WILLIAM SHAKESPEARE

SONETUL CXVI
Nu-s stavili două firi când se cunună;
iubirea nu-i cu-adevărat iubire
de se preschimbă şi altcum răsună
dacă o-ncearcă fum şi amăgire.
O, nu, ea e înveşnicit, limanul
neaplecat de oarba vijelie
şi-i călăuza pânzei, pe oceanul
ce nici măcar comorile nu-i ştie.
Nu-i măscăriciul vremii chiar de-şi lasă
sub raza coasei dulcea ei făptură,
ea orele-i înfruntă, curajoasă
până atunci când mâna morţii-o fură.
De mint şi-s prins pot spune liniştit:
n-am scris vreund rând şi nimeni n-a iubit!
https://lyricstranslate.com/ro/sonnet-116-sonetul-cxvi.html

Sonetul 116 William Shakespeare

Unirea sufletelor mari nu are
Hotar, iubirea nu-i iubire daca
Se schimba când întâmpina schimbare
Sau când se pleaca celui care pleaca.
O, nu ! Iubirea-i far aprins oricând,
Furtunile si bezna sa le-nfrunte ;
Stea navelor ce ratacesc, purtând
Comori ce nu se ?tiu sub-nalta punte.
Ea nu-i nebunul timpului, chiar daca
Obraji si buze ro?ii-i cad sub coasa.
Prin vreme trece fara ca sa treaca,
Oricât i-ar fi ursita de taioasa.
De nu-i a?a si totu-i nascocire,
Nicicând n-am scris, nicicând n-a fost iubire !
Traducere Neculai Chirica