Prof. Dovleac Georgeta, Șc. Gim.

,,Nicolae Bălcescu”, Drăgășani

Test la literatură
Clasa a VI-a/ a VII-a/ a VIII-a

I. Citește, cu atenție, textul de mai jos.

Istoria lui Răzvan

Horia Corcheş

Sergiu_01.dox

Suuuuupeeeeeeeer!
Răzvane!
M-au uluit toate cele povestite de tine. S-a petrecut totul valvârtej, ca într-o clipă, încât
nici nu am apucat să îţi răspund până acum. Mai ales că s-a sfârşit semestrul şi am avut şi eu
toate testările astea, într-o şcoală nouă, cu colegi şi profesori noi, dar şi pentru că a durat ceva
până ni s-au instalat în noua noastră casă sistemele de comunicare. Iar apoi, în vacanţă, ai mei m-
au TÂRÂT cu ei într-un concediu PLICTISITOR, pe o insulă virtuală din Pacific.
La şcoală m-am obişnuit destul de bine, am câţiva colegi de clasă drăguţi (nu mă înţeleg
încă aşa de bine cu ei cum mă înţeleg cu tine!!!). În rest, cam la fel. Cred că şcoala tot aia e,
oriunde: profesori, androizi, proiecte, testări, învăţătură şi alte prostii.
M-au năucit mesajele tale! E de neimaginat! Aşa că te cred, nu zic că inventezi. Aş da
orice să pot fi în pielea ta. Sau măcar să pot trece prin timp împreună cu tine, să EXPLORĂM
împreună trecutul, istoria. Cine ar fi crezut că sunt atât de interesante? Cine ar fi crezut că
trecutul merită atenţie?
Neavând eu şansa ta, dar curios fiind acum, am început să cercetez. Am căutat pe
internet, am mers prin magazine să întreb dacă au CĂRŢI TIPĂRITE. Se uitau vânzătoarele –
androide la mine şi răspundeau scurt: Nu avem, obiect neidentificat, când le întrebam dacă au
cărţi de istorie. Într-un mega-market am dat peste o tanti mai în vârstă. Cred că era printre
ultimele vânzătoare neînlocuite încă de androizi. S-a uitat la mine peste marginile ochelarilor şi
m-a întrebat de unde mi-au venit aceste idei. Stai liniştit, nu i-am spus. Am turuit repede ceva
despre un bunic pe care l-aş fi avut. Şi care spunea din când în când că în trecut lucrurile stăteau
altfel. Mi-a zis că nu mai există cărţi. De niciunele, nici cărţi de istorie. Că singurele rămase, care
păstrează amintirea trecutului, sunt într-o BIBLIOTECĂ retrasă, foarte bine păzită, dintr-un loc
secret. Acolo se păstrează arhive de hârtie şi, stocate pe servere bine protejate, informaţii despre
trecut. Că nu prea mai interesează pe nimeni. Şi că doar vreo doi-trei oameni, bătrâni şi aceştia,
se mai ocupă cu aşa ceva, cu cercetarea trecutului şi înregistrarea trecerii timpului. A şi amintit
un nume, Istoriseanu sau Istorescu, aşa ceva. Oricum, atunci mi-am adus aminte de Muzeul
Ocupaţiilor, pe care îl vizitasem odată cu clasa când ai lipsit tu. Cică erai bolnav. N-am înţeles de
ce l-au ales dintre toate tocmai pe acesta (nici nu ştiam că există!), când eu aş fi preferat să ne
ducă, de exemplu, la Muzeul Comunicării, fiind curios să văd toate tipurile de telefoane şi
evoluţia lor. Ei bine, în muzeul acesta, în care n-aveai voie să atingi nimic (şi nici nu puteai, fiind
toate închise în globuri de sticlă) erau sumedenii de ocupaţii din toate timpurile. Şi pe lângă
păpuşile de ceară care înfăţişau oamenii, erau, desigur, şi reprezentări tridimensionale –
holograme, cred eu – ale mediului în care lucrau. Începând de la păstori (unii care păzeau oile),

1
Prof. Dovleac Georgeta, Șc. Gim. ,,Nicolae Bălcescu”, Drăgășani

până la şoferi (oameni care conduceau maşinile) şi ... bibliotecari! Aici am vrut să ajung, deşi
atunci n-am prea băgat de seamă. Era, aşadar, şi un bibliotecar, un om care stătea într-o încăpere
în care se aflau rafturi cu ... cărţi. Pesemne alţi oameni veneau la el şi le împrumutau pentru a le
citi! Mă întreb dacă cele pe care le-am văzut prin balonul de sticlă erau holograme, din ceară, sau
adevărate! Poate dacă ai merge şi ai ruga un paznic, vreun îngrijitor sau vreun ghid, în pragul
închiderii muzeului (deşi nu prea cred oricum să fie foarte popular), când nu mai sunt vizitatori,
te-ar lăsa să intri în glob şi ai putea găsi un indiciu: sunt acolo, totuşi, o mulţime de cărţi!
Hai că m-am întins prea mult la vorbă acum, furat de poveştile tale năzdrăvane, şi am
uitat la rândul meu că trebuie să mă pregătesc pentru prima zi de şcoală (în primul rând să
DORM!).
P.S.
Mă întreb cum o fi început totul? Cine a fost la Început? Cum arătau locurile, oamenii,
cum îşi duceau viaţa? Cât de demult a fost acest început? De ce, oare, noi cei de azi am uitat de
ele? Aştept cu nerăbdare veşti de la tine,
cu aceeaşi prietenie,
Sergiu

Răzvan_02.dox

Sergiule,
Îmi era o CIUDĂ pe mine... Cum putusem rata şansa de a ajunge la Deceneu sau măcar
de a afla cum să îl găsesc? Eram hotărât să mă întorc, să îl caut din nou pe dacul cu care
vorbisem şi să obţin ce voiam. Prind eu un moment în care ai mei sunt plecaţi, iat ţâcă îşi face de
lucru în camera lui, şi mă reped la caietul Bunucului. Întorc paginile înfrigurat şi găsesc
fragmentul despre Burebista. Sigur, cum trecusem cu degetul însângerat peste cerneala cu care
scrisese bunicul, nu se mai înţelegea NIMIC din scris. Dar nu m-am gândit că asta ar fi o
problemă. Îmi verific pulverizatorul cu apă din buzunar, îmi strâng între degetele mâinii stângi
degetul cu înţepătura de la mâna dreaptă (care, în mod ciudat, nu mi s-a mai vindecat, sângerează
discret când şi când, e şi asta vreo chestie...), îmi stârnesc sângele, trec cu degetul peste
fragmentul deja mociorlit înainte de călătoria pe Dunăre şi ... nimic. NIMIC!
DEZASTRU, Sergiulică! Am înlemnit! Mai storc nişte sânge, iar încerc, de mă şi temeam
acum că ajung să trec cu degetul prin hârtia aia, care oricum e destul de veche şi gălbuie.
Ce-i de FĂCUT? Stau eu pe gânduri şi nu înţeleg ce se întâmplă. Să fi fost totul până
acum doar un vis? Dar am caietul în mână, e aici, are încă multe file scrise cu scrisul bunicului!
Are câteva pagini murdărite cu sângele meu! Podul – aici! Caietul – aici! Pulverizatorul din
buzunar – aici! Mă uit la cutie: farfuria aia ciudată a dracului – şi ea aici! Nu, nu poate fi vis! Şi-
atunci de ce nu mă pot reîntoarce în timp?
Ei, ce spui? Crezi că ai putea ghici, Sergiulică? Pentru că în acea clipă mi-am dat seama!
Nu mă puteam Reîntoarce, adică nu puteam reveni EXACT în timpul şi în momentul în care mai
fusesem o dată! Pesemne pentru că evenimentul respectiv, în caietul bunicului, nu mai exista,
fiind murdărit cu sânge!
Dar asta înseamnă că, totuşi, m-aş putea întoarce într-un moment apropiat! Cât să îl mai
găsesc încă pe Deceneu!
Zis şi făcut, dar pe când să încerc, a început Filip să mă strige de jos, că nu se descurcă cu
instrucţiunile de la nu ştiu ce joc, că mă roagă să îl ajut şi, pentru că oricum nu mai avem timp,

2
Prof. Dovleac Georgeta, Șc. Gim. ,,Nicolae Bălcescu”, Drăgășani

iar ai mei urmează să se întoarcă din clipă în clipă, am amânat pentru altă zi. I-am explicat ce şi
cum lui Filip, am fugit la mine în cameră să îţi trimit acest fişier explicativ, şi voi aştepta un alt
moment potrivit.
Care va veni cât de curând, deci stai în aşteptare, Sergiulică, pentru că de data asta nu îl
voi mai RATA pe Bătrânul Înţelept!
Te salut,
Răzvan

A. (8 puncte: 2 punct pentru fiecare răspuns corect)

Scrie, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect.

1.Bătrânul înţelept este:

A. Decebal
B.Bunicul
C.Burebista
D.Deceneu

2.Replica ,,Nu avem, obiect neidentificat” aparţine:

A.Bunicului;
B.Ghidului;
C.O tanti mai în vârstă;
D.Vanzătoarelor-androide;

3.Muzeul la care merge Sergiu cu clasa este:

A.Muzeul Ocupaţiilor;
B.Muzeul Personalităţilor;
C.Muzeul Evoluţiei;
D.Muzeul Comunicării;

4.În muzeu nu puteai atinge nimic, deoarece:

A.erau toate obiectele din ceară;
B.toate obiectele erau holograme;
C.era totul închis în globuri de sticlă;
D.era totul securizat;

B. (16 puncte: 2 p. pentru fiecare idee plasată corect)

Stabilește ordinea logică și temporală a următoarelor idei din text, apoi notează pe foaia de
concurs doar cifrele corespunzătoare acestora, într-o casetă similară celei de mai jos:

3
Prof. Dovleac Georgeta, Șc. Gim. ,,Nicolae Bălcescu”, Drăgășani

1.Răzvan îşi verifică pulverizatorul cu apă din buzunar.

2.Răzvan nu se poare întoarce în locul în care mai fusese.
3.Sergiu caută cărţi tipărite.
4.Semestrul s-a încheiat, iar Sergiu a avut multe testări.
5. Sergiu ar fi preferat să meargă la Muzeul Comunicării.
6.Sergiu află că nu mai există cărţi.
7.Răzvan îşi doreşte să ajungă la Deceneu.
8.Sergiu nu s-a gândit că trecutul merită atenţie.

C. (36 puncte: 6 puncte pentru răspunsul corect la fiecare din cerințele 1, 2, 3 şi 18 puncte
la cerinţa 4)
Răspunde, pe foaia de concurs, formulând enunțuri, la fiecare din următoarele cerințe:
1. Precizează motivul pentru care Răzvan nu se mai putea întoarce exact în timpul şi în
momentul în care mai fusese o dată .
2. Menționează două elemente comune fostei şi actualei şcoli la care merge Sergiu.
3. Explică motivul pentru care nu mai existau cărţi tipărite.
4. Prezintă, în cel mult 10 rânduri, semnificaţia următorului fragment, din textul dat: ,,Mă întreb
cum o fi început totul? Cine a fost la Început? Cum arătau locurile, oamenii, cum îşi duceau
viaţa? Cât de demult a fost acest început? De ce, oare, noi cei de azi am uitat de ele?

D. (30 de puncte)
La o întâlnire a cercului de lectură din care faci parte discutați despre diferitele semnificații ale
acestui text.
Redactează un text de cel puțin 40 de rânduri care să reprezinte intervenția ta în cadrul discuției
și în care să-ţi exprimi opinia despre rolul cărţilor în viata copiilor.