Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În cel de al doilea volum, intitulat Izvorul Alb, avem aceeaşi împletire a celor două fire
narative. Ionuţ Jder este oştean la Cetatea Neamţului cu Samoilă şi Onofrei, cei doi fii ai
starostelui Nichifor Căliman. El aşteaptă prilejul de a-şi dovedi iscusinţa şi devotamentul
faţă de domn. Ştefan organizează o vânătoare la Izvorul Alb, la Ceahlău. El caută un
răspuns la problema naţională majoră, dacă să angajeze principatul Moldovei într-un
război cu Imperiul Otoman. Sihastrul căutat murise şi nu-l poate sfătui, dar domnul
Ştefan îl visează, binecuvântând un pojar uriaş. Se sugerează, prin interpretarea
Apocalipsei Sfântului Ioan, de către Nicodim (Nicoară), fratele lui Ionuţ Jder, că un
călăreţ pe cal alb va învinge fiara. Apoi firul narativ se mută la Suceava, unde are loc
primirea prinţesei Maria de Mangop. Se surprinde fastul de la curtea domnească, cu
prilejul nunţii domnului Ştefan. Ionuţ Jder face parte din suita domnului. Jderii primesc o
misiune delicată: să le ducă la Cetatea Neamţ pe soţia lui Radu Vodă şi pe fiica acestuia
Maria Voichiţa. Pe drum sunt atacaţi, dar Jderii dau dovadă că sunt oşteni pricepuţi.
Firul narativ este concentrat în jurul lui Simion Jder, care o iubeşte pe jupâniţa Maruşca
a lui Jaţko Hudici. Jderii merg în peţit, dar ea va fi răpită mai târziu de Niculăeş Albu,
nepotul boierului Mihu, şi dusă în Polonia. Jderii primesc de la Ştefan misiunea de a o
readuce. Ei trec graniţa deghizaţi în negustori, dar au armele în căruţe. Grupul de oşteni
atacă castelul, unde se găsea jupâniţa Maruşca, apărat de oamenii căpitanului Gogolea.
Aceştia nu opun rezistenţă atunci când află că cei ce atacă sunt Jderii. Are loc o luptă
între Simion şi Niculăeş Albu. Niculăeş va fi ucis, iar Jderii se întorc cu jupâniţa Maruşca.
În volumul al treilea, care are titlul Oamenii Măriei Sale, alternanţa celor două fire
narative se menţine. Ionuţ Jder, devenit jupân Onu, prinde pe căpitanul Gogolea şi-l
determină să-l sprijine în prinderea boierului Mihu. El primeşte, graţie sprijinului
arhimandritului Amfilohie Şendrea, o misiune importantă. Deghizat în pelerin la muntele
Athos, el trebuie să stabilească ce efective de armată pregătesc turcii, pentru a ataca
Moldova, cum duc tunurile cele mari, cu care au cucerit cetatea Constantinopolului.
Jupân Onu se achită cu bine de misiunea încredinţată, iar la întoarcere, cu sprijinul
căpitanului Gogolea şi a fratelui său Simion, prinde pe boierul Mihu. Acesta venise în
cetatea Brăilei, care era raia turcească, ca să-i ajute pe turci să-l lovească pe Ştefan.
Punctul culminant al romanului îl constituie bătălia de la Vaslui, cu toate consecinţele ei.
Ştefan atrage cavaleria turcă şi artileria în noroaiele şi bălţile făcute de apa Bârladului,
apoi cu două corpuri de cavalerie, conduse de Jderi, taie armata turcă. O parte este
împinsă în mlaştini şi o parte este alungată de gloatele de ţărani înarmaţi. Moartea
comişilor Manole şi Simeon şi a starostelui Nichifor Căliman, ritualurile şi obiceiurile de
înmormântare sunt prilej de a introduce specificul naţional. Ştefan atinge apogeul gloriei
şi adresează principilor europeni o scrisoare, chemându-i să se unească împotriva
duşmanului comun, Imperiul Otoman.