Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Beton 1-4
Curs Beton 1-4
Cimentul
-de tip Portland este utilizat in mod current la structurile din beton armat.Se obtine dintr-un amestec de
calcar si argila(contine oxizi de siliciu, aluminiu si fier)ce se arde la o temperature de 1500 grade C, dupa
care se raceste si se macina fin.
Piatra de ciment contine 60-80% din volum geluri care sunt numai partial
rezistente.Transformarea in piatra de ciment se realizeaza la inceput pe seama formarii cristalelor si apoi
in timp pe seama formarii intaririi gelurilor.Fenomenul de hidratare rezultat din reactia cimentului cu apa
se consuma in cea mai mare parte in primele 3 zile dupa prepararea betonului dupa care continua lent si in
cantitate mica.
La constructiile massive din beton(barajele) degajarea de caldura poate produce tensiuni datorita
degajarii de caldura dintre miezul elementului si meiu ambient- fisuri.
Concluzii
Cimenturile cu cantitati mari de celit(C3S) se intaresc mai repede si prduc prin hidratare cantitati de
caldura mai mari.Acestea avand si rezistente mai mari decat celelalte cimenturi.Ele intarindu-se mai
repede, sunt folosite in industria prefabricatelor .
-adaosuri cimentoide; acestea reactioneaza lent cu apa ; in mod similar si cu clinchetul de ciment: zgura de
furnal granulata prin racier brusca in apa si cenusele fine de termocentrale
- adaosurile hidraulice care reactioneaza cu apa numai in prezenta hidroxidului de calciu: trasul .In general
adaosurile produc prin reactia cu apa compusi gelici si se comporta, in concluzie ,ca niste cimenturi
Portland belitice cu o degajare mica de caldura.
Se mai poate inlocui partial cimentul Portland adaugandu-se in compozitie si adaosuri cu alte roluri; astfel
se introduce:
-gips in proportie de 2-3%.Aceasta intarzie inceputul prizei cu circa o ora, ceea ce permite transportul
betonului de la statia de preparare pana la locul de punere in opera si turanrea in cofrag.
-clorura de calciu care poate accelera intarirea betonului pentru beton armat- 1-2% din greutatea betonului
pentru a nu se produce coroziunea
-plastifianti pt imbunatatirea durabilitatii betonului sunt betoane vascoase la care se produce micsorarea
frecarii.
Agregatele
-agregate pt betoane usoare de rezistenta cu greutatea volumetrica intre 1500-1800 kg/m3; sunt agregate
usoare: granulitul- agregat artificial obtinut prin expandarea argilei, dar producerea implica un consum
suplimentar de energie si de aceea el este folosit in anumite scopuri.
-agregate pt betoane grele- 2100-2500 kg/m3 – provin din roci natural si sunt utilizate la structuri de
rezistenta.
-agregate pt betoane foarte grele – peste 3000 kg/m3- pt elemente special cu rol de contragreutate sau la
structuri la care se urmareste ecranarea impotriva radiatiilor prin pereti.
De obicei , agregatele din rocile naturale au greutatea intre 2100- 3000 kg/m3.
Agregatele trebuie sa aiba o rezistenta ce cel puitn 50% mai mare decat rezistenta betonului: granitul,
gresia, cuartul.
Aceste roci sunt durabile, stabile din punct de vedere chimic si au o buna aderenta la piatra de ciment.
Ca agregate se mai folosesc roci concasate sau pietris si nisip de rau.Agregatele formeaza aproximativ
75% din volumul betonului proasppat, avand, in mod obisnuit, dimensiuni intre 0,3- 30 mm.
Dimensiunile maxime ale agregatelor folosite depend de grosimea elementului de beton care urmeaza a fi
ealizat si de distant minima dintre armature.
Proportiile din fiecare sort(granulometria) se stabilesc in asa fel incat volumul de goluri ramas intre
aggregate sa fie minim , pt a se obtine un beton compact cu consum minim de ciment.
Agregatele folosite la prepararea betonului trebuie sa fie curate pt a se evita afectarea reactiilor chimice cu
apa de catre impuritati(in special humusul).
Exploatarea constructiilor curente din beton trebuie sa se intinda pe mai multe decenii sau secole , in
conditii de siguranta.
Structura de rezistenta a constructiilor pe durata exploatarii vine in contact cu factorii mediului ambient
natural(apa, aer ) sau factorii rezultati din conditii de exploatare(temperature inalte, emanatii de gaze cu
actiune coroziva).
Constructia, pe durata exploatarii, trebuie sa-si pastreze pe acest interval proprietatiile initiale de rezistenta
si aspect.Ea trebuie sa prezinte durabilitate.
Dintre factorii de mediu care pot afecta durabilitatea betonului prin coroziunea chimica sunt agentii
corozivi din apa care pot veni in contact cu betonul structural.
Apele de duritate mica, cums unt cele provewnite din ploi si topirea zapezii, dizolva hidroxidul de calciu
din piatra de ciment, dizlocandu-l.Pe masura ce volumul ceste, circulatia apei este mai intense si procesul
de degradare al betonului progreseaza.
Pentru evitarea acestui neajuns se utilizeaza cimenturi cu adaosuri hidraulice care leaga hidroxidul de
calciu In compusi mai stabili , cum sunt hidrasilicatii de calciu si se poate evvita coroziunea.
Apele acide care sunt prezente in unele industrii transforma piatra de ciment in produse slabe care pot fi
usor dizolvate la actiunea ulterioara a apei la inghet-dezghet.Pt evitarea acestui tip de coroziune se pot
aplica protectii antiacide pe suprafata alementului de beton, iar in cazul elementelorsubterane se utilizeaza
cimentul cu proportie reidcata de zgura furnal –peste 80%.
Apele sulfatice si vaporii cu saruri sulfatice (in zona litorala) pruduc coroziunea sulfatica.Aceste saruri
sulfatice reactioneaza cu hidroaluminatul de calciu si cu hidroxidul de calciu, rezultand produse chimice
cu un volum de 2-3 ori mai mare.Pentru evitarea acestei situatii se utilizeaza cimenturi cu continut redus
de aluminat tricalcic si cu adaosuri hidraulice pt legarea hidroxidului de calciu.
Degradarea betonului poate sa aiba loc si datorita unor actini de natura fizica,in special inghetul care are
ca effect cresterea in volum a apei prin inghetarea in porii betonului.
Pentru realizarea unor betoane rezistente la inghet, trebuie luate masuri pt obtinerea unui grad cat mai
ridicat de impermeabilitate si un beton cu goluri mai putine.
Pt obtinerea unui beton cat mai rezistent se folosesc si mijloace energice de compactarea si de evitare a
efectelor contractiei la uscare.
Printre masurile care se au in vedere pt evitarea degradarii betonului este sporirea gradului stratului de
acoperire cu beton a armaturilor. Data de STAS 10107/0-90.
Betonul are o structura neomogena. Dupa intarire ,in beton exista o serie de goluri sau defecte de
structura.Din cauza acestor defecte de structura, traiectoriile efectelor de compresiune intr-un ciment
supus la compresiune centrica sunt deviate in zona golurilor. In aceasta zona , pe directia normala, pe
directia de actiune a incarcaturii.
Solicitarea de compresiune , ceea ce conduce la marirea defectului prin ruperea locala la intindere.Pe
masura ce efortul aplicat creste, apare ruperea datorata eforturilor de intindere.Se mentioneaza faptul ca la
solicitarea de compresiune betonul cedeaza datorita faptului ca rezistenta sa la intindere este mult mia
mica decat la compresiun.Ruperea se produce prin atingerea rezistentei la intindere pe directia transversala
aplicarii compresiunilor.
Curs 2
La elementele solicitate la compresiune cu cat se sporeste incarcarea aplicata unui element deformatiile
specifice transversale si longitudinale depend de raportul incarcarii
STAGIUL 2 sau stagiu de afanare- incepe cu aparitia primelor fisuri la o treapta a efortului unitar intre 03-
07 din rezistenta la compresiune.Valori mai mici corespund betoanelor de rezistenta mica si valori mai
mari corespund betoanelor de rezistenta mare.Dupa aparitia microfisurilor deform. Cresc spre directia
transversala so inglobeaza toate microfisurile.
Volumul probei atinge dimensiunea minima care tinde sa creasca.Aceasta este considerata limita
superioara a stagiului 2 dupa care incepe o degradare rapida a stuct. Marcata prin aparitia unor fisuri
longitudinale.
STAGIUL 3-este stagiul in care apar fisurile longitudinale vizibile si se produce ruperea elementului
incarcat.
-conditiile de incarcare
Daca se face rezistenta la comprimare la o epruveta prismatica sau cilindrica avand aceeasi sect.
Transversala cu cea a cuburiloe din cercetare se constata ca rezistenta obtinuta pe aceste elemente este mai
mica datorita eforturiloe de intindere a umflaturii naturale a probei, datorita frecaruu care este mai mica la
cub decat la prisma.
Din exprerientele facute rezulta ca rezistenta betonului la compresiune este cu atat mai mare cu cat efectul
de impiedicare a deformarii laterale de intindere este mai mare.Se poate trage concluzia ca rezistenta
betonului la comprimare locala este mai mare decat rezistenta in conditiile aplicarii unei forte exterioare.
VITEZA DE INCARCARE- la viteze mai mari corespund rezistente mai mari deoarece procesul de
microfisurare nu se produce complet, adica viteza de propagare a fisuriloe fiind depasita de cea a s[priri
incarcarii aplicate.Rezistenta betonului creste in timp prin consolidarea structurii sale ca urmare a
imbatranirii.
-durabilitatea
-gradul de impermeabilitate
CLASA BETONULUI este definita ca valoare minima garantata a rezistentei la compresiune exprimata
N/m,determinate dupa 28 de zile de la prepararea si pastrarea in conditii standard de umiditate si
temperatura pe cuburi cu latura de 141mm.Clasele betoanelor sunt det. de rezistenta caracteristica care
este indice semnificativ al betonului.Clasele standardizate sunt: –pt beton simplu fara armatura folosita in
fundatii,blocuri avem:BC3,5:5:7 – pt beton slab armat avem BC 10:
-dozajul betonului
-natura agregatului .
Rezistenta betonului poate fii exprimata in functie de acesti factorii; -Rb rep rezistenta betonului la
compresiune:
-coeficient care introduce influenta naturii agregatului care poate fii de rau sau rezultat din concasarea
rocilor.
DOZAJUL DE CIMENT –este cantitateade ciment introdusa la prepararea betonului care este astfel incat
sa se produca o cantitate suficienta de piatra de ciment care sa acopera suprafata laterala a agregatului si sa
umple golurile dintre ele.
Exprima cantitatea optima de apa pt a se obtine o valoare maxima a rezistentei betonului.La raportul apa-
ciment mai mare, apa este in exces si ca urmare prin evaporarea excesului de apa, betonul capata o
structura cu defecte, iar la raportul apa ciment mai mic cantitatea este insuficienta.
AGREGATELE DE CONCASAJ-dau betonului o aderenta mai buna intre agregat si piatra de ciment dar
cu o lucrabilitate mai mica.Granulozitatea ar trebui realizata incat volumul de goluri sa fie minim pt a se
obtine o compactitate maxima.Mai nou a aparut un cod de practica pentru lucrarile de beton armat care
defineste executarea lucrarilor de beton pe baza rezistentei caractersitice care este exprimata in N/m det. P
cilindrii 150/300 mm sau p cuburi cu latura de 150 mm la varsta de 28 zile sub a caror valoare se pot
efectua statistici cel mult 5% din rezultat.
DENSITATEA BETONULUI- in functie de densitate, betonul se clasifica in : betoane usoare, betoane
normale si betoane foarte grele.
Categoria de densitate este stabilita functie de densitatea aparenta a betonului intarit la 28 zile determinata
conform STAS 2414/91.
Curs 3
Deformarile betonului
La cursul procesului de intarire, volumul pietrei de ciment si al betonului se reduce. Proprietatea betonului
de a-si reduce volumul in timpul intaririi manifestata in toate directiile fara ca elementele de beton sa fie
supuse unor incarcari se numeste CONTRACTIE. Fenomenul se manifesta mai pregnant in primele 3 zile
de la turnare amortizandu-se trptat in timp
Daca o proba este introddusa din nou in apa, aceasta recupereaza partial deformatiile de umflare
La originea contractiei se afla pierderea apei, din gelurile pietrei de ciment care are ca effect reducerea
volumului elementului. Pe masura ce gelurile imbatranesc, scade grosimea peliculei de apa si ca urmare
fortele de retinere curg.
- Compozitia minerologica a cimentului: cimenturile care sunt hidratate conduc la producerea unui
volum mai mare de geluri cum ar fii cimenturile belitice si cimenturile cu adaosuri.
- DOZAJUL DE CIMENT- contractia creste cu dozajul de ciment deoarece creste proportia partii
active din beton.
- RAPORTUL APA-CIMENT: la acelasi dosaj de ciment contractia se mareste pe masura sporirii
raportului apa-ciment, deoarece betoanele mai putin compacte si cu mai multa apa de ameste
prind mai usor apa din piatra de ciment
- UMIDITATEA SI TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT:- SCADEREA IMIDITATII SI
CRESTEREA TEMPERATUrii mediului de intarire a betonului accelerand migrarea aperi catre
exterior, sporesc considerabil contractia
- DIMENSIONAREA ELEMENTUOLUI DE BETON: pierderea apei se produce mai active la
suprfata betonului, in adancime imiditatea pastrandu-se mult timp. Din acest motiv, concetratia se
manifesta mai puternic la elementele cu suprafata lata specifica mare.
- NATURA AGREGATELOR: contractia aparenta a betonului este cu atat mai redusa cu cat
rigiditatea agregatelor este mai mare, dar in aceasta situatie tensiunile interioare sunt mai mari.
Din acest motiv betonul din aggregate usoare care sunt mai poroase prezinta o contractie mai mare
Elementele care se opun contractiei sunt cristalele din piatra de ciment, si cimentul nehidratat. Prin
impiedicarea tendintei de deformare in interiorul betonului apar eforturi de compresiune in partea care se
opune contractiei si de intindere in partea care tinde sa se contracte.
Pentru a reduce contractia betonului ca si efectele ei se utilizeaza betoane cu contractii mici, luandu-se
masuri pentru ca betonul sa nu piarda apa prin mentinerea lui in stare umeda, in primele zile dupa turnare.
DEFORMATIA DE CURGERE LENTA: aceasta deformatie este cea mai pronuntata in perioada de dupa
incarcare, iar spotul de deformatie se reduce in timp. Atata timp cat efortul unitary nu depaseste peragul
microfisurarii, deformarea de curgere lenta este proportionate cu deformatia elastic, respective cu valoarea
efortului unitar. Deformatia de curgere lenta depinde de varsta betonului in momentul aplicarii incarcarii
de lunga durata. Dupa microfisurare, betonul comprimat proportionalitatea intre deformatie si effort nu se
mai respecta. Procesul de microfisurare progreseaza sub incarcari de lunga durata, iar elemental de beton
poate sa se rupa sub incarcari de scurta durata.
Cu cat valoarea efortului este mai mare, efectul de curgere al gelurilor este mai pronutat si deformatia de
curgere lenta mai mare. Fenomenul de curgere lenta se explica ca si contractia prin pierderea apei din
gelurile de ciment. In cazul curgerii lente pierderea apei spre exterior, se datoreaza compresiunii gelurilor
ca rezultat al incarcarii betonului.
In cazul str. static det. aceste deformatii conduc la redistribuirea eforturilor produse din incarcari, in forte
atat in interiorul sectiunilor intre beton si armature cat si intre diferite zone ale structurii.
INTINDEREA ARE LOC PE 2 DIRECTII: se intalneste in zone intinse a placilor sau la conducte de
presiune care suporta si incovoiuere long. Pt directii care nu coincide cu directiile principale, alaturi de
eforturile unitare normale actioneaza si eforturile unitare tangential. Deoarece la beton rezistenta la
intindere este mult mai mica decat la compresiune, planurile de rupere la intindere sunt normale la directia
fortei. In elementele de beton armat, efectul de stranger lateral a betonului comprimat este exercitat numai
la eforturi unitare ridicare cand procesul de microfisurare al structurii interioare a betonului este amorsat,
manifestandu-se prin tendinta de dilatare transversal. Aceasta actiune se numeste FRECARE sau
CONFINARE A BETONULUI.
Curs 4
Utilizarea betonului cu o armatura se datoreaza faptului ca are o rezistenta mult mai buna la intindere. Multe
din tipurile de beton armat se folosesc pentru elemente structurale. Betonul adera la suprafata barelor de otel
asiguranduse conlucrarea dintre beton si armatura.
Coeficientul de dilatare al otelului este egal cu al betonului si nu apar eforturi interioare datorita variatiilor de
temperatura.
OB 37 este un otel moale cu continut redus de carbon, cu suprafata neteda, livrarea se face in colaci pt.
diametre de 06 012 mm si cu legaturi de bare drepte de 18 m lungime pt. diametre de la 014 028, iar pt
diametre mai mari sunt distribuite bare libere. OB37 este recomandat pt. armaturi constructive si de montaj, iar
ca armatura de rezistenta numai cand armare se face la mijlocul prevazut in prescriptie deoarecere OB 37 are
rezistante relativ mici si o slaba conlucrare cu betonul. Rezistenta de calcul este 210N/m. PC52 este un otel cu
un continut limitat de carbon cu unele adausuri 1.4% mangan care-I maresc sudabilitatea. Este un otel cu
rezistenta superioara OB37 si are o buna aderenta cu betonul avand profil periodic. Se utilizeaza ca armatura de
rezistente 2900N/m.
PC60 este un otel laminat la cald cu profil periodic, se sudeaza in bune conditii avand in continut mangan si
siliciu. Livrarea se face in aceleasi conditii ca cele ale OB37 3700N/m.
Sarma trefilata neteda pt. beton STN B sunt ecruisate puternic, au suprafata foarte neteda si nu pot fii utilizata
ca armaturi decat sub forma de plase si carcase sudate prin puncte.
Dupa rolul pe care il indeplinesc in elementul de beton armat, armaturile se pot clasifica in 3 categorii:
-armaturi de rezistenta sunt armaturi care se dispun in elementele de B.A. pt. a prelua eforturile de intindere
stabilite prin calcul.La o grinda sunt armaturile longitudinale prevazute pt. a prelua intinderile din incovoiere,
iar etrierii sunt dimensionati pt. a prelua eforturile principale din inima grinzii.
- armatura constructiva se prevede in elementele de b.a. a tot pt. a prelua eforturile de intindere, dar a caror
valoare nu se poate stabili cu precizie din calcul. Cantitatea de armatura constructiva ca si mod de alcatuire in
elementele de b.a. sunt prevazute prin reguli care rezulta din experienta inginereasca. Prin prevederea acestor
armaturi se evita deschiderea peste limitele admise a fisurilor produse de ef. de intindere.
- Armaturi de montaj serversc la fixarea armaturilor de rezistenta sia celor constructive in pozitiile prevazute in
proiect asigurand aceste pozitii in timpul betonarii.
Reprezinta elementul fundamental pt. realizarea b.a. ca material pt. constructie pt. structurii. O grinda cu
armatura neaderenta se va rupe in momentul in care betonul se-a epuizat capacitatea de preluare a intinderilor
din incovoiere, iar momentul incovoietor de fisurare constitue momentul invovoietor de rupere a grinzii.
Conlucrarea dintre beton si armatura intr-o grinda se poate realiza prin ancorarea la extremitate si prin aderenta
in lungul barelor armaturii. In practica, conlucrarea betonului cu armatura in elementul de b.a se realizeaza atat
prin aderenta cat si prin masuri de ancorare a barelor la extremitati.
Mecanismul aderentei
Cu cat betonul este mai rezistent, adica cu cat rezistenta la intindere si forfecare este mai mare cu atat
inclestarea betonului pe suprafata armaturii va fii mai puternica si deci conlucrarea mai buna.
Diametrul si nr. barelor de armatura se poate realiza cu un nr. mic de bare cu diametru mai mare si invers.
Conlucrarea este mai buna in varianta de armare cu bare mai multe si diametre mai mici, deoarece suprafata
laterala totala este mai mare in acest caz si deci efortul unitar tangential este mai mic la acelas efort global in
armatura.
Tasarea betonului tasarea initiala a betonului reduce aderenta prin pierderea contactului pe o suprafata mai
mare sau mai mica intre barele de armatura si beton. La armaturile verticale influenta tasarii este mai mica
decat la armaturile orizontale. In cazul barelor orizontale influenta tasarii depinde de inaltimea stratului de
beton tornat si de pozitia armaturii. Cu cat creste inaltimea elementului cu atat tasare masurata la partea
superioara a elementului este mai mare.
Suprafata armaturilor - armaturile profilate pe suprafata lor de tip PC conlucreaza mai bine cu betonul decat
cele cu suprafata neteda. Natura solicitarilor - Barele comprimate prezint o aderenta mai buna decat cele
intinse. In zonele intinse betonul este microfisurat ceeace reduce conlucrarea betonului cu armatura. Din acest
motiv lungimea de ancorare a barelor intinse se prevede mai mare decat a barelor comprimate.