PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE

LA RECICLAREA ȘI COLECTAREA SELECTIVĂ A

DEȘEURILOR
# ELEVI #
DECEMBRIE 2021

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
Aspecte metodologice
Recrutarea intervievaților s-a realizat din rândul persoanelor înscrise în panelul propriu
IRES pentru participarea la cercetări calitative. Conform schemei de recrutare, au fost
intervievați zece tineri, atât din mediul rural, cât și din mediul urban. Șase dintre ei
locuiesc în mediul urban (trei cu vârsta cuprinsă între șapte și 15 ani și alți trei cu vârsta
cuprinsă între 16 și 18 ani) și patru – în mediul rural (doi cu vârsta sub 15 ani și doi cu
vârsta între 14-18 ani).
Interviurile de profunzime au fost realizate online, prin intermediul platformei Zoom;
în toate cazurile părinții și-au oferit acordul explicit pentru participarea minorului la
cercetare și au fost prezenți în timpul interviurilor. Cu toate acestea, în cadrul unora
dintre interviuri, părinții au lăsat elevii să interacționeze liber cu cercetătorul IRES,
pentru a nu influența răspunsurile copiilor.
Nu s-au constatat diferențe între categoriile de respondenți în cazul celor mai multe
dintre subiectele abordate; acolo unde există diferențieri, acestea sunt evidențiate în
cadrul raportului.

Aspecte generale
Cei mai mulți dintre respondenți declară că printre activitățile care le fac plăcere se
află unele care presupun mișcare în aer liber (mersul pe bicicletă, petrecut timp cu
prietenii în parcuri, făcut mișcare, parkour). Mai sunt amintite pasiuni pentru domenii
de studiu, cum ar fi istoria, jocuri pe calculator, dar și activități artistice (dans, cântat,
desenat). În plus, aproximativ jumătate dintre cei intervievați subliniază că le face
plăcere să petreacă timpul împreună cu prietenii. Nu există diferențieri în funcție de
vârstă sau mediu de rezidență cu privire la activitățile care le plac tinerilor. De
asemenea, indiferent de mediul lor de rezidență sau vârstă, participanții la această
etapă a cercetării sunt reticenți să menționeze activități care nu le fac plăcere.

Aspecte specifice evaluării situației colectării selective și reciclării

Rugați să evalueze aspecte plăcute și mai puțin plăcute privind localitatea în care
trăiesc, respondenții care trăiesc în mediul rural sunt, în general, mai satisfăcuți de
acestea, afirmând că satele lor sunt frumoase, cu peisaje deosebite, puțin aglomerate
și mai curate; un intervievat precizează, chiar, că infrastructura rutieră are o calitate
mai mare în satul lui, comparativ cu dea din orașul cel mai apropiat. Aspecte neplăcute
privind satele lor ar fi faptul că lipsesc utilitățile (precum canalizarea) sau că străzile
sunt înguste.
Și tinerii care locuiesc în mediul urban exprimă mai curând opinii pozitive cu privire la
orașele lor: mai mulți precizează drept aspecte pozitive sistemul de transport în comun
(care este simplu, eficient), dar și oportunitățile de recreere (orașele sunt îngrijite,
există locuri în care tinerii pot ieși și petrece timp împreună cu prietenii). Aspecte
2

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
negative menționate sunt faptul că orașele și traficul sunt aglomerate, în unele cazuri
sau locuri este mizerie pe jos și aerul este poluat, din cauza mașinilor.
 „Îmi place foarte mult că este un oraș foarte mare și am foarte multe lucruri de făcut în
el, avem foarte multe locuri unde putem să ieșim cu prietenii să ne recreăm, dar o parte
negativă este că este foarte multă mizerie pe străzi și foarte multă poluare din cauza
mașinilor.” (IDI04, urban, 16-18)
Percepția cu privire la curățenia în localitatea în care trăiesc este în măsură mai mare
pozitivă în cazul intervievaților din mediul rural, care spun că satele lor este curat, iar
oamenii respectă regulile de curățenie. Unii dintre tineri menționează că, deși coșurile
de gunoi par mereu pline, totuși acestea nu sunt răsturnate, cetățenii ținând
respectând regulile și păstrând curățenia.
 „De obicei lumea folosește coșul de gunoi, dar se poate să existe și oameni care nu fac
acest lucru.” (IDI01 – rural, 10-15)
Cu excepția unui respondent din mediul urban, toți spun că în orașele lor curățenia lasă
de dorit. Cel care este satisfăcut în totalitate, precizează că în orașul său curățenia
este menținută atât de cetățeni (care au grijă să nu arunce deșeuri în locuri
neamenajate), cât și de administrația locală (care asigură infrastructura pentru
colectarea selectivă, cât și resursele umane necesare pentru a curăța orașul).
Intervievatul percepe că lucrurile se desfășoară la fel atât în centrul orașului, cât și în
zonele rezidențiale, mai îndepărtate de centru.
 „Din câte observ eu, oamenii sunt educați în a menține curățenia. În centru nu vezi nimic
murdar pe jos. Sunt foarte mulți oameni care adună și sunt foarte mulți care mătură și
așa mai departe. Nu există să mergi și să întâlnești gunoaie publice. Nici în parcuri.”
(IDI07, urban, 16-18)
Participanții la această etapă a cercetării care menționează că în orașele lor curățenia
lasă de dorit spun că cetățenii nu respectă regulile de curățenie, în unele locuri: lângă
râuri, pe străzi, în zonele verzi. Intervievații cred că acest lucru se întâmplă atât din
cauza delăsării de care dau dovadă oamenii (există containere pentru colectare
selectivă, dar nu sunt folosite), cât și din cauza faptului că lipsește infrastructura
necesară (coșuri de gunoi, tomberoane și containere pentru reciclare plasate la distanța
convenabilă pentru ca cetățenii să transporte deșeurile din propriile gospodării). Unul
dintre respondenți subliniază faptul că, în unele situații, autoritățile ar trebui să asigure
întâi că cetățenii au îndeplinite nevoile de bază (fără să precizeze specific la ce se
gândește) și apoi să asigure infrastructura necesară pentru curățenie.
Rugați să relateze situații în care oameni au aruncat gunoiul în spații neamenajate, toți
intervievații au amintit astfel de cazuri. Cu toate că nu există diferențieri între cei care
locuiesc în mediul rural și cei care locuiesc în mediul urban, putem constata o
conștientizare mai amplă a fenomenelor sociale din partea intervievaților de vârstă
mare; toți respondenții blamează astfel de comportamente și doar o persoană (vârstă
mică, urban) precizează că ea însăși a aruncat ceva pe jos, „de lene”.

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
Elevii mici care au participat la cercetare cred că motive pentru care astfel de situații
se întâmplă sunt acelea că nu există coșuri de gunoi în proximitate sau lipsa interesului
pentru păstrarea curățeniei. Acești respondenți precizează că, atunci când au
întâmpinat astfel de situații, ei înșiși au luat gunoiul și l-au aruncat în locul potrivit.
Tinerii de vârstă mai mare, în schimb, nuanțează explicațiile: consideră că aruncarea
gunoiului în spații neamenajate este cauzată de lipsa educației în acest sens și a
conștientizării efectelor unor astfel de comportamente sau din cauza unor atitudini
nepotrivite („se consideră rebeli, nu le pasă”); lipsa educației este cauzată, în opinia
unuia dintre intervievați, și de lipsa informațiilor privind ecologia din școli. În plus, tot
acești respondenți declară că au luat atitudine în situații în care au văzut persoane care
să arunce gunoi sau deșeuri în locuri neamenajate, atrăgându-le atenția și, în unele
cazuri, oferind argumente pentru care alt comportament este de preferat. Cei care au
avut comportamentul necorespunzător au reacționat ori prin a-și corecta
comportamentul, ori prin a ignora solicitarea.
 „Din punctul meu de vedere, este o lipsă de respect față de mediul înconjurător și o lipsă
de educație pentru că până la urmă trebuie să avem grijă de planeta noastră și să
aruncăm gunoiul unde trebuie, să nu o murdărim, să facem lucruri de genul. […] Foarte
multă lume este foarte indiferentă de ce se întâmplă, dacă arunci gunoiul pe jos rareori
o să vedem persoane care ne atrag atenția.” (IDI04, urban, 16-18)
Tot respondenții mai mari cred că oamenii, în general, evită să exercite controlul social
(să le atragă atenția altora în cazul constatării unor comportamente neadecvate) din
teama inițierii unor conflicte.
Doar doi intervievați spun că nu au văzut astfel de comportamente sau că nu au văzut
pe altcineva să intervină.
 „Nu. Cele mai frecvente sunt mucurile de țigară aruncate pe jos. În afară de acestea,
chiar nu.” (IDI07, urban, 16-18)

Colectare selectivă și reciclare

Toți participanții la această etapă a cercetării cunosc conceptele de colectare selectivă
și reciclare, dar și scopul cu care acestea se realizează; nu există diferențieri între
intervievați din perspectiva mediului de rezidență. Totuși, participanții de vârstă mai
mică nu pot oferi definiții clare ale conceptelor sau le confundă între ele; unul dintre
ei definește reciclarea prin efectele acesteia (ex. anumite produse pot fi mai ieftine,
dat fiind că ambalajele acestora, fiind produse din materiale reciclate, nu trebuie să
treacă prin tot procesul de producție).
Observăm că „reciclare” se substituie „colectării selective” în limbajul
comun, nu doar în cazul respondenților de vârstă mai mică. Astfel,
„reciclare”, în limbajul uzual (și, prin urmare, a mai multora dintre cei
intervievați), are înțelesul de „colectare selectivă cu scopul reciclării”.

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
Prin colectare selectivă, intervievații înțeleg separarea deșeurilor menajere pe
categoriile de material din care acestea sunt făcute, adeseori în containere sau saci de
culori diferite. În afara plasticului, hârtiei și sticlei, unii dintre elevii participanți la
cercetare mai menționează DEEE (electrocasnice, baterii, LED-uri) și deșeuri
biodegradabile (pentru compost).
 „Mi se pare că este vorba de fiecare lucru, precum plasticul, hârtia, fierul, să se ducă în
tomberoane diferite, pentru a putea fi reciclate.” (IDI02, urban, 16-18)
 „Prin colectarea selectivă înțeleg separarea deșeurilor, în momentul în care a ieșit un
obiect din uz. Clar trebuie să fie aruncat spre reciclare. Cu cât reciclez mai mult, cu atât
se reduce factorul poluant. Adunarea selectivă se împarte în plastic, metal și sticlă. Clar
putem vorbi de deșeuri biodegradabile, dar la bază acestea trei.” (IDI07, urban, 16-18)
Prin reciclare, respondenții înțeleg reutilizarea materialelor din care sunt realizate
anumite produse, cu scopul de a reduce poluarea.
 „Reciclarea înseamnă refolosirea adică din sticle utilizate se fac sticle noi. Am văzut la
Dorna dacă țin minte, erau sticle din alte sticle, din sticle vechi.” (IDI05, rural, 14-18)
 „Prin reciclare înțeleg un proces de restaurare sau de a reconstrui, de a transforma și de
a readuce obiectul în uz, face un obiect folosibil.” (IDI07, urban, 16-18)

Surse de informare
Principalele surse de informare cu privire la colectarea selectivă și reciclare sunt
familia și școala. Astfel, toți intervievații menționează că prima oară au auzit aceste
concepte în familie sau la școală, în clasele primare. Sunt și respondenți care
precizează că ar fi auzit aceste concepte pe internet sau la televizor.
În cazul familiilor, participanții la cercetare spun că nu își amintesc concret discuții pe
tema reciclării, însă își amintesc lecțiile practice date de părinți sau chiar modelul
oferit de aceștia: spre exemplu, unii dintre copii, pe măsură ce primesc responsabilități
referitoare la curățenie, primesc și explicații cu privire la colectarea selectivă.
 „Prima dată când m-a trimis la tomberon, îmi explica care, cum e, unde trebuie să duc.
[…] știam că sacii de plastic se duc la tomberonul cu inscripția și cu indicația de plastic,
și celelalte la menajere.” (IDI06, rural, 10-15)
În unele cazuri, informațiile primite la școală au presupus o oră sau mai puțin de o oră
dedicată subiectului colectării selective, reciclării, poluării, în cadrul materiei
„educație civică/socială”. În alte cazuri, elevii își amintesc proiecte derulate de
studenți sau ONG-uri prin care ei au fost familiarizați cu aceste concepte, le-au fost
explicate motivele pentru care e bine să colecteze selectiv pentru reciclare; unele
dintre aceste proiecte au fost derulate în forma unor întruniri, în care elevilor le-au
fost prezentate materiale video și foto, dar și în forma altor activități adecvate vârstei:
desene, jocuri sau concursuri pe tema colectării selective. Materialele foto prezentate
elevilor de către profesorii de la clasă le-au părut unora dintre ei exagerate,
neconvingătoare. Câțiva dintre intervievați menționează doar că la școală li s-a vorbit
5

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
despre faptul că e important să arunce deșeurile în locuri special amenajate, însă nu li
s-a explicat/exemplificat care sunt rațiunile pentru care e necesară colectarea
selectivă, cum se realizează aceasta etc.
Canalul YouTube este menționat de un respondent care precizează că, urmărind
vloggeri internaționali, a aflat prima oară informații privind subiectul colectării
selective.
 „Am văzut lucrurile acestea de la YouTuberii din altă țară, nu din România. De exemplu,
un YouTuber spunea că în Japonia nu îți ridică deșeurile dacă nu îl pui selectiv, fiecare
la locul lui, ci ți-l lasă acolo.” (IDI02 – urban, 16-18)

Practici privind colectarea selectivă

Cu excepția unui intervievat, unde nu s-a obținut un răspuns concret cu privire la acest
subiect și a unui alt respondent, în cazul căruia părinții sunt neutri cu privire la
colectarea, selectivă, în toate familiile intervievaților s-a discutat pe această temă, iar
părinții susțin colectarea selectivă.
Au fost menționate discuții în care părinții le explică tinerilor importanța colectării
selective, însă infrastructura existentă în localitate sau în cartier nu permit realizarea
acestui deziderat. Despre unii părinți, copiii spun că s-au alăturat unor demersuri de
obținere a containerelor pentru colectarea separată a diferitelor categorii de deșeuri.
În cele mai multe cazuri, însă, participanții la această etapă a cercetării susțin că, în
familiile lor, există mai puține situații în care sunt elaborate discursuri, ci colectarea
selectivă se realizează la nivel practic; astfel, părinții le oferă copiilor modele de
comportamente dezirabile la nivelul societății în care își doresc să trăiască. Așadar, în
cazul copiilor, colectarea selectivă devine parte a practicilor zilnice obișnuite, care
semnifică responsabilitate față de mediu și societate.
 „Da, am vorbit foarte des pentru că este o problemă la noi în țară și dacă noi nu luăm
atitudine nu o să facă nimeni acest lucru. Și puțin cu puțin se adună și o să se formeze o
dată și o dată un grup mai mare.” (IDI04, urban, 16-18)
 „Nu am vorbit despre colectarea selectivă, dar noi, cum v-am spus despre compost,
ducem PET-urile. Avem fier și când se strânge mai mult, ducem la fier vechi.” (IDI05,
rural, 14-18)
 „Nu este ca și cum ne gândim: acum ne punem la masă și vorbim despre reciclare, este
[…] faptul că arunci la plastic, după ce bei o sticlă de apă […] și vrei s-o arunci, pentru
că ai băut deja de trei săptămâni din ea, o arunci la coșul respectiv. Este ceva general
valabil, nu discutăm. Ai intrat cumva în instinct, faptul că arunci la containerul
respectiv.” (IDI07, urban, 16-18)
În familiile majorității respondenților deșeurile se colectează selectiv; un elev spune
că în cazul său, acest lucru se făcea în trecut, dar familia a renunțat, iar altul
menționează că în gospodăria sa nu se colectează separat, întrucât nici firma de
salubritate nu preia separat categoriile de deșeuri.

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
În restul gospodăriilor, indiferent că e vorba de mediul rural sau urban, familiile
colectează selectiv deșeurile. În funcție de infrastructura pusă la dispoziție, ulterior,
de firma de salubritate, deșeurile se colectează în mai multe sau mai puține categorii.
 „Noi ne ocupăm doar de plastic, pentru că avem doar un punct de colectare. Nu prea ar
conta cum le-am selecta noi, pentru că lucrătorii la salubritate le-ar lua pe toate la un
loc.” (IDI02 – urban, 16-18)
O intervievată relatează că unul dintre părinții săi nu doar că se îngrijește în
permanență de colectarea selectivă, ci și că, dacă în apropierea containerelor observă
deșeuri aruncate necorespunzător, le adună și colectează în sacii de culorile adecvate.
Doar jumătate dintre respondenți menționează că la școlile în care studiază se
realizează colectarea separată a deșeurilor. Și în situațiile în care intervievații
relatează că există containere pentru colectare selectivă, practica reală nu corespunde
infrastructurii puse la dispoziție: containerele sunt pline și nu se mai poate arunca în
ele, copiii și profesorii ignoră containerele separate, tomberoanele colorate diferit sunt
distruse sau sunt inițiate proiecte care, ulterior, sunt abandonate (ex. exista în școală
posibilitatea de a arunca separat, containerul nu mai există în prezent).
Principalele motive pentru care respondenții cred că oamenii nu colectează selectiv
sunt acelea că nu există suficiente informații, că lipsește motivarea (oamenii sunt
delăsători) sau lipsește conștientizarea gravității problemelor mediului.
 „Cred că cei care reciclează sunt oameni cărora le pasă de mediu sau se gândesc la
viitorul umanității, la cum să evoluăm, dar celorlalți pur și simplu nu le pasă, nu sunt
interesați de acest lucru, ci au chestiuni mai importante de făcut.” (IDI02 – urban, 16-
18)
Majoritatea celor intervievați precizează că, în apropierea locuinței lor, există
containere de colectare separată a deșeurilor; sunt amintite și situații în care astfel de
containere nu există, însă fracțiile sunt ridicate în zile diferite din săptămână sau în
același tomberon, dar în saci de culori diferite. În majoritate, respondenții spun că și
în apropierea școlilor lor există containere de colectare separată.
Întrebați de puncte de reciclare, respondenții discută tot despre existența unor centre
de colectare selectivă. În această situație sunt amintite puncte de colectare selectivă
existente în supermarketuri, puncte de colectare pentru fier, automat amenajat pentru
colectare PET-uri, despre a căror existență știu participanții la cercetare. Unii dintre
intervievați subliniază că preferă să ducă deșeurile specifice în acele locuri, dat fiind
că aici sunt recompensați pentru acest comportament. În plus, alți intervievați
speculează cu privire la dispariția unor astfel de centre de colectare, presupunând că
lipsa de interes a oamenilor a dus la închidere.
 „Dacă era căutată și mergea treaba, se făceau mai multe. Lumea nu este încurajată la
treaba aceasta. Degeaba sunt coșuri, dacă nu au o educație clară în ceea ce arată
ecologia, nu o să ai pretenția de la el să se apuce să adune selectiv.” (IDI07, urban, 16-
18)

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
Un singur respondent menționează că nu știe unde s-ar afla astfel de centre și că nu
crede că cineva de vârsta lui ar cunoaște astfel de informații.

Importanța colectării selective

Importanța colectării selective e percepută de respondenți în două modalități: unii
dintre ei consideră necesar să fie separate categoriile de deșeuri pentru ca procesul
reciclării să fie foarte ușor; alții argumentează că atât colectarea selectivă, cât și
reciclarea duc la reducerea poluării în mediu și limitarea consumului resurselor
naturale.
 „Păi dacă [noi colectăm selectiv,] procentul poluării va scădea treptat, pentru că și
gunoiul este un factor al poluării, în mare, de exemplu, sau în lacuri este foarte multă
mizerie și aceasta iese la suprafață atunci când scade nivelul apei.” (IDI04, urban, 16-18)
În topul ierarhiei importanței colectării selective se află, în opinia majorității
intervievaților, plasticul (PET-urile, în special); pe locul doi este metalul. Alți
intervievați mai menționează în acest top hârtia, sticla, materialele de construcții.
Motivul principal pentru care plasticul este pe locul întâi e acela că volumul de plastic
consumat este mare și acesta nu se descompune în timp, dăunând, astfel, mediului
înconjurător, dar și pentru că acesta este cel mai ușor de reciclat.
 „Pentru că [plasticul] dacă nu este colectat poate să ajungă să polueze oceanele, însă
hârtia și cartonul cât de cât se mai pot degrada natural.” (IDI01 – rural, 10-15)
Metalul, consideră respondenții, nu se descompune în timp și este greu de procurat.
Intervievații cred că e importantă reciclarea hârtiei, pentru a se reduce consumul de
lemn/tăierea pădurilor. Copiii de vârstă mai mică menționează mai frecvent importanța
colectării selective și reciclării hârtiei. De asemenea, în cazul lor, există asocieri ale
materialelor cu produsele conținute și, prin urmare, o ierarhie creată de importanța
tipurilor de produse consumate (ex. apă vs. bere), mai degrabă decât de durata în timp
a degradării sau disponibilitatea materiei prime.
 „Pentru că dacă n-aveam plastic, nu puteam să bem apă. […] Și dacă nu avem hârtie, nu
mai putem să mai scriem. IAR STICLA DE CE CREZI CĂ NU E IMPORTANTĂ? Pentru că în
sticlă se pune bere.” (IDI10, urban, 10-15)

Motivații pentru colectare selectivă și reciclare

Ideea de a primi o recompensă pentru colectarea selectivă li se pare atrăgătoare celor
mai mulți dintre tinerii participanți la cercetare. Totuși, ei atribuie satisfacția față de
un astfel de beneficiu alte persoane, în general adulți. Pe lângă recompensarea
comportamentului, tinerii sugerează implementarea unui sistem de sancțiuni (ex.
amenzi) pentru situațiile în care oamenii nu colectează selectiv.

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
În ceea ce îi privește, toți respondenții par să fie motivați în colectarea selectivă și
reciclare de scopul de a proteja mediul înconjurător. Unul dintre participanții la
cercetare consideră că o ideea oferirii de recompense nu este potrivită, tocmai pentru
că ar trebui încurajate conștientizarea și acțiunea în scopul protejării mediului, și nu
în scopul unor beneficii personale; în acest context, el consideră că recompensele ar
trebui să fie unele generoase (ex. 25 RON pentru 50 PET-uri colectate).
 „Este foarte greu să-l scoți pe om din casă. Ca să-l pui să fac așa ceva, trebuie să-i ofere
o sumă, nu știu, considerabilă, pe care s-o vadă el. Mi se pare absurd să plătești oamenii
să recicleze. […] Omul trebuie să știe de când este mic treaba aceasta. Altfel, va face
pentru bani, nu pentru mediu. Important este să știi pentru ce o faci.” (IDI07, urban, 16-
18)
Cumpărarea de mâncare, haine sau produse tehnologice (mouse, tastatură, controller)
sunt principalele alegeri pe care respondenții le-ar face dacă ar primi recompensă
pentru acțiunea de colectare selectivă; un intervievat menționează că ar dona o astfel
de recompensă unei familii nevoiașe. Un alt elev crede că ar alege să achiziționeze
produse alimentare deosebite, care să susțină un stil de viață sănătos din recompensa
primită pentru colectarea selectivă (ex. alimente care provin din surse sigure).
Principala motivație de a colecta selectiv pe care o au respondenții este aceea de a trăi
într-un mediu curat și de a proteja fauna și flora sălbatică, precum și pentru a reduce
poluarea; un al doilea factor motivator ar fi cunoașterea rezultatelor concrete ale
colectării selective; menționează despre alții că i-ar putea motiva recompensele sau
sancțiunile, dar și cunoașterea mai multor informații despre poluare, precum și despre
rezultatelor colectării selective.
 „[…] nu aș avea neapărat un factor care m-ar determina să fac asta mai mult pentru că
până la urmă o fac din plăcere, ca să-mi fie mie bine, ne facem nouă un bine prin asta.”
(IDI04, urban, 16-18)
 „Să văd cu ochii mei că se întâmplă ceva. Pentru că acesta, cred eu că este motivul
secundar, după motivul că nu ești educat in privința aceasta, nu vezi cu ochii. Poluarea
este un dușman invizibil, pe care nu-l vezi […] Dar atunci când vezi că cerul se face roșu
și se zice la știri peste tot că «murim toți», abia atunci…” (IDI07, urban, 16-18)
Un alt aspect subliniat de unii intervievați este că un factor motivator ar fi încrederea
în operatorii de salubritate și în faptul că aceștia, într-adevăr, reciclează categoriile
de deșeuri pe care le colectează de la populație.
 „Cred că [m-ar motiva] garanția că acele deșeuri se reciclează, chiar se reciclează. Nu
am auzit să nu se recicleze, dar, nici nu sunt foarte convins că toate deșeurile de acolo,
care sunt selectate se reciclează.” (IDI08, rural, 14-18)
Asigurarea condițiilor de trai și îndeplinirea nevoilor de bază sunt, însă, prioritare,
crede unul dintre participanții la cercetare, iar abia după asigurarea acestor nevoi, li
se pot oferi oamenilor informații clare despre impactul necolectării selective și
reciclării deșeurilor.

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
  „Ar fi și eliminarea problemelor cruciale, dacă, de exemplu, viața mea nu este pusă în
pericol în acel moment, pot să mă gândesc și la alte lucruri, dar dacă o persoană se află
într-o situație de viață și de moarte, nu-i va păsa de reciclare, deci acestea ar fi primele
două lucruri. Apoi, cred că oamenii ar trebui să fie atenționați asupra acestui aspect.
Aud, în diverse locuri, despre acest lucru, dar nu destul de clar, iar impactul nu este
suficient asupra oamenilor.” (IDI02 – urban, 16-18)

Nevoi privind informarea

Toți cei intervievați doresc să primească informații despre colectare și reciclare. Cele
mai importante elemente de interes ar fi:
- Date factuale (ce prevede legislația, unde există puncte de colectare selectivă
și reciclare, ce se întâmplă cu deșeurile după ce sunt preluate de operatorul de
salubritate);
- Rezultate ale acțiunilor de colectare selectivă (cantități reciclate, ce produse
sunt realizate în urma reciclării);
- Descrierea procesului și a motivelor (recomandări privind colectarea selectivă,
tipuri de materiale colectate selectiv – spre exemplu: dacă alte materiale decât
cele din patru fracții cunoscute se pot recicla, detalierea întregului proces al
reciclării – de la colectarea selectivă de către operatorul de salubritate până la
produsul final). Astfel de detalii sunt de interes, în special, de elevii intervievați
de vârstă mai mică.
Cei mai mulți dintre cei intervievați menționează că le-ar plăcea să găsească aceste
informații pe internet (ei spun că le-ar găsi utilizând motoare de căutare precum
Google), în special în format video (e preferată platforma YouTube). Rețele sociale
precum Facebook sau Instagram sau platforme de comunicare ca WhatsApp sau Discord
sunt preferate de puțini respondenți; în schimb, este menționată utilizarea platformei
Netflix și dorința ca aici să afle informații despre colectare selectivă și reciclare. Este
amintită importanța utilizării unor website-uri sau canale oficiale pentru informarea
corectă (ex. website-uri cu informații despre colectare selectivă și reciclare, canal de
YouTube al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor).
Printre personalitățile influente pe care elevii le-ar vedea să promoveze mesaje privind
colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor se numără: Selly, Smiley, Delia, Mihai
Bendeac, Bogdan Techeș, Dorian Popa. Unii respondenți precizează că, la nivel
internațional, îl urmăresc deja pe Mr. Beast (YouTube).
Transmiterea informațiilor prin intermediul școlii este sugerată de puțini respondenți,
dar cei care o fac, argumentează prin aceea că astfel detaliile care sunt extrem de
importante ajung la toată lumea, spre deosebire de utilizarea altor canale, precum TV
sau internet.
 „Poți să faci canale de YouTube, să creezi locuri pe social media […] câți ar urmări? Clar,
mai mult decât la televizor, dar cum ar fi mai eficient? Cel mai eficient mod este
predatul în școli, pentru că înveți în masă obligați.” (IDI07, urban, 16-18)
10

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
În plus, mai mulți dintre tinerii intervievați consideră că ar beneficia mai mult în urma
primirii acestor informații dacă le-ar primi în interacțiuni cu specialiști din domeniul
colectării selective și reciclării deșeurilor, cu vizite la fața locului.

Participare la acțiuni de ecologizare

Cu excepția uneia dintre participantele la cercetare, de vârstă mică, toți intervievații
au participat la acțiuni de ecologizare, de cele mai multe ori în cadrul unor activități
derulate la școală. Unul dintre respondenți precizează, chiar, că a adunat singur PET-
uri pentru igienizarea unui câmp din apropierea locuinței sale.
Cel mai mult la astfel de activități le-a plăcut contribuția la îndeplinirea unui scop
pentru binele mediului și al comunității în care trăiesc; de asemenea, majorității
respondenților le-a făcut plăcere faptul că au interacționat, au socializat în timpul
activității.
Soluția pentru a păstra curate locurile care au fost ecologizate e reprezentată, în opinia
elevilor, existența câtor mai multe tomberoane, coșuri de gunoi/containere de
reciclare.
 „Nu am conștientizat. Știam c-o să strângem gunoaie […] știam c-o facem un bine, nu
știam de ce facem un bine, poate a avut o mai mare impact decât îmi dau eu seama
momentul acesta. Am fost la cel puțin două: mergeam cu saci și adunam din parcuri.”
(IDI07, urban, 16-18)

Recomandări
Toți respondenții își doresc să primească informații suplimentare cu privire la
colectarea selectivă și reciclare de la școală.
Cu toate că sunt intervievați care spun că li s-ar părea potrivită transmiterea acestor
detalii la orele de educație civică/socială, sau în cadrul altor materii, de către profesori
sau diriginți, majoritatea sunt de părere că potriviți pentru oferirea informațiilor ar fi
persoane care lucrează în domeniu, specialiști, voluntari în ONG-uri. Aceștia ar trebui
să fie carismatici și/sau să poată reprezenta modele pentru elevi (ex. persoane care au
un stil de viață sănătos, care au deosebită grijă cu alimentația lor, care fac sport etc.).
Motivele pentru care sunt preferați specialiștii profesorilor de la clasă sunt că: relațiile
deja existente între elevi și profesori ar putea influența negativ percepția cu privire la
informațiile referitoare la colectare selectivă/reciclare, faptul că profesorii ar fi mai
înclinați să nu acorde suficient timp educației ecologice, în defavoarea materiilor pe
care ei le predau în mod curent, faptul că specialiștii ar avea răspunsuri concrete la
întrebările copiilor și mai multe informații și/sau faptul că aceștia ar putea fi mai
carismatici.

11

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
  „Profesorii și dirigintele, uneori, pot să nu fie pe placul tău, să ai o repulsie față de ei
și, atunci, tu nu vei fi pentru, indiferent ce ar susține ei, dar dacă vine cineva pe care
nu-l cunosc, e carismatic, știe să vorbească, n-aș avea de ce să mă opun ideilor lui.”
(IDI02 – urban, 16-18)
 „Clar este nevoie de o materie la școală. […] este esențială educația ecologică la o vârstă
cat mai mică. Mă rog, poți să faci și dacă ești în școală mai mare, important e să faci.”
(IDI07, urban, 16-18)
Principala soluție pe care respondenții o văd pentru păstrarea curățeniei în localitățile
lor e reprezentată de existența infrastructurii necesare cu tomberoane, containere
pentru colectare selectivă și coșuri de gunoi numeroase, dar și asigurarea de către
autoritățile locale a resurselor umane necesare curățării spațiilor publice.
 „Să se facă puncte de colectare selectivă în fiecare cartier, în fiecare parc, lângă fiecare
magazin…” (IDI08, urban, 10-15)
 „Angajarea unor oameni care să facă acest lucru, ca prima oară să curățăm locul și să
spunem oamenilor că nu este bine să aruncăm gunoiul.” (ISS01, rural, 10-15)
Pe locul al doilea, respondenții văd ca importantă conștientizarea populației cu privire
la consecințele comportamentelor privind aruncarea deșeurilor; aceasta se poate
realiza prin intermediul reclamelor (bannere, panouri stradale, video la TV sau pe
canale YouTube), dar și prin intermediul educației transmise în școli (aceasta e de
preferat să se realizeze prin îmbinarea cunoștințelor teoretice cu punerea în practică
a unor activități de protejare a mediului: ieșiri în parcuri, plantat copaci, strângere
gunoaie).
 „Mai multe reclame, pe panourile publicitare, despre acest subiect și să atragă atenția
aceste lucruri, de exemplu: «reciclați pentru o viață mai bună, să respirăm alt aer față
de acesta de acum», mai multe coșuri de gunoi pe stradă.” (IDI04, urban, 16-18)
Intervievații menționează și sisteme de control, sancțiune și recompensă:
monitorizarea aruncării deșeurilor, aplicarea amenzilor, recompensarea
comportamentelor pozitive.
Principalele argumente pe care participanții la această etapă a cercetării le au pentru
a convinge cunoscuții să colecteze selectiv deșeurile sunt cele care vizează motivația
de a avea un mediu curat, nepoluat, de a trăi sănătos, în armonie cu mediul
înconjurător. Unii dintre elevi consideră că, în schimb, adulții ar fi mai motivați de
factori externi, cum ar fi recompense sau sancțiuni.
 „Vor călca pe gunoaie. Să nu mai arunce, pentru că vor trăi într-un miros urât.” (IDI03,
urban, 10-15)
 „Le-aș spune faptul că va veni un moment în viață când va fi un grad de poluare așa de
mare încât nu o să mai putem să respirăm un aer bun și ne va face rău la plămâni, și mă
gândesc că faptul că vor să trăiască mai mult și dorința aceasta îi motivează mai mult să
recicleze.” (IDI04, urban, 16-18)
 „…dacă nu reciclezi o să poluăm și apoi o să murim.” (IDI10, urban, 10-15)

12

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
Concluzii

Comportament față de reciclare și colectare selectivă

 Elevii intervievați colectează selectiv, în special în familiile de proveniență
și mai puțin la școală. Inclusiv în situațiile în care operatorul de salubritate
nu pune la dispoziție infrastructura necesară, respondenții evidențiază
dorința și încercările familiei de a colecta separat deșeurile. Tinerii
respondenți au participat la acțiuni de ecologizare, în majoritate, și aceste
activități le-au făcut plăcere în special datorită interacțiunilor cu cei din jur,
dar și a convingerii că acțiunile lor contribuie la binele mediului înconjurător
sau la binele unei comunități.

Înțelegerea termenilor de reciclare și colectare selectivă

 Elevii de vârstă mică nu sunt foarte conștienți de distincția între concepte;
totuși, toți intervievații definesc cele două concepte (ori abstract,
conceptual, ori operațional, descriind acțiunile pe care le presupune) într-
un mod corect.
 Observăm că „reciclare” se substituie „colectării selective” în limbajul
comun, și nu doar în cazul respondenților de vârstă mai mică. Astfel,
„reciclare”, în limbajul uzual (și, prin urmare, a mai multora dintre cei
intervievați), are înțelesul de „colectare selectivă cu scopul reciclării”.

Nivel de informare și conștientizare despre reciclare și colectare selectivă

 Tinerii intervievați în etapa calitativă a studiului sunt informați cu privire la
colectarea selectivă și reciclare, chiar dacă nu în toate gospodăriile se
colectează selectiv pe toate fracțiile. Mai mult decât atât, acești
respondenți sunt mai degrabă motivați de ideea de a trăi sănătos, într-un
mediu curat și de a salva cât mai mult din resursele planetei decât de
recompense pentru acest comportament. Totuși, ei consideră că este
necesară conștientizarea întregii populații cu privire la aceste aspecte și sunt
curioși să afle detalii cât mai concrete cu privire la reciclare, procesul prin
care se realizează acesta, produsele finite etc. Educația timpurie referitoare
la reciclare li se pare una dintre principalele acțiuni care trebuie întreprinse
în acest scop.

Detalii concrete din gospodăria intervievaților legate de reciclare și colectarea

selectivă
 În majoritatea gospodăriilor respondenților se colectează selectiv, chiar
dacă infrastructura pusă la dispoziție de operatorii de salubritate nu este
suficientă în toate cazurile. Mai mult decât atât, unii elevi menționează că

13

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
 în familiile lor se colectează selectiv și deșeurile biodegradabile, și fierul, și
DEEE. Toți tinerii precizează că li se pare necesar ca operatorii de salubritate
să pună la dispoziție cât mai multe coșuri de gunoi, containere și
tomberoane, astfel încât populația să aibă la îndemână posibilitatea de a
colecta selectiv.

Campanie de informare pentru creșterea nivelului de conștientizare asupra

importanței reciclării și colectării selective
 Campaniile de informare li se par importante elevilor intervievați; canalele
cele mai potrivite pentru transmiterea informațiilor către această categorie
de vârstă li se par internetul (în special website-uri oficiale și canale
YouTube), dar și activități practice derulate în școli, împreună cu
transmiterea de cunoștințe teoretice referitoare la subiect. Pentru
campaniile derulate în școli, elevilor li se par mai potriviți specialiștii care
informează și pot răspunde direct, în cunoștință de cauză, întrebărilor
adresate de către tineri, decât profesorii de la clase. Printre personalitățile
cu influență care ar putea fi capacitate în transmiterea mesajelor referitoare
la colectare selectivă și reciclare se numără Selly, Dorian Popa, Delia,
Bendeac etc.

14

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #
 15

PERCEPȚII, ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE CU PRIVIRE LA RECICLAREA ȘI

COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR
# ELEVI #