CUPRINS

ARGUMENT ................................................................................................................................ 4
CAPITOLUL 1. Educația estetică și rolul său în învăţământul preşcolar ............................ 7
1.1 Delimitări conceptuale ............................................................................................................. 7
1.2. Rolul formativ a educaţiei estetice în învăţământul preşcolar ................................................ 10

CAPITOLUL al II-lea. Modalităţi de realizare a educaţiei estetice în grădiniţă ................. 16

2.1. Componentele educaţiei estetice ............................................................................................. 16
2.1.1 Educația prin și pentru frumosul naturii în invăţământul preşcolar .......................................... 17
2.1.2 Educația prin și pentru frumosul vieții sociale în invăţământul preşcolar ................................ 19
2.1.3 Educația artistică în invăţământul preşcolar ............................................................................... 20
2.1.3.1 Educația literară ............................................................................................................... 20
2.1.3.2 Educația prin și pentru muzică ...................................................................................... 22
2.1.3.3 Educatia prin și pentru artele plastice ............................................................................ 25
2.1.3.4 Educația prin și pentru teatru ṣi film …………………………………………. 31
2.2 Integrarea demersurilor educaţionale – dimensiune specifică procesului formativ din
33
grădiniţă ………………………………………………………………………………………….
2.3. Unele metode utilizate în demersul de realizare integrată a educaṭiei estetice în grădiniţă ... 35

CAPITOLUL al III-lea. Studiu prinvind opiniile cadrelor didactice din învăţământul 42

preşcolar cu privire la modalităţile integrate de realizare a educaţiei estetice în grădiniţă .
0
 3.1. Scopul, ipotezele şi obiectivele cercetării ............................................................................... 43
3.2. Metodologia cercetării ............................................................................................................ 45
3.2.1 Metode şi tehnici utilizate ......................................................................................... 46
3.2.2. Instrumentul cercetării ............................................................................................. 49
3.2.3. Eşantion ................................................................................................................... 49
3.2.4. Etape ........................................................................................................................ 50
3.3 Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor .................................................................... 51
3.4 Sugestii pentru îmbunătăţirea modalităţilor integrate de realizare a educaţiei estetice în 77
grădiniţă .........................................................................................................................................

Concluzii ......................................................................................................................................... 81
Bibliografie ..................................................................................................................................... 82
Anexe .............................................................................................................................................. 84
.
Opis 90
Tabele ......................................................................................................................................
Opis Figuri ....................................................................................................................................... 92

INTRODUCERE

Contextul cercetării
Educația estetică contribuie la formarea și dezvoltarea personalităţii copiilor, a sensibilităţii
pentru artă, pentru gust, pentru frumos: frumosul din artă, din natură, viața socială, formarea capacitatii
de receptare și de creare a frumosului și creativităţii artistice.
Copilul la vârsta preşcolară este inclinat să experimenteze, să descopere realitatea, lumea
înconjurătoare cu mintea și sufletul său, să se exprime liber, să se joace. Jocul îi oferă libertate, îi
deschide orizontul unei lumi magice, plină de culoare, frumusețe, animație. Formarea și stimularea
spiritului copiilor pentru artă și frumos este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea armonioasă a
personalităţii acestora. Se cunoaște faptul ca emisfera dreaptă este cea răspunzătoare pentru latura
creativă a omului, afectivitatea și spontaneitatea acestuia. Cele două emisfere, emisfera stânga care
gestionează partea raţională și emisfera dreaptă, trebuie să funcționeze într-un raport de complicitate,
pentru a putea duce la cele mai spectaculoase efecte. Arta întregeṣte cunoaṣterea realităţii.
Educația estetică a preşcolarului urmărește dezvoltarea laturii sale emoṭionale, cultivarea

1
sensibilităṭii și a gustului estetic, stimularea creativităṭii, a unor aptitudini artistice și a unor deprinderi și
îndemânări legate de pictură, desen, modelaj.

Motivarea alegerii subiectului

Alegerea temei de cercetare a fost determinată atât de motive subiective (înclinaṭia, pasiunea și
studiile efectuate în domeniul artelor plastice) cât și de motive obiective (dorința de a identifica anumite
dificultăṭi, probleme cu care se confruntă cadrelele didactice în demersul lor instructiv-educativ atunci
când își doresc să formeze și să dezvolte latura estetică a copiilor prin implementarea valorilor și
generarea sentimentelor estetice).

Evocarea cercetărilor anterioare

Obiectivele propuse de noua programă pentru învătământul preşcolar, se pot realiza atât prin
activități pe domenii experiențiale cât și printr-o abordare integrată, prin activități integrate care permit o
abordare modernă, complexă a temelor din conținuturile de studiat. Activitățile integrate urmăresc
antrenarea de cunostinte, abilități, deprinderi a unor surse ample și complexe de informare, observare,
investigatie, experimentare. Activitatea integrată este centrată pe elev și situează copilul ȋn centrul
organizării și desfășurării procesului educațional, de predare-ȋnvățare. Copii pot participa la activități din
mai multe centre într-o singură zi, unde vor regăsi cunostințe ṣi experiențe, deprinderi ṣi abilități din mai
multe domenii experiențiale.

Utilitatea temei
Educația estetică conduce la formarea personalităţii umane și a unui profil spiritual, a unei
identităţi aparte. Tot ce înseamnă înzestrare nativă se va amplifica sub contactul prelungit cu forme de
expresie ale frumosului, ajungând într-un final să îi creioneze și să îi definească un profil unic, unicitatea
fiinţei umane.

Obiectivele si importanta cercetarii

Scopul unei cercetări pedagogice constă în „înţelegerea, analizarea, explicarea, optimizarea,
ameliorarea, perfecţionarea şi prospectarea fenomenului educaţional, a componentelor, variabilelor şi
caracteristicilor acestuia, cu alte cuvinte, perfecţionarea tehnicilor de intervenţie şi sporirea calităţii în
procesul de formare a personalităţii” (M.Bocos, 2005, pg.9).
Scopul cercetarii noastre este analizarea modalitǎṭilor integrate de realizare a educaṭiei estetice
in grǎdiniṭǎ, implicarea ṣi pregǎtirea profesionalǎ a cadrelor didactice pentru valorificarea laturii estetice
ȋn activitǎṭile realizate zilnic ȋn grǎdiniṭǎ.

2
 Alcǎtuirea ipotezei ṣi a obiectivelor cercetǎrii reprezintǎ un pas important pentru ȋntreaga
cercetare, dȃnd mǎsura orientarii ṣi sintetizarii ȋntregului efort de culegere de date, ordonare,
sistematizare, înțelegere și interpretare.
Ipoteza reprezintă instrumentul principal în cercetare, instrument fără de care nu se realizează
nici o investigaţie ştiinţifică, în funcţie de aceasta fiind selectate ulterior metodele şi tehnicile necesare.
Ipoteza presupune „studierea relaţiilor de genul cauză-efect şi reprezintă o idee provizorie, o
presupunere în legătură cu un fapt pedagogic, o afirmaţie conjucturală a relaţiilor dintre două sau mai
multe variabile” (C. Dumitriu, 2011, pg.14).
Ȋn vederea realizării obiectivelor cercetării noastre, am formulat următoarea Ipoteză generală:

Ipoteza generală: Cadrele didactice din învăţământul preşcolar apreciază la un nivel superior
modalităţile integrate de realizare a educaţiei estetice.

Ipoteza nulă: Cadrele didactice din învăţământul preşcolar nu apreciază modalităţile integrate de
realizare a educaţiei estetice.

Ipotezele specifice ale cercetǎrii noastre corelate cu itemii formulaṭi în cadrul chestionarului sunt
următoarele:

Ipoteze specifice Nr. itemi

Ipoteza specifică 1: Cadrele didactice din mediul urban apreciazǎ într-o 1,2,6,6a,7
măsură mai mare modalităţile integrate de realizare a educaţiei estetice faţă
de cadrele didactice din mediul rural

Ipoteza specifică 2: Cadrele didactice din mediul urban valorificǎ într-o 3,4,5,7a,13
măsură superioară modalităţi integrate de realizare a educaţiei estetice faţă
de cadrele didactice din mediul rural

Ipoteza specifică 3: Cadrele didactice din învăţământul preşcolar sunt 8,8a,9,9a,9b10,10a,14

foarte interesate de participarea la cursuri de formare profesională pe
componenta folosirii unor modalităţi integrate de realizare a educaţiei
estetice

Ipoteza specifică 4: Cadrele didactice din mediul urban sunt mai interesate 8,8a,9,9a,9b10,10a,14
de participarea la cursuri de formare profesională pe componenta folosirii
unor modalităţi integrate de realizare a educaţiei estetice decât cadrele
didactice din mediul rural

Ipoteza specifică 5: Cadrele didactice din învăţământul preşcolar identifică 11,11a,12,

3
adecvat bariere existente în procesul instructiv-educativ pe componenta 13,14
folosirii unor modalităţi inedite de realizare a educaţiei estetice

Tabel nr.2 Corespondenṭa între ipoteze ṣi itemii chestionarului

Obiectivele cercetării vizeazǎ „acṭiunile intreprinse de cercetător pentru studierea problemei și

formularea aspectelor specifice, fundamentale care au semnificaṭie în cadrul studiului vizat” (Popa,
2009, pg. 115).

Obiectivele cercetării noastre urmǎresc:

1. identificarea modalitǎṭilor integrate de realizare a educaṭiei estetice în grădinițǎ;

2. identificarea preocupǎrilor cadrelor didactice cu privire la dezvoltarea laturii estetice ale copiilor în
grădinițǎ;

3. identificarea pregătirii psihopedagogice ale cadrelor didactice (cursuri formative de specialitate pe

latura educatiei estetice);

4. investigarea legăturii dintre modalitǎṭile de realizare a educaṭiei estetice și folosirea lor, aprecierea
acestora într-o formǎ integratǎ de către cadrele didactice în activitățile realizate cu copii;

5. implementarea unor programe pentru stimularea dezvoltǎrii laturii estetice a copiilor prin activități
integrate.

Variabilele independente sunt „factorii experimentali controlaţi sau manipulaţi de către

cercetător, respectiv modificările, schimbările pe care acesta le-a introdus pentru a studia efectele pe
care ele le produc” (M.Bocos, 2005, pg.48).
Aspectele care, cercetătorul se aşteaptă să fie afectate de variabila independentă se referă la
variabilele dependente. Ele se numesc aşa pentru că dacă există o relaţie cu variabilele independente,
valoarea acestei relaţii depinde de variabila independentă. Valorile variabilelor dependente sunt
dependente de nivelurile variabilelor independente.
Pornind de la ipoteza avansată, am stabilit:
Variabila independentă: ansamblul de metode ṣi tehnici de realizare integrată a educaṭiei
estetice în grădiniṭă.
Variabila dependentǎ: gradul de preocupare și interes pentru valorificarea modalităṭilor
integrate de realizare a educaṭiei estetice a cadrelor didactice, pregătirea profesională a cadrelor
didactice pe latura educaṭiei estetice, interesul cadrelor didactice de participare la cursuri de formare
profesională pe componenta folosirii unor modalităţi integrate de realizare a educaţiei estetice.

Planul lucrarii

4
 Structura lucrarii- Compoziṭional, lucrarea este structurată pe trei capitole. Prezenta lucrare este
structurată în două părţi: partea teoretică şi partea practică. Prima parte, cea teoretică, cuprinde capitolul
I şi II, iar partea practică cuprinde capitolul III. Acest ultim capitol cuprinde partea de cercetare a
lucrării.
Primul capitol intitulat Educația estetică și rolul său în invăṭământul preṣcolar cuprinde
noţiuni teoretice referitoare la conceptele de educaṭie, estetică, educația estetică, educația artistică,
categorii estetice și rolul educaţiei estetice în formarea și dezvoltarea personalităţii copiilor de vârstă
prescolară.
Capitolul al doilea intitulat Modalităţi de realizare a educaţiei estetice la vârsta preşcolară
în grădiniţă cuprinde descrierea principalelor componente ale educaţiei estetice: educația prin și pentru
frumosul din natură, educația prin și pentru frumosul din viața socială, educația prin și pentru frumosul
din artă (educația artistică): educația literară, educația muzicală, educația prin și pentru artele plastice
(pictură, desen, modelaj), educația prin și pentru teatru și film cât și rolul lor formativ în dezvoltarea
personalităţii copiilor. Ulterior am analizat o serie de demersuri integrate de realizare a educaţiei estetice
în grădiniță, integrarea demersurilor educaţionale – dimensiune specifică a procesului formativ din
grădiniţă și unele metode utilizate în demersul de realizare integrată a educaṭiei estetice în grădiniţă
Capitolul al treilea intitulat Studiu privind opiniile cadrelor didactice din învăţământul
preşcolar cu privire la modalităţile integrate de realizare a educaţiei estetice în grădiniţă este
destinat cercetării psihopedagogice și cuprinde două secțiuni distincte. În prima parte am descris întregul
design al cercetării (scop, ipoteza, obiective formulate, etape). În partea a doua am prezentat, analizat ṣi
interpretat rezultatele obṭinute în urma aplicării chestionarului. Lucrarea se încheie cu câteva sugestii cu
privire la îmbunătăţirea modalităţilor integrate de realizare a educaṭiei estetice din grădinită, din
perspectiva sporirii valenṭei formative a acesteia.

Rezultatele studiului și interpretarea acestora

În concluzie, din cercetarea realizatǎ, centralizȃnd toate datele, putem sǎ afirmǎm faptul cǎ toate
cadrele didactice, atât din mediul urban cât și din mediul rural, pun accent pe desfǎṣurarea integratǎ a
activitǎṭilor realizate zilnic în grădinițǎ, apreciazǎ modalitǎṭile integrate de realizare a educaṭiei estetice,
într-un procent foarte mare valorificǎ în activitățile lor toate componentele educaṭiei într-o formǎ
integratǎ și consideră importantă dezvoltarea laturii estetice a copiilor prin activitățile realizate în
manieră integrată în grădiniță. Barierele identificate de cadre didactice sunt: lipsa resurselor materiale, a
timpului și a spațiului ergonomic. Cadrele didactice din studiul nostru nu au participat în ultimii cinci
ani de zile la un curs de formare profesională pe latura educaṭiei estetice dar își doresc sǎ participe și le
considerǎ necesare și utile.

5
 Astfel, ipoteza generalǎ emisǎ la începutul cercetǎrii noastre: „Cadrele didactice din
învăţământul preşcolar apreciază la un nivel superior modalităţile integrate de realizare a
educaţiei estetice” se validează (se confirmă).

Concluzii
Educația estetică a preşcolarului urmărește dezvoltarea laturii sale emoṭionale, cultivarea
sensibilităṭii și a gustului estetic, stimularea creativităṭii, a unor aptitudini artistice și a unor deprinderi și
îndemânări legate de pictură, desen, modelaj.
Elementele constitutive ale frumosului le întâlnim în fiecare zi, în viaṭa cotidiană, ne bucurăm de
frumusețea naturii, de frumusețea florilor, a peisajelor memorabile, admirăm un minunat răsărit de soare
la malul mării, frumuseṭea o regăsim în relaṭiile dintre oameni, în trăsăturile și aspectele specifice
societății actuale, într-o pictură deosebită sau ascultând o muzică care ne bucură sufletul, participând la
o piesă de teatru sau interpretând un anumit rol a unui personaj celebru dintr-o piesă ṣcolară, ascultând o
poveste pentru copii, pictând cu ochiul sufletului, lăsându-ne mâna să zboare pe o bucată de pânză albă,
desenând, trasând linii precise sau forme nedefinite, revenind ṣi iar revenind până când desenul nostru
va căpăta sens ṣi culoare. Totul trece prin suflet.
De la vârsta cea mai fragedă, în familie sunt urmărite obiectivele educaţiei estetice însă într-un
mod spontan. Grădinița, le oferă copiilor preșcolari spațiul organizat formal și o metodologie specifică
astfel încât preocuparea pentru educația estetică să fie îndeplinită în acord cu nivelul de dezvoltare
psihică al copiilor. Educația estetică a preşcolarului urmăreṣte asigurarea pătrunderii copiilor în
universul valorilor estetice, a valorilor autentice și formarea deprinderilor cu caracter estetic și creativ a
copiilor.
Educația estetică contribuie la formarea personalităţii umane și a unui profil complex ṣi spiritual,
oferindu-i acestuia o identitate aparte. Înzestrarea nativă cu care vine copilul în relaṭie cu frumosul ṣi
arta se va amplifica sub contactul prelungit cu forme de expresie ṣi definire ale frumosului, ajungând
într-un final să îi contureze ṣi să îi formeze un profil unic; unicitatea, complexitatea ṣi frumuseṭea fiinţei
umane.
Cadrele didactice au un rol important în cultivarea spiritului estetic al copiilor, fiind responsabile
de punerea în act a unor demersuri educaṭionale integrate, care sǎ urmărească dezvoltarea și formarea
laturii estetice a copilului. Educatoarea apare ca un regizor, care își proiecteazǎ și planificǎ scenariul
didactic cu mult tact, inteligenṭǎ și sensibilitate pentru ca opera sa sǎ capete mǎiestrie și artǎ iar copii sǎ
joace rolurile care le vor forma o personalitate frumoasǎ, armonioasǎ, creatoare, plinǎ de culoare, farmec
și consistenṭǎ.

Bibliografie
1. Albulescu, I., Catalano, H. (2019). Sinteze de pedagogia învăṭământului primar. Bucureṣti: DPH
6
2. Albulescu, I., Catalano, H. (2019). Didactica jocurilor. Bucureṣti, EDP
3. Bârlogeanu Lavinia (2001). Psihopedagogia artei – Educaṭia estetică. Iaṣi: Editura Polirom
4. Berbecaru, A., (2018). Educația artistico-plastică; metodica predării ed. plastice și a act. din
domeniul Estetic și creativ” –note de curs, P.I.P.P., U.B.B. Cluj-Napoca
5. Bîrsănescu St, Văideanu G., (1961). Educația estetică. Bucureṣti: Editura de stat didactică și
pedagogică
6. Bojneag, M. (2007). Modelajul, începutul unei pasiuni. Ghid metodic pentru învăṭământul preṣcolar:
Editura Tehno-Art
7. Călin, M (1996). Teoria educaṭiei. Bucureṣti: Editura ALL
8. Catrinel A. Ṣtefan, Kallay Eva Dezvoltarea competenṭelor emoṭionale ṣi sociale la preṣcolari. ghid
practic pentru părinṭi - Editura: Asociaṭia de Ṣtiinṭe cognitive din România
9. Chiriac, M (2011). Integrarea, o nouă abordare a curriculumului preṣcolar: Editura Sfântul Ierarh
Nicolae
10. Ciolan, L. (2008). Învăṭarea integrate. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Bucureṣti:
Editura Polirom
11. Cojocariu, V (2008). Fundamentele pedagogiei. Texte în contexte. Bucureṣti: Editura V&I Integral
12. Cosmovici, A. (1996). Psihologie generală. Iaşi: Editura Polirom
13. Creṭu, T. (2016). Psihologia vârstelor. Bucureṣti: Editura Polirom
14. Cristea, S. (2000). Dicţionar de pedagogie. Bucureṣti: Editura Litera
15. Cristea, S. (1998). Dicţionar de termeni pedagogici. Bucureşti: EDP
16. Cristea, S. (2010). Fundamentele pedagogiei. Bucureṣti: Editura Polirom
17. Cucoṣ C. (2014). Pedagogie. Editia a III-a revăzută și adăugită, Bucureṣti: Editura Polirom
18. Cucoṣ C. (2014). Educația estetică. Bucureṣti: Editura Polirom
19. Crotti, E. (2010). Desenele copilului tău. Interpretări psihologice. Bucureşti: Editura Litera
20. Delacroix, H. (1983). Psihologia artei. Bucureşti: Editura Meridiane
21. Drăghicescu, S. (2007). Educaţia plastică, ghid metodic. Bucureṣti: Editura Aramis
22. Dumitriu, C. (2011). Metodologia cercetării pedagogice. Bacău: Editura Alma Mater
23. Jinga, I., Istrate, E. (1998). Manual de pedagogie. Bucuresti: Editura All Educaṭional
24. Jung, C.G. (2006). Dezvoltarea personalităţii. Bucureşti: Editura Trei
25. La Pan, C. (2005). Magia culorilor. Iniţiere în cromoterapie. Iaşi: Editura Polirom
26. Labăr, A., V., Popa N., L. (2009). Ghid pentru cercetarea educaṭiei. Bucureṣti: Editura Polirom
27. Lăzărescu, L. (2009). Culoarea în artă. Iaşi: Editura Polirom
28. Lupu, J. (1988). Educarea auzului muzical dificil. Bucureṣti: Editura muzicală
29. Mâţă, L. (2010). Managementul proiectelor de cercetare în ştiinţele educaţiei: Editura Alma Mater
30. Mâţă, Ghid de pregătire psihopedagogică pentru gradele didactice. Bacău: Editura Alma Mater.

7
31. Momanu, M. (2008). Dicţionar Enciclopedic. Ştiinţele Educaţiei (coord. Dan Potolea şi Eugen
Noveanu). Bucureşti: Editura Sigma
32. Salade, D., Ciurea, R. (1973). Educația prin artă și literatură: Editura didactică și pedagogică
33. Salade, D. (1973). Educṭtia prin artă ṣi literatură. Bucureṣti: E.D.P.
34. XXX. (2019) Ministerul Educaṭiei, cercetării ṣi tineretului. Curriculum pentru învăṭământul
preṣcolar (3-6/7 ani)
35. Dicţionarului explicativ al Limbii române, (2009). Bucureṣti: Editura Univers Enciclopedic.

Analiza critica
Lucrarea de licenta se intituleaza Modalităţi integrate de realizare a educaţiei estetice în

învăţământul preşcolar. De la vârsta cea mai fragedă, în familie sunt urmărite obiectivele educaţiei
estetice însă într-un mod spontan. Grădinița, le oferă copiilor preșcolari spațiul organizat formal și o
metodologie specifică astfel încât preocuparea pentru educația estetică să fie îndeplinită în acord cu
nivelul de dezvoltare psihică al copiilor.Educatoarea este modelatoarea de suflete și de minṭi, de aceea
studiul de cercetare realizat a vizat opiniile cadrelor didactice care desfășoară activități cu copiii la
grădiniță cu privire la modalităţle integrate de realizare a educaţiei estetice.
Aspecte tratate insuficient.

Se puteau detalia mai mult componentele educatiei estetice: educația prin și pentru frumosul din
natură, educația prin și pentru frumosul din viața socială, educația prin și pentru frumosul din artă
(educația artistică): educația literară, educația muzicală, educația prin și pentru artele plastice (pictură,
desen, modelaj), educația prin și pentru teatru și film cât și rolul lor formativ în dezvoltarea personalităţii
copiilor, cu exemple concrete din practica scolara, desene si creatii ale copiilor din fiecare scoala.

Greseli de (tehno)redactare-nu este cazul

Reflectii asupra unor metode suplimentare/actuale de cerectare ce ar fi putut fi utilizate/ ar fi fost

mai potrivite in context actual
Cercetarea pe care am realizat-o în cadrul acestui studiu este de tip constatativ şi am folosit
metoda anchetei, cu instrumentul de utilizare chestionarul. Chestionarul aplicat în cazul cercetării
noastre este un chestionar de opinie, cu 14 întrebări mixte dintre care 9 întrebări cu răspunsuri închise
dihotomice- da/nu şi 5 întrebări cu răspuns multiplu. Întrebările cu răspuns închis conduc subiectul spre
variantele de răspuns, determinând angajarea mai uşoară a acestuia în completarea chestionarului,
prelucrarea răspunsurilor, a datelor obţinute fiind mai facilă de asemenea. În ceea ce priveşte limitele
acestei forme de redactare a întrebărilor, sunt vizate sugestibilitatea răspunsurilor precodificate şi lipsa
altor informaţii folositoare de la subiect. Cu privire la acest aspect, chestionarul a avut 14 intrebari, tip
grila, un numr mai mare de intrebari ar fi putut largi aria noastra de cercetare. Variantele de raspuns la

8
intrebari puteau fi mai detaliate. O alta metoda de cercetare care ar fi putut sustine si valida metoda
anchetei, avand in vedere caracterul practic-aplicativ al temei este metoda analizei produselor activitatii-
analiza psihologica a produselor activitatii –desene, creatii artistice. Pentru aceasta este necesara
introducerea unor criterii atat de ordin cantitativ (numar, frecventa) cat si calitativ (originalitate, nivel de
performanta, valoare utilitara, valoare estetica). In general produsele de ordin literar-artistic sunt
relevante pentru componenta morala si motivational- afectiva a personalitatii copiilor.