1.

Fortele electrostatice actioneaza in perechi

F orțele de atracție sau respingere între sarcini electrice care se găsesc in repaus sunt numite FORȚE
ELECTROSTATICE. Am văzut că două benzi de teflon (sau două benzi de acetat) se resping între ele atunci
când sunt încarcate cu sarcini de acelasi tip. Sa facen ca incarcarea electrica a unei benzi sa nu fie la fel de
intensa ca a celeilalte benzi (frecind una dintre ele mai mult decit cealalta). Putem verifica daca am realizat
acest lucru fixind benzile departe una de alta si apropiind electroscopul electronic, pe rind, de fiecare banda. Le
prindem apoi una peste cealalta. Care banda va fi respinsa cu o forta mai mare, cea incarcata mai puternic sau
cea incarcata mai slab? Sau fortele vor fi egale chiar daca una este incarcata cu mai multa sarcina electrica?
P entru a putea compara usor fortele, cele doua benzi trebuie sa fie identice. Atunci, daca una dintre
benzi va fi respinsa cu o forta mai mare decit cealalta, ea va devia de la verticala cu un unghi mai mare.
Experimentul arata insa ca, oricare ar fi gradul de electrizare al benzilor, ele deviaza identic de la verticala,
asa cum se vede in figura de mai jos. Fortele de respingere ce actioneaza asupra celor doua benzi sunt egale
intre ele, indiferent daca sarcinile lor sunt sau nu egale.

Aceeasi proprietate o au si fortele de atractie intre doua corpuri incarcate cu sarcini de tip diferit. Fortele
electrostatice respecta, astfel, legea a treia a mecanicii lui Newton: doua corpuri interactioneaza intre ele
cu forte orientate pe aceeasi directie, avind aceeasi marime dar sensuri opuse.
2. Dependenta de marimea sarcinilor
Am vazut ca marimea fortei electrostatice depinde de fiecare dintre sarcinile q 1 si, respectiv q2, cu care
sunt incarcate corpurile. Sarcinile se aduna, daca pe corpul 1 dublam sarcina, ne asteptam ca efectul asupra
sarcinii q2 sa fie de doua ori mai mare. Forta ar trebui sa fie, deci, proportionala cu sarcina de pe corpul 1. Cum
acesta nu are nimic special in raport cu corpul 2, forta trebuie sa fie proportionala si cu sarcina corpului 2.
Rezulta, de aici, ca forta este proportionala cu produsul sarcinilor. Aceasta dependenta este sustinuta de
constatarile experimentale. In plus, semnul produsului q 1.q2 ne spune si sensul in care actioneaza fortele: daca
produsul este pozitiv, fortele sunt de respingere iar, daca produsul este negativ, fortele sunt de atractie.
3. Directia fortelor
F ortele electrostatice cu care interactioneaza doua corpuri
au aceeasi directie. Care este, insa, aceasta? Experimente facute
cu corpuri electrizate care puteau fi aproximate ca fiind
punctiforme (de dimensiuni mult mai mici decit distanta dintre
ele) au aratat ca fortele actioneaza pe dreapta care uneste
corpurile punctiforme.
4. Dependenta de distanta
Pentru ca un corp electrizat sa ridice mici corpuri neutre
este necesar ca el sa se apropie suficient de mult de aceste corpuri.
La distanta mare, fortele de atractie sunt mici si nu produc efecte
vizibile. Daca asezam un corp incarcat electric la diferite distante
de electroscopul electronic, indicatia electroscopului scade pe
masura ce distanta este mai mare.
In filmul de mai jos o bila de cauciuc, electrizata prin frecare, este suspendata si oscileaza in fata
electroscopului electronic. Astfel, ea se apropie si se departeaza periodic. Electroscopul sesizeaza o sarcina de
tip "albastru", indicatia fiind mai mare pe masura ce bila se apropie de el.

C ind corpurile incarcate sunt mult mai mici decit distanta care le separa, fortele electrostatice depind de
distanta dupa o lege foarte simpla: marimea fortei este invers proportionala cu patratul distantei. Aceasta
inseamna ca daca mariti distanta de doua ori, forta scade de patru ori, ajungind un sfert din cea initiala; la o
distanta de 10 ori mai mare, forta devine de 100 de ori mai mica.
Pentru corpurile mult mai mici decit distanta care le separa, dependenta specificata este doar o aproximatie
foarte buna. Cind corpurile sunt considerate punctuale (cu dimensiune zero), dependenta este valabila cu
exactitate.
5. Legea lui Coulomb
P roprietile fortei electrostatice prezentate mai sus au fost formulate de fizicianul Charles Augustin de
Coulomb in 1785, cu mult inainte ca structura atomica sa fie cunoscuta. Legea formulata de el ii poarta azi
numele, ca si unitatea de masura pentru sarcina electrica.

Marimea fortei de interactiune electrostatica intre doua sarcini punctiforme este proportionala cu
produsul sarcinilor si invers proportionala cu patratul distantei dintre ele. Fortele actioneaza pe directia
ce uneste sarcinile si sunt de respingere daca sarcinile au acelasi semn si de atractie daca sarcinile au
semne opuse.
(Legea lui Coulomb)
Forta electrostatica poate fi exprimata concis, sub
forma matematica, daca definim cu atentie anumite marimi.

Vom nota cu vectorul care uneste pozitiile sarcinilor q1 si

q2, mergind de la sarcina 1 la sarcina 2, iar cu r 12 vom nota

modulul acestui vector. Astfel, forta cu care sarcina 1

actioneza asupra sarcinii 2, are expresia
 (Ec. 14.1)

(legea lui Coulomb, forma vectoriala)

k este o constanta de proportionalitate, numita constanta Coulomb, iar prima fractie exprima
proportionalitatea cu produsul sarcinilor si inversa proportionalitate cu distanta. Ultima fractie este vectorul
unitar (versorul) care stabileste directia fortei. In Sistemul International de Unitati (SI), sarcina este masurata in
coulombi, distantele sunt masurate in metri, iar fortele in newtoni. Constanta k are valoarea 8,99 .109 N.m2/C2.
De multe ori preferam sa scriem doar modulul fortei:

(Ec. 14.2)

(modulul fortei Coulomb)

N u orice dependenta in care forta scade cu distanta este coulombiana, adica invers proportionala cu
patratul distantei. In applet-ul de mai jos aveti doua exemple de forte; numai una dintre forte este coulombiana.
Apasati butonul Start pentru inceperea executiei programului. In centrul patratului, la coordonatele x=0 si y=0
este localizata o sarcina fixa, pozitiva. Sarcina desenata cu rosu este, de asemenea pozitiva si poate fi deplasata
in diferite pozitii. Jos, in stinga patratului, apar, de fiecare data, coordonatele sarcinii mobile si modulul fortei
electrostatice. Verificati, pentru fiecare dintre cele doua cazuri, daca directia si marimea fortei respecta Legea
lui Coulomb.