Pr. Prof. Dr.

DUMITRU STANILOAE

Mitropol ia 10!4fo•, ei
~i Bucov i nci
"s r u o 1 u ;\,r ..

TEO LOGIA
DOGMATICA ORTODOxA
vol. 3

TIPARITA CU BINECWANTAREA
PRE.A FER!CITULUI PARINTE
TEOCTIST
PATRIARHUL BISER!Cll ORTODOXE ROMANE

EDITJA A DOUA

EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ~I DE MISIUNE

AL BISERICII ORTODOXE ROMANE
BUCUR~Tl-1997
98 TEOLOGIA DOGMATICA ORTODOxA
Hirotonia e prin excelenti!. Taina Bisericii, pe Jangl!. faptul ell. e Taina care-L face pe
Hristos tr:lit prin preoti, ca subiect, deosebit de credincio~i. Hirotonia e condifia
celorlalte Taine, de$i ea nu-$i poate fmplini menirea Fara acelea. La lnceput a fost
Hristos trimis ca Arhiereu, Care devenind nevazut a Ill.sat pe apostoli ~i pe urma~ii
!or ca arhierei vazuti, organe ale Lui.
Dar daca preotul ~i episcopul sunt organe vazute prin care. Hristos lnsu~i ca
subiect hnparta~e~te celor ce cred darurile Sale ~i pe Sine insu~i, evident ca ei nu-~i
pot lua de la ei in~i$i aceastl!. calitate de organe ale Jui Hristos ca daruitor al pute-
rilor Lui. Nici comunitatea cre~tina nu poate impune Jui Hristos aceste organe prin
care sa daruiasca El insu~i puterile Sale ~i pe Sine insu~i. Dar actele de care depinde
existenta ei insa~i fiind savar~ite de preot ~i de episcop, Taina Hirotoniei, prin care
ace$tia sunt consacrati ca atare, este conditia prin. care ea se prelunge~te ~i se
mentine. Ei sunt plantati chiar prin hirotonia !or ca centre ~i ·Ca mijloace interme-
diare, vizibile ale harurilor prin care se sustine ea, intrucat sunt organele Jui Hristos,
centrul ~i izvorul ei invizibil. Dar hirotonia lor nu se face In afara ei, ci In sanul ei,
de catre purtatorii autorizati ai ei, adica de catre episcopii existenti ~i dintre mem-
brii ei. ~i ea da garantie ca ace~tia ii sunt dati, prin aceia, de catre Hristos. Caci ei
sunt ridicati la aceasta calitate printr-un act vizibil sl!.var~it prin episcopii ei existenti.
~i a$a, pana la apostoli. Duhul lui Hristos ii face preoti $i episcopi pe unii din mem-
brii ei, prin mijlocirea episcopilor ei existenti, urma~i ai apostolilor, prin rugaciunea
!or insotita de rugaciunea Bisericii.
· mireasma Jui Dumnezeu ~i Tata!, atunci ne-am lnvrednicit $i de bunavointa Lui din
Daca In planul creatiei omul a fost creat ca un subiect dupa chipul Logosului,
ca partener al Lui, avand sa adune in sine ratiunile creatiei ca sa le ofere Logosului,
gandite de el, a$a cum le-a oferit Logosul ca dar ~i continut accesibil ~i necesar spiri-
tului omenesc, preotul ~i episcopul sunt subiecte dupa chipul Logosului intrupat,
devenit El insu~i prin intrupare Preotul deplin restaurat, avand sa slujeasca Acestuia
in lucrarea Lui de readunare a oamenilor impra~tiati, in Sine, prin lmputernicirile
preote~ti sacramentale ce Ii se imparta~esc, prin propovl!.duirea invataturii Lui unifi-
catoare, prin calauzirea !or spre Logosul eel intrupat.
2. Preotj.a nev~tll a lui Hristos, izvorul preotj.ei vllzute din Biseridl
I '
Ca preotul sa poata fi un chip personal al Cuvantului eel intrupat, trebuie ca
\.
Acesta insu~i sa fie Preotul originar ~i izvorul preotiei. De fapt Insu~i Cuvantol 'lui
Dumnezeu S-a facut prin intrupare Preotul prin excelenti!. al creatiunii, al readucerii
ei _la Dumnezeu, al readunl!.rii oamenilor risipiti din unitatea !or primordiall!., in
Dumnezeu. Oamenii in starea de risipire $i de afirmare individualista orgolioasa nu
pot fi toti preoti ai acestei lucrl!.ri. Fl!.candu-Se om pentru realizarea acestei adunari,
in care oamenii au suferit un e~ec, Hristos e unicul Preot deplin, pentru ca e unicul
SFINTELE TAINE iN SPECIAL 99
om care se poate darui cu un devotament absolut Tatalui. El nu a~teaprn numai, ca
inainte de intrupare, ca oamenii sa se adune in El, In calitatea comuna a !or de
preoti ~i sa adune ~i creatia, fiindca oamenii n-au raspuns acestei a~teptari. El Se
face omul deplin curat din puterea Ipostasului Sau divin, deci omul central, singu-
rul om care are intrare la Tata! ~i ne poate duce in Sine ~i pe noi, singurul om uni-
ficator cu adevl!.rat, caci nu S-a facut om pentru Sine, inchis lntr-un ipostas omenesc
limitat, ci a luat natura omeneasca in Ipostasul larg deschis intregii umanitati. El S-a
facut prin aceasta singurul preot eficien:t, ramanand ~i Dumnezeu, in care ca preot,
deci ca om, aduna pe oameni in mod efectiv. Numai prin aceasta poate reda viata
ve~nica oamenilor, ca viata din Dumnezeu. El rl!.mane prin aceasta Preot in veci,
unicul Preot deplin, unicul om in care avem intrarea ~i putinta ~ederii langa Tata!.
~i pentru ca este nevazut in urma inaltarii Sale, El, ca unicul Preot deplin, este
izvorul intregii preotii vazute.
Misiunea aceasta de unic Preot deplin I-a dat-o lui Hristos Dumnezeu eel in
Treime, $i ~i-a dat-o $i El ca Dumnezeu, nu ca om. Caci ca om a primit-o. "S-a fl!.cut
deci Emanuel Arhiereu pentru noi ~i prin El avem aducerea la Tati!.l ~i Dumnezeu
~i ne-am reinnoit potrivit cu ceea ce eram la lnceput". Ca Arhiereu ne aduce in Sine
drept dar sau jertfa binepli!.cuta lui Dumnezeu. Caci aduce mai intai umanitatea
noastra asumata de El in mod curat. Dar unindu-Se cu noi, ne curate~te ~i pe noi ~i
ne aduce, ca dar curat, lui Dumnezeu. "Cand S-a facut deci Hristos Arhiereul nos-
tru ~i am fost adu~i prin El In mod inteligibil (nu sensibil, n.n.) lntru miros de buna
bel~ug ~i am avut cheza~ia sigura ca moartea nu va mai avea putere asupra noas-
tra11117. Nu va mai avea moartea putere, pentru ca, aducandu-ne lui Dumnezeu ca
jertfe curate, ne umple de dumnezeirea Sa. ~i in unirea stransa ce se realizeaza intre
noi ~i Dumnezeu, avem izvorul vietii netrecatoare ~i nesfar~ite.
A$a cum Aaron ~i Melchisedec - chipuri anticipate ale Jui Hristos ca Arhiereu -
nu ~i-au luat preotia de la ei, tot a$a nici Hristos nu ~i-a luat-o de la El. Numai omul
sfintit de Dumnezeu poate intra la Dumnezeu. Caci nesfintit, nu poate intra la
Dumnezeu, iar sfintirea ·nu ~i-o poate da el insu~i. Hristos ca om a fost sfintit de
Dumnezeu, intrucat S-a facut om curat prin initiativa Cuvantului lui Dumnezeu ~i
prin lucrarea Duhului Sfant, cu vrerea Tatalui.
"Cl!.ci e necesar sa ~tim ca nici Fiul lnsu$i, Cuvantul Jui Dumnezeu Tata!, nu
s-ar putea spune ell. a fost Preot ~i in treapta de Liturghisitor (de Slujitor), daca nu s-ar
intelege ca S-a f:lcut ca noi. ~i precum a fost numit Apostol $i Prooroc (Evr. 3, 1)
pentru umanitatea Sa, a$a, ~i Preot" (Evr. 5, 4). "Cki I-a trebuit chipul slujirii pen~
tru a face lucrurile slujirii, deci chenoza 11118 . "Caci Ce! ce este In chipul Tatalui ~i
deopotriva cu El $i Caruia Ii stau inainte Serafimii $i-I slujesc mii de mii de ingeri,
fiindca S-a umilit pe Sine, se spune cand face aceasta ca e ~i Slujitor (Liturghisitor)
117. Sfantul Chiril din Alexandria, Glaphira, P.G., 69, col. 72-73.
118. Op. cit., col. 100.

100 TEOLOGIA DOGMA TICA ORTODOxA.
al Sfintelor $i al cortului celui adeva.rat. Atunci S-a $i sfintit cu noi Ce! ce este mai
presus de toata. zidirea ... Deci Ce! ce sfinte$te ca Dumnt'.zeu, dlnd S-a facut om $i
S-a sl!.Il!.$luit intre noi $i S-a facut frate al nostru dupa. umanitate, se spune ·ca. Se
sfinte$te impreuna. cu noi. Deci trebuinta de a sluji ca preot $i de a Se sfinti impre-
una cu noi tine de iconomia intrupl!.rii 1111 9.
3. Preotia $i unitatea Bisericil
Precum Fiul Jui Dumnezeu a venit in trup ca sa ne deschida. in Sine intrarea
la Tata! $i este astfel unicul om in care ne unim cu Tata.I $i intre noi, la fel El Se
folose$te de oameni in trup $i de dlte un om pentru fiecare comunitate de credin-
ciO$i pentru a ne tine uniti cu Sine. Iar acesta trebuie sa se impl!.rtl!.$easca. de sfintirea
Lui, c:;a sa se poata. intinde prin el sfintirea Lui, ca putere unificatoare. Credincio$ii
trebuie sa aiba. in acest om luat dintre ei, cum a fast luata natura Sa omeneasca. din
noi, un organ ales de sus ca mijloc al unifidlrii !or cu Hristos pe care-L reprezintl!..
Prin preoti lucreaza. Hristos insu$i, ca Preotul unic propriu-zis, la unificarea vazuta.
$i nevazuta a oamenilor in sine. Avand pe Hristos unicul Preot lucrand prin ei, toti
preotii sunt organele va.zute ale preotiei Lui unice. Hristos nu a luat mana ome-
neasca degeaba; dar nemailucrand prin mana Sa in mod vizibil, mana Sa e activa.
prin mana celor prin care prelunge$te in planul vazut preotia Sa neva.zuta.. La fel,
nemairostind prin gura Sa in mod vazut cuvintele Sale, le roste$te neva.zut prin gura
organelor va.zute ale Preotiei Sale. El lucreaza. prin mana acestora intrudlt ei fac
toate gesturile sfintitoare $i spun toate cuvintele $i rugl!.ciunile Lui $i catre El cu
con$tiinta ca slujesc Lui sau cu El, $i, prin El, Tatalui. Trupul omenesc e important
nu numai dlnd se primesc Tainele prin el, ci $i cand se sa.var$esc, intrudlt e activ
prin el Duhul din trupul Jui Hristos.
Sfintirea sau hirotonirea acestor oameni e tocmai actul prin care Hristos, sub o
forma vazuta, ii alege $i 1nveste$te pe ace$tia ca organe prin care, dlnd ei vor sa.var$i
actele sacramentale, El insu$i le va savar$i nevazut; iar dlnd vor invata $i pastori in
numele Lui, El insu$i va i'nvata $i va pastori prin ei. Dar prin sfintire nu-i invred-
nice$te numai la aceasta, ci li $i . obliga. Aceasta inseamna ca-i investe$te cu o
"harisma11 sau cu un "dar", pentru a savar$i cu seriozitate, cu raspundere $i ca o dato-
rie aceste lucrari, pentru ca, ceea ce sava~e$c ei, s:1 s:1var$easc:1 lnSU$i Hristos prin ei.
Preotii nu sunt numai chipuri vazute, dar de sine statatoare, ale lui Hristos ca
Preot, ci organe vazute ale Preotiei Lui nevazute. Invatatura pe care o comunica nu
e a lor, prin mana !or nu se comunica binecuvantarea !or $i harurile !or, ci ale lui
Hristos. Deci ei n-au motive sa se mandreasca. Dar mana lor $i gura lor nu se mi$d
fara voia !or, ci cu vointa !or de a le face slujitoare lui Hristos. Ei nu sunt instru-
119. Ibid.
SFINTELE TAINE fN SPECIAL 101
mente pasive ale lui Hristos. Deci se invrednicesc $i ei de cinste. Dar se invrednicesc
de o cinste cu atat mai mare, cu cat .se pun mai deplin la dispozitia lucrl!.rii lui
Hristos prin ei. In ravna !or maximl1 se arat<l smerenia lor, sau viceversa. Adic<l,
con$tiinta ca. nu a !or este puterea, ci a lui Hristos. De aceea daca. Hristos ca
Arhiereu e Slujitor, cu atat mai mult preotii sunt slujitorii slujirii mantuitoare a lui
Hristos. Ei nu dau de la ei nimic dedit slujirea. Daca n-o dau pe aceasta din toat<l
inima, nu numai ca. nu mai implinesc lucrarea mantuitoare a Jui Hristos, a$a cum
trebuie, ci in mare parte impiedic<l implinirea ei.
Dar Hristos exercitl1 lucrarea Sa de ·Preot unic $i unificator nu numai prin fap-
tul ca in fiecare comunitate Preotia Sa se exercita printr-un unic organ, ci $i prin fap-
tul ca aceste organe sunt aduse $i ele la unitate , intr-un centru unic va.zut al !or.
Acesta este episcopul.
Episcopul este reprezentantul deplin al Jui Hristos, Arhiereul unic $i unificator.
Fiecare episcop este capul unei Biserici locale, "capul plinl!.tatii lui Hristos 11120 . Cl!.ci
Hristos ii investe$te pe acesta nu numai cu harisma $i cu raspunderea sa.var$irii
Tainelor, savar$ite $i de preot, ci $i a Tainei Hirotoniei, pentru ca toti preotii sl1-$i
aiba. preotia prin acesta $i sa stea sub ascultarea Jui. Dael!. Hristos face prin sfintire
pe un preot organ $i chip va.zut al Sau in savar$irea celorlalte Taine, pe episcop ii
face organ $i chip va.zut al · Sau $i in sfintirea organelor vazute prin care sa.viir$e$te
celelalte Taine.
De aceea, episcopul este prin excelentl1 reprezentantul va.zut al foi Hristos $i
lucreaza. "in voia lui Hristos" 121 • De aceea, intrudl.t Biserica este in chip neva.zut in
Hristos, ea este in chip va.zut in episcop, organul Lui plenar: "Episcopus in Ecclesia
et Ecclesia in Episcopo 11122 . "Fara episcop nu poate exista Biserica 1112 3, pentru ca fara.
el, Hristos nu are un organ $i un chip va.zut prin care sa. hirotoneasca organele
va.zute ale s11.var$irii celorlalte Taine, prin care adauga. membri noi la Biserica. $i
1ntretine viata Bisericii, sau a trupului Sa.u tainic, in unitate. Fa.ra. episcop, nu are
organul prin care sfinte~te organele personale ale tuturor Tainelor. Cll.ci "unde se
arata episcopul, acolo sa. fie multimea, precum unde este Iisus Hristos, acolo este $i
Biserica universala. Fara. episcop nu e inga.duit nici a boteza, nici a sa.var$i
Euharistia ... , nimeni sa nu faca. ceva din cele ce apartin Bisericii, fara. episcop; aceea
sa. se socoteasca. Euharistie sigura., care e savar$ita de episcop sau de eel caruia ii
permite el... E bine sa. se $tie de Dumnezeu $i de episcop". "Episcopul e chipul
Tatalui 11124 . El detine In chip va.zut locul lui Hristos ca invll.tll.tor, preot $i pastor12 5.
Rezumand aprecierile vechilor Pl!.rinti despre episcop, Dositei al Ierusali.mului
zice: "Demnitatea episcopului este a$a de necesarli in Biserica, 1ndit fa.ra. ea nl.I
120. Sfantul Grigorie de Nazianz, Cuv. 2, 99, P.G., 35, col. 501.
121. Sfantul Ignatie Teoforul, Ep. c. Efes. 3, 12.
122. Sfantul Ciprian, Ep. 66, 8. .
123. Paladie, Despre viafa $i petrecerea sfiintului loan Gura de Aur, P.G., 47, 35.
124. Sfantul Ignatie, Ep. c. Smirn., 8, 1, 2; Tral. 3, 1, P.G., 5, 688, 713, 780.
125. Sfantul loan Guell de Aur, Omil. 2, 4, la 2 Tim., P.G. 62, 612.
 106 TEOLOGIA DOGMATICA ORTODOxA
copi, ca sa pastoriti Biserica lui Dumnezeu, pe care a di~tigat-o prin sangele Sau"
(Fapte 20, 17, 28). Ei nu pastoreau pe baza delegatiei de la credincio~i , ci fu baza
puterii Duhului, primita de la apostoli (2 Tim. 1, 14; 2, 1-2; 1 Tim. cap. 5-6).
5. Caracterul duhovnicesc al preotiei slujitoare cre~tine ~i preotia general~
E drept ca in Noul Testament credincio~ii hirotoniti de apostoli, iar mai apoi de
episcopi In treapta de "prezbiter", nu se numesc "jertfitori" sau "sacerdoti" (it;pet~ ),
cum se numesc cei din Vechiul Testament. Acest nume Ii se da numai mai tarziu.
.... Protestantii trag de aci concluzia ca ei nu erau propriu-zis "preoti" (ieptl.c; ), pentru
ca orice jertfa de a carei aducere e legata slujba de "preot" a incetat in Hristos.
Pentru a-~i intemeia refuzul "preotiei", protestantii s-au vazut siliti sa conteste carac-
terul de jertfa al Euharistiei. Dar Sfiintul Apostol Pavel declara ca ~i cre~tinii au un
"altar" pe care se aduce jertfa (1 Car. 9, 13: 9umacr'tt1ptov). El considera ca astfel
de jertfa trupul ~i sangele Domnului, pe care o opune jertfelor de animale, dar ~i
de mancari ~i bauturi aduse idolilor: "Cele ce le jertfesc paganii, le jertfesc demo-
nilor, ~i nu lui Dumnezeu. ~i nu vo1esc sa fiti parta~i demonilor. Nu puteti sa beti
paharul Domnului ~i paharul demonilor; nu puteti sa va imparta~iti din masa
Domnului ~i din masa demonilor" (1 Cor. 10, 20-21).
La inceput cre~tinii au numit pe ace~ti slujitori "prezbiteri", ~i nu "jertfitori"
(iepets ), pentru di acest nume era prea legat de ideea de aducatori de jertfe
sangeroase de animale. Cre~tinii voiau sa se distinga ~i prin aceasta noua numire a
slujitorilor lui Hristos, de cultul iudaic.
Fata de jertfele de animale evreie~ti ~i pagane~ti, jertfa lui Hristos era in fond o
jertfa "duhovniceasca" (autojertfire voluntara). inrrudit ea era o aducere "duhovni-
ceasca" permanenta a Persoanei lui Hristos eel inviat, cei prin care se savar~ea vizi-
bil aceasta aducere trebuiau· sa se adud ~i ei duhovnice~te . Clci pentru aceea Se
aduce Hristos in continuare, ca sa se poata adauga la ea ~i ace~tia ca jertta aseme-
nea Lui. Ba nu numai ei, ci toti credincio~ii. Aceasta aducere consta intr-o dedicare a
lor, lui Dumnezeu, in mod duhovnicesc, spre lauda lui Dumnezeu prin cuvinte ~i
fapte. Dar aceasta jertfa de lauda a !or prin cuvinte ~i fapte nu poate avea lac fara
jertfa trupului ~i sangelui Domnului in continuare ~i fara imparta~irea noastra de ea.
Amandoua acestea se spun in Epistola dHre Evrei: "Avem altar din care nu au drep-
tul sa manance cei ce slujesc cortului. .. A~adar printr-insul, prin Hristos, sa aducem
lui Dumnezeu jertfa de laudi, adica rodul buzelor, care preamaresc numele Lui. Iar
facerea de bine ~i darnicia sa nu le nesocotim" (Evr. 12, 10-15, 16).
Pentru actualizarea jertfei lui Hristos pentru diferitele comunitati, singura "prin
care" pot aduce ~i cre~tinii jertfa de lauda, sunt necesari preotii. Dar ace~ti preoti
trebuie sa efectueze ~i o impreuna-aducere duhovniceasca a lor cu Hristos, impre-
una cu credincio~ii. Jertfa lui Hristos nu lucreaza magic, pentru ca nu i~i produce
SFINTELE TAINE IN SPECIAL 107
efectul numai prin sangele varsat odinioara, asemenea sangelui animalelor; ci
lucreaza prin sangele Lui preacurat sau plin de puterea Duhului, care umple ~i pe
cei ce se imparta~esc de El de aceea~i putere de aducere a lor, lui Dumnezeu.
intrucat au comun cu credincio~ii aducerea lor duhovniceasca din puterea jert-
fei lui Hristos, slujitorii cre$tini nu mai sunt separati de credincio$i fn modul fn care
erau preotii din Jegea veche, sau cei pagani. E un alt motiv pentru care se evita la
inceputul Bisericii numirea !or cu numele de sacerdoti, folosita In Vechiul Testament
~i in paganism.
Toti cre~tinii sunt in acest sens o "preotie imparateasca" (1 Pt. 2, 9). Dar jertfele
cre~tinilor, sau ei in~i~i ca jertfe, trebuie sa se alature jertfei lui Hristos. Caci numai
prin Hristos ca jertfa pot intra ~i ei ca jertfa la Tata!. 0 initiativa a lor in jertfire e
necesara, caci daca ar fl facuti jertfa cu sila, nu s-ar sfinti In launtrul lor, cum nu se
sfinteau paganii sau evreii. Dar cineva, trebuind sa reprezinte pe Hristos ·care Se
aduce jertfil. pentu toti, prime~te jertfele particulare ale credincio~ilor in unitate cu
jertfa Jui Hristos ~i in unitatea !or intreolaltil., ca sa se realizeze jertfa Bisericii In
Hristos . Acesta e "preotul" Noului Testament. El prime~te jertfele ~i rugaciunile tutu-
ror ~i le une~te cu jertfa lui Hristos, pe care o aduce in numele tuturor ~i pentru toti.
El incadreaza jertfele ~i rugaciunile tuturor in jertfa ~i rugaciunea Bisericii ca futreg.
Preotii slujitori nu aduc numai jertfele ~i rugil.ciunile lor personale, ci ale comunitatii
ca intreg ~i ale tuturor credincio~ilor, alllturate la jertfa lui Hristos. in preot se reali-
zeazil. unificarea tuturor, ca in chipul vazut al lui Hristos, Cel ce Se aduce prin el
jertfa in chip nevil.zut.
Astfel preotul Noului Testament se deosebe~te de preotii ca simpli jertfitori ai
Vechiului Testament ~i ai pil.ganilor. El se deosebe~te ~i pentru ca, in acord cu pre-
ponderenta ce o are ca factor duhovnicesc unificator, in misiunea lui intra ~i predi-
carea cuvantului ~i pastorirea credincio~ilor, pentru formarea duhovniceasd a !or,
avand sil. se foloseasca ~i de ele ca mijloace de mentinere a unitlltii credincio~ilor in
Hristos ~i in Biserica ~i ca mijloace de configurare a !or dupa chipul lui Hristos.
Aceste slujiri le-a exercitat ~i Hristos, ca Arhiereu.
Slujirile acestea ale preotului contribuie ~i ele la ihtiparirea lui Hristos in fiinta
credincio~ilor. Ace~tia ~i realizeaza astfel ~i ei preotia lor generala cu ajutorul
preotiei slujitoare, nu numai ca aducatori ai jertfelor lor personale, ci ~i ca 1mparati
peste patimile lor ~i ca invatatori in familie ~i in societate, sfintindu-se prin toate
aceste slujiri pe ei in~i~i ~i contribuind la sfintirea lumii, dar fara sil. faca aceasta ca
reprezentanti calificati ai Bisericii.
In rugaciunea dinainte de Taina Mirungerii preotul cere ca eel ce se va mirui
"sa placa lui Dumnezeu In tot luctul ~i cuvantul", ~i sa-i fie pazit sufletul "intru
curiltie ~i dreptate". Aceasta lnseamnil. "tonsacrarea intregii lui vieti slujirii preotiei
1mparate~ti 111 30. "Laicii nu au acces la savar~irea mijloacelor harului; dar sfera !or este
viata harului, penetrarea ei in lume . Aceasta e "liturghia cosmidl" in lume, operand
130. P. Evdokimov, Sacrement de l'amour, Paris, 1962, p. 119.
108 TEOLOGIA DOGMATICA ORTODOxA
prin simpla prezenta a "fiintelor sfintite", a "loca:;;urilor Sfintei Treimi111 31, cum sunt
numiti cei ce se var mirui, In rugaciunea de sfintire a Mirului, savar:;;ita de episcopi.
Minucius Felix (sec. III) declara: "Cel ce scapa un om de pericol aduce o jertfa gras:l.
Iata jertfele :;;i Liturghia pe care noi le aducem lui Dumnezeu 11 132. Iar Origen zice:
"Toti aceia care au fast imprimati de ungerea cu Sfantul Mir au devenit preoti. ..
Fiecare poarta In el lnsu:;;i arderea cea de tot :;;i el lnsu:;;i aprinde focul pe altar. .. , ca
sa se consume fara sfar:;;it. Daca eu renunt la tot ce posed, daca eu po1t crucea mea
~i urmez lui Hristos, am adus o ardere de tot pe altarul lui Dumnezeu... Daca eu
iubesc pe fratii mei pana la a-mi darui viata mea pentru ei, daca lupt pentru drep-
tate ~i adevar pana la moarte, daca ma mortific ... , daca lumea s-a rastignit mie :;;i eu
lumi~ am oferit o jertfa lui Dumnezeu ~i ma fac preotul propriei mele jertfe 11 133.
In general, credinciosul ca preot lmparatesc, luand putere din jertfa adusa de
preotul slujitor la Liturghie, "continua acest act extra muros, oficiind liturghia prin
viata sa de toate zilele ... Prezenta lui In lume e ca o epicleza perpetua. E o chemare
a Duhului Sfant peste el :;;i peste ziua care lncepe, peste munca sa :;;i rodurile
pamantului" 134.
Semnificatia aceasta o are ~i 1nconjurarea pe care o face preotul cu pruncul,
dupa Taina Botezului :;;i cea a Mirungerii, in jurul analogului. Daca candidatul la
preotie inconjoara Sfanta Masa, aratand hotararea lui de a aduce toata viata lui pe
Hristos ca jertfa pentni credincio:;;i ~i de a savar:;;i Tainele :;;i de a invata in Biserica,
mireanul sau membrul preotiei generate e inchinat slujirii neintrerupte a lui Hristos
in afara altarului, In lume, prin alte mijloace decat prin savar:;;irea Tainelor, dar
cautand sa tina $i el lumea in jurul lui Hristos, ca pe sine insu$i.
Daca preotul e chemat sa formeze pe credincio$i in aducerea unor astfel de
jertfe $i sa-$i inchine in modul acesta toata viata Iui Hristos, premergand el lnsu:;;i
cu exemplul, se poate spune ca preotia Noului Testament este implinirea preotiei
nedepline a Vechiului Testament :;;i a religiilor pagane in care se exprima, mai mult
prin acte exterioare, nadejdea sfintirii adevarate a lumii prin jertfele adevarate,
alimentate din jertfa desavar$ita a lui Hristos.
Dar pentru ca slujirea invatatoreasca :;;i pastorala a preotilor contribuie de fapt
~i ea la dezvoltarea preotiei generale a credincio~ilor :;;i la mentinerea unitatii lor In
Hristos, sau a Bisericii, la configurarea tuturor dupa acela$i chip unitar $i autentic al
lui Hristos, ea trebuie sa se exercite de asemenea in mod unitar. Pentru asigurarea
acestei unitati de invatatur<l, de savar$ire a Tainelor, de p:lstorire, sau de formare a
credindo$ilor dupa chipul lui Hristos $i de vietuire a !or 1n$i$i dupa acest chip, e
necesar ca preotii sa aiba un centru superior al lor investit cu puterea de sus pen-
131. P. Evdokimov, op. cit., p. 122.
132. Idem, op. cit., p. 123.
133. P.G., 12, col. 521-522.
134. Evdokimov, op. cit., p. 124.
SFINTELE TAINE iN SPECIAL 109
tru pastrarea neschimbata a invataturii, a savar$irii Tainelor $i a conducerii credin-
cio:;;ilor, conform oranduirii apostolice a Bisericii. Acest centru superior este epis-
copul. Biserica a asigurat dependenta preotilor de episcop in primuf rand prin hiro-
tonirea lor de catre acesta. Prin Hirotonie preotii primesc harul care inseamna drep-
tul :;;i puterea de savar:;;ire a Tainelor, de propovaduire a invataturii :;;i de pastorire.
Dependeta de episcop asigura implinirea acestor slujiri in acela:;;i mod unitar in toata
eparhia, dupa ce episcopul s-a asigurat ca cei ce primesc hirotonia au dobandit
capacitatea de a implini cum se cuvine aceste activitati.
Episcopul unei eparhii, Ia randul sau, trebuie sa stea intr-o comuniune cu epis-
copii altor eparhii pentru ca unitatea de invatatura, de savar:;;ire a Tainelor :;;i de
vietuire evanghelid asigurata de el in eparhia sa sa fie in acord cu invatatura, cu
savar:;;irea Tainelor :;;i cu vietuirea apostolid a Bisericii de pretutindeni.
Pentro asigurarea acestei unitati, inca din perioada apostolica s-a randuit ca
orice nou episcop sa fie hirotonit de trei sau eel putin de doi episcopi, iar inainte
de hirotonie sa faca pe larg marrurisirea credintei Jui, dovedind ca este aceea:;;i cu
a episcopilor care-I hirotonesc in numele episcopatului intreg al unei Biserici auto-
cefale, care se afla in comuniune cu intregul episcopat al Bisericii. Prin aceasta el
da garantia ca va avea grija ca in eparhia sa sa se propovaduiasca, sub indrumarea
:;;i invatatura lui, invatatura Bisericii de pretutindeni :;;i de totdeauna, sa se savar-
:;;easca acelea:;;i Taine :;;i sa se indrumeze viata credincio:;;ilor dupa acelea:;;i norme
evanghelice de la mceputul Bisericii. Aceasta marturisire amanuntita a credintei nu
se cere preotului :;;i diaconului, ci numai celui ce are sa primeasca harul arhieriei,
pentru d el are sa garanteze pastrarea invataturii :;;i a randuielilor Tainelor :;;i a celor
canonice in Biserica pastorita de el.
6. Succesiunea apostolicli
Transmiterea aceluia:;;i har de la episcopi la episcopi, incepand de la apostoli,
odata cu transmiterea puterii :;;i obligatiei de a pazi aceea:;;i invatatura :;;i acelea:;;i
norme ale Tainelor :;;i ale pastoririi, se nume:;;te succesiune apostolid. De acest har
ce vine de la apostoli se imparta:;;esc, pe masura slujirii lor mai restranse, de la epis-
copul fiedrei eparhii, toti preotii acelei eparhii, primind odata cu el puterea :;;i
obligatia de a predica aceea:;;i invatatura :;;i de a pazi aceea:;;i randuiala in savar:;;irea
Tainelor :;;i in pastorirea sufletelor pe dile conforme cu traditia venita de la apos-
toli. Biserica traie:;;te astfel totdeauna duhovnice:;;te din acela:;;i har apostolic :;;i din
aceea:;;i invatatura :;;i randuiala sacramentala :;;i evanghelica apostolid.
Episcopii sunt ramurile care, pornind din aceea:;;i tulpina apostolica, extind
harul :;;i continutul vietii apostolice in toate ramurelete care sunt preotii, :;;i in toate