Cum decurge examinarea fundului de ochi

Pacientului i se administrează picături speciale pentru dilatarea pupilei.

Pupila se dilată larg făcând posibilă examinarea fundului de ochi.

Cu ajutorul unui oftalmoscop ce proiectează în pupilă un fascicul

luminos intens, specialistul vede fundul de ochi mărit de 15-20 de ori,
lucru ce face posibilă depistarea celor mai mici anomalii.Când pupila
este dilatată doctorul oftalmolog poate vedea clar retina, nervul optic și
macula. Pentru a detecta prematur semnele de glaucom doctorul
examinează nervul optic

Dar așa va arăta un nerv optic cu semne de glaucom

Doctorul va vedea schimbări în forma sau culoarea nervului optic și va

observa așa numita excavare a discului optic.
Glaucomul este mai frecvent la persoane de peste 40 de ani și la
pacienți cu antecedente în familie cu glaucom.

Examinarea fundului de ochi poate indentifica:

 Cataracta:Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului natural

al ochiului. Cataracta reprezintă principala cauză de pierdere a
Nervul optic al acestui pacient este sănătos.
vederii la adulții cu vârstă de peste 55 ani. Examinarea corectă a
cataractei se ralizează prin dilatarea pupilei.
 Degenerescenta maculară: Degenerescența maculară legată de
vărstă este o boală oftalmologică în urma careia apare
distrugerea vederii centrale.  Macula are rol în vederea culorilor
și detaliilor obiectelor, necesare pentru vederea centrală.

 Diabetul: La 10 ani de la debutul diabetului, debut care adesea

nu este observat, poate apărea retinopatia diabetică. Bolnavul
de diabet trebuie urmarit periodic de oftalmolog pentru a
preîntâmpina orbirea bolnavului de diabet.

 Retinopatia diabetica: In timp, diabetul afecteaza sistemul

circulator al retinei. Faza incipientă a bolii este cunoscută ca
retinopatie diabetică neproliferativă. În această fază a bolii,
arterele care irigă retina devin fragile și se sparg formând mici
hemoragii. Stadiu mai avansat este cel de retinopatie diabetică
proliferativă.

Instrumentul folosit pentru a examina fundul de ochi
Medicul vă va examina cu ajutorul unui oftalmoscop. Acesta
proiectează în pupilă un fascicul luminos intens, timp în care medicul
privește în interiorul ochiului. Cu ajutorul oftalmoscopului, imaginile se
văd mărite de 14 ori, astfel medicul poate observa imediat orice tip de
anomalie. 
Examinarea fundului de ochi face parte din aproape orice examen
oftalmologic de rutină. De multe ori, chiar și la o simplă determinare a
dioptriilor este posibil ca medicul să ceara și o examinare a fundului de
ochi.  4. Dezlipire de retină – o problema care, netratată, duce către
În timpul procedurii, medicul poate examina retina, vasele de sânge
retiniene, papila optică, discul optic sau capul nervului optic și, într-un
grad limitat, coroida.
Procedura de examinare a fundului de ochi
În primul rând, medicul vă va administra în ochi picături pentru
dilatarea pupilelor și va aștepta aproximativ 20 de minute pentru ca
acestea să își facă efectul. 
Examinarea fundului de ochi durează maximum 5-10 minute. Nu este o
procedură dureroasă, însă puteți simți un mic disconfort, din cauza
luminii puternice. 
Boli care se pot descoperi în timpul examenului fundului de ochi
Medicul oftalmolog poate descoperi în timpul examinării atât probleme
oculare, cât și prezența altor tipuri de boli:
1. Diabet – medicul va observa anomalii în sistemul circulator al
retinei. De reținut este că, la aproximativ 10 ani de la apariția
diabetului, se poate instala retinopatia diabetică.
2. Hipertensiune arterială – schimbări în vasele sanguine de pe
fundul ochiului, cum ar fi artere mai strâmte sau vene mai
dilatate. În cazuri severe, medicul poate observa hemoragii
multiple sau edemul discului sau capului nervului optic.
3. Glaucom – apar schimbări ale vaselor de sânge retiniene,
hemoragii prezente pe discul optic.
pierderea ireversibilă a vederii.
5. Degenerescență maculară – afecțiune care apare, în special, la
persoanele în vârstă și constă în pierderea centrală a vederii. 
6. Ateroscleroză – medicul poate observa depuneri de colesterol
sau modificări ale vaselor de sânge.
Când să facem un examen al fundului de ochi
Această procedură trebuie efectuată ori de câte ori medicul oftalmolog o
consideră necesară, însă este legată și de alte aspecte:
 Vârsta. Având în vedere că o mulțime de afecțiuni oculare sunt
strict legate de vârstă, reprezentanții Institutului American al
Ochiului recomandă un astfel de test la fiecare 1 – 2 ani, după
împlinirea vârstei de 60 de ani.
  Moștenirea genetică. În cazul în care aveți în familie persoane
care suferă de boli precum glaucom sau alte boli care pot afecta
ireversibil vederea, este recomandat ca o examinare a fundului
de ochi să aibă loc anual. După examinarea fundului de ochi

 Sănătatea ochiului dumneavoastră. În cazul în care aveți Având în vedere că efectul picăturilor folosite de medic în cadrul

simptome care vă îngrijorează sau ați mai suferit în trecut de examinării durează între și 4 și 6 ore, timp în care pupilele vor rămâne

boli, cum ar fi dezlipirea de retină, este obligatoriu să efectuați dilatate, ochii vor fi extrem de sensibili la lumină. Asigurați-vă că aveți

un astfel de examen frecvent. ochelarii de soare la dumneavoastră pentru momentul în care părăsiți
cabinetul medicului, astfel încât simptomele să fie ameliorate. 
 Bolile existente. Diabetul, ateroscleroza, bolile de inimă, pot
afecta și ochii. Tocmai de aceea, dacă știți că suferiți de una De  asemenea, este posibil să experimentați o vedere neclară în aceste

dintre ele, este posibil să aveți nevoie de un examen al fundului ore, în special când încercați să citiți. 

de ochi.  Nu mergeți niciodată la cabinetul oftalmologic cu mașina, neînsoțit!

Simptome care trebuie să vă trimită la medic Deoarece nu puteți conduce imediat după examinare. Asigurați-vă că are
cine să vă însoțească pe drumul spre casă!
 Scăderea vederii centrale sau periferice

 Flash-uri luminoase

 Senzația de corpuri plutitoare în ochi

 Scăderea acuității vizuale

 Durere oculară

 Senzația de greutate a corpului ocular

 Vedere neclară sau încețoșată

 Vedere dublă

Toate aceste simptome reprezintă urgențe medicale și necesită

consultarea unui medic oftalmolog!

Examinarea fundului de ochi. Bolile ascunse
Pacientului i se administrează picături speciale pentru dilatarea
pupilei.Pupila se dilată larg făcând posibilă examinarea fundului de
ochi.Cu ajutorul unui oftalmoscop ce proiectează în pupilă un fascicul
luminos intens, specialistul vede fundul de ochi mărit de 15-20 de ori,
lucru ce face posibilă depistarea celor mai mici anomalii.Când pupila
este dilatată doctorul oftalmolog poate vedea clar retina, nervul optic și
macula. Pentru a detecta prematur semnele de glaucom doctorul
examinează nervul optic.
Examinarea fundului de ochi poate indentifica:
 Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului natural al ochiului.
Cataracta reprezintă principala cauză de pierdere a vederii la
adulții cu vârstă de peste 55 ani. Examinarea corectă a cataractei
se ralizează prin dilatarea pupilei.
 Degenerescența maculară legată de vărstă este o boală
oftalmologică în urma careia apare distrugerea vederii
centrale.  Macula are rol în vederea culorilor și detaliilor
obiectelor, necesare pentru vederea centrală.
 Diabetul. La 10 ani de la debutul diabetului, debut care adesea
nu este observat, poate apărea retinopatia diabetică. Bolnavul de
diabet trebuie urmarit periodic de oftalmolog pentru a
preîntâmpina orbirea bolnavului de diabet.
 Retinopatia diabetica. In timp, diabetul afecteaza sistemul
circulator al retinei. Faza incipientă a bolii este cunoscută ca
retinopatie diabetică neproliferativă. În această fază a bolii,
arterele care irigă retina devin fragile și se sparg formând mici
hemoragii. Stadiu mai avansat este cel de retinopatie diabetică
proliferativă.
Nu doar afectiunile retinei pot fi diagnosticate astfel. Iata si alte boli
depistate prin examenul fundului de ochi:
 ateroscleroza: poate depista stadiul aterosclerozei, depozitele de
colesterol  si eventuale modificari ale vaselor de sange
 hipertensiune: vasele fundului de ochi se modifica, arterele sunt
mai stramte, venele mai dilatate. La hipertensivi, acolo unde se
incruciseaza artera cu vena, artera comprima vena si uneori apar
mici puncte de hemoragie la aceste incrucisari arterio-venoase.
 diabet: retinopatia diabetica poate sa apara la 10 ani dupa
aparitia diabetului.
Simptome care pot indica prezenta unei afectiuni oculare:
Cele mai multe afectiuni oculare sunt asimptomatice, in special in
stadiul incipient. Anumite situatii impun insa un consult
oftalmologic urgent:

1. Luminite, puncte intunecate sau umbre cenusii: pot fi semne

ale dezlipirii de retina, o problema de sanatate care poate aparea
la orice varsta. Daca nu este tratata prompt, poate determina
pierderea permanenta a vederii. Potentiale cauze: miopia,
glaucomul, traumatismele oculare si contuziile craniene.

2. Pierderea temporara si brusca a vederii poate fi un semn al

degenerarii maculare, principala cauza a pierderii vederii la
persoanele cu varsta de peste 65 de ani.

3. Dureri oculare. Poate aparea totusi in cazul glaucomului,

sindromului ochiului uscat, in cazul traumatismelor oculare sau
al cancerului de ochi.

4. Ochii rosii. 

5. Vedere incetosata. Chiar daca este temporara, vederea

incetosata poate semnala o serie de afectiuni oculare, precum
glaucomul, uveita, ruptura de retina sau degenerarea maculara.

Efecte secundare – Dilatatia pupilei, care nu este practicata in

cazul glaucomului cu unghi inchis, antreneaza o vedere  neclara care
ramane deranjanta timp de mai multe ore dupa examen. Nu conduceti
dupa examinarea fundului de ochi!
Pentru pacientii tineri, care nu prezinta probleme deosebite, folosirea
picaturilor de dilatare a pupilei nu este obligatorie, insa in cazul
pacientilor mai in varsta examinarea poate fi ingreunata de prezenta
cataractei, de exemplu.
EXAMINAREA FUNDULUI DE OCHI și filtre ce permit vizualizarea directă prin pupilă și cristalin a camerei
posterioare (vitroase) și a peretului pesterior al ochiului.
Ochiul uman este împarțit structural în două părți: un segment
anterior și un segment posterior. Acest tip de oftalmoscop este cel mai frecvent utilizat în timpul
unei examinări oftalmologice de rutină. Prezintă mai multe avantaje,
Segmentul posterior, reprezintă două treimi ale ochiului și cuprinde
printre care cel mai important este mărirea considerabilă a imaginii (de
toate structurile din spatele membranei hialoide anterioare: umoare
15 ori), lucru care permite o examinare detaliată a structurilor observate.
vitroasă, retină, coroidă și nerv optic.
Cu toate acestea, oftalmoscopia directă limitează examinarea la
Porțiunea segmentului posterior vizibilă în timpul examinării aproximativ 60-70% din suprafața retinei, cu imposibilitatea vizualizării
oftalmologice a fost denumită fund de ochi (FO). periferiei retinei.

Examinarea segmentului posterior al ochiului se poate realiza prin două
metode: oftalmoscopia și biomicroscopia fundului de ochi. Mai nou,
odată cu perfecționarea aparaturii oftalmologice, se pot obține
imagini color ale fundului de ochi cu ajutorul unui aparat numit fundus
camera.
OFTALMOSCOPIA
Oftalmoscopia utilizează aparate numite oftalmoscoape, care în funcție
de principiul formării imaginii sunt de două tipuri, directe și indirecte.
Oftalmoscopul direct este adesea utilizat pentru un screening al
afecțiunilor retiniene de către medicul neurolog sau de medicul de
familie. Așadar oftalmoscopia directă cu ajutorul oftalmoscopului este
o manevră ce nu se realizează doar de medicul oftalmolog.
OFTALMOSCOPIA INDIRECTĂ
Oftalmoscopul indirect este aparat binocular ce permite obținerea unei
imagini cu ajutorul unei lentile condensatoare. Imaginea FO este
inversată, stereoscopică și mărită (de până la 5 ori).

Oftalmoscopia directă produce o imagine verticală și neinversată a

segmentului posterior al ochiului, cu o magnificație de până la 15x. 

Oftalmoscopia indirectă însă, produce o imagine întoarsă sau inversată

cu o magnificație de la 2x până la 5x

OFTALMOSCOPIA DIRECTĂ

Vizualizarea directă a camerei posterioare (vitroase) a globului ocular

este posibilă folosind un oftalmoscop direct. Acesta arată ca o lanternă
de dimensiuni mici, alimentată cu baterie și echipată cu o serie de lentile
Oftalmoscopia indirectă este folosită adesea numai de medicul În cabinetul nostru, biomicroscopia se va realiza cu un aparat
oftalmolog și prezintă avantajul major al vizualizării FO în acele cazuri numit slit-lamp (lampă cu fantă).
în care oftalmoscopia directă nu poate fi aplicată (pacienți necooperanți,
Biomicroscopia segmentului posterior al ochiului se realizează la
copii, nistagmus). De asemenea, iluminarea este mai puternică (permite
biomicroscop cu ajutorul unor lentile de contact (lentila Goldmann)
examinarea in condițiile unei tulburări relative a mediilor oculare - de
sau non-contact (lentila Hruby, lentila Volk). Aceste lentile se folosesc
exemplu în opacifierea cristalinului din cataractă), imaginea este
împreună cu lampa cu fantă, în fața pupilei dilatate sau se aplică pe
stereoscopică (pot fi studiate mai bine leziunile care modifică relieful
corneea anesteziată anterior.
retinia - dezlipirea de retină, tumori,etc) și oferă o vedere mai largă a
interiorului ochiului, fiind posibilă investigarea periferiei extreme a Avantajele biomicroscopiei fundului de ochi constau în vizualizarea

retinei (acolo unde oftalmoscopul direct nu oferă o bună vizualizare). întregii suprafețe retiniene cu posibilitatea măririi imaginii folosind
puterile măritoare ale biomicroscopului și utilizarea diferitelor intensități
EXAMINAREA OFTALMOSCOPICĂ
ale fantei luminoase, în funcție de structurile și patologia observată.
În vederea examinării, medicul oftalmolog privește prin pupilă
FUNDUS CAMERA - FOTOGRAFIEREA FUNDULUI DE OCHI
structurile posterioare ale ochiului.
O alternativă  sau un complement
Cu cât deschiderea pupilei este mai mare (midriază), cu atât examinarea
pentru oftalmoscopie și biomicroscopie este realizarea unei fotografii
este mai simplă și eficientă.
de fund de ochi, unde imaginea poate fi analizată ulterior de
Din această cauză oftalmoscopia se realizează într-o cameră obscură, către medicul oftalmolog.
unde lumina scăzută va determina o midriază (dilatare) fiziologică a
Fundus camera este un aparat care permite fotografierea color a
pupilei. De cele maimulte ori pentru o bună vizualizare, este necesară
fundului de ochi, cu evidențierea retinei centrale și periferice, a
dilatarea farmacologică a pupilei, realizată prin administrarea unor
maculei și discului optic. Acesta poate fi încorporat într-un tomograf,
picături oculare cu substanțe midriatice.
imaginile obținute de la cele două componente ale aceluiași aparat fiind
BIOMICROSCOPIA FUNDULUI DE OCHI de neegalat în studiul patologiei retinene.

Biomiscroscopia ne permite examinarea atât a polului anterior al Principiul optic al camerelor de fund de ochi se aseamănă cu cel al
ochiului (părţii anterioare a ochiului) cât și celui oftalmoscoapelor indirecte, dar sistemele de observare și iluminare sunt
posterior. Oftalmologul se va uita printr-un microscop special la partea diferite. De asemenea fotografierea poate fi realizată cu filtre colorate
anterioară a ochilor tăi, adică la conjunctivă, cornee, scleră, pleoape, sau cu coloranți speciali (ex. Fluoresceină) pentru evidențierea anumitor
iris, cristalin și folosind o lentilă specială la polul posterior (retina). structuri normale sau patologice ale ochiului.
Fotografiile fundului de ochi reprezintă documente medicale  Imaginea produsă este bidimensională, spre deosebire de
oftalmologice care înregistrează aspectul retinei și a structurilor polului oftalmoscopia indirectă unde imaginea este tridimensională
posterior unui pacient. Aceste fotografii permit medicului să studieze
 Lipsa aprecierii în profunzime a straturilor retiniene
retina dvs. și să formuleze un diagnostic, să urmărească și să compare
evoluția unei afecțiuni sau să urmărească efectele unui tratament.  Mărirea imaginii este posibilă doar digital nu și optic, ca în
cazul oftalmoscopiei prin biomicroscop
Fotografierea fundului de ochi prezintă numeroase
avantaje comparativ cu alte metode de vizualizare a segmentului  Afecțiuni care produc tulburări de transparență, cum este în

posterior al ochiului: cazul cataractei, vor reduce claritatea imaginii

 Este o tehnică rapidă și simplă de executat
 Nu este necesară dilatarea pupilei, în consecință este mai
plăcută pentru pacient
 Vizualizează o suprafață retiniană mai mare comparativ cu
oftalmoscopia
 Erori în realizarea fotografiei pot produce artefacte în
imaginea finală
 Nu este portabil și are un cost mai ridicat decât oftalmoscopia
sau biomicroscopia, de aceea nu se efectuează de rutină de
către medicul oftalmolog sau medicul de familie

 Imaginile obținute pot fi stocate pentru urmărirea evoluției

bolii, răspunsul la tratament cât și pentru analizarea acestora
de mai mulți medici oftalmologi

Cu toate că imaginea obținută cu ajutorul acestui aparat este una fidelă

și cuprinde atât retina centrală cât și cea periferică, nu sunt vizualizate
cu acestă tehnică toate straturile retinei. Din cele 10 straturi componente
ale retinei, fundus camera fotografiază doar straturile superficiale ale
retinei, iar o patologie care se întinde dincolo de aceste straturi, nu poate
fi diagnosticată corect. De aceea, complementar acestui tip de explorare
se realizează tomografia în coerență optică, care stratigrafiază și obține o
hartă completă a tuturor straturilor retiniene.

Alte dezavantaje ale examinărilor cu fundus camera:


Examenul fundului de ochi
Indicatii – Examenul fundului de ochi, practicat sistematic cu prilejul
oricarui examen oftalmologic complet, este indicat pentru a stabili
diagnosticul afectiunilor retinei si pe cele ale coroidei (membrana lipita
de retina cu rol in nutritia acesteia). El da posibilitatea, de asemenea, sa
se observe vascularizatia retiniana, care poate fi modificata de
numeroase boli. Foarte multe boli oculare (desprinderea retinei) sau
generale, cum ar fi diabetul, dau anomalii ale fundului de ochi.
Tehnica – Examenul este efectuat cu doua tipuri de aparate: un
oftalmoscop, cu sau fara interpunerea unei lentile
puternic convergente(Goldmann), sau un biomicroscop (lampa cu fanta).
Oftalmoscopul serveste la examinarea polului posterior
al ochiului (centrul retinei,vasele retiniene,  papila si macula).
Biomicroscopul  este utilizat pentru examinarea  microscopică a polului
anterior, a vitrosului şi a polului posterior, prin realizarea de secţiuni
optice ale mediilor oculare. O dilatatie pupilara prealabila este necesara
si poate fi provocata cu ajutorul unor midriatice, cu scopul de a permite
o viziune mai larga. Odata dilatatia realizata, examenul nu dureaza mai
mult de 3 minute pentru un ochi.
Nu doar afectiunile retinei pot fi diagnosticate astfel. Iata si alteboli
depistate prin examenul fundului de ochi:
1. Ateroscleroza: Examinand fundul de ochi, oftalmologul poate
depista stadiul aterosclerozei, poate sa vada depozitele de
colesterol (mici puncte stralucitoare) si modificarile aparute la
vasele de sange.
2. Hipertensiunea: Oftalmologul poate afla daca este vorba de o
hipertensiune veche, daca este o tensiune oscilanta. Vasele
fundului de ochi la hipertensivi se modifica, arterele sunt mai
stramte, venele mai dilatate. La hipertensivi, acolo unde se
incruciseaza artera cu vena, artera comprima vena si uneori apar
mici puncte de hemoragie la aceste incrucisari arterio-venoase.
3. Diabetul: La 10 ani de la debutul diabetului, debut care adesea
nu este observat, poate aparea retinopatia diabetica. Bolnavul
de diabet trebuie urmarit periodic de oftalmolog pentru a
preantampina orbirea bolnavului de diabet.
4. Boli de sange: Modificarile la nivelul retinei apar si in urma
unor boli ale sangelui, precum anemiile, poliglobuliile,
leucemiile.
5. Cataracta: Este o afectiune degenerativa a cristalinului care
apare la persoanele varstnice si duce la scaderea acuitatii vizuale
pana la pierderea vederii. Cataracta se dezvolta diferit de la un
pacient la altul, viteza putând sa difere si de la un ochi la altul
pentru acelasi pacient. Cele mai multe cataracte la persoanele în
vârsta se dezvolta progresiv într-o perioada de câtiva ani. Alte
cataracte, în special la oamenii mai tineri si persoanele cu diabet,
pot sa progreseze rapid pe o perioada scurta de timp. Este
imposibila predictia asupra vitezei de dezvoltare a cataractei la o
persoana anume.
6. Degenerescenta maculara: Aceasta afectiune se intalneste
relativ frecvent la pacientii in varsta si consta in deteriorarea
regiunii centrale a retinei (macula) determinand scaderea
acuitatii vizuale. Semnele clinice care preced scaderea vederii
sunt deformarea obiectelor din campul vizual, usor de evidentiat
in cazul liniilor fine drepte.
7. Retinopatia diabetica: In timp, diabetul afecteaza sistemul
circulator al retinei. Faza incipienta a bolii este cunoscuta ca
retinopatie diabetica neproliferativa. In aceasta faza a bolii,
arterele care iriga retina devin fragile si se sparg formand mici
hemoragii. Al 2-lea stadiu este retinopatia proliferativa.
8. Alte afectiuni: Prin examenul fundului de ochi pot fi depistate si
unele tumori cerebrale, dar si unele semne care indica boli
infectioase cum ar fi tuberculoza, HIV, sifilisul.
Efecte secundare – Dilatatia pupilei, care nu este practicata in
cazul glaucomului cu unghi inchis, antreneaza o vedere  neclara care
ramane deranjanta timp de mai multe ore dupa examen. Nu conduceti
dupa examinarea fundului de ochi!
Pentru pacientii tineri, care nu prezinta probleme deosebite, folosirea
picaturilor de dilatare a pupilei nu este obligatorie, insa in cazul
pacientilor mai in varsta examinarea poate fi ingreunata de prezenta
cataractei, de exemplu. Picaturile devin astfel o necesitate. Daca aceste
investigatii nu ofera indicii suficiente pentru stabilirea diagnosticului,
medicul poate efectua analize suplimentare, precum analiza campului
vizual, tomografia de nerv optic.
Simptome care pot indica prezenta unei afectiuni oculare:
Desi unele afectiuni oculare sunt asimptomatice, in special in stadiul
incipient, anumite situatii impun cat mai urgent un consult oftalmologic:
 Luminite, puncte intunecate sau umbre cenusii. Acestea pot fi
semne ale dezlipirii de retina. Dezlipirea de retina este o
problema de sanatate foarte serioasa care poate aparea la orice
varsta. Daca nu este tratata prompt, poate determina pierderea
permanenta a vederii. Printre cauzele dezlipirii de retina se
numara miopia, glaucomul, traumatismele oculare si contuziile
craniene.
 Pierderea temporara si brusca a vederii poate fi un semn al
degenerarii maculare, principala cauza a pierderii vederii la
 persoanele cu varsta de peste 65 de ani. Orbirea este de obicei orice tip de disconfort daca porti lentile. Du-te cat mai repede la
graduala, dar in unele cazuri poate aparea brusc. O alta cauza a un consult de specialitate.
pierderii subite a vederii este glaucomul. Pierderea vederii la un
 Vedere incetosata. Chiar daca este temporara, vederea incetosata
singur ochi poate fi de asemenea semnul unui atac vascular
poate semnala o serie de afectiuni oculare, precum glaucomul,
cerebral.
uveita, ruptura de retina sau degenerarea maculara.
 Dureri oculare. Majoritatea afectiunilor oculare nu sunt insotite
 Complicatii in urma unei interventii chirurgicale la ochi. Daca in
de durere. Aceasta poate aparea totusi in cazul glaucomului,
urma operatiei ai semne precum privire incetosata, dureri sau
sindromului ochiului uscat, in cazul traumatismelor oculare sau
inrosirea ochilor fa cat mai repede o vizita la medic.
al cancerului de ochi.
Era digitala a facut ca investigatiile in oftalmologie sa devina foarte
Ochiul trebuie examinat de un medic in urma oricarui tip de traumatism,
exacte, camerele  cu senzori  digitale rivalizeaza cu echipamentele cu
mai ales daca se inroseste sau daca durerea persista mai mult de 15 – 20
film pentru culoare, contrast, sensibilitatea si rezoluţie.Se  utilizeaza
de minute.
fisele medicale electronice, iar  imaginile  foto digitale pot fi importate
 Disconfort persistent la nivelul ochilor. Consulta un medic direct si comprimate apoi stocate in baza de date.
oftalmolog daca banuiesti ca ti-a intrat un corp strain in ochi sau
Examenul fundului de ochi este o investigatie ce a evoluat mult in
daca ai lucrat intr-un mediu periculos din cauza particulelor care
ultimii ani si este tot mai des folosita nu numai pentru tratarea ochilor ci
ar putea sa patrunda in ochi. Toate acestea pot duce la infectie.
si ca mod de investigare de sine statator pentru afectiuni ale creierului.
 Ochi rosii.  Inrosirea ambilor ochi ar putea fi un semn de
conjunctivita, insa daca roseata apare la un singur ochi ar putea
fi semnul unui proces inflamator profund, precum sclerita
(inflamatia sclerei) sau uveita (inflamarea interiorului ochiului).

 Disconfort la purtarea lentilelor de contact. Majoritatea

persoanelor care poarta lentile de contact si respecta
instructiunile si sfaturile medicului nu intampina nici un fel de
probleme, insa exista si situatii in care pot aparea infectii
oculare. In nici un caz nu ignora durerea, roseata ochilor sau

La ce-i bun examenul fundului de ochi si cum decurge consultatia?
Hipertensiunea, ateroscleroza, diabetul sunt doar cateva dintre
afectiunile ce lasa urme la nivelul retinei, vizibile cu oftalmoscopul.
Este recomandat sa mergeti o data pe an la un medic oftalmolog. Nu
doar pentru a verifica daca vedeti bine, ci si pentru a face examenul
numit fund de ochi, care permite depistarea timpurie a unor maladii ce
produc modificari la nivelul retinei.
Ce structuri se vad la examenul fundului de ochi?
In timpul examinarii fundului de ochi, medicul observa:
 Retina- membrana fina si transparenta, sensibila la lumina, ce
imbraca fundul ochiului. Papila optica (disc optic) - un disc
rotund, de 1,5 mm, albicios, zona in care nervul optic si vasele
de sange intra in globul ocular.
 Macula lutea (pata galbena) - zona din centrul retinei, unde
imaginile se formeaza cu maxima precizie si claritate.
 Vasele retiniene - arterele si venele.
La ce-i bun examenul fundului de ochi?
Investigatia permite atat depistarea maladiilor ochiului, cat si
monitorizarea altor boli (hipertensiune, diabet etc). Retina normala are o
culoare bruna-portocalie si prezinta vase sangvine de un rosu viu.
 Hipertensiunea, ateroscleroza, diabetul pot genera anomalii
vasculare retiniene: mici hemoragii, dilatarea venelor, ingustarea
artelerelor, depozite de colesterol etc. In functie de starea acestor
mici vase, medicul apreciaza gravitatea bolii.
 Alte maladii determina modificari ale maculei: degenerescenta
maculara (poate duce la pierderea vederii centrale), unele boli de
sange (anemie, poliglobulii, diateze hemoragice, leucemie).
 In caz de glaucom, se poate vedea ca papila este scobita din
pricina presiunii intraoculare prea mari si se verifica astfel
claritatea conturului ei, pentru excluderea unui edem papilar.
 Fundul de ochi este important pentru persoanele cu miopie, la
care portiunea periferica a retinei este adeseori subtiata si slabita,
existand riscul dezlipirii de retina. Examinarea retinei le este
recomandata si gravidelor care au o sarcina cu complicatii, in
vederea depistarii retinopatiilor.
Cum decurge consultatia?
Oftalmologul va pune in ochi niste picaturi care dilata pupila. Cand
aceasta s-a marit suficient (de regula, dupa 10-20 de minute), incepe
examinarea. Cu ajutorul unui oftalmoscop ce proiecteaza in pupila un
fascicul luminos intens, specialistul vede fundul de ochi marit de 15-20
de ori, lucru ce face posibila depistarea celor mai mici anomalii.