fiind par%hii economice ,i anume1 salarii, impozite, contribu+ii, dobanzi, taxe, profit, comisioane ,i adaos comercial etc.; in al doilea rand prin aceea c* pre+ul unui produs se incadreaz* intr#un sistem de pre+uri ale altor produse cu care se afl* in raporturi de propor+ionalitate (denumite ,i pre+uri relative), iar in al treilea rand prin aceea c* pre+urile au implica+ii complexe in %estiunea a%en+ilor economici ac+ionand in dou* faze importante1 in faza aprovizion*rii, prin pre+urile factorilor de produc+ie ,i in faza desfacerii, prin pre+urile produselor livrate; 5) "n anumite situa+ii, ,i in special cand se practic* pre+uri administrate, preul este un factor de redistribuire a veniturilor i patrimoniului intre diferite cate%orii de a%en+i, ramuri ,i sectoare de activitate. Decizia de pre+ se adopt* +inand seama de existen+a unor constran%eri monetare, fiscale, bu%etare, tehnice, economice ,i sociale, etc. ,i a unor libert*+i de ac+iune a a%en+ilor economici. 6onstran%erile se manifest* sub forma unor elemente normative ,i a unor elemente sau condi+ii obiective. Elementele normative constau in le%i, hot*rari ,i ordonan+e %uvernamentale, ordine ale ministerelor, hot*rari ale autorit*+ilor locale, ,i alte acte normative privind pre+urile, cheltuielile cuprinse in pre+ ,i celelalte componente ale pre+urilor (dobanzi, profit, impozite ,i taxe, adaos comercial), precum ,i unele restric+ii privind produc+ia, desfacerea ,i consumul, importul ,i exportul, etc. "n fostele +*ri socialiste, cu economie planificat*, rolul hot*rator l#au avut aceste elemente normative. "n economia de pia+*, elementele normative au un rol mai sc*zut; in %eneral interven+ia statului in formarea pre+urilor se realizeaz* indirect, prin m*suri fiscale, valutare, vamale, etc. Elementele obiective sunt date de existen+a ,i func+ionarea pie+ei cu toate componentele sale1 raportul cerere#ofert*; nivelul cheltuielilor de produc+ie ,i rata profitului, pe plan intern ,i

interna+ional, care determin* produc*torii s*#,i extind* sau restran%* produc+ia la anumite bunuri; oferta sc*zut* la anumite m*rfuri care permite ofertan+ilor s* practice pre+uri ridicate ,i care pot provoca o cre,tere a produc+iei la sortimentele respective; existen+a unor stocuri de m*rfuri %reu vandabile, care impune operarea unor reduceri de pre+uri; varia+ia intens* a raportului cerere# ofert* care presupune adaptabilitatea operativ* la modificarea condi+iilor; existen+a unor capacit*+i de produc+ie neutilizate sau insuficiente care determin* produc*torii s* adopte anumite decizii privind produc+ia ,i pre+urile (extinderea produc+iei ,i reducerea pre+urilor sau sc*derea ori men+inerea produc+iei ,i a pre+urilor) etc. -.2.6ate%oriile de pre+uri ,i structura pre+urilor 7inand seama de stadiile ,i veri%ile pe care le parcur% m*rfurile in mi,carea lor de la produc*tor la consumator, de varia+ia m*rimii cheltuielilor in func+ie de aceste stadii, de particularit*+ile circula+iei m*rfurilor, de elementele structurale ale pre+urilor ,i de deosebirile dintre sfera produc+iei ,i cea a serviciilor, in practica economic* se folosesc mai multe cate%orii de pre+uri ,i anume1 a) 0re+urile cu ridicata sunt pre+urile care se ne%ociaz* ,i la care circul* produsele, n general, ntre agenii economici. Ele cuprind costurile ,i profitul, ca re%ul* %eneral*, iar unele produse, precizate prin acte normative, pre+urile cu ridicata cuprind ,i accizele datorate bu%etului de stat. 0re+urile cu ridicata sunt le%ate in special de produc*torii de bunuri materiale. Ei ne%ociaz* nivelul acestor pre+uri cu beneficiarii, in func+ie de cerere ,i ofert*. Dar, in circuitul unor m*rfuri de la produc*tori pan* la consumatori se interpun mai multe cate%orii de intermediari1 o societate comercial* cu ridicata (en %ros) ,i alta cu am*nuntul (en detail). "n aceste cazuri, pre+urile cu ridicata trebuie ne%ociate intre unit*+ile comerciale respective. "n ultim* instan+* obiectul ne%ocierii nu#l constituie pre+ul propriu#zis, m*rimea adaosului comercial (comisionului) ce ii revine unit*+ii cu ridicata ,i care se cuprinde in pre+ul facturat c*tre societatea comercial* cu am*nuntul. "n alte situa+ii, produc*torii i,i desfac produsele prin ma%azine proprii. 8ivrarea produselor c*tre aceste ma%azine se face tot la pre+uri cu ridicata, iar ma%azinele desfac produsele la pre+uri cu am*nuntul. Avand in vedere particularit*+ile circula+iei m*rfurilor, pre+urile cu ridicata pot fi de dou* feluri ,i cu dou* niveluri1 # pre+uri cu ridicata ce revin unit*+ilor produc*toare ,i care marcheaz* sfar,itul procesului

de produc+ie. Ele trebuie s* asi%ure acestora acoperirea costurilor de produc+ie ,i ob+inerea unei rate de profit, in func+ie de concuren+a de pe pia+*, precum ,i realizarea accizelor datorate statului, dup* caz. Aceste pre+uri sunt intalnite in raporturile de vanzare#cump*rare dintre unit*+ile din ramurile produc+iei materiale, dintre aceste unit*+i ,i unit*+ile comerciale cu ridicata, precum ,i dintre unit*+ile produc*toare ,i ma%azinele proprii; # pre+urile cu ridicata ce revin unit*+ilor comer+ului cu ridicata, practicate la livrarea produselor de c*tre aceste unit*+i comerciale c*tre unit*+ile comerciale cu am*nuntul sau de alimenta+ie public* (sau de c*tre alte unit*+i comerciale cu ridicata). Ele cuprind, in plus, fa+* de pre+urile cu ridicata ce revin produc*torilor, adaosul comercial (comisionul) aferent unit*+ii comerciale cu ridicata. 0re+urile cu ridicata nu con+in taxa pe valoare ad*u%at*, dar ele constituie baza de impozitare, baza de calcul pentru aceast* tax*. 8a pre+urile cu ridicata se aplic* cota de -9 :, in cazul produselor livrate la intern ori cota zero pentru livr*rile de produse la export. Sunt ,i unele produse scutite, pentru care nu se calculeaz* taxa pe valoarea ad*u%at*. $nit*+ile comer+ului cu ridicata pot vinde produse ,i direct popula+iei. "n acest caz, pre+ul cuprinde ,i taxa pe valoare ad*u%at*. b) 0re+urile cu am*nuntul sunt pre+urile la care se desfac sau se rev nd popula+iei diferite produse de c*tre unit*+ile comerciale specializate sau de c*tre ma%azinele proprii ale unit*+ilor produc*toare. 0re+urile cu am*nuntul se aplic* ,i la vanz*rile prin re+eaua comer+ului cu am*nuntul c*tre unit*+ile de stat, cooperatiste sau private ,i or%aniza+ii ob,te,ti. Aceste pre+uri se practic* mai ales pentru produsele destinate consumului neproductiv. Din punct de vedere al structurii, ele sunt cele mai complexe, cuprinzand pe lan%* costuri, profit, accize (dup* caz), adaos comercial (comision) aferent unit*+ii comerciale cu ridicata (dup* caz) ,i adaosul comercial (comisionul) cuvenit unit*+ii comerciale cu am*nuntul, precum ,i taxa pe valoare ad*u%at*, calculat* ,i colectat* din toate stadiile anterioare. 0re+ul cu am*nuntul marcheaz* sfar,itul circuitului m*rfurilor care intr* in consumul final. Similare pre+urilor cu am*nuntul, sub aspectul domeniului de aplicare ,i al structurii, sunt pre+urile de alimenta+ie public*. ;i ele se practic* pentru m*rfurile destinate consumului final, consum ce se realizeaz ins* pe loc, in cadrul unit*+ilor de alimenta+ie public*. Aceste unit*+i se pot aproviziona, dup* caz, direct de la produc*tori, din re+eaua comer+ului cu ridicata sau chiar din re+eaua comer+ului cu am*nuntul. Adaosul de alimenta+ie public* cuprins in aceste pre+uri se

deosebe,te de adaosul comercial din pre+urile cu am*nuntul, nu numai din punct de vedere al m*rimii, ci ,i prin diferen+ierea sa de la local la local in func+ie de cate%oria de confort ,i in raport cu %radul de preparare a produselor ce se desfac prin unit*+ile de alimenta+ie public*. De asemenea, unit*+ile din cate%oriile superioare adau%* la pre+urile de alimenta+ie public* remiza ,i, dup* caz, taxa de serviciu potrivit dispozi+iilor le%ale. c) Tarifele reprezint* cate%oria de pre+uri care se practic* intr#un anumit domeniu specific de activitate, in domeniul prest*rilor de servicii. "n func+ie de cate%oria beneficiarului, tarifele au caracterul de pre+uri cu ridicata (cand serviciile se presteaz*, de re%ul*, a%en+ilor economici) sau de pre+uri cu am*nuntul. "n ceea ce prive,te pre+urile cu ridicata ale produselor provenite din import (00"), acestea sunt formate din1 valoarea in vam* (rezultat* prin transformarea in lei, la cursul de schimb in vi%oare, a pre+ului extern, in condi+iile de livrare franco#frontier* roman*), taxa vamal*, alte taxe ,i accize datorate, dup* caz. 8a aceste pre+uri se calculeaz*, de re%ul*, un comision cuvenit unit*+ii importatoare. /ormarea celorlalte pre+uri (cu ridicata, cu am*nuntul sau de alimenta+ie public*) pentru produsele importate este similar* form*rii pre+urilor interne in func+ie de natura bunurilor ,i circuitului lor. 0entru a inlesni in+ele%erea modului de formare a pre+urilor, se prezint* structura pre+urilor produselor interne ,i a pre+urilor produselor din import. 0re+urile cu ridicata ce revin produc*torilor ,i unit*+ilor comerciale cu ridicata nu con+in <=A. -.>. "nciden+a <=A asupra structurii pre+urilor <axa pe valoarea ad*u%at* este un impozit indirect care cuprinde toate fazele circuitului economic, respectiv produc+ia, serviciile ,i distribu+ia pan* la vanz*rile c*tre consumatorii finali (inclusiv). Din punct de vedere al bu%etului de stat este un impozit indirect, care se stabile,te asupra opera+iilor privind transferul bunurilor ,i asupra prest*rilor de servicii. Este o tax* unic* ce se percepe ins* in mod frac+ionat, corespunz*tor valorii ad*u%ate la fiecare stadiu al circuitului economic 0rincipalele re%uli in func+ie de care se stabile,te dac* o opera+ie este supus* sau nu <=A se refer* la destina+ia produselor livrate ,i serviciilor prestate. 0otrivit acestui principiu, bunurile i serviciile se supun <=A n +ara n care se consum* ,i nu n cea n care se produc, astfel c*1 a) bunurile ,i serviciile din +ar* sau din import sunt supuse <=A, dac* sunt destinate beneficiarilor din Romania; b) bunurile ,i serviciile exportate nu suport* <=A.

<=A nu se include in pre+urile ,i tarifele ne%ociate intre a%en+ii economici ,i deci nu este inclus* in baza de impozitare, fiind eviden+iat* distinct in factur*. "n aceste condi+ii re+inem faptul c* a%en+ii economici ne%ociaz* pre+urile ,i tarifele serviciilor, f*r* a influen+a cu <=A, care se percepe separat. 0rin excep+ie de la re%ula de mai sus, pentru livr*rile de m*rfuri ,i prest*rile de servicii c*tre popula+ie efectuate prin comer+ul cu am*nuntul ,i prin consi%na+ii, prin unit*+ile de alimenta+ie public*, pre+urile cu am*nuntul ,i tarifele practicate cuprind <=A. <=A este un impozit al consumului ,i este incorporat in pre+ul la care se pun in consum produsele sau serviciile. Dac* se are in vedere un anumit produs ,i fazele pe care acesta le parcur%e de#a lun%ul procesului de produc+ie ,i comercializare pan* la consumatorul final, impozitul se pl*te,te de fiecare dat* in aceea,i propor+ie, calculat la valoarea ad*u%at* ,i frac+ionat la to+i a%en+ii economici care sunt implica+i in acest proces. /iecare pl*titor calculeaz* <=A ,i nu o suport* decat in m*sura in care el adau%* valoare produsului. <axa pe valoarea ad*u%at* se calculeaz* prin aplicarea cotelor le%ale asupra bazei de impozitare. n Rom nia se aplic* dou* cote de impozitare pentru <=A1 -. 6ota de -9: .. 6ota zero Cota de 19% se aplic* pentru urm*toarele cate%orii de opera+iuni1 # livr*rile de bunuri mobile ,i transferurile propriet*+ii bunurilor imobile efectuate in +ar* de c*tre a%en+ii economici inre%istra+i ca pl*titori de tax* pe valoarea ad*u%at* c*tre beneficiari cu sediul sau domiciliul in Romania; # vanz*rile de bunuri c*tre persoanele nerezidente in Romania; # prest*rile de servicii pentru care locul impozit*rii se afl* in Romania; # importul de bunuri mobile. Cota zero se aplic* pentru urm*toarele opera+iuni delimitate strict prin le%e1 # exportul de bunuri, transportul ,i prest*rile de servicii le%ate direct de exportul bunurilor, efectuate de contribuabili cu sediul in Romania cu condi+ia incas*rii in valut* a contravalorii acestora in conturi bancare deschise la b*nci autorizate de ?anca @a+ional* a Romaniei; # transportul interna+ional de persoane in ,i din str*in*tate efectuat de contribuabili autoriza+i prin curse re%ulate, precum ,i prest*rile de servicii le%ate direct de acesta v /ixarea pre+ului pornind de la cost

v /ixarea pre+ului pe baza cererii v Determinarea pre+ului pe baza competi+iei AE6A@"SA$8 DE /3RAARE A 0RE7$R"83R @ E63@3A"A DE 0"A7B 2.-. /ormarea pre+urilor n economia concuren+ial* contemporan* "ntr#o accep+iune cuprinz*toare, mecanismul economic cuprinde ansamblul elementelor de re%lare ,i autore%lare a vie+ii economice. "n func+ie de preponderen+a elementelor ce#l alc*tuiesc ,i de natura lor, mecanismul economic poate fi1 # administrativ, in care or%anizarea economic* se realizeaz* prin ac+iuni ale factorului con,tient de conducere, instrumentul de baz* fiind planul imperativ, caracteristic pentru economiile centralizate; # dac* preponderente sunt elementele de autore%lare provenite din func+ionarea pie+ei, atunci mecanismul economic este spontan, de pia+*, for+ele acestuia asi%urand propor+iile ,i echilibrul economic independent. Aecanismul economic viabil este acesta din urm*. El nu exclude ins*, prezen+a elementelor de re%lare care opereaz* nu imperativ, decizional, ci intr#o formul* liber*, indicativ*, de or%anizare ,i conducere a vie+ii economice. "n cadrul acestui mecanism, pre+urile constituie o component* cu rol ,i func+ii caracteristice. /ormarea pre+urilor in economia concuren+ial* este %uvernat* de urm*toarele le%it*+i1 0rima le%itate arat* influen+a cererii ,i ofertei asupra pre+ului1 pre+ul este efectul modific*rii raportului dintre cererea ,i oferta unui bun. 0ornind de la pre+urile date, dac* cererea cre,te, iar oferta r*mane neschimbat*, atunci pre+urile cresc. Dac* cre,te oferta, cererea r*manand neschimbat*, pre+urile vor scade. "n concluzie, evolu+ia cererii ntr#un sens sau altul determin* la nivelul pre+urilor, o evolu+ie de acela,i sens, pe c nd evolu+ia ofertei conduce la o mi,care de sens invers n nivelul pre+urilor1 cre,te oferta, scade pre+ul; scade oferta, cre,te pre+ul. A doua le%itate arat* influen+a pre+urilor asupra cererii ,i ofertei1 modificarea pre+urilor unui bun devine cauza modific*rii cererii ,i ofertei acelui bun. Atunci cand pre+ul cre,te, cererea, ca tendin+*, se restran%e, adic* vor fi mai pu+ini cei dispu,i s* cumpere ,i invers, la o cre,tere a pre+ului, oferta tinde s* creasc*. "n situa+ia opus*, dac* pre+urile scad, cererea de bunuri ,i servicii va cre,te, in schimb oferta se reduce, fiind pu+ini cei ce vor dori s* vand* la un pre+ redus. /orma de

ac+iune a acestei le%it*+i este opus* celeilalte. "n acest caz, preul influeneaz cererea i oferta i are urm*toarea desf*,urare1 la o schimbare a nivelului pre+ului, ntr#un sens sau altul, cererea .C ac+ioneaz* invers propor+ional. 6u totul alta este tendin+a ofertei care evolueaz* n acela,i sens cu pre+ul. A treia le%itate arat* c* schimbul v nzare#cump*rare de bunuri ,i servicii are loc c nd cererea i oferta la un anumit bun coincid, ca m*rime ,i tind spre echilibru. El mul+ume,te ,i produc*torul ,i cump*r*torul ,i asi%ur* efectuarea celor mai numeroase tranzac+ii. A patra le%itate se refer* la interdependen+a pre+urilor diferitelor bunuri1 modificarea cererii, ofertei ,i pre+ului unui bun oarecare atra% dup* sine modificarea cererii, ofertei ,i pre+ului de pia la celelalte bunuri. Rela+ia este direct*, pentru bunurile ,i serviciile de produc+ie ca elemente componente in producerea altor bunuri; ea reflect* solidaritatea pre+urilor tuturor bunurilor de pe pia+*. Aecanismul form*rii pre+urilor in economia concuren+ial* se afl* sub ac+iunea con4u%at* a celor patru le%it*+i. 3scila+iile la nivelul cererii ,i ofertei influen+eaz* pre+ul. Dac* cererea crete, vor cre,te ,i pre+urile. Acestea, la randul lor, vor determina pe mai mul+i ofertan+i s* vand* ,i in aceste fel, asist*m la o mai deplin* satisfacere a cererii. Astfel, prin a4ust*ri reciproce ale cererii ,i ofertei in procesul concuren+ei se a4un%e la un moment cand cererea ,i oferta sunt in echilibru. Aai interesant* este situa+ia cand oferta este sczut1 in acest caz pre+urile sunt ridicate, iar produc*torii, constatand c* nu exist* cerere vor reduce pre+ul de vanzare; se vor %*si cump*r*tori mai mul+i, oferta va scade, cererea va cre,te ,i, pe o cale ocolit* se va a4un%e tot la situa+iile prezentate, adic* la realizarea spontan* a echilibrului dintre cerere ,i ofert*. 0e o anumit* pia+*, pentru un anumit bun sau serviciu, sub ac+iunea le%ilor cererii ,i ofertei se a4un%e la o situa+ie sau un anumit punct in care acestea sunt in echilibru, stabilind nivelul pre+ului. Acest pre+ este unic pentru aceea,i marf* pe intrea%a pia+*. 8a un pre+ e%al cu 36 nu exist* vanz*ri. Dac* pre+ul scade, atunci se vor %*si cump*r*tori, iar cantitatea vandut* va fi mai mare. @ivelul pre+ului de echilibru este dat de punctul E in care se intersecteaz* cererea ,i oferta. Aceast* situa+ie este caracteristic* concuren+ei pure, perfecte. Este o form* in care pre+urile

ce se fixeaz* pe pia+* nu pot fi alese liber de produc*tori sau consumatori, ei trebuind s* le accepte; ceea ce pot a%en+ii economici s* alea%* sunt cantit*+ile pe care le vor vinde (cump*ra) la pre+ul curent al pie+ei. Economia contemporan* nu este o economie de pia+* perfect*. 0re+urile sunt impuse pie+ei, se stabilesc in afara for+ei acesteia fiind ri%uros controlate. Acest lucru se explic* prin ac+iunea marilor firme, oli%opoluri ,i, a firmelor monopoliste, care fiind unici produc*tori sau comercian+i impun condi+ii pie+ei. Aarile firme fixeaz* pre+urile, dar ele nu o fac in mod arbitrar, ci +inand seama de pre+ul pie+ei pentru produsul de acela,i fel, de pre+ul tuturor celorlalte m*rfuri ,i, in acela,i timp, de situa+ia pie+ei ,i de starea acesteia. 6u toate c* marile firme stabilesc pre+uri pe cale administrativ*, nu numai c* nu nesocotesc cerin+ele pie+ei, dar la dimensionarea nivelului pre+ului folosesc ,i metode economice ce au in vedere evolu+ia curbei cererii ,i a ofertei, raportul dintre volumul produc+iei, cost ,i profit, elasticitatea cererii in func+ie de pre+ ,.a., ca metode precise ,i moderne de evaluare a costului ,i, implicit, a pre+ului. "n economia concuren+ial* contemporan*, formarea pre+urilor este influen+at* ,i de interven+ia statului. Aceasta se adau%* 4ocului liber al concuren+ei pentru a diri4a nivelul produc+iei, al pre+urilor ,i restabilirea echilibrului pie+ei cu a4utorul pre+ului, a impozitului indirect sau al subven+iei. 2... /ormarea pre+ului pe pia+a cu concuren+* perfect* "n cadrul concuren+ei perfecte (liberei concuren+e) pre+ul se formeaz* la nivelul punctului de echilibru dintre cerere ,i ofert*. 0e o anumit* pia+* ,i pentru un anumit bun sau serviciu, sub ac+iunea le%ilor cererii ,i ofertei, se a4un%e la o situa+ie sau la un anumit punct in care acestea sunt in echilibru, stabilind nivelul pre+ului. Acest pre+ este unic pentru aceea,i marf* pe intrea%a pia+*. 2.2. /ormarea pre+urilor n condi+iile monopolului "n cazul monopolului exist* dou* situa+ii favorizante comparativ modelului concuren+ei perfecte1 cererea pentru produsele oferite de firm* se confund* cu cererea pie+ei, iar oferta firmei este sinonim* (sau foarte apropiat*) de oferta %lobal* a industriei. 0re+ul nu mai constituie un element exo%en firmei, ci aceasta exercit* un control ri%uros asupra form*rii sale, nivelul pre+ului fiind stabilit in func+ie de un complex de factori, dintre care se deta,eaz* ca importan+* evolu+ia cererii ,i a costurilor de produc+ie, cantitatea de bunuri vandute (deci volumul vanz*rilor) ,i masa profitului.

Aonopolul ,i asi%ur* starea de echilibru la acel volum al produc+iei ,i nivel al pre+ului care i asi%ur* maximizarea profitului total, prin e%alitatea dintre venitul mar%inal ,i costul mar%inal 0rofiturile supranormale ob+inute de monopolist nu sunt eliminate pe termen lun%, a,a cum se intampl* in cazul concuren+ei perfecte, deoarece intrarea de noi firme in cadrul ramurii este restric+ionat* pe diverse c*i. 6a re%ul* de comportament pe termen lun%, in ceea ce#l prive,te pe monopolist, este aceea c* el p*r*se,te pia+a dac* pre+ul nu#i acoper* cheltuielile totale medii pe termen lun%. "n aceast* situa+ie, pentru produc+ia D se stabile,te pre+ul mediu p , in condi+iile in care =m% E 6m%. D are nivelul cel mai sc*zut in fi%ura 2.5. 0entru D ,i p , profitul monopolului este maxim, orice alt* combina+ie cantitate F pre+ mic,orandu#l. Atunci cand monopolul produce cantitatea D, costul mediu va fi 6A<-. 6a urmare, monopolistul ob+ine un profit unitar ( p #6A<-)GD, profitul supranormal denumit profit de monopol. Spre deosebire de firmele perfect concuren+iale care accept* pre+ul stabilit in func+ie de cerere ,i ofert*, monopolistul este un cercet*tor de pre+. /iind sin%urul ofertant de pe pia+a respectiv*, el caut* s* stabileasc* pentru produsul s*u acel pre+ care ii maximizeaz* profitul. A,a cum rezult* din fi%ur*, maximizarea profitului se poate ob+ine pe termen lun%, datorit* lipsei concuren+ei. Spre deosebire de firma perfect concuren+ial* care i,i stabile,te pre+ul la nivelul costului mar%inal, monopolistul ,i va maximiza profitul practic nd pre+uri mai mari dec t costul mar%inal. 2.5. /ormarea pre+urilor pe pia+a cu concuren+* monopolistic* Aceasta se apropie de monopol, dar ,i de concuren+a perfect*, intrucat reune,te elemente care apar+in celor dou* structuri de pia+* diametral opuse. 6oncuren+a monopolistic* p*streaz* toate premisele concuren+ei perfecte, cu excep+ia uneia1 omo enitatea produsului. Aceasta este inlocuit* de difereniere, situa+ie in care cump*r*torii au posibilitatea s* alea%* produsul pe care ,i#l doresc (dintr#o anumit* cate%orie), iar vanz*torii pot s*#,i impun* pre+ul, ,i chiar cantitatea, prin politica noilor sortimente de produse. 8a modific*ri nesemnificative ale pre+ului, cererea este inelasic, in principal ca urmare a ata,amentului consumatorului fa+* de o anumit* marc* a unui produs. 8a modific*ri importante ale pre+ului, cererea fa+* de bunurile oferite de o anumit* firm* devine elastic* sau foarte elastic* datorit* abunden+ei de bunuri substituibile ale c*ror pre+uri nu s#au modificat1

cand pre+ul se ma4oreaz* substan+ial, o parte important* a clientelei tradi+ionale se orienteaz* spre bunurile cu aceea,i utilizare oferite de concuren+*. 6a ,i monopolul, firma monopolistic concuren+ial* maximizeaz* profiturile dac* vinde o cantitate corespunz*toare punctului n care costul mar%inal este e%al cu venitul mar%inal. "n fapt, pe termen scurt, firma monopolistic* se comport* ca un monopol. Analiza concuren+ei monopolistice eviden+iaz* c*, in condi+iile actuale, de,i par%hiile tradi+ionale ale concuren+ei F pre+ul ,i cantitatea se men+in, se extinde tot mai mult o nou* form* a concuren+ei F concurena prin produse. <otodat*, datorit* caracteristicilor prezentate, se apreciaz* c* pia+a cu concuren+* monopolistic* reprezint* acea structur* de pia+* care asi%ur* consumatorului cel mai ridicat nivel al satisfac+iei-. 2.>. /ormarea pre+urilor n situa+ia oli%opolului !nterdependena firmelor din ramur reprezint* caracteristica ce deosebe,te fundamental aceast* structur* de pia+* de alte forme de pia+* imperfect*. "nterdependen+a este consecin+a num*rului mic de ofertan+i, ceea ce face ca deciziile ,i ac+iunile unui a%ent in privin+a modific*rii pre+urilor, innoirii sortimentale etc. s* se reflecte direct asupra evolu+iei curbei cererii pentru produsele celorlalte firme. Rela+iile dintre firmele oli%opoliste pot fi incluse, de re%ul*, in tiparele celor dou* comportamente extreme1 necooperant ,i, respectiv, cooperant. "ntrucat comportamentul necooperant a avut de cele mai multe ori urm*ri dezastruoase, soldate cu deteriorarea rezultatelor financiare ,i chiar eliminarea de pe pia+* a unor firme oli%opoliste, acestea incheie de cele mai multe ori acorduri (uneori confiden+iale) cu privire la imp*r+irea pie+elor, cantitatea oferit*, pre+ul etc. Aceste in+ele%eri imbrac* forme specifice oli%opolurilor coordonate, de tipul cartelului, trustului sau concernului. Cartelul desemneaz* un acord intre firme care le p*streaz* individualitatea, independen+a in produc+ie ,i pe cea financiar* ,i are ca obiectiv principal limitarea concuren+ei pe o anumit* pia+* prin stabilirea pre+urilor, a volumului produc+iei ,i imp*r+irea pie+elor (fiecare participant prime,te o anumit* cot* din vanz*rile totale). 0entru a maximiza profitul, cartelul determin* acel volum al
-

A.S.E., Economie politic" Editura Economic*, ?ucure,ti, .HHH.

2C produc+iei totale pentru care costul mar%inal mediu al cartelului este e%al cu venitul mar%inal, el

comportandu#se ca un monopol. Trustul este o a%lomerare de capitaluri %rupate sub aceea,i conducere. Aana%ementul comun este asi%urat* de o societate holdin% care de+ine pachetul ac+iunilor de control la mai multe firme oli%opol, independente din punctul de vedere al produc+iei. Ioldin%ul are urm*toarele func+ii1 fixarea pre+urilor care se realizeaz* dup* mecanismul monopolului, imp*r+irea pie+ei intre firmele la costul fixat, aplicarea procedeului cotelor, minimizarea costului total, realizarea unor obiective strate%ice comune etc. Concernul este o %rupare oli%opolist* alc*tuit* din firme care apar+in unor ramuri diferite, dar care coopereaz* fiind inte%rate vertical, dup* cerin+ele fluxurilor tehnolo%ice, sau orizontal din ramuri complementare. /orma cea mai complex* de in+ele%ere oli%opolist* este conglomeratul care concentreaz* ,i inte%reaz* sub controlul unui centru de decizie unit*+i economice care au activit*+i foarte diferite, aparent f*r* nici o le%*tur* intre ele, ceea ce permite realizarea unui profit mai mare, prin ac+iunea simultan* pe mai multe pie+e, diminuarea riscurilor ,i adaptarea la cerin+ele pro%resului tehnic. "n cadrul modelului cooperant, concuren+a se manifest* in forme diferite comparativ cu clasica concuren+* prin pre+1 publicitatea, acordarea de avanta4e cump*r*torului pentru men+inerea ,i atra%erea clientelei etc. Oligopolul mi t este o alt* form* de manifestare a comportamentului cooperant, caracterizat* prin existen+a unei firme lider care se deta,eaz* de celelalte, prin for+a economic*, cota de pia+*, nivelul eficien+ei sau %radul de informare ,i or%anizare. 6and o structur* oli%opolist* este caracterizat* prin coexisten+a unei firme dominate care se comport* ca un monopol ,i un num*r de firme mici, firma lider impune concuren+ilor pre+ul pie+ei, adic* pre+ul care i asi%ur* maximizarea profitului, prin e%alitatea dintre venitul mar%inal ,i costul mar%inal. "n func+ie de nivelul pre+ului ,i cel al produc+iei stabilite de lider, celelalte firme oli%opoliste i,i fixeaz* pre+ul ,i cantit*+ile, chiar dac* intre ele nu exist* nici o in+ele%ere formal* sau informal* in acest sens. /irma lider, ca ,,firm* barometruJ al pre+urilor, cunoa,te cel mai bine starea pie+ei ,i dispune de mi4loace

pentru a domina adversarii. "n oli%opol sunt situa+ii cand dou* sau trei firme dau semnalul modific*rii pre+urilor sau realizeaz* prin rota+ie acest rol. 2.K. Statul ,i pre+urile n economia de pia+* Realitatea este c* in economia concuren+ial* contemporan*, formarea pre+urilor este influen+at* ,i de interven+ia statului. Statul este interesat in dubla sa calitate de a interveni asupra pre+urilor. #n primul r$nd, ca reprezentant al tuturor membrilor societ*+ii este investit cu autoritate public* ,i poate lua m*suri de orientare a activit*+ii destinate schimbului pe pia+*, pentru a asi%ura satisfac+ia tuturor consumatorilor, in func+ie de veniturile lor. #n al doilea r$nd, pentru a putea finan+a diferitele obiective cu caracter economic sau social pentru care r*spunde nemi4locit prin bu%et, statul are nevoie de resurse. Atat resursele, cat ,i cheltuielile publice sunt influen+ate de pre+uri sub inciden+a impozitelor ,i subven+iilor. Astfel, pre+urile nu sunt numai polul de atrac+ie spre care conver% for+ele specifice ale pie+ei, ci ,i par%hii economice ,i financiare supuse in permanen+* observ*rii ,i diri4*rii lor c*tre stat. "nterven+ia statului in formarea pre+urilor se inf*ptuie,te pe cale indicativ*. Exist* numeroase msuri de natur* administrativ* de interven+ie statal* n formarea pre+urilor. Aai uzuale sunt1 # %n hearea preurilor (men+inerea neschimbat* pe o perioad* de timp a nivelurilor pre+urilor); # fixarea de limite de pre (niveluri maxime sau minime de pre+); # stabilirea unor mar4e de varia+ie a pre+urilor. 6um nu poate nesocoti cerin+ele pie+ei, statul folose,te ,i metode economice de re lare a mecanismului de formare a preurilor. Acestea sunt par%hii economico#financiare prin care se influen+eaz* pre+urile ,i factorii care concur* la formarea lor. Astfel, statul intervine frecvent in unit*+ile din sectorul s*u economic prin intermediul profitului, c*ruia ii fixeaz* o anumit* m*rime sau ac+ioneaz* prin intermediul costului. De asemenea, o alt* m*sur* o constituie subvenionarea preurilor, adic* acoperirea de la bu%et a costurilor ridicate pentru anumite sectoare. 3 form* de interven+ie este ,i re larea cererii i a ofertei. Statul

achizi+ioneaz* de pe pia+* surplusul de produse, in perioada de abunden+* constituind stocuri, iar in viitor, cand se revi%oreaz* cererea, spore,te oferta prin vanzarea m*rfurilor din stoc. "n +*rile cu economie de pia+*, interven+ia statului in mecanismul form*rii pre+urilor urm*re,te prote4area consumatorilor ,i %arantarea veniturilor produc*torilor. "n a%ricultur*, se urm*re,te diminuarea influen+ei fluctua+iilor produc+iei a%ricole asupra produc*torilor ,i consumatorilor. "n aceast* ramur* se manifest* dou* aspecte1 pe de o parte caracterul relativ incert al recoltelor la principalele produse, pe de alt* parte inelasticitatea cererii in raport cu pre+urile existente. "n vederea %arant*rii veniturilor a%ricultorilor, pre+urile de stat sunt superioare celor de echilibru, ceea ce presupune interven+ia puterii publice ,i asupra ofertei, prin crearea de producie sau de penurie. 0oliticile de pre+uri ale produselor a%ricole se materializeaz*, in anumite perioade, in pre+uri de pia+* inso+ite de subven+ii sau credite acordate produc*torilor de cereale, pre+uri plafon cu compensare b*neasc* direct* a diferen+ei nefavorabile dintre acesta ,i nivelul mai sc*zut al pre+urilor de pia+* (in anii cu recolte mari) sau pre+uri plafon, practicate in condi+iile stoc*rii surplusurilor de cereale pentru a asi%ura o stabilitate a pre+urilor.