Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1
I. Studiu de literatură.......................................................................................................................5
1. Generalități...................................................................................................................................6
2. Date de istoric...............................................................................................................................6
3. Descrierea compusului.................................................................................................................7
3.1 Denumiri................................................................................................................................7
3.3.4 Solubilitatea....................................................................................................................9
4. Farmacologie..............................................................................................................................10
4.1 Farmacodinamică.................................................................................................................10
4.2 Farmacocinetică...................................................................................................................12
4.2.1 Absorbția......................................................................................................................12
4.2.2 Distribuția.....................................................................................................................13
4.2.3 Eliminarea....................................................................................................................13
4.3 Uz terapeutic........................................................................................................................14
4.4 Formulație............................................................................................................................15
4.5 Administrare........................................................................................................................16
2
4.7 Contraindicații.....................................................................................................................18
9. Schema tehnologică....................................................................................................................29
3
11.17 Bilanț de materiale pentru etapa de filtrare IV.................................................................39
III. Bibliografie..............................................................................................................................60
4
I. Studiu de literatură
5
1. Generalități
1.1 Prezentarea produsului și a clasei de substanțe din care face parte
Enalapril este un inhibitor oral activ de lungă durată, nesulfhidric al enzimei de conversie a
angiotensinei (IECA) cu activitate antihipertensivă. Acesta este hidrolizat in vivo până la
enalaprilat- forma sa activă. Bioactivarea are loc la nivelul ficatului [1]. Din punct de vedere
structural, enalaprilul este un monoester al unui acid dicarboxilic- etil 4-fenilbutanoat, în care un
hidrogen din poziția α față de gruparea carboxilică este înlocuit cu restul peptidic L-alanil-L-prolina
[2].
2. Date de istoric
Enalaprilul a fost descoperit la Merck în anul 1970. Această moleculă a fost proiectată
pentru a renunța la elementul de legare a grupelor sulfhidrilice cu zincul, din analogul enalaprilului
- captopril. Necesitatea dezvoltării unei noi molecule este datorată faptului că captopril avea o
6
perioadă de înjumătățire prea scurtă și efecte secundare nedorite, cauzate anume de gruparea zinc-
sulfhidril. Captoprilul era mai frecvent asociat efecte secundare, ca gustul metalic în gură și erupții
cutanate. De asemenea, captoprilul trebuie administrat de 2-3 ori pe zi, în timp ce enalaprilul doar
odată pe zi și are o durată de acțiune mai lungă. Totuși, enalaprilul s-a dovedit a fi mai puțin potent
decât captoprilul și în acest sens s-au efectuat cercetări pentru îmbunătățirea activității biologice.
Anume, prin adiția unei grupări metilice mai lipofile la gruparea carboxil terminală, iar prin adiția
grupei fenetil se obținea enalaprilatul – forma activă a substanței. Cu toate că s-a reușit
îmbunătățirea bioactivității, enalaprilatul nu putea fi absorbit pe cale orală, de aceea s-a proiectat
sub formă de monoester, ca ulterior să fie hidrolizat la forma sa activă [5].
Ruta inițială de sinteză implica aminarea reductivă diastereoselectivă între etil-2-oxo-4-
fenilbutarat și alanil-prolină. Se generează un amestec de diastereomeri 1.6:1, în favoarea
enantiomerului (SSS) dorit. Pentru a purifica amestecul de ceilalți enantiomeri, s-a efectuat o
recristalizarea cu acid maleic, obținând enalaprilul sub formă de sare maleică. Deși, ruta sintetică
implică doar o etapă, diastereoselectivitatea procesului este mică, ceea ce reduce randamentul
global[5].
3. Descrierea compusului
3.1 Denumiri
Conform nomenclaturii sistematice IUPAC, enalaprilul are denumirea științifică de acid
(2S)-1-[(S)-2-[[(2S)-1-etoxi-1-oxo-4-fenilbutan-2-il]amino]propanoil]pirolidin-2-carboxilic.
Conform clasificării ATC (acronim din engleză: Anatomical Therapeutic Chemical
Classification), enalaprilului ii este atribuit codul C09AA.
C-acționează asupra sistemului cardiovascular;
C09- acționează asupra sistemului renină-angiotensină;
C09A- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei [6].
7
Figura 2Structura 2D a enalapril maleatului.
8
3.3.4 Solubilitatea
Următoarele date ale solubilității au fost obținute în condiții normale.
Tabel 1Solubilitatea enalapril maelatului în diferiți solvenți[8].
9
Tabel 2Proprietățile fizico chimice ale enalapril maleatului.
Proprietatea Valoarea
Formula moleculară C20H28N2O5·C4H4O4
Masă moleculară 492.53
Proprietăți organo-leptice Culoare albă, inodor, formă de pulbere
Punctul de topire 143-144 °C
Solubilitatea în apă 25 mg/ 110 mL (la 25 °C)
Densitate 1204 kg/m3
4. Farmacologie
4.1 Farmacodinamică
Sistemul renin-angiotensin-aldosteron are un rol important în reglarea homeostaziei
cardiovasculare la indivizii normali sau hipertensivi, deși contribuția sa la sindromul clinic al
insuficienței cardiace congestive rămâne mai puțin clară [9].
Angiotensina I este un prohormon care se formează ca rezultat al acțiunii reninei asupra unui
substrat peptidic produs de ficat. Renina, la rândul ei, este o enzimă proteolitică produsă de rinichi
și controlează funcțiile fiziologice ale altor organe. Secreția reninei este controlată de sistemul
nervos și, posibil, de un hormon peptidic cardiac descoperit recent. Angiotensina I este relativ
inactivă și este activată prin conversia în angiotensina II de către enzima de conversie a
angiotensinei. Receptorii de membrană ai celulelor musculare netede ale arteriolelor și a cortexului
suprarenalei (secreția de aldosteron) sunt specific stimulați de angiotensina II. Ca rezultat, rezistența
periferică a vaselor crește, ritmul cardiac crește, debitul cardiac crește, iar retenția de apă și ioni de
sodiu are loc. La rândul său, creșterea indusă a presiunii prin legarea inversă determină o scădere a
secreției de renină [4].
Acțiunea principală a enalaprilului este inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei.
Maximul de inhibiție se observă de la 2 până la 4 ore de la administrare, iar efectul persistă mai
mult de 24 de ore. Consecința biologică a inhibării enzimei de conversie a angiotensinei este
reducerea în plasmă a nivelului de angiotensină II și aldosteron cu o creștere simultană a activității
reninei [1].
Enalaprilul reduce tensiunea arterială în toate gradele de hipertensiune esențială și
renovasculară, precum și rezistența vasculară periferică fără a crește ritmul cardiac. Populația
hipertensivă cu niveluri scăzute de renină răspunde în continuare la enalapril. Durata efectului
10
antihipertensiv asupra tensiunii arteriale sistolice și diastolice persistă cel puțin 24 de ore după
administrarea inițială a unei singure doze orale, iar administrarea zilnică repetată a enalaprilului
conferă o reducere suplimentară a tensiunii arteriale, iar un răspuns antihipertensiv la nivel de stare
stabilă poate dura câteva săptămâni. La pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă severă și cu
răspuns clinic inadecvat la terapiile antihipertensive convenționale, tratamentul cu enalapril a
condus la îmbunătățiri ale performanței cardiace, observate prin reducerea preîncărcării și
postîncărcării, precum și prin îmbunătățirea stării clinice pe termen lung. În plus, enalaprilul a
demonstrat că crește debitul cardiac și volumul sistolic, în timp ce scade presiunea în capilarele
pulmonare la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă rezistentă la tratamentul convențional cu
digitalice și diuretice. În studiile clinice, enalaprilul a redus masa ventriculului stâng și nu a afectat
funcția cardiacă sau perfuzia miocardică în timpul exercițiului fizic. Enalaprilul nu este asociat în
mod semnificativ cu riscul de bradicardie, spre deosebire de majoritatea diureticelor și beta-
blocantelor, și nu produce hipertensiune reactivă la întreruperea terapiei [10].
4.1.1 Mecanismul de acțiune
Ipoteza principală care explică efectele hemodinamice benefice ale enalaprilului este legată
de inhibiția enzimei convertoare a angiotensinei și reducerea consecventă a angiotensinei II.
Scăderea concentrației de angiotensină II dilată vasele periferice direct sau indirect, ducând la o
reducere a rezistenței vasculare sistemice [9].
11
Sistemul renin-angiotensin-aldosteron funcționează în sinergie cu sistemul simpatic pentru a
regla tensiunea arterială, homestazia fluidelor și electroliților. Activarea acestui sistem este cauzată
de diferiți factori, cum ar fi tensiunea arterială scăzută și are ca răspuns biologic, stimularea
eliberării de noradrenalină din terminațiile nervoase simpatico-adrenergice, și în consecință duce la
vasoconstricție și retenția de sare în rinichi [10]. IECA blochează conversia angiotensinei I în
angiotensină II. Consecința acestei blocării este scăderea concentrației plasmatice de angiotensină
II, vasodilatație periferică și scădere a rezistenței vasculare periferice, dar și reducerea sintezei de
aldosteron. De asemenea, prin inhibarea enzimei de conversie se reduce considerabil și cantitate de
angiotensină II, sintetizată local la nivelul miocardului și pereților vasculari. IECA induc creșterea
nivelului de renină plasmatică și , implicit creșterea nivelului de angiotensină I, datorată unui
mecanism de feed-back negativ exercitat de angiotensina II asupra reninei [11].
Cu alte cuvinte, nu se formează angiotensină de tip II care are rol de vasoconstrictor. Odată
cu blocarea vasoconstricției, rezistența vasculară scade, ceea ce permite sângelui să circule mai
ușor, iar dacă circulație nu este îngreunată de volumul mic ar vaselor sangvine, scade tensiunea
arterială.
4.2 Farmacocinetică
Enalaprilul, ca sare maleică, este foarte bine absorbit prin administrare orală și este
hidrolizat la enalaprilat – forma biologic activă [1]. Biodisponibilitatea sa nu este influențată
semnificativ de prezența mâncării în tractul gastrointestinal.
4.2.1 Absorbția
După administrarea orală a enalaprilului la persoanele sănătoase, acesta este absobit rapid.
Concentrația maximă de enalapril (forma inactivă) în serum se atinge după aproximativ o oră și
dispare din circulație după 4 ore. Concentrația maximă de enalaprilat (forma bioactivă) se atinge de
la 3 la 4 ore după administrare și rămâne detectabilă între 72 și 96 ore [9].
12
Figura 4Concentrație de enalapril (■) și enalaprilat (•) în serum [9].
4.2.2 Distribuția
Enalaprilatul este legat de proteinele plasmatice în proporție de 50%. Au fost identificate
două situri de legare proteică: unul cu afinitate scăzută și capacitate mare; și unul cu afinitate mare
și capacitate redusă. Cel din urmă probabil reprezintă legarea enalaprilatului la ACE circulant,
explicând faza terminală prelungită a profilului plasmatic al enalaprilatului. Nu există dovezi directe
privind distribuția enalaprilatului în țesuturi, cu toate că este probabil ca inhibiția ACE tisulară, mai
degrabă decât legarea la ACE circulant, să fie mai relevantă pentru efectul antihipertensiv al
enalaprilului.
Enalaprilatul penetrează majoritatea țesuturilor, în particulal, rinichii și sistemul
cardiovascular, totuși încă nu este cunoscut dacă enalaprilul sau enalaprilatul pătrunde în laptele
matern sau trece prin placentă [9].
4.2.3 Eliminarea
Metabolismul
Enalaprilul suferă o reacție de hidroliză, în urma căreia rezultă enalaprilatul, conform
reacției din figura 4. Această transformare are loc la nivelul ficatului.
13
Figura 5Reacția de hidroliză a enalaprilului la enalaprilat.
Excreția
La administrarea pe cale orală a enalaprilului (10 mg) la subiecții sănătoși, 33% a fost
recuperată din fecale, dintre care 6% ca enalapril și 27% ca enalaprilat. Aproximativ 61% este
recuperată din urină (18% - enalapril și 43% - enalaprilat). Procentul mare recuperat din urină
indică faptul că excreția are loc majoritar pe cale renală, fapt confirmat și de Clearance-ul renal de
18 L/h, ce corespunde unui grad de excreție tubulară activă [9].
4.3 Uz terapeutic
4.3.1 Hipertensiune arterială esențială
Hipertensiunea arterială esențială este o afecțiune medicală caracterizată prin creșterea
cronică a presiunii arteriale, în absența unei identificabile. Acest tip de hipertensiune reprezintă
aproximativ 90-95% din cazurile de hipertensiune arterială și poate fi cauzată de o combinație de
factori genetici și de mediu [12].
Enalaprilul administrat pe cale orală, în doze unice (de la 2.5 la 40 mg), reduce semnificativ
presiunea arterială a pacienților spitalizați cu hipertensiune arterială de grad mediu spre sever.
Tratamentul de lungă durată cu o doză zilnică fixă cauzează reducerea progresivă a presiunii
arteriale, care atinge maximul de eficiență după 3 săptămâni de administrare. Un studiu a arătat că
la întreruperea bruscă a administrării enalaprilului, la pacienții cu afecțiuni de grad moderat până la
sever, care au utilizat preparatul timp de o lună (doze de la 5 până la 80 mg/zi), nu se observă
creșterea bruscă a hipertensiunii esențiale [1].
4.3.2 Hipertensiune arterială renovasculară
Hipertensiunea arterială renovasculară este o afecțiune medicală caracterizată de creșterea
presiunii arteriale datorată unui flux sanguin redus la rinichi. Aceasta este cauzată de îngustarea
arterelor renale sau de o blocare a acestora, determinată de ateroscleroză sau o boală renală
polichistică [13].
14
Experiența acumulată până în prezent indică faptul că tratamentul pe termen lung cu
enalapril (între 10 și 40 mg/zi) produce o bună controlare a tensiunii arteriale. Valorile presiunii
arteriale se îmbunătățesc în timp (după câteva luni), astfel încât doza de enalapril poate fi redusă.
Majoritatea acestor pacienți nu au nevoie de adăugarea unui medicament suplimentar (spre exemplu
un diuretic). Pacienții cu afecțiune cronică, cărora le-au fost administrate doze zilnice unice de
enalapril, au niveluri reduse de angiotensină II și aldosteron circulante pe tot parcursul zilei [1].
4.3.3 Insuficiență cardiacă congestivă
Insuficiența cardiacă congestivă este o afecțiune medicală în care inima nu poate pompa
suficient sânge pentru a satisface necesitățile organismului. Aceasta poate fi cauzată de o varietate
de condiții care afectează capacitatea inimii de a funcționa eficient, cum ar fi boala coronariană,
hipertensiunea arterială, boli valvulare cardiace, cardiomiopatia și alte boli cardiovasculare.
Simptomele includ dificultăți de respirație, oboseală, edeme ale membrelor inferioare și/sau a altor
zone ale corpului, palpitații și pierdere în greutate inexplicabilă. Tratamentul poate include
medicamente, modificări ale stilului de viață și, în cazuri grave, intervenții chirurgicale [14].
Enalapril a fost administrat pacienților cu insuficiență cardiacă congestivă refractară la
tratamentul convențional cu digitalice și diuretice. Se observă creșteri semnificative ale debitului
cardiac și volumului sistolic. Scăderi ale presiunii capilare în arterele pulmonare, a presiunii
arteriale medii, a frecvenței cardiace și a rezistenței vasculare sistemice apar la pacienții tratați timp
de până la 4 luni cu enalapril [1].
4.4 Formulație
Enalapril maleatul s-a dovedit a fi susceptibil la descompunere și poate să sufere o reacție de
autociclizare cu formarea unei dicetopiperazine. În plus, acesta poate forma diacizi printr-o reacție
de hidroliză sau se poate oxida, ceea ce duce la decolorare atunci când este formulat [15]. Enalapril
maleateul sub formă de pulbere este stabil la valori moderate ale căldurii și umidității; 40°C și 75%
[16]. Cu toate acestea, în formulările sub formă de comprimate, enalaprilul maleat poate prezenta o
anumită instabilitate, care poate fi atribuită interacțiunii sale cu matricea medicamentului. În acest
sens, s-au efectuat studii pentru determinarea excipienților potriviți, care să inhibe aceste procese.
Componente principale care se găsesc în formulările de enalapril maleat sub formă de
capsule sunt:
1. Diluanții
- Lactoză anhidră sau monohidrat – se folosește pentru a completa volumul comprimatelor
sau capsulelor și pentru a le oferi un aspect uniform [17].
15
- Celuloză microcristalină – este utilizant frecvent datorită compatibilității sale cu majoritatea
substanțelor active [17].
2. Lubrifianți
- Stearat de magneziu și stearat de calciu – sunt utilizați pentru a preveni lipirea
comprimatelor de matricea de comprimare. Acestea reduc aderența și fricțiunea dintre
particulele de comprimate și matricea de comprimare [17]. În cazul enalapril maleatului, cel
mai indicat este folosirea acidului stearic, stearat de zinc sau monostearat de gliceril,
deoarece reduc foarte mult viteza de degradare a substanței active [15].
3. Agenți de încărcare
- Fosfatul de calciu dibazic și fosfatul de calciu tribazic – sunt utilizați pentru a mări volumul
comprimatelor și pentru a le oferi coeziune. Sunt insolubili în apă și pot contribui la
stabilitatea comprimatelor.
Pe lângă aceste componente, mai este necesară și prezența unor agenți de stabilizare,
cum ar fi: acidul citric, maleic sau fumaric, ascorbic, care se presupun a fi posibili inhibitori
de ciclizare si hidroliză [17]. De asemenea, s-a demonstrat că formulările de enalapril maleat
cu matrice acidă au stabilitate mai bună față de căldură și umiditate [16].
4.5 Administrare
Hipertensiune arterială
Doza inițială în cazul acestei afecțiuni este de la 5 până la 20 mg, în funcție de gradul de
hipertensiune și condiția pacientului și este administrat o dată pe zi. În cazurile de gravitate medie,
doza inițială recomandată este de 5-10 mg. Doza obișnuită de întreținere este de 20 mg pe zi. Doza
maximă de întreținere este de 40 mg pe zi. Persoanele cu sistemul RAA puternic activat pot
experimenta o scădere bruscă excesivă a tensiunii arteriale, din această cauză li se recomandă o
doză inițială mai mică de 5 mg [18].
Insuficiență cardiacă
În monitorizarea simptomaticii insuficienței cardiace, enalaprilul este utilizat complimentar
cu diureticile, digitalice și beta-blocatori. Doza inițială propusă este de 2.5 mg și trebuie
administrată sub supraveghere medicală. Dozarea sugerată în tratamentul insuficienței cardiace pe
săptămâni este indicată în tabelul 3.
16
Tabel 3Dozarea recomandată în insuficiența cardiacă [18].
17
4.7 Contraindicații
4.7.1 Contraindicații absolute
Utilizarea enalaprilului este contraindicată la pacienții cu:
Angioedem idiopatic;
Angioedem ereditar;
Perioada de sarcină și alăptare;
Hipersensivitate la IECA [19].
4.7.2 Contraindicații relative
La pacienții cu stenoză aortică, infarct miocardic, accident vascular cerebral, cardiomiopatie
hipertrofică, stenoză arterială renală și insuficiență renală, medicamentul trebuie administrat cu
mare precauție sau chiar de evitat [19].
4.7.3 Interacțiunea cu alte medicamente
Clasa de medicamente IECA interacționează cu numeroase substanțe medicamentoase și pot
cauza efecte adverse, eșecul tratamentului și chiar insuficiență renală. Din acest motiv, medicul este
nevoit să se asigure că pacientul nu a consumat următoarele substanțe:
1) Medicamente ce sporesc activitatea hipotensivă a IECA: alfuzosin, tiazide,
lormetazepam, barbiturice, etc.
2) Medicamente ce diminuează efectul antihipertensiv al IECA: amfetamine, aprotinin,
lantan, metilfenidat, etc.
3) Medicamente ce accentuează efectele adverse ale IECA: blocanți ai receptorilor
angiotensinei, everolimus, salicitați, etc.
4) Medicamente care pot crește riscul de hiperkaliemie (când sunt administrate concomitent
cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei): heparin, săruri de potasiu,
drospirenonă, tacrolimus, etc [19].
18
R1
2) Reducerea iminei la amină secundară în prezență de NaCNBH 3, care are rol de agent
reducător prin capacitatea de a produce ioni hidrură și hidroniu in situ.
R2
Aplicând această metodă de sinteza se poate obține un randament global de 90 %, însă
rezultă un amestec de diastereomeri în raport de 55:45 SSS/RSS [20]. Din această cauză, se
consideră ca metoda dată are o stereoselectivitate mică și nu avantajează formarea
diastereoizomerului SSS dorit. În plus, apar probleme de separare a produșilor secundari formați,
cum ar fi complecși de bor, care nu sunt utilizabili și nu respectă principiile chimiei verzi. Aceasta
implică mai multe etape de separare, care cresc costul de producție și pot afecta puritatea finală a
compusului. Pe lângă acest aspect, procesul este mai lent, deoarece necesită adăugarea agentului în
picătură, timp de 5 ore, ce afectează durata unei șarje. De asemenea, sinteza propriu-zisă se
realizează în mai multe vase, fapt ce crește costul de investiție al instalației.
Metoda hidrogenării
Prima etapa a acestei metode este aceeași ca și în cazul metodei prezentate anterior.
1) Formarea derivatului iminic în mediu de etanol anhidru.
R3
19
2) Reducerea iminei prin hidrogenare catalitică.
R4
Această metoda furnizează un randament de 77 %, mai mic decât în cazul metodei
anterioare, însă raportul diastereomeric este mai mare în favoarea diastereoizomerului SSS,
SSS/RSS=62:38 [20].
Stereoselectivitatea hidrogenării catalitice poate fi îmbunătățită prin modificarea
catalizatorului. S-au efectuat studii cu diferiți catalizatori pentru a sinteza enalaprilului prin această
metodă. Aceștea sunt prezentați în tabelul 5.
Tabel 5Catalizatorii studiați pentru optimizarea stereoselectivității procesului [21].
O etapă ulterioară, aplicabilă ambelor metode este cristalizarea fracționată cu acid maleic a
produsului obținut. Acest lucru se face pentru a izola diastereoizomerul SSS din amestec. Rezultatul
cristalizării este enalapril maleatul (SSS) de o puritate destul de mare, circa 97%. Prin recristalizarea
din acetonitril a enalapril maleatului, puritatea poate ajunge la valori >99%. Luând în considerare și
20
aceste procese, randamentul global al primei metode (NaCNBH3) este de 32%, iar prin metoda
hidrogenării se ajunge la 34%, ceea ce ar fi un argument suplimentar pentru aplicarea ulterioară a
acestei metode [20].
21
0
EPHICORD Capsule 10 mg EUROPHARM S.A. România
RENITEC Comprimate 5, 10, 20 mg MERCK SHARP & Elveția
DOHME IDEEA AG
Prețurile prezentate în tabelul 7 sunt relative și pot varia în funcție de distribuitorul de unde
se poate achiziționa.
22
II. Dimensionarea
tehnologică
23
7. Descrierea procesului tehnologic
Procesul tehnologic abordat se bazează pe sinteza enalapril maleatului prin metoda aminării
reductive. Acesta poate fi delimitat în 3 etape principale:
1) Sinteza enalaprilului
Într-un reactor de hidrogenare se introduc reactanții: L-Ala-L-Pro, etil-2-oxo-4-
fenilbutanoat. Aceștea sunt solubilizați în etanol anhidru, la care se adaugă catalizatorul 10 % Pd/C
și zeoliți 4Å. În acest proces, zeoliții au rolul de a adsorbi apă formată în urma reacției și a deplasa
echilibrul chimic în sensul formării produsului de interes. Amestecul obținut se hidrogenează timp
de 15 ore, la temperatura de 20 °C și presiunea 2.75 atm. Reacția are efect exoterm și necesită
eliminarea continuă a căldurii [20].
Aminarea reductivă decurge prin formarea intermediarului iminic,conform reacției R1.
Totuși, în acest proces mai are loc și o reacție nedorită, anume reducerea etil 2-oxo-4-
fenilbutanoatul până la etil 2-hidroxi-4-fenilbutanoat, prin hidrogenare. Din această cauză, este
nevoie de un exces de α-ceto-ester pentru a evita epuizarea reactantului în reacția secundară,
conform R5 [20].
R5
24
2) Purificarea enalaprilului
Enalaprilul obținut în reactorul de hidrogenare se află în amestec cu materiile prime
nereacționate și produșii secundari de reacție, fapt pentru care este nevoie să se aplice o serie de
procedee de separare.
Filtrare pe filtru de diatomit.
Se îndepărtează catalizatorul și zeoliții, compusul de interes aflându-se în filtrat.
Evaporare la vid I
În această etapă se separă solventul (etanolul) de amestecul de reacție, datorită diferenței
mari a temperaturilor de fierbere față de celelalte componente, dar și a vidului din utilaj.
Salifiere
Soluție de clorură de sodiu este adaugată pentru a forma sarea de sodiu a enalaprilului, care
este solubilă în apă, conform R6.
R6
Celelalte substanțe: etil 2-oxo-4-fenilbutarat, etil 2-hidroxi-4-fenilbutarat și L-Ala-L-Pro nu
reacționează cu clorura de sodiu.
Alcalinizare
Aducerea pH-ului în domeniul bazic se face prin neutralizarea acidului clorhidric format în
urma etapei precedente, cu fosfat dipotasic. Acest lucru se face pentru a nu împiedica etapa
următoare de extracție prin hidroliza acetatului de etil.
Exctracție lichid-lichid I
Sarea de sodiu a enalaprilului este separată prin extracție cu acetat de etil. Substanțele
organice se vor afla în stratul organic, iar enalaprilul în stratul apos împreună cu substanțele solubile
în apă: sărurile de potasiu și de sodiu.
Acidifiere
Prin adăugare de acid ortofosforic, restul -COO-Na+ se protonează și se reface forma acidă a
enalaprilului. În consecință, acesta devine insolubil în faza apoasă și poate fi separat de
componentele anorganice.
25
Exctracție lichid-lichid II
Extracția repetată cu acetat de etil ne permite încă odată să separam 2 faze distincte. De data
aceasta, enalaprilul se va afla în stratul organic cu acetatul de etil.
Deshidratare
Stratul organic obținut anterior mai conține și urme de apă, din această cauza se adaugă
sulfat de sodiu anhidru, care va capta apa rămasă, formând un compus decahidratat.
Evaporare la vid II
În această etapă acetatul de etil va fi îndepărtat prin evaporare la presiune mică.
Solubilizare
Amestecul obținut se solubilizează în apă caldă.
Filtrare II
Sulfatul de sodiu decahidratat se va separa de enalapril prin filtrare, cel din urmă fiind în
faza filtrată.
Liofilizare
Materialul este înghețat la temperatură scăzută, suficientă pentru ca toata apa să se
solidifice. Ulterior, se aplică presiune scăzuta și temperatură ridicată pentru ca apa să sublimeze.
3) Separarea stereoizomerilor
Enalaprilul obținut este un amestec de stereoizomeri SSS+RSS. Aceasta necesită purificat de
enalapril RSS, deoarece nu are activitatea biologică dorită.
Amestecare
Enalaprilul obținu se amestecă cu acetonitril și se adaugă la o soluție de acetonitril și acid
maleic.
Filtrare III
Amestecul este filtrat pentru a îndepărta orice impuritate solidă ce ar fi putut rămâne de la
procesele anterioare.
Cristalizare
Enalaprilul SSS cristalizează împreună cu o moleculă de acid maleic și formează enalapril
maleatul. Enalaprilul RSS cristalizează în proporție de 3%, restul rămâne în soluție sub formă
necristalizată.
Filtrare IV
Cristalele de enalapril maleat se filtrează și se spală cu acetonitril și dietil eter pentru a
îndepărta acid maleic necristalizat.
Într-un final se obține enalapril maleat SSS de puritate 97%. Această valoare poate fi
îmbunătățită prin recristalizare repetată din acetonitril.
26
Capacitatea de producție
În anul 2016 a fost derulat studiul SEPHAR III, care a relevat o prevalență a hipertensiunii
arteriale de 45.1 % în rândul populației adulte. Raportat la populația României, aceasta ar însemna
în jur de 7.4 milione de persoane [26].
Presupunem că unei persoane i se administrează 10 mg de enalapril maleat pe zi, 300
mg/lună sau 3600 mg/an. Estimăm necesarul de enalapril maleat într-o perioadă de 6 luni pentru a
asigura 20% din populația afectată de hipertensiune arterială. În final, pentru condițiile stabilie se
estimează capacitatea de producție ca fiind 2.5 tone/an.
La finalul procesului se urmărește obținerea enalapril maleatului cu conținutul de
stereoizomer RSS < 3%.
27
8. Schema operațiilor principale
28
9. Schema tehnologică
29
H – rezervor de hidrogen S1-S2 – schimbătoare de căldură
E – recipient de stocare enalapril maleat
30
cu mase moleculare mici. În interiorul zeoliților, se formează o structură tridimensională, în care
moleculele de apă sunt reținute în cavitățile rețelei. Capacitatea lor de adsorbție selectivă, îi face să
fie agenți valoroși în separare amestecurilor, fapt pentru care se folosește și în aminarea reductivă
[31]. Formarea iminelor din compușii carbonilici este o reacție reversibilă, în urma căreia se
formează cantități de apă, care necesită să fie eliminată continuu pentru a dirija echilibrul chimic în
sensul formării produșilor, iar zeoliții asigură cu succes această funcție [32].
31
menalapril= masa de enalapril formată, kg
mimină= masa de imină supusă transformării, kg
Menalapril= masa molară a enalaprilului, kg/kmol
Mimină= masa molară a iminei, kg/kmol
η2= randamentul reacției
Tabel 8Bilanț de materiale pentru etapa de aminare reductivă.
Materiale intrate kg Materiale ieșite kg
Etil 2-oxo-fenilbutarat 10.80 Enalapril 8.86
L-Ala-L-Pro 4.43 Zeoliti+apă 38.50
Etanol 285.55 Etil 2-oxo-fenilbutarat 1.19
Zeoliți 38.07 L-Ala-L-Pro 0.05
Pd/C 10% 2.38 Etanol 285.55
H2 0.24 Pd/C 10% 2.38
H2 0.14
Etil 2-hidroxi-fenilbutarat 4.81
Total 341.47 Total 341.47
11.2 Bilanț de materiale pentru etapa de filtrare I
Ipoteze de calcul:
- Randament = 0.98 (pot fi pierderi de manipulare).
- Umiditate raportată la masa umedă = 0.1.
- În precipitat rămâne doar apă.
32
Pierderi 43.53
Total 365.12 Total 365.12
34
Tabel 13Bilanț de materiale pentru faza de extracție I.
Materiale intrate kg Materiale ieșite kg
Enalapril(sare de sodiu) 9.09 Faza organică
Etil 2-oxo-fenilbutarat 1.17 Etil 2-oxo-fenilbutarat 1.14
Etil 2-hidroxi-fenilbutarat 4.71 L-Ala-L-Pro 0.04
L-Ala-L-Pro 0.04 Acetat de etil 388.82
Clorură de sodiu 93.85 Urme apă 14.13
Apă 475.91 Etil 2-hidroxi-fenilbutarat 4.62
Clorură de potasiu 1.70 Etanol 13.71
Fosfat monopotasic 3.11 Total 422.47
Fosfat dipotasic 0.78 Faza apoasă
Acetat de etil 428.32 Enalapril(sare de sodiu) 8.91
Etanol 13.99 Clorură de sodiu 93.85
Apă 461.78
Clorură de potasiu 1.70
Fosfat monopotasic 3.11
Fosfat dipotasic 0.78
Acetat de etil 39.50
Total 609.63
Pierderi 0.58
Total 1032.68 Total 1032.68
35
Tabel 14Bilanț de materiale pentru etapa de acidifiere.
Materiale intrate kg Materiale ieșite kg
Enalapril(sare de sodiu) 8.91 Enalapril 8.42
Clorură de sodiu 93.85 Clorură de sodiu 93.85
Apă 461.78 Apă 485.57
Clorură de potasiu 1.70 Clorură de potasiu 1.70
Fosfat monopotasic 3.11 Fosfat monopotasic 3.11
Fosfat dipotasic 0.78 Fosfat dipotasic 0.78
Acetat de etil 39.50 Acetat de etil 39.50
acid ortofosforic 1M 2.38 acid ortofosforic 1M 0.18
Apă 23.80 fosfat monosodic 2.69
Total 635.81 Total 635.81
37
Apă 475.90 Sulfat de sodiu decahidratat 52.40
Sulfat de sodiu decahidratat 52.40 Apă 5.823
Apă de spălare 23.80
Total 58.23
Filtrat
Enalapril 7.76
Apă 493.87
Total 501.63
Pierderi 0.16
Total 560.02 Total 560.02
39
Acetonitril 41.28 Filtrat
Acid maleic 0.69 Enalapril SSS 0.13
Acetonitril de spălare 3.81 Enalapril RSS 2.66
Etileter 8.57 Acetonitril 42.83
Acid maleic 0.66
Etileter 8.14
Pierderi 0.12
Total 63.41 Total 63.41
40
utilizată în practică. Aceasta presupune că imediat ce activitatea dintr-un utilaj s-a încheiat,
amestecul de reacție este transferat la utilajul următor, iar în utilajul curent se încarcă altă șarjă.
Dacă s-ar utiliza varianta de operare cu stocare intermediară, durata unei șarje ar fi exagerat
de mare și nejustificată. După cum se observă în tabelul 26, un singur ciclu ar dura 76 ore.
Tabel 26Duratele operațiilor principale din proces.
Șarja 1
Activitate Moment Durată
început
Aminare 0 18
reductivă
Filtrare 18 4
Evaporare 22 3
Salifiere 25 3
Alcalinizare 28 1
Extracție 29 5
Acidifiere 34 4
Extracție 38 5
Deshidratare 43 4
Evaporare 47 4
Solubilizare 51 3
Filtrare 54 4
Liofilizare 58 4
Amestecare 62 4
Filtrare 66 3
Cristalizare 69 3
Filtrare 72 4
Durata unei șarje 76
41
Șarja I+II+III
Filtrare
Cristalizare
Filtrare
Amestecare
Liofilizare
Filtrare
Solubilizare
Evaporare
Deshidratare
Extracție
Acidifiere
Extracție
Alcalinizare
Salifiere
Evaporare
Filtrare
Aminare reductivă
0 20 40 60 80 100 120
Timp, ore
42
vâscozitate mică și medie [34]. Reactoarele de acest tip sunt confecționate aproape în întregime din
materiale metalice: oțel nealiat, oțel inoxidabil, aliaje pe bază de nichel și titan, etc [35].
Schimbătorul de căldură S2
Acest schimbător de căldură este utilizat pentru a încălzi o soluție de acid maleic-acetonitril
de la temperatură de 20°C până la 50°C, folosind apa ca agent termic. Utilajul este prevăzut cu 4
treceri, diametrul la manta de 150 cm și lungimea de 4 m. Schimbătorul este de tip tubular și are în
structura sa 12 țevi (dinterior=16 mm) ce asigură transferul termic. Prin manta circulă amestecul de
reacție, iar prin țevi agentul termic.
Vas de reacție de tipul V1
Vasul de reacție V1 este prevăzut cu agitare mecanică. În acest vas au loc etapele de
salifiere cu NaCl și alcalinizare cu K2HPO4. Prin urmare este necesar să fie confecționat din
materiale rezistente la acțiunea corozivă a acestor săruri și a produșilor cu caracter acid formaț în
acest utilaj, spre exemplu: oțeluri sau fonte aliate cu Cr, Ni, Si [34].
mi – cantitatea de reactant i, kg
cpi – căldura specifică a reactantului i, J/(mol•°C)
Ti – temperatura de intrare a reactantului i, °C
43
Căldura de ieșire se calculează cu ajutorul formulei (4).
s – numărul de specii chimice
s
(4)
Qieșire =∑ m j∗c pj∗T j
j =1
mj – cantitatea de produs j, kg
cpj – căldura specifică a produsului j, J/(mol•°C)
Ti – temperatura de ieșire a produsului j, °C
s – numărul de specii chimice
Căldura formată în urma reacției se poate exprima în funcție de variația entalpiei de reacție
din această etapă.
R
(5)
Qreacție =∑ ni∗Δ H Ri
i=1
ni – numărul de moli al speciei chimice din reacția i la care s-a raportat variația entalpiei de
reacției, moli.
ΔHRi – variația entalpiei de reacție din reacția i, kJ/mol, care este dată de relația (6).
s
(6)
Δ H Ri=∑ ν j∗Δ H fj
j=1
44
Tabel 28Valorile cantităților de căldură ieșită din utilaj.
Masa Număr Cp, Tieșire, ΔHf,
Materiale ieșite kg molară, moli (J/mol*grad) °C kJ/mol Qieșire, kJ
kg/kmol
Enalapril 8.86 276 32.09 445.35 20 -914.34 285.80
Zeoliti 38.07 13637 2.79 12490.0 20 - 697.40
Etil 2-oxo-fenilbutarat 1.19 206 5.78 238.71 20 -484.34 27.58
L-Ala-L-Pro 0.05 186 0.24 217.01 20 -600.31 1.05
Etanol 285.55 46 6207.57 112.4 20 - 13954.62
Pd/C 10% 2.38 106 22.45 25.44 20 - 11.42
H2 0.05 2 23.11 28.836 20 0 13.33
Etil 2-hidroxi- 4.81 208 23.11 251.12 20 -529.27 116.08
fenilbutarat
Apă 0.42 18 23.55 75.6 20 -285.82 35.61
Cantitatea totală de căldură ieșită din utilaj, kJ 15142.90
Ecuația generală care are loc în reactor, poate fi scrisă sub forma:
2 A + B+2C=D+ E+ F (7)
45
Debit de căldură kg (8)
G a=
c p∗( T 2−T 1 ) s
Având în vedere intervalul de temperatură necear, este indicată folosirea unei sole de
concentrație 35g/L. Valoarea căldurii specifice este 3.990 kJ/(kg*°C).
Într-un final rezultă Ga = 0.00246 kg/s, o valoare foarte mică, datorată de exotermicitatea
scăzută a reacției.
Din relația (9) rezultă că, debitul de agent termic necesar operației de încălzire este:
Ga∗c pa∗( T 2 a−T 1 a ) 1,586∗4.1796∗( 60−20 )
G❑T = = =2.110 kg /s
c pT ∗( T 2 T −T 1T ) 4.1876∗( 80−50 )
46
Agentul de încălzire utilizat în această etapa este de asemenea apa caldă. Aceasta se va răci
de la 80 °C până la 70 °C.
Bilanțul termic în jurul S2 se scrie identic cu relația (9) și se urmează aceeași pași de la
bilanțul termic pentru S1.
ma 28.32
G a= = =0.236 kg /s
t 2∗60
Ga – debitul de amestec supus încălzirii, kg/s
GT – debitul de agent termic necesar, kg/s
cpa – căldura specifică medie a amestecului supus încălzirii, 2.236 kJ/(kg•°C)
cpT – căldura specifica medie a agentului termic, 4.184 kJ/(kg•°C)
T1a – temperatura de intrare a amestecului, 20 °C
T2a – temperatura de ieșire a amestecului încălzite, 50 °C
T1T – temperatura de intrare a agentului termic, 80 °C
T2T – temperatura de ieșire a agentului termic, 70 °C
Rezultă că debitul de agent termică este:
Ga∗c pa∗( T 2 a−T 1 a ) 0.236∗2.236∗( 50−20 )
G❑T = = =0.378 kg /s
c pT ∗( T 2 T −T 1T ) 4.1840∗( 80−70 )
Δ T 1=T 1 T −T 1 a (11)
Δ T 2=T 2 T −T 2 a (12)
Δ T med =27,9 ° C
Pentru contracurent:
Δ T 1=T 1 T −T 2 a (13)
Δ T 2=T 2 T −T 1 a (14)
Δ T med =39.2 ° C
47
Se obține o valoare mai mare a mediei logaritmice pentru circulația în contracurent, fapt ce
avantajează transferul termic. ΔTmed trebuie corect prin înmulțirea cu un factor de corecție F, care se
alege în funcție de rapoartele parametrilor P și R, din diagrama specifică din [34].
T 2 a−T 1 a
P=
T 1T −T 1 a (15)
T 1 T −T 2 T
R=
T 2 a−T 1 a (16)
Δ T med =Δ T med∗F
(17)
Cu valoarea obținută se calculează aria de transfer termic pentru o valoare propusă a
coeficientului total de transfer termic (K=170 W/(m2•°C)), conform relației (18).
Q (18)
A❑ propusă =
K propus∗Δ T med
Q se calculează din (9), care rezultă 15.832 kW, iar aria devine egală cu 2.38 m 2. În baza
acestei valori se alege din STAS o aria standardizată, împreună cu caracteristicile geometrice și se
scriu în tabelul 29 [36].
Tabel 29Caracteristicile geometrice preluate din STAS.
ηT
w – viteza medie de curgere a amestecului a agentului termic prin țevi, m/s
dint – diametrul interior al țevilor, mm
ρT – densitatea agentului termic, kg/m3
ηT – vâscozitatea agentului, cP
Viteza medie de curgere a agentului termic se calculează cu relația (20).
48
4∗GT ∗N (20)
w=
n∗π∗d∫ ¿ ∗ ρ ¿
2
T
Ținând cont de proprietățile fizice ale agentului termic, date în tabelul 30, se aplică modelul
matematic pentru a obține setul de date din tabelul 31.
Tabel 30Proprietățile fizice ale amestecului și agentului termic la temperaturile lor medii.
Amestec Agent termic
Proprietatea (Tmed= 35°C) (Tmed= 75°C)
49
Tabel 31Valorile calculate ale modelului matematic pentru circulația prin țevi.
Agent termic prin țevi
wagent, m/s 0.63
Re 24542.8
Pr 1918.4
Nu 1537.6
αtevi, W/(m2*grd) 64784.4
Modelul matematic pentru curgerea amestecului prin manta este dat de relațiile (24)-(30).
Suprafața de curgere
2 2
π∗Dmanta −n∗d
Smin =
4 (24)
Diametrul echivalent
2 2
Dmanta−n∗d
d ech =
D manta + n∗d (25)
Viteza de curgere a amestecului
Ga
w amestec =
Smin (26)
Criteriul Reynolds
wamestec∗d ech∗ρ a
ℜ=
ηa (27)
Criteriul Prandtl
c pa∗ηa
Pr=
λa (28)
Criteriul Nusselt
( )
0.14
0.6 0.6 0.33 η
Nu=1.16∗d ech∗R e ∗Pr ∗
ηp (29)
Coeficientul parțial de transfer termic
Nu∗λ a
α manta=
d ech (30)
Raportul η/ηp nu poate fi neglijat, deoarece variația vâscozității pe intervalul de temperatură
considerat este semnificativă și se calculează prin rezolvarea egalităților (28).
( )
0.14
λ η ( t mf )
α țevi∗( t a ,mediu −t p 1 )= p ∗( t p 1 −t p 2 ) =¿ α manta∗ ∗( t p 2−t mf )
δp ηp(t p2 ) (31)
d racord =
√ 4∗Gm
ρ fluid∗π∗w fluid (34)
52
Tabel 34Parametrii obținuți la predimensionarea R1.
fenilbutarat
L-Ala-L-Pro
Etil 2-oxo-
Pd/C 10%
Etanol
Zeoliți
H2
Materiale intrate
53
Tabel 35Caracteristicile agitarului cu elice.
Etil 2-hidroxi-
fenilbutarat
fenilbutarat
L-Ala-L-Pro
Clorură de
Etil 2-oxo-
dipotasic
Enalapril
Etanol
Fosfat
sodiu
Apă
Materiale intrate
Pentru acest recipient, se propune utilizarea unui agitator cu brațe, deoarece se potrivește
pentru amestecare de lichide cu vâscozitate mică și medie și pentru dizolvări.
Puterea necesară rotirii acestui agitator este dată de relația (41) [36].
N=c∗d
5−2∗m
∗n
3−m
∗ρ
1−m
∗η
m
(41)
c, m – constante specifice fiecărui tip de agitator (6.8 și 0.2)
d – diametrul agitatorului, m (D/2=0.45 m)
n – turația agitatorului, 1/s (4)
ρ – densitatea amestecului, kg/m3 (1000 kg/m3)
54
η – vâscozitatea amestecului, kg/m•s (0.001 cP)
În lipsa datelor concrete despre densitatea și vâscozitatea amestecului, voi considera
proprietățile amestecului ca fiind egal cu proprietățile ape, deoarece se găsește în proporția cea mai
mare. Rezultă că puterea necesară rotirii agitatorului este N= 528 W. Puterea necesară pornirii
agitatorului este Np=4N= 2112 W=2.112. kW
55
Tabel 38Costul utilităților.
Utilitate Cantitate per Preț, € Preț per șarjă, €
șarjă
Solă (kg) 132.8 0.5 66.4
Apă (kg) 678.4 0.15 101.8
Electricitate (kWh) 65 0.066 4.3
Total 172.5
CTA=10 %∗( MP + MA )
CTA = 2243.5 euro/kg
Costul total al utilajelor este suma costurilor tuturor utilajelor. Costul direct se calculează ca
fiind 2.93*(Costul total). Factorul 2.93 este preluat din literatură și se alege în funcție de fazele din
sistem. Amortizarea investiției pe an se presupune a fi 10% din costul direct, iar amortizarea
investiției pe șarjă este raportul dintre amortizarea investiției pe an și numărul de șarje dintr-un an.
Întreținerea și repararea reprezintă 15% din amortizarea anuală.
56
Tabel 40Costul total și direct, amortizarea, întreținerea și repararea.
Cost total, euro 183600
Cost direct, euro 537948
Amortizare investiție pe an, euro/an 53795
Amortizare investiție pe șarjă, euro/șarjă 121
Întreținere și reparare 8069
57
Se consideră circa 7% din salariile directe pentru costurile cu protecția muncii.
Acetat de etil
- A se păstra departe de surse de căldură, suprafețe fierbinți, scântei, flăcări și alte surse de
aprindere. Fumatul interzis.
- Utilizați echipamente electrice/ de ventilare/ de iluminat antideflagrante.
- În cazul contactului cu ochii, se clătește cu atenție cu apă timp de mai multe minute. Se scot
lentilele de contact, dacă este cazul și dacă acest lucru se poate face cu ușurință.
- Se vor utiliza echipamente de protecție a ochilor, îmbrăcăminte de protecție antistatică și
ignifugă, filtru pentru vaporii compusului.
Acetonitril
- A se purta mănuși de protecție/ îmbrăcăminte de protecție/ echipament de protecție a
ochilor/ echipament de protecție a feței.
- A se evita producerea de vapori/aerosoli.
- Se va ţine departe de flăcări neprotejate, suprafeţe fierbinţi sau surse de aprindere.
59
III. Bibliografie
60
[1] H. J. Gomez, V. J. Cirillo, J. D. Irvin, “Enalapril: A Review of Human Pharmacology”,
Drugs, 1985, nr.1, pp. 13–24.
[2] https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/5388962, accesat la 16 martie 2023.
[3] https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/Enalapril#section=Structures, accesat la 16
martie 2023.
[4] A. N. Odili, B. Abdullahi, “Antihypertensive drugs”, Side Eff. Drugs Annu., 2014, nr.36,
pp. 279-287.
[5] D. S. Johnson, J. J. Li, ” The Art of Drug Synthesis”, John Wiley & Sons, Inc., New Jersey,
2006, pp.146-147.
[6] https://www.whocc.no/atc_ddd_index/?code=c09aa02. accesat la 3 aprilie 2023.
[7] Aventis Pharma Deutschland GMBH și KING PHARMACEUTICALS, INC., împotriva
LUPIN PHARMACEUTIALS, INC., Curtea de Apel din SUA, 2006, pp.5.
[8] D. P. Ip și G. S. Brenner, “Enalapril Maleate”, Anal. Profiles Drug Subst. Excipients, 1987,
nr. 16, pp.207-243.
[9] P. A. Todd, R. C. Heel “Enalapril. A review o Its Pharmacodynamic and Pharmacokinetic
Properties and Therapeutic Use in Hypertension and Congestive Heart Failure”, xPharm
Compr. Pharmacol. Ref., 1986, pp. 1–6.
[10] https://go.drugbank.com/drugs/DB00584, accesat la 5 aprilie 2023.
[11] I. Fulga, “Farmacologie”, Ed. 1-a, Editura Medicala, București, 2007 pp. 498–503.
[12] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539859/., accesat la 10 aprilie 2023.
[13] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK551587/., accesat la 10 aprilie 2023.
[14] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430873/., accesat la 10 aprilie 2023.
[15] R. Kello, W. Abdelwahed, “Desighn and evaluation of a new formulations of enalapril
maleate 20 mg tablet in a time efficient and on a large industrial scale” Int. J. Pharm. Pharm.
Sci., 2014, nr.6, pp. 378–382.
[16] M. M. Al-Omari, M. K. Abdelah, A. A. Badwan, A. M. Y. Jaber, “Effect of the drug-matrix
on the stability of enalapril maleate in tablet formulations”, J. Pharm. Biomed. Anal., 2001,
nr.5-6, pp. 893–902.
[17] G. L. Mosher, US Patent 9808442B2, 2017.
[18] ”Summary of product characteristics”,EMEA, 2003, pp. 1–13.
[19] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557708/., accesat la 13 aprilie 2023.
[20] M. J. Mattew ș.a, ”Reductive amination of ethyl 2-oxo-4-phenylbutanoate with L-Alanyl-L-
proline. Synthesis of enalapril maleate.”, J. Org. Chem, 1984, nr.49, pp. 2816–2819.
[21] A. M. Huffman, Patent WO 00/17228, 2000.
[22] https://api.drreddys.com/product/enalapril-maleate., accesat la 20 aprilie 2023.
61
[23] https://www.chemanalyst.com/Pricing-data/enalapril-maleate-1498., accesat la 20 aprilie
2023
[24] https://lege5.ro/Gratuit/guytmnbw/lista-medicamentelor-denumiri-comerciale-
corespunzatoare-denumirilor-comune-internationale-dci-de-care-beneficiaza-asiguratii-in-
tratamentul-ambulatoriu-fara-contributie-personala?dp=gi3danbvg4zto., accesat la 20 aprilie
2023.
[25] https://www.alvogen.ro/portofoliu/medicamente-cu-prescriptie/detalii/enalapril-lph., accesat
la 20 aprilie 2023.
[26] http://insp.gov.ro/sites/cnepss/date-statistice-hipertensiunea-arteriala/, accesat la 3 iunie
2023.
[27] https://www.sigmaaldrich.com/RO/en/product/aldrich/375322., accesat la 4 iunie 2023.
[28] B. W. Burbaum, Patent WO 94/26771, 1994.
[29] https://www.nanochemia.ir/en/palladium-on-carbon-pdc-10., accesat la 4 iunie 2023.
[30] https://www.sigmaaldrich.com/RO/en/products/analytical-chemistry/analytical-
chromatography/solvents/ethanol., accesat la 6 iunie 2023.
[31] https://stppgroup.com/products/detergent-chemicals/sodium-aluminosilicate/., accesat la 6
iunie 2023.
[32] A. F. Abdel-Magid,” Reduction of C N to CH-NH by Metal Hydrides”, Comprehensive
Organic Synthesis, 2014, nr.8, pp.85-150.
[33] http://chemister.ru/Database/properties-en.php?dbid=1&id=864., accesat la 10 iunie 2023.
[34] R. P. A. Lupu, Îndrumar pentru elaborarea proiectelor tehnologice, Litografia IPB,
București, 1982.
[35] https://www.ekato.com/hydrogenation-plants-and-hydrogenation-reactors/., accesat la 20
iunie 2023.
[36] O. Floarea ș.a. , Operații și utilaje în industria chimică, Editura Didactică și pedagogică,
București, 1980.
62