Jimenez Cap. 2, 3, 9, 10 Și 11

INSTITUTUL TEHNOLOGIC MINATITLAN
SISTEME DE COGENERARE
PROFESOR: MC RENE REYES ESRUDILLO
PROBLEME CAPITOLUL 2, 3, 9, 10 ȘI 11
ECHIPAMENTE:
JUAN MANUEL SANTIAGO GOMEZ
ADRIANA VILLASECA MISS
LUIS ENRIQUE NOLASCO TORO
JAVIER LARA PASCACIO
GABRIEL ANASTACIO ANTONIO
EPISODUL 2
EXERCIȚIUL 2.4
Se dorește instalarea unei instalații cu o capacitate de 40 KT pentru a produce clorură de
vinilden. Faceți o analiză economică a următoarelor două procese pentru a decide care
este cel mai convenabil de instalat.
 Procesul I
1) Bilanțul material
COMPONENT T ¢
COEFICIENT PREȚ
Ton producto lb
Clor -0.92 7.0

Acid clorhidric 0.47 10.7
Tricloroetan 0.13 27.5
Clorură de vinil -0.72 20.0
clorură de vinilden 1.00 35.0
$ 61.77
2) Costul energiei:
Ton producto
3) Investiție fixă pentru o fabrică de 23 KT: $ 20.93 x 106
 Procesul II
4) Bilanțul material
COMPONENT T ¢
COEFICIENT PREȚ
Ton producto lb
Clor -3.01 7.0

Acid clorhidric -0.56 3.0
Tricloroetan 0.08 18.0
Clorură de vinil 2.11 10.7
clorură de vinilden 1.00 35.0
$ 109.42
5) Costul energiei:
Ton producto
6) Investiție fixă pentru o fabrică de 23 KT: $ 25.3 x 106
Să presupunem o rată minimă de rentabilitate de 20%. Dacă trebuie să faceți alte

presupuneri, spuneți-le în mod explicit
SOLUŢIE
 Procesul I
1. Investiție de bază: $ 20.93 x 106
2. Ajustare pentru timp:
AN VALORI CHIMICE
1999 399.6
1977 204.1
( )
0.6
40,000
6 6 USD
I 1977=20.93 x 10 =29.172 x 10
23,000 año
( )
1
6 390.6 6 USD
I 1999=29.172 x 10 =55.82 x 10
204.1 año
3. Cost material:
₡ $ $
35 ( ¿=0.35 $ ( 22.026 )=7.7091
lb 100₡ TON
7.7091
$
TON
40,000(TON
año
=0.3083 x 10 6
$
añ o )
4. Consumul de energie:
FOET
- Presupunem că cerințele energetice sunt 0.06
Ton
FOET $ $
0.06 (61 ¿=3.66
Ton TON TON
3.66
$
Ton (
40,000
TON
año
=0.1464 x 10 )
6 $
año
5. Costul operațiunii:
C=aI +bMp +cE+ dMo−Psp
C=0.05 ( 55.82 x 106 ) + 0.3083 x 106 +0.1464 x 106
6
C=3.2457 x 10
6. Vânzări:
S= ( 40,000 ) 35 ( ₡
lb
∗22.026 )
6
S=30.836 x 10
7. Profit brut:
R=S−C
6 6 6
R=30.836 x 10 −3.24 x 10 =27.59 x 10
8. Profit net: P=R−eI −t(R−dI )
P=27.4 x 10 −0.1 ( 55.82 x 10 )−0.5 [ 27.9 x 10 −0.1 ( 55.82 x 10 ) ]

6 6 6 6
6 USD
P=10.659 x 10
año
9. Rata de returnare (ROI):
- Deoarece ei specifică o rată minimă de rentabilitate de 20% din venitul nostru net, obținem
20% și aceasta ar fi valoarea ROI.
6 $
ROI=2.1318 x 10 este 20%
añ o
6 6 6 $
10.659 x 10 −2.1318 x 10 =8.5272 x 10
año
10. Profituri:
8.5272 x 10
6 $ 1año
a ñ o 40,000 T (
=213.18
$
TON )
213.18
$
TON ( 2200 lb )(
1Ton 100 ₡
$ )=9.69
₡
lb
₡
 Câștigul pentru acest proces este 9.69
lb
 Procesul II
1. Investiție de bază: 25.3 x 10 6
2. Ajustare pentru timp:
AN VALORI CHIMICE
1999 399.6
1977 204.1
( )
0.6
6 40,000 6 USD
I 1977=25.3 x 10 =35.2630 x 10
23,000 año
( )
1
6 390.6 6 USD
I 1999=35.2630 x 10 =67.4852 x 10
204.1 año
3. Cost material:
₡ $ $
35 ( ¿=0.35 $ ( 22.026 )=7.7091
lb 100₡ TON
7.7091
$
Ton (
40,000
Ton
año )
=0.308364 x 10 6
$
año
FOET
- Presupunem că cerințele energetice sunt 0.06
Ton
FOET $ $
0.06 (109.42 ¿=6.5652
Ton Ton TON
6.5652
$
Ton (
40,000
TON
año
=0.2626 x 106 )$
añ o
4. Costul operațiunii:
C=aI +bMp +cE+ dMo−Psp
C=0.05 ( 67.4852 x 106 )+ 0.308364 x 10 6+ 0.2626 x 106
6
C=3.9452 x 10
5. Vânzări:
S= ( 40,000 ) 35( ₡
lb
∗22.026 )
6
S=30.836 x 10
6. Profit brut:
R=S−C
6 6
R=30.836 x 10 −3.9452 x 10
6
R=26.8907 x 10
7. Profit net:
P=R−eI −t(R−dI )
P=26.8907 x 10 −0.1 ( 67.4852 x 10 )−0.5 [ 26.8907 x 10 −0.1 ( 67.4852 x 10 ) ]

6 6 6 6
6 USD
P=10.07109 x 10
año
8. Rata de returnare (ROI):
Deoarece ei specifică o rată minimă de rentabilitate de 20% din venitul nostru net, obținem 20% și
aceasta ar fi valoarea ROI.
6 $
ROI=2.014218 x 10 este 20%
añ o
6 6 6 $
10.07109 x 10 −2.014218 x 10 =8.05687 x 10
año
9. Profituri:
8.05687 x 10
6 $
( 1año
)
a ñ o 40,000 T
=201.4218
$
TON
201.4218
$
TON ( 2200 lb )(
1Ton 100 ₡
$ )=9.1555
₡
lb
₡
 Câștigul pentru acest proces este 9.1555
lb
Luând în considerare rezultatele profiturilor ambelor procese:
Procesul I Procesul II
₡ ₡
9.69 9.1555
lb lb
Se ajunge la concluzia că Procesul I este cel mai convenabil de instalat deoarece există un
câștig mai mare și un consum mai mare de energie.
EXERCIȚIUL 2.5
Cumenul poate fi produs din benzen și propilenă. Dorim să instalăm un proces folosind
această cale la o capacitate de 100 KT. Datele tehnologice sunt date imediat
COMPONENT COEFICIENT, T/T PROD
BENZEN -0.67
CUMENE 1.00
PROPILENA -0.38
Cerințe de putere: 0,06 FOET/T

Investiție unitară pentru un proces cu o capacitate de 127 KT (1977 USD): 120 USD/T.
Folosind date economice din 1999.
a) Estimați profitul din proces după taxe în USD/an.
b) Estimați prețul de vânzare al produsului.
SOLUŢIE:
 Calculul subsecțiunii a)
1. Calculul investiției de bază:
Baza I (1977) (127.000 Tprod/an)(120$/Tprod)= 14,4x10 6 $/an
2. Ajustare pentru capacitate:

0.6
Q2
I 2=( ) ∗I
Q1
0.6
100,000 Tprod/año 6 $ 6
I 2=( ) ∗14.4 x 10 =12.476 x 10 $ /año
127,0000 Tprod/año año
3. Ajustare pentru timp
I 1999= ( indice
indice chemical 1977 )
chemical 1999
∗I 2
I 1999= ( 390.6
204.1 )∗12.476 x 10
$6
año
=23.87 x 10
$
año
6
4. Calculul materiilor prime

- Se presupune o valoare a costului propilenei de ₵10/lb.
( )
$
22.026
(
Mp ( ¿ ) = 0.38
T
Tprod)( )
10
₵
lb ₵
T
( 100,000 Tprod
año )=8.369 x 10
$
año
6
lb
Valoarea presupusă a costului benzenului de ₵12/lb

( )
$
22.026
Mp ( ben )= 0.67 ( T
Tprod
12)( )
₵
lb ₵
T
( 100,000 Tprod
año ) 6
=17.708 x 10
$
año
lb
Mptotal = Mp(prop) + Mp(ben)

6 $ 6 $ 6 $
Mptotal=8.369 x 10 +17.708 x 10 =26.077 x 10
año año año
5. Costul energiei
- Presupunem o valoare a costului păcurului de ₵7/lb
( )
$
22.026
CE= 0.06 ( FOET
T )(7 lb₵ ) ₵
T
( 100,000 Tprod
año ) 6
=0.925 x 10
$
año
lb
6. Costul operațiunii
C=aI +bmp+CE+dno−PSP
- Întrucât problema anterioară nu menționează costurile forței de muncă sau costurile

produselor secundare, ecuația se modifică după cum urmează.
C=aI +bmp+CE
(
C=0.05 23.87 x 106
$
año )
+26.077 x 106
$
año
+ 0.925 x 106
$
año
=28.1955 x 106
$
año
7. Calcularea vânzărilor (S)

- Direct, luând prețul cumenului din tabelul 2.3 „prețurile produselor chimice” din cartea de
proiectare a proceselor a lui Jiménez.
( )
$
22.026
S= 100000 (
Tprod
año
15
₵
lb ₵
T
)( )
=33.039 x 10
6 $
año
lb
8. Profit brut
R=SC
6 $ 6 $ 6 $
R =33.039 x 10 −28.1955 x 10 =4.8425 x 10
año año año
9. Profit net
Pentru această problemă vom presupune e= d=0,10 t=50%=0,5
P=R∗eI −t(R−dI )
Q
¿ 4.8425 x 106
$
añ o (
∗0.10 23.87 x 10 6
$
añ o ) (
−0.5 4.8425 x 106
$
año
−0.10∗23.87 x 106
$
)
añ o
=11.4362
10. Rata de rentabilitate

P
ROI=
I 1999
$ 6
11.4362 x 10
año
ROI= =0.4791=47.91 %
6 $
23.87 x 10
año
11. Profiturile
( capacidad
G=P
1 año
)
G=11.4362 x 10
$
(6 1 año
año 100,000 Tprod ) =114.362 x 10
$
año
6
Calcule pentru partea b)

Preț de vânzare
S
Pv=
capacidad
$ 6
33.039 x 10
año $
Pv= =330.39
Tprod Tprod
100,000
año
2.13.- Acidul tereftalic, utilizat pentru producerea poliesterului, poate fi produs prin oxidarea
aerului a p-xilenului în prezenţa unui catalizator cobalt-mangan-brom. Următoarele sunt date
tehnice ale acelei tehnologii.
Componentă Coeficientul, T/T al produsului

Acid acetic -0.06
Acid tereftalic 1.00
p-xilen -0.067
Necesarul de energie 0,34 FOET/T
Investiție unitară pentru o fabrică de 150 KT (1977 USD): 910 USD/T
Se dorește o analiză a unui proces de 120 KT pe baza costurilor din 1986.
a) Dacă instalația funcționează la capacitate maximă, estimați prețul de vânzare al
produsului.
b) Dacă prețul produsului este stabilit la 40 cvts/lb și procesul funcționează la 75% capacitate,
estimați rata de retur.
Acid acetic: 25 c/lb
p-xilen: 20 c/lb
5 $ 8
1. Inversion base :1.15 Tx 910 =1.365 x 10 $
T
( )
0.6
120000
x 8 8
2. Ajuste por capacidad :1.365 10 =1.1939 x 10 $
150000
x 8 318.4 8
3. Ajuste por tiempo:1.1939 10 ( )=1.8625 x 10 $
204.1
$
4. precio de venta :0.2 ( 1.8625 x 10 )=3.725 x 10
8 8
año
(
5. Costo de materia prima : 0.67 )( )
T
Tprod
20
c
lb
$ $
( 22.026 lb usd )=295.1484 =295.1484 ∗120000
T T
T
año
=3.5417 x 10 7
6. Costo de energia : ( 8 ) ( 22.026 lbusd ) ( 0.34

t )
c FOET $ $ T $ 6
=59.9107 =59.9107 ∗120000 =7.1892 x 10
lb Tp Tp año año
$
7. Costo de operación: ( 0.05 x 1.8625 x 10 ) + 3.5417 x 10 +7.1892 x 10 −5.1918 x 10 =51.426 x 10
6 6 6 6 6
año
8 $
8. Utilidad Bruta : s=( 120000 ) ( 40 )( 22.026 )=1.0572 x 10
año
8 $ 7 $ 7 $
R=1.0572 x 10 −5.1918 x 10 =5.3802 x 10
año año año
$
9. . Utilidad neta:5.3802 x 10 −( 0.1∗1.8625 x 10 )− ( 0.5 ) [ 5.3802 x 10 −( 0.1∗1.8625 x 10 ) ]=1.7588 x 10
7 8 7 8 7
año
7
1.7588 x 10
11. ROI : 8
0.0944=9.44 %
1.8625 x 10
Acum la 75% capacitate

5 $ 8
1. Inversion base :1.15 Tx 910 =1.365 x 10 $
T
( )
0.6
x 8 90000 6
2. Ajuste por capacidad :1.365 10 =100.466 x 10 $
150000
3. Ajuste por tiempo:100.466 x 106 ( 318.4
204.1 )
=156.728 x 10 $ 6
$
4. precio de venta :0.2 ( 56.728 x 10 )=31.3456 x 10
6 6
año
5. Costo de materia prima : 0.67 ( )( )

T
Tprod
20
c
lb
$
T
$
( 22.026 lb usd )=295.1484 =295.1484 ∗90000
T
T
año
=26.563 x 10
3
a
6. Costo de energia : ( 8 ) ( 22.026 lb usd ) ( 0.34 )

c FOET $ $ T $ 6
=59.9107 =59.9107 ∗90000 =5.391 x 10
lb t Tp Tp año año
$
7. Costo de operación: ( 0.05∗156.728 x 10 ) +26.563 x 10 +5.391 x 10 =39.79 x 10
6 3 6 6
año
6 $
8. Utilidad Bruta : s=( 90000 )( 40 ) ( 22.026 )=79.293 x 10
año
6 $ 6 $ 6 $
R=79.293 x 10 −39.79 x 10 =39.053 x 10
año año año
$
9. . Utilidad neta:39.053 x 10 −( 0.1∗156.728 x 10 ) −( 0.5 ) [ 39.053 x 10 −( 0.1∗156.728 x 10 ) ] =11.915 x 10
6 6 6 6 6
año
6 $ 1 año $ $ 1 Ton 100 c c
11.915 x 10 x =132.3888 =132.3888 x x =6.0176
año 90000 T T T 2200 lb 1 $ lb
10. precio de ventaunitario
$
79.293 x 106
año $ $ 1Ton 100 c
=881.0333 =881.0333 x x =40.0469 c /lb
T Ton Ton 2200 lb 1 $
90000
año
6
11.915 x 10
11. ROI : 6
=0.07602=7.602 %
156.728 x 10
2.14 Luați în considerare procesul de disproporționare a toluenului pentru a produce benzen și
xilen. Hengstebeck și Banchero au estimat o investiție majoră în echipamente de 3.742.000 USD
(1969 USD). Alte aspecte ale procesului sunt prezentate mai jos. Costurile sunt în prețurile din
1969.
Costurile serviciilor, în mii de dolari pe an:

Electricitate 322.000 USD/an
Aburi 520.000 USD/an
Apă 30.000 USD/an
Materiale, BCD (60°F)

Hrănit cu toluen 3780
Produse
Benzen 1590
Xilen 2000
H2 alimentat, 106 SCFD 1.88

Păcură, 10 6 Btu/zi 1700
Note: BCD = barili pe zi
SCFD = picioare cubi standard/zi
Pe baza datelor prezentate, estimare.

a) Costul operațiunii procesului.
b) Rentabilitatea procesului. Interpretați rezultatul.
c) Rentabilitatea procesului dacă funcționează la 70% din capacitatea sa nominală.
Interpretați rezultatul.
Faceți estimări folosind prețurile din 1986
¿ ∗0.8666 kg
barril 1 barril
Tolueno 3780 ∗159< ¿
dia ¿∗1 ton
∗365 dias
1000 kg ton
1< =0.1841 x 10 6 ¿
1 año año
¿ ∗0.0708 kg
3 3
6 ft 0.03532 ft
Hidrogeno 1.88 x 10 ∗1< ¿
dia ¿∗1ton
∗365 dias
1000 kg 6 ton
1< =1.38 x 10 ¿
1 año año
1) Calculul materiilor prime

Toluen
18 $ 6
∗0.1841 x 10
T
¿ =3.31 x 106 $ /año
año
Hidrogen
6$ 6
∗1.38 x 10
T
¿ =8.28 x 106 $/año
año
Cost material total: 11,59 x 106
Costul total al serviciului: 1,20 x 106

a) Soluţie.
Costul operațiunii = Cmp + Cser + (0,05*inv)
= 11,59 x 10 6 + 1,20 + (0,05 + 3,742 x 10 6 ) = 12,98x10 6
b) Soluţie.
¿ ∗0.88 kg
barril 1 barril
Benceno 1590 ∗159< ¿
dia ¿∗1ton
∗365 dias
1000 kg ton
1< =81,202 ¿
1 año año
¿ ∗0.88 kg
barril 1 barril
Xileno 2000 ∗159< ¿
dia ¿∗1 ton
∗365 dias
1000 kg ton
1< =99,820 ¿
1 año año
Conversie de vânzare.
Benzen:
( )
c $
10 ∗22.026
S= ( Tprod
año )
∗
lb
1
c
ton
=17.92 x 10
6
lb
Xilen:
( )
c $
16 ∗22.026
S= (
Tprod
año
∗ ) lb
1
c
ton
=32.23 x 10
6
lb
Vânzare totală: 53,15x10 6

C) Profit brut:
6 6 6
R=53.15 x 10 −12.98 x 10 =40.17 x 10
D) Profit net:
$
P=40.17 x 10 −( 0.1∗3.742 x 10 )−{0.5∗[ 40.17 x 10 −( 0.1∗3.742 x 10 ]}=19.90 x 10
6 6 6 6 6
año
2.15 Repetați problema anterioară folosind datele raportate de Rudd și colaboratorii pentru
această tehnologie.
Componentă Coeficientul T/T al produsului
Benzen 1.00
Păcură 0.01
Toluen -2.69
Xilenii 1.61
Consum de energie 0,28 FOET/T
Investiție unitară pentru o fabrică de 90 KT (1977 USD) 90 USD/T
a) Costul operațiunii procesului.
b) Rentabilitatea procesului. Interpretați rezultatul.
c) Rentabilitatea procesului dacă funcționează la 70% din capacitatea sa nominală.
Interpretați rezultatul.
$ 6
1. Inversion base : 90,000Tx 90 =8.1 x 10
T
( 318.4
2. Ajuste tiempo :8.1 16
204.1 )
=12.636 x 10 $ 6
3. Costo de materia prima : ( 2.69 )( 18 ) ( 22.026 ) =1075.2145

T c $
Tprod lb T
$ T 6 $
¿ 1075.2145 x 90,000 =96.769 x 10
T año año
(
4. Subproductos : 1.61
T
Tprod )( )
16
c
lb
( 22.026 ) =567.3897
$
T
$ T 6 $
567.3897 x 90,000 =51.065 x 10
T año año
5. Costo de energia : 83( T$ ) ( 0.28)=23.24 $=23.24 x 90,000 añoT =2.091 x 10 año$

6
$
6. Costo de operación: ( 0.05 x 12.636 x 10 ) +99.769 x 10 +2.091 x 10 −51.065 x 10 =51.426 x 10
6 6 6 6 6
año
6 $
7. Utilidad Bruta : s=( 90000 ) ( 10 ) ( 22.026 ) =19.985 x 10
año
6 $ 6 $ 6 $
8. R=19.985 x 10 −51.426 x 10 =31.441 x 10
año año año
$
9. Utilidad neta:31.441 x 10 −( 0.1 x 12.636 x 10 )−( 0.5 ) [ 31.441 x 10 −( 0.1 x 12.636 x 10 ) ] =15.089 x 10
6 6 6 6 6
año
6
15.089 x 10
10. ROI : 6
=1.1946=119 %
12.636 x 10
2.16.- Acum luați în considerare producția de benzen prin hidrodealchilarea toluenului.

Datele tehnice sunt următoarele:
Coeficientul componentei T/T produs

Benzen 1,00
Hidrogen - 0,07
Metan 0,24
Toluen - 1,20
Consum de energie 0,08 FOET/T

Investiție unitară pentru o fabrică de 90 KT (1977 USD) 60 USD/T
Stabiliți o comparație a panorama economică a acestei tehnologii față de cea a problemei
anterioare. Luând 1986
1. investiție de bază
9000 T * 60 $/T= 5,4x10^6 $
2. Ajustare pentru timp
5.4 x 106 ( 318.4

204.1 )
6
=8.424 x 10 $
3.- pretul de vanzare
0.2 ( 8.424 x 106 )=1.684 x 106 $

4.- costul materiilor prime
(1.20 Tprod
T
)(18 lbc )( 22.026
1c
$
) +( 0.07
T
Tprod )( 6 )(
c 22.026 $
lb 1c ) $
=485.0125 x 90000
T
T
año
=43.651 x 10
$
año
6
5.- produse secundare
(0.24 Tprod
T
)(1 lbc )( 22.026
1c
$
) $ $
=5.2862 =5.2862 x 90000
T T
T
año
=0.4757 x 10
$
año
6
6.- Costul energiei
( lbc )( 22.026
( 0.8 ) 8
1c
$
) $ $
=14.0966 =14.0966 x 90000
T T
T
año
=1.2686 x 10
$
año
6
7.- Costul de exploatare
( 0.05∗8.424 x 106 ) + 43.651 x 106 $ +1.2686 x 106 $ −0.4757 x 106 $ =44.865 x 106 $
año año año año
8.- profit brut
6 $
s= ( 9000 ) ( 10 ) (22.026 )=19.823 x 10
año
6 $ 6 $ 6 $
R=19.823 x 10 −44.865 x 10 =27.042 x 10
año año año
9.- profit net
$
−( 0.1∗8.424 x 10 )−¿
6 6
27.042 x 10
año
10.- Rata de returnare: ROI
$ 6
13.09 x 10
año
ROI= 6
=1.5538=155.38 %
8.424 x 10 $
2.17 Pentru cazul tehnologiei de hidrodealchilare a toluenului din problema anterioară,

comparați rata de rentabilitate obținută atunci când procesul funcționează la 50%
din capacitatea sa față de cea așteptată dacă procesul funcționează la capacitate
maximă.
1.- Investiție de bază

$ 6
45000 T∗60 =2.7 x 10 $
T
2.- Ajustare pentru timp
2.7 x 10 6 ( 318.4
204.1 )
6
=4.212 x 10 $
3.- pret de vanzare
0.2 ( 4.212 x 10 6 )=0.7051 x 10 6 $

(1.20 Tprod
T
)(18 lbc )( 22.026
1c
$
) +( 0.07
T
Tprod )( 6 )(
c 22.026 $
lb 1c ) $
=485.0125 x 45000
T
T
año
6
=21.825 x 10
$
año
(0.24 Tprod
T
)(1 lbc )( 22.026
1c )
$ $ $
=5.2862 =5.2862 x 45000
T T
T
año
6
=0.2378 x 10
$
año
6.- Costul energiei
( lbc )( 22.026
( 0.8 ) 8
1c
$
) $ $
=14.0966 =14.0966 x 45000
T T
T
año
=0.6343 x 10
$
año
6

( 0.05∗4.212 x 106 ) +21.825 x 106 $ +0.6343 x 106 $ −0.2378 x 106 $ =22.43 x 106 $
año año año año
8.- profit brut

6 $
s= ( 45000 ) ( 10 ) ( 22.026 )=9.911 x 10
año
6 $ 6 $ 6 $
R=9.911 x 10 −22.43 x 10 =12.51 x 10
año año año
9.- profit net
$
−( 0.1∗4.212 x 10 )−¿
6 6
12.51 x 10
año
10.- Rata de returnare: ROI
$ 6
6.044 x 10
año
ROI= 6
=1.4339=143.39 %
4.212 x 10 $
2.18 Se dorește construirea unei fabrici cu o capacitate de 15.000 de tone pe an pentru a
produce ciclohexanol prin oxidarea ciclohexanului. Din informațiile tehnice și economice
furnizate, estimați:
a) Prețul de vânzare al ciclohexanolului în 1999
b) Utilitatea procesului, în c/lb
Date tehnice ale procesului

Bilanțul material
Componenta coeficientului. Produs T/T
Ciclohexan -1,64
Ciclohexanol 1,00
Ciclohexanonă 0,38
Hidroxid de sodiu -0,13
Energia necesară ca servicii: 0,43 FOET/T
Investiție unitară pentru o uzină de 23 KT (1977 USD): 550 USD/T
1.- Investiție de bază

$ 6
23000 T∗550 =12.65 x 10 $
T
2.-Ajustare pentru capacitate
( )
0.6
15000
6 6
12.65 x 10 =9.788 x 10 $
23000
3.- Ajustare pentru timp
9.788 x 10 6 ( 318.4
204.1 )
6
=18.731 x 10 $
(1.64 Tprod
T
)(15 lbc )( 22.026
1c
$
) + (0.13
T
Tprod )( 170 )(
c 22.026 $
lb 1c ) $
T
$
=1028.6142 =1028.6142 x 10 x 15000
T
T
año
6
=1
(0.43 Tprod
T
)( 8 lbc )( 22.026
1c
$
) $ $
=75.7694 =75.7694 x 15000
T T
T
año
=9.165 x 10
$
año
6
6.- Costul energiei
( lbc )( 22.026
( 0.43 ) 8
1c
$
) $ $
=75.7694 =75.7694 x 15000
T T
T
año
=1.136 x 10
$
año
6
( 0.05∗18.731 x 106 ) +15.429 x 106 $ +1.136 x 106 $ −9.165 x 106 $ =8.336 x 106 $
año año año año
8.- profit brut
6 $
s= ( 15000 )( 83 )( 22.026 )=27.422 x 10
año
6 $ 6 $ 6 $
R=27.422 x 10 −8.336 x 10 =19.086 x 10
año año año
9.- profit net
$
−( 0.1∗18.731 x 10 ) −¿
6 6
19.086 x 10
año
10.- Preț și vânzare unitară
6
19.086 x 10 $
p= =1272.4
15000 T
Unitar
$
1272.4 ∗ (
1 Ton 100 c
T 2200 lb 1 $ )(
=57.83 )
c
lb
capitolul 3
3.1 Estimați costul pentru 1998 al unui cuptor de proces care procesează 150 milioane Btu/h,
construit din oțel inoxidabil și care funcționează la 2200 psi. Spuneți în mod explicit orice
presupuneri suplimentare pe care le faceți.
1) Obțineți costul de bază (Cb)
Cb= 350 000,00 USD

2) Obțineți factori (aplicație, material, presiune)
Fd= 1,0
Fm= 0,75
Fp= 0,31
3) Calculați costul echipamentului.
Cfob= [Cb (Fd + Fm + Fp)]
Cfob= (350.000,00 USD)(1,0 + 0,75 + 0,31)=721 000,00 USD
4) Calculați costul modulului gol

Cmd= (Cb) (Fmd)
Cmd= (350.000 USD) (2,30)= 805.000,00 USD
5) Calculați costul modulului ajustat

Cmda= Cmd + (Cfob – Cb)
Cmda= (805.000,00) + (721.000,00 – 150.000,00)= 1.176.000,00 USD
6) Calculul echipamentului de actualizat.

Costul cuptorului actualizat = Cmda (indice 1998/ indice 1968)*(1,15)
Cost actualizat al cuptorului = 1.176.000,00 USD (389,5/ 113,7)*(1,15)
Costul cuptorului actualizat = 4.632.391,82 USD
3.3 Procesul prezentat în figură este luat în considerare. Reacția are loc în reactor. LA b
Sistemul de separare produce un flux de concentrație mare de B pentru a fi vândut
Estimați investiția celor trei echipamente de proces folosind metoda Guthrie. Bazați-vă estimările
pe 1999.
A) REACTOR CONTINU TIP TIP.
Cb= 1 000,00 USD

Presiune: 1 atm = 14.696 Psi
Fm= 1,00
Fp= 1,00
Cfob= [(Cb) (Fm) (Fp)]
Cfob= ( 1.000,00 USD)(1.0)(1.0)= 1.000,00 USD
Cmd= (Cb) (Fmd)

Cmd= (1.000 USD) (4,34)= 4.340,00 USD

Cmda= (4.340,00) + (1.000,00 – 1.000,00)= 4.340,00 USD

Cost actualizat al cuptorului = 4.340,00 USD (390,6/ 113,7)*(1,15)
Costul cuptorului actualizat = 17.145,8628 USD
B) SEPARATOR FLASH.
Cb= 2 000,00 USD
Fm= 1,00
Fp= 1,00
Cfob= [(Cb) (Fm) (Fp)]
Cfob= (2.000,00 USD)(1.0)(1.0)= 2.000,00 USD
Cmd= (Cb) (Fmd)

Cmd= (2.000,00 USD) (4,34)= 8.680,00 USD

Cmda= (4.340,00) + (2.000,00 –2.000,00)= 8.680,00 USD

Cost actualizat cuptor = 34.291,00 USD
C) CONDENSATOR TUV ȘI CARCASA.
Cb= 3 000,00 USD

Fd= 0,85 Fm= 2,30 Fp= 0,00

Cfob= [(Cb) (Fd + Fp)* Fm]
Cfob= (3.000,00 USD)(0,85 + 0,00)(2,30)= 5.865,00 USD
Cmd= (Cb) (Fmd)

Cmd= (3.000,00 USD) (3,39)= 10.170,00 USD

Cmda= (10.170,00) + (5.865,00 –3.000,00)= 13.035,00 USD

Costul cuptorului actualizat = 51.496,84 USD
3.4. Pentru procesul prezentat în problema 3.3, un grup extern a estimat că

investiția curentă este echivalentă cu 1 milion USD. Capacitatea procesului este de
1 KT/an și se consumă 1,1 T de A pentru fiecare T de B. Prețul de piață al lui B este
de 35 C/lb.
În condensator, temperatura de intrare a apei de răcire este de 25°C, iar

temperatura de ieșire este de 40°C. Căldura latentă a lui B este de 1000
BTU/lb. Costul apei de răcire este de 5x 10 ala -4 $/lb.
Se negociază prețul materiei prime A. Care ar trebui să fie prețul maxim al lui
A pe care compania îl poate plăti pentru ca procesul să fie profitabil? Utilizați
parametri economici tipici.
costul operațiunii procesului = costul materiei prime + costul serviciului + .05inv
costul materiei prime:

coeficient 1.1 T/TP
cost 292.676031 $/T
abilitate 1000 T/AN
cost= 321943.634 $/an
costul serviciului 0.01785 $/h 156.366 $/an
.05*inv 50000 $/an
Costul operațiunii: 372100
S=cap*vanzari= 772100 $/an
R=sc= 400000
inv= 1000000
profit net: P=R-ei-t(R-di)=P 150000 $/an
prețul anual de vânzare
rata de rentabilitate = p/inv 0.15

Prețul maxim pentru materia primă A este de 292,67 pentru ca procesul să fie rentabil
deoarece acesta a fost rezolvat prin stabilirea obiectivului unei rate de retur de 15% pentru
proces, iar costul materiei prime ca variabilă.
Costul unitar de bază
Cb= 1.000 USD

Cost ajustat Factori de
ajustare Fp= 1,00
Fm= 1,00
Fob= 〔 Cb X Fp X Fm ) 〕
Fob= 〔 1000 X 1 X 1 ) 〕 = 1000 USD.
Costul modulului
Factor de modul= 4,34
Cmd= (Cb x Factor)
Cmd= (1.000 x 4,34) = 4.340 USD
Cost ajustat pentru modulul gol
Cmda= Cmd + ( Cfob – Cb )
Cmda= 4.340 + ( 1000 – 1000 )= 4.340 USD Linia de referință
Anul 1968= 113,7
Anul 1999= 390,6

Costul reactorului de tip rezervor cu proces continuu
Cost = Cmda (I 1999/ I 1968) X 1,15
Cost = 4.340 ( 390,6/ 113,7) X 1,15 = 17.145,8 USD
Factor de modul= 4,34
Cmd= (Cb x Factor)
Cmd= (1.000 x 4,34) = 4.340 USD
Cmda= 4.340 + ( 1000 – 1000 )= 4.340 USD Linia de referință
Anul 1968= 113,7
Anul 1999= 390,6
Costul reactorului de tip rezervor cu proces continuu
Cost = Cmda (I 1999/ I 1968) X 1,15
Cost = 4.340 ( 390,6/ 113,7) X 1,15 = 17.145,8 USD

INVESTIȚIE NECESARĂ PENTRU ACEST PROCES
Cr + Cs + Cc = 17.145,8 + 54.866,7 + 45.956 = 117.968,5 USD
3.5 Dorim să estimăm investiția necesară pentru următoarea parte a unui proces în
dezvoltare
(a) Estimați investiția necesară pentru fiecare echipament folosind metoda Guthrie.
Baza estimării dumneavoastră pentru 1998.
(b) Calculați costul anual al aburului pentru această schemă dacă costul său unitar
este de 1 ₡ /lb și funcționează 8.500 de ore pe an.
(c) Dacă fluxul de ieșire al reactorului urmează să fie vândut și prețul materiilor prime
este neglijat, estimați prețul de vânzare dacă se dorește o rată minimă de recuperare
după impozitare de 15%. Să presupunem că producția de amestec care urmează să
fie vândut este echivalentă cu 2.000.000 lb/an
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ
Calculul suprafeței în Ft 2
Q= (F A ) ( C p ) ( T 2 -T 1 )
Q= (50.000 lb/h) (1 Btu/lb 0 F) (177-77) 0 F = 5.000.000 Btu/h
LMDT= (Δ T 2 - Δ T 1 ) / ln (Δ T 2 -
Δ T 1 ) ΔT 2 = ( 212- 177 ) 0 F = 35 0
F
ΔT 1 = ( 100 - 77) 0 F= 25 0 F
LMDT= (35-25) / ln (35/25) = 29,7
A= Q / (UX MLDT)
A= (5000.000 Btu/h) / (200 Btu/h ft 2 0 F x 29,7 ) = 841,7 ft 2
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ
Cb= 7.500 USD
Cost ajustat
Factori de ajustare
Fp= 0
Fd= 0,85
Fm= 1,82
Fob= 〔 Cb ( Fd + Fp ) Fm 〕
Fob= 〔 7.500 ( 0,85 + 0 ) 1,82 〕 = 11.602,5 USD.

Costul modulului gol
Factor de modul= 3,39 Cmd= (Cb x Factor)
Cmd= (7.500 x 3,39) = 25.425 USD
Cmda= 25.425+ ( 11.602,5 – 7.500 )= 29.527,5 USD
Baza de referință Anul 1968 = 113,7
Anul 1998= 389,5
Costul schimbătorului de căldură de proces
Cost = Cmda (I 1998/ I 1968) X 1,15
Cost = 29.527,5 ( 389,5/ 113,7) X 1,15 = 116.324,5 USD
REACTOR
Cb= 1.800 USD

Cost ajustat
Factori de ajustare Fp= 1,05
Fm= 1,00
Fob= 〔 Cb X Fp X Fm ) 〕
Fob= 〔 1.800 X 1.05 X 1.00 ) 〕 = 1.890 USD.
Costul modulului gol Factorul modulului = 4,34 Cmd = ( Cb x Factor)
Cmd= (1890 x 4,34) = 8.202,6 USD
Cmda= 8.202,6 + ( 1.890 – 1.800 )= 8.292,6 USD
Anul 1968= 113,7389,5
Anul 1998=389,5
Costul rezervorului de proces vertical

Cost = Cmda (I 1998/ I 1968) X 1,15
Cost = 8.292,6 ( 389,5/ 113,7) X 1,15 = 32.668,9 USD
3.6. Diagrama de flux prezentată reprezintă o alternativă pentru a produce etanol
prin fermentare:
Producția dorită a fluxului de etanol este de 100 x 10 ala 6 lb/an.
Concentrația de etanol la ieșirea din fermentator este de 150 g/L. În scopuri de

estimare preliminară, se poate presupune că fluxul de ieșire al fermentatorului este un
amestec de etanol și apă.
a) Folosind metoda Guthrie, estimați investiția principalelor componente ale

procesului (fermentator, coloană, condensator și boiler). Consultați estimarea
pentru 1990.
b) Estimați prețul de vânzare al produsului. Costul materiilor prime poate fi luat
ca cost al substratului care este echivalent cu 20 c/lb. Costul aburului este de
1x10 -2 $/lb iar cel al apei de răcire este de 5x10 -4 $/lb. Coloana de distilare
funcționează la o viteză de reflux de 4 (pe bază de masă).
Spuneți în mod explicit orice presupunere pe care o faceți.
LA)
Costul turnului de distilare:
1) Costul vaselor instalate (tabelul 16)
Cb= 700 USD
2) Cost ajustat
Distanță= înălțime/#plăci= 15/10=1,5 ft = 18 inch Costuri
plăci= [cost de bază *(Fs + ft + fm) ] (tabelul 17) Se alege
tipul de supapă, oțel carbon
Cfob= 700*(1,4+0,4+0) = 1260 USD
3) Factor de modul gol CMD= Cb *

FACTOR = 700*4,34
CMD= 3038
4) Costul modulului necompletat ajustat:
5) Costul turnului de distilare:

Linia de referință 1968
COST CĂRBĂTORUL:
6) Costul de bază
(tabelul 7) Cb= 18.000
USD
7) Cost ajustat Tip

proiectare: refierbător
Presiune: 6 psi
Cfob= [costul de bază *(Fd + fp + fm) ]
(tabelul 9) Cfob= 18000*(1,35+0+1,0) =
42300 USD
8) Factor de modul gol CMD=

Cb * FACTOR =
42300*3,39CMD= 143397
10) Costul ceainicului:

COST CONDENSATOR:
6) Costul de bază
(tabelul 7) Cb= 20.000
USD
7) Cost ajustat
Tip de proiectare: condensator, presiune
plutitoare: 7 psi
(tabelul 9) Cfob= 20000*(1.0+0+1.0) =
40000 USD
8) Factor de modul gol CMD=

Cb * FACTOR = 20000*3,39
CMD= 67800
10) Costul condensatorului

COST FERMATOR:
1) Costul de bază (tabelul 7) Cb= 3000 USD
2) Cost ajustat
Tip de proiectare: oțel carbon
Presiune: 7 psi
(tabelul 9) Cfob= 3000*(1.0+1.0+1.0) =
9000 USD
3) Factor de modul gol CMD= Cb *

FACTOR = 3000*4,34
CMD= 13020

5) Costul FERMATORULUI
COST TOTAL= SUMA CELE PATRU ECHIPE: = 67425

EXERCIȚIUL 3.8
O coloană de distilare prelucrează 120.000 lb/h dintr-o soluție apoasă care
conține 5% amoniac NH3 în greutate și produce un flux de distilat de 3.000
lb/h cu o concentrație de 20% în greutate. Estimați investiția totală necesară
pentru cele trei echipamente în 1997. Spuneți în mod explicit orice
presupunere pe care o faceți.
 Date coloane:
o Diametru 3.5ft; 8ft înălțime; cu 5 plăci de capac (sau clopote) cu
distanță de 1 ft și fabricate din oțel carbon.
 Date fierbător:
o Suprafață de 200ft^2, tip ceainic, oțel inoxidabil pentru tuburi și
oțel carbon pentru carcasă.
 Date condensator:
o Suprafață de 2000 ft^2, tub și carcasă, monel pentru tuburi și
oțel carbon pentru carcasă.
Notă: Coloana de distilare în sine este considerată un recipient de proces,

prin urmare datele vor fi obținute din graficul care corespunde recipientelor
de proces, ținând cont de caracteristicile deja menționate.
SOLUŢIE
3.8.1 Estimarea coloanei
1) Costul de bază al coloanei Cb= 2.000 USD
2) Factori de ajustare a coloanei
- Pentru Fp trebuie determinată o presiune, deci se presupune o presiune de 1 atm

în turn, aceasta fiind de 14,7 psi.
 Fm = 1,00
 Fp= 1,00
3) Costul coloanei (Cfob)

Cfob= (2.000 USD) (1.00) (1.00)= 2.000 USD
4) Calculați costul modulului gol Cmd= Cb*fmd
Cmd= (2.000 USD) (4,34) = 8680 USD
5) Costul modulului Cmda= Cmd + ( Cfob – Cb)
Cmda= 8680 USD + (2.000 USD–2.000 USD) = 8680 USD
6) Costul echipamentului care urmează să fie actualizat (coloană)

- Problema cere ca investițiile să fie estimate pentru anul 1997, prin urmare se iau
datele din tabelul 2.3.
C eq Act =( Cmda ) ( indice

indice del año 1968 )
del año a estimar
(1.15)
- Suma de 1,15 este cea de 15% utilizată pentru a include neprevăzute în costul
echipamentului.
C eq Act =( $ 8680 ) ( 386.5

113.7 )
( 1.15 )=$ 33931.77
3.8.2 ESTIMAREA PĂCILOR COLONIALE

1) Costul de bază al coloanei Cb= 200 USD
2) Factori de ajustare a lanțului
- Factori de ajustare rezultați:

 Fs = 2,2
 ft = 1,8
 Fm = 0,0
3) Costul vaselor (Cfob)

 Cfob= (200 USD) (2,2 + 1,8 + 0,0)= 800 USD
4) Costul preparatelor de actualizat (coloana)


del año a estimar
(1.15)
- Suma de 1,15 este o constantă utilizată pentru a include neprevăzute în costul

echipamentelor.
C eq Act =( $ 800 ) ( 386.5

113.7 )
( 1.15 )=$ 3127.35
3.8.3 ESTIMARE TOTALĂ A TURNULUI DE DISTILARE
C eq Act =$ 3127.35+ $ 33931.77=$ 37059.123

3.8.4 ESTIMARE CĂRBĂTOR
 Date fierbător:
- Suprafață de 200ft^2, tip ceainic, oțel inoxidabil pentru tuburi și oțel carbon pentru
carcasă.
1) Costul de bază al echipamentului Cb= 3.200 USD

2) Factorii de ajustare a echipamentului

în turn, aceasta fiind de 14,7 psi.
Fd = 1,35
Fp= 0,00
Fm = 1,78

Cfob= (3.200 USD) (1,35 + 0,0) (1,78)= 7689,6 USD
4) Calculați costul modulului gol (Cmd)
Cmd= Cb*fmd (factor de modul, tabelul 3.2)
Cmd= (7689,6 USD) (3,39) = 26067,744 USD
5) Costul modulului Cmda
Cmda= Cmd + ( Cfob – Cb)

Cmda= 26067,744 USD + (7689,6 USD–3200 USD) = 30557,334 USD


del año a estimar
(1.15)
Suma de 1,15 este o constantă utilizată pentru a include neprevăzute în costul
echipamentelor.
C eq Act =( $ 30557.334 ) ( 386.5

113.7 )
(1.15 )=$ 119454.489
3.8.5. ESTIMARE CONDENSATOR
Date condensator:
- Suprafață de 2000 ft^2, tub și carcasă, monel pentru tuburi și oțel carbon pentru
carcasă.
1) Costul de bază al echipamentului Cb= 3.200 USD
2) Factorii de ajustare a echipamentului.

în turn, aceasta fiind de 14,7 psi, se deduce și că condensatorul este un tub în U.
Fd = 0,85
Fp= 0,00
Fm = 2,30
Cfob= (3.200 USD) (0,85 + 0,0) (2,30)= 6256 USD
4) Calculați costul modulului gol (Cmd)
Cmd= Cb*fmd (factor de modul, tabelul 3.2)
Cmd= (6256 USD) (3,39) = 21207,84 USD
5) Costul modulului Cmda
Cmda= Cmd + ( Cfob – Cb)

Cmda= 21207,84 USD + (6256 USD – 3200 USD) = 24263,84 USD
del año a estimar
(1.15)
Suma de 1,15 este o constantă utilizată pentru a include neprevăzute în costul

echipamentelor.
C eq Act =( $ 24263.84 ) ( 386.5

113.7 )
(1.15 )=$ 94851.98
3.8.6 ESTIMARE TOTALĂ A PROCESULUI
C TOTAL=$ 94851.98+ $ 119454.489+$ 37059.123=$ 251365 .59

EXERCIȚIUL 3.10
Calculați, folosind metoda Guthrie, costul în 1990 al unui schimbător de căldură cu
cap plutitor cu o suprafață de 1.000 ft 2 care va funcționa la presiuni moderate,
construit din oțel carbon pentru carcasă și Monel pentru tuburi.
Costul schimbătorului $= [Costul de bază (Fd+Fp)*Fm]
SOLUŢIE:
1) Costul de bază este găsit în Figura 3.3

„costul de bază al schimbătoarelor de căldură” în funcție de zona schimbătorului.
Cb= 9.000 USD
2) Factorii de ajustare se gasesc in functie de specificatiile schimbatorului.
Fd= 1,0
Fp= 0,25 (presupunând o presiune moderată de 400 psia)
Fm= 2,15
3) Calculul costului echipamentului
- Costul schimbătorului $= [costul de bază (Fd+Fp)*Fm]
Cfob=Cb ( Fd + Fp )∗Fm
Cfob=$ 9,000 ( 1.0+0.25 )∗2.15=$ 24187.5
4) Costul modulului gol
Cmd=Cb∗fmd
- Factor de modul gol pentru un schimbător de căldură fmd = 3,39
Cmd=$ 9,000∗3.39=$ 30,510

5) Calculul modulului sau echipamentului dorit în anul
Cmda=Cmd + ( Cfob−Cb )
Cmda=$ 30,510+ ( $ 24187.5−$ 9,000 )=$ 45,697.5
6) Costul echipamentului
Cequipo=Cmda ( indice
indice 1968 )
1990
Cequipo=$ 45,697.5 (
113.7 )
357.6
=$ 143,722.4908
EXERCIȚIUL 3.11
Luați în considerare sistemul rezervor-răcitor de lichid prezentat în figură.
Estimați investiția pe care acest proces a necesitat-o în 1968 după metoda
Guthrie.
SOLUŢIE:
 Rezervor vertical
1) Costul de bază al unității :C b=$ 1,800 USD
2) Cost ajustat
Factori de ajustare
Sunt obținute din nomogramele corespunzătoare rezervorului vertical
fp FM
1.05 1.00
c Fob =Cb∗Fp∗Fm
cF ob= (1,800 )( 1.05 )( 1.00 )
cF ob=1,890 USD

- Căutăm valoarea în tabelul 3.2 și este 4,34
C md=Cb∗Factor
C md=( 1,890 )( 4.34 )

C md=8,202.6 USD
4) Cost ajustat pentru modulul gol
C mda=Cmd + ( c F ob−C b )
C mda=8,202.6+ ( 1,890−1,800 )
C mda=8,292.6 USD
5) Indexul chimic
I 1968 113.7
- În cazul acestor metode, indicele folosit este 1968 și totodată îl solicită,

motiv pentru care căutăm doar un singur indice chimic.
6) Costul rezervorului de proces vertical

Costo=C mda
I 1968
I 1968 ( )
( 1.15 )
Costo=8,292.6 ( 113.7
113.7 )
( 1.15 )
Costo T =9,536.49USD
7) Costul de bază al unității :C b=$ 6,000 USD
8) Cost ajustat
Factorii de ajustare se obțin din nomogramele corespunzătoare rezervoarelor

verticale.
fp FM ft
1.05 1.85 0.10
c Fob =Cb∗( Fp∗Fm∗Ft )
cF ob= ( 6,000 ) (1.05+ 0.10+1.85 )
cF ob=18,000 USD
Căutăm valoarea în tabelul 3.2 și este 2,54

C md=Cb∗Factor
C md=( 18,000 )( 2.54 )
C md=45,720 USD
10) Cost ajustat pentru modulul gol
C mda=Cmd + ( c F ob−C b )
C mda=45,720+ (18,000−6,000 )
C mda=57,720 USD
Indexul chimic
I 1968 113.7
- În cazul acestor metode, indicele folosit este 1968 și totodată îl solicită,

motiv pentru care căutăm doar un singur Index Chimic.
11) Costul răcitorului de proces

Costo=C mda
( )
I 1968
I 1968
( 1.15 )
Costo=57,720 ( 113.7
113.7 )
( 1.15 )
Costo E =66,378 USD
12) Investiția care ar fi necesară pentru acest proces
I =Costo T +Costo E
I =9536.4 +66,378
- Aceasta ar fi investiția care ar fi necesară pentru a începe procesul
I =75,914.49 USD
Capitolul 9
PROBLEMA 9.1
Lee, Masso și Rudd (Ind. Și ing. Chim. Fund., 9,48,1970) a folosit metoda Brach și
Bound pentru a genera rețele optime de schimbătoare de căldură.
Rezolvați problemele 5SP1 și 6SP1 prezentate mai jos folosind metoda diagramei
conținutului de căldură. Comparați rezultatele dvs. cu cele optime raportate de Lee
et al. De 38.278 USD/an (pentru problema 6SP1) și 35.108 USD/an (pentru
problema 6SP1).
Actual Debit, lb/h T ent , ºF T sare, ºF C p, Btu/lbºF
1 27,000 100 400 0.8

2 42,000 480 250 0.75
3 35,000 150 360 0.7
4 36,000 400 150 0.7
5 38,000 200 400 0.65
Problema 5SP1.
Problema 6SP1.
Actual Debit, lb/h T ent , ºF T sare, ºF C p, Btu/lbºF
1 20,000 100 430 0.80

2 40,000 440 150 0.70
3 36,000 180 350 0.91
4 35,000 520 300 0.68
5 31,000 200 400 0.85
6 42,000 390 150 0.80
Date de proiectare.
Presiune de vapori 450 psia
Temperatura apei de răcire 100ºF
Temperatura maximă de ieșire a apei de răcire 180 ºF
Diferențe minime de temperatură
Schimbătoare de căldură de 20ºF
Încălzitoare 25ºF
Răcitoare de 20ºF
Coeficienții generali de transfer de căldură
Schimbătoare de căldură 150 Btu/h ft2 ºF
Încălzitoare 200 Btu/h ft2 ºF
Răcitoare 150 Btu/h ft2 ºF
Timp de reparare a echipamentului 380 ore/an
Costul schimbătoarelor 350 A0.6 (A în ft2)
Apa de răcire costă 5 x 10-5 USD/lb
Soluţie:
Problema 5SP1
Suprafata, Costul serviciului,

Schimbător Cost Abur, lb/an Apă, lb/an
ft2 $/an
1 0.930308842 335.1539433 0 0
2 3.027319815 680.3040031 0 0
Încălzitor 1 20 2111.961718 0.004438352 0 4.43835E-06
Încălzitor 2 4.5 862.9697105 0.014607111 0 1.46071E-05
EC 6102.351093 cs 2.23321E-05
Costul operațiunii 610.2351115 $/an
Problema 5SP1
PROBLEMA 9.2
Luați în considerare următoarele fluxuri:
Actual T ent, °F Tsal , °F WCp, kW/°F
h1 600 500 80
C1 450 590 110
C2 300 400 50
∆ T min= 10ºF
Utilizați metoda euristică bazată pe diagrama conținutului de căldură pentru a găsi

o rețea de schimbătoare de căldură care maximizează recuperarea energiei.
Soluţie:
I. Setarea temperaturii minime.
Actual T ent , ºF T sare, ºF WCpBtu/h°F
h1 600 500 80
C1 460 600 110
C2 310 410 50
II. Sortați temperaturile setate de la cea mai mare la cea mai scăzută.
Intervalul T
T1 = 600 600-500
T2 = 500 500-400
400-410
T3 = 460
410-310
T4 = 410
T5 = 310
T Intrare T Ieșire
600 ------------------------------------------------- --------------------------------------------------
-------- T2
500 ------- T6
450 ------------------------------------------------- --------------------------------------------------
-------- T1
590 ------- T4
300 ------------------------------------------------- --------------------------------------------------
---------T5
400 ------ T3
III. Graficul curenților în funcție de temperatura lor modificată.
IV. Echilibrul entalpic.
[ (∑❑ Wc pcaliente−∑❑ Wc pfrio) (T i−T 1+1) ]

❑ ❑
∆ Hi=
∆ H 1= (80)-110(600-500) = -3000 kW
∆ H 2 =-110(500-460) = -4400 kW
∆ H 3 = -50(460-410) = -2500 kW
∆ H 4= -50(410-310) = -5000 kW
V. cascadă de căldură
regulă euristică
T1 = 600ºF Q 1 = 0 kW
∆ H 1 = -3000 kW
T2 = 500ºF Q 2 = 0 kW - 3000 kW = -3000 kW

∆ H 2 = -4400 kW
T3 = 460ºF Q 3 = -3000kW + (-4400) kW = -7400 kW

∆ H 3 = -2500 kW
T4 = 410ºF Q 4 = -7400 kW +(-2500) kW = -9900 kW

∆ H 4= -5000 kW
T5 = 310ºF Q 5 = -9900kW + (-5000 kW) = -14900 kW
Q h = Cantitatea minimă de încălzire

Q h = -14900 kW
Q c = Cantitatea minimă de răcire
T1 = 600ºF Q 1 = -14900 kW
∆ H 1 = -3000 kW
T2 = 500ºF Q 2 = 14900W +(-3000)kW = 11900 kW

∆ H 2 = -4400 kW
T3 = 460ºF Q 3 = 11900kW + (-4400)kW = 7500 kW

∆ H 3 = -25000 kW
T4 = 410ºF Q 4 = 7500 kW + (-2500) kW = 5000 kW

∆ H 4= -5000 kW
T5 = 310ºF Q 5 = 5000 kW + (-5000kW) = 0 kW
Qc = 0kW
Față de temperaturile inițiale, punctul de pliere pentru curentul cald este de
310 ºF și pentru curentul rece este de 300 ºF, urmând regulile euristice, când
punctul meu de pliere este în ultima zonă, se ia cel anterior, în această în
cazul în care va fi 410 pentru cald și pentru rece 400°F.
VI. Graficul curent al problemei de proiectare situat în raport cu punctul de
pliere.
Numărul minim de unități necesare pentru fiecare parte a rețelei este estimat cu
următoarea formulă:
U MIN =N c + N s−1
UMIN = Număr minim de schimbătoare

Nc = Numărul de curenți implicați
NS= Numărul de servicii
Pentru zona de deasupra punctului de pliere sau a zonei de încălzire.

U MIN =1+ 1−1=1
Pentru zona de sub punctul de pliere sau zona de răcire.

U MIN =3+1−1=3
Schimbătorul corespunzător trebuie ales atâta timp cât se aplică:

WCpfria ≥ WCpcaliente
VII. Generați o cascadă de căldură.
Deasupra punctului de pliere
Qh1 =80 kW/ºF (600-410)ºC = 15200 kW
Qc2= 110 kw/ºF (590-400)ºC = 20900 kw
Qc3=50 kw/ºF (300-400)ºC = 5000 kw
3 și 1
Sub punctul de pliere

Qc1 =80 Kw/ºF(500-410)ºF = 7200 kW
Qc2 =110Kw/ºF (450-400)ºF = 5500 kW
Qf1 = 10 kw/ºF(400-400)ºF = 0 kw
Actual
F2-Q1
15200 kW
∆ T fria = =190 ºF
80 kW /ºF
t a ocupar=190+ 410 ºF=600 ºF
Actual T ent, ºC sare T, WCp(Kcal/h°C)
ºC
1 90 50 6
2 50 20 9
VIII. 3 20 200 12 Rețea de

4 20 90 10 schimbător.
PROBLEMA 9.5
Luați în considerare următoarea problemă:
ΔT min = 10 °C
Folosind metoda punctului de pliere, obțineți:
a) Punctul de pliere pentru fiecare tip de curent.
b) Cerințe minime de service
c) O rețea de schimbătoare de căldură care consumă cantitatea minimă de
servicii.
Soluţie:
1) Reglarea temperaturii curenților reci prin adăugarea ΔT minimă la fiecare dintre

ei, lăsând neschimbat curentul cald.
Actual Temperatură , °F T sare , °F

1H1 90 50
2H2 50 20
3C1 30 210
4C2 30 100
2) Sortați temperaturile ajustate de la cea mai mare la cea mai scăzută și căutați
intervale de temperatură.
T1 = 210 Intervalul T
T2 = 100 210 – 100
T3 = 90 100 – 90
T4 = 50 90 – 50
T5 = 30 50 – 30
T6 = 20 30 – 20
3) Trasează curenții în funcție de T° modificată
4) Calculul echilibrului entalpic

ΔH i=¿
[(
ΔH 1= 0
Kcal
hr ° C
−12
Kcal
hr ° C ) ]
( 210−100 ) ° C =−1320
Kcal
hr
[(
ΔH 2= 0
Kcal
hr ° C
−22
Kcal
hr ° C )
( 100−90 ) ° C =−220
]Kcal
hr
ΔH 3= 6
[( Kcal
hr °C
−22
lb
hr ) ]
( 90−50 ) ° C =−640
Kcal
hr
ΔH 4 = 9
[( Kcal
hr ° C
−22
Kcal
hr ° C ) ]
( 50−30 ) ° C =−260
Kcal
hr
ΔH 5= 9
[( Kcal
hr ° C
−0
Kcal
hr ° C )
( 30−20 ) ° C =90
]
Kcal
hr
5) Se caută cantitatea minimă de căldură de încălzire (Qh).
Q
Kcal
T1 = 210°C Q1 =0
hr
Kcal
ΔH 1=−1320
hr
Kcal Kcal Kcal
T2 = 100°C Q2 =0 +(-1320 ) = -1320
hr hr hr
Kcal
ΔH 2=−220
hr
Kcal Kcal Kcal
T3 = 90°C Q3 = -1320 + (- 220 ) = -1540
hr hr hr
Kcal
ΔH 3=−640
hr
Kcal Kcal Kcal
T4 = 50°C Q4 = -1540 +(-640 )= -2180
hr hr hr
Kcal
ΔH 4 =−260
hr
Kcal Kcal Kcal
T5 = 30°C Q5 = -2180 + (-260 ) = -2440  Qh
hr hr hr
Kcal
ΔH 5=90
hr
Kcal Kcal Kcal
T5 = 20°C Q6 = -2440 +90 = -2350
hr hr hr
6) Se caută cantitatea minimă de căldură de răcire (Qc) și punctul de pliere.
Q
Kcal
T1 = 210°C Q1 = 2440
hr
Kcal
ΔH 1=−1320
hr
Kcal Kcal Kcal
T2 = 100°C Q2 = 2440 +(-1320 ) = 1120  Qc
hr hr hr
Kcal
ΔH 2=−220
hr
Kcal Kcal Kcal
T3 = 90°C Q3 = 1120 + (- 220 ) = 900
hr hr hr
Kcal
ΔH 3=−640
hr
Kcal Kcal Kcal
T4 = 50°C Q4 = 900 +(-640 )= -260
hr hr hr
Kcal
ΔH 4 =−260
hr
Kcal Kcal Kcal
T5 = 30°C Q5 = 260 + (-260 )=0  Punct de pliere
hr hr hr
Kcal
ΔH 5=90
hr
Kcal Kcal Kcal
T5 = 20°C Q6 =0 +90 = 90
hr hr hr
7) Graficul curent al problemei de proiectare localizat în raport cu punctul de

pliere.
8) Numărul minim de unități necesare pentru fiecare parte a rețelei și este estimat
cu următoarea formulă:
U min =NC + NS−1
Unde: U min : Numero minimo de intercambiadores

NC : Numero de corrientes involucradas
NS : Numero de Servicios
Pentru zona de deasupra punctului de pliere sau a zonei de încălzire
U min =4+1−1=4
Pentru zona de sub punctul de pliere sau zona de răcire

U min =2+1−1=2
9) Generați cascada de căldură

Q=wCp ∆T
Kcal Kcal
Qh1=6 ( 90−30 ) ° C=720
hr ° C hr
Kcal Kcal
Qh2=9 ( 50−30 ) ° C=180
hr ° C hr
Kcal Kcal
Qc1=12 ( 200−20 ) ° C=2160
hr ° C hr
Kcal Kcal
Qc2=10 ( 90−20 ) ° C=700
hr ° C hr
10) Schimbător de căldură
Pentru fluxul 2 - 4
Kcal
180
hr
DSTCideal = =18 ° C
Kcal
10
hr °C
T Real=20 ° C+18 ° C=38 °C
Pentru curentul 1 - 3
Kcal
360
hr
Kcal
12
hr °C
T Real=20 ° C+30 ° C=50 °C
Pentru curentul 2 – 4
Kcal
620
hr
DSTCideal = =51.67 °C
Kcal
10
hr °C
T Real=51.67 ° C+50 ° C=101.67 ° F ≅ 102° F
11)Rețeaua de schimb
Actual T ent, ºC T sare, WCp (Kcal/h°C)
ºC
h1 100 60 4
h2 140 25 6
C1 20 180 8
PROBLEMA 9.6
Luați în considerare următoarea problemă:
Presupunând ΔT min = 10 °C, utilizați metoda punctului de pliere pentru a proiecta o

rețea de schimbătoare de căldură. Raportez urmatoarele puncte:
a) Cerințe minime de service
b) Punctul de pliere pentru curenții caldi și reci.
c) Numărul minim de unități pentru rețea.
d) O rețea de schimbătoare de căldură care consumă cantitatea minimă de
servicii.
Soluţie:
1) Reglarea temperaturii curenților reci prin adăugarea ΔT minimă la fiecare dintre

ei, lăsând neschimbat curentul cald.
Actual Temperatură , °F T sare , °F

1H1 100 60
2H2 140 25
3C1 30 190
2) Sortați temperaturile ajustate de la cea mai mare la cea mai scăzută și căutați
intervale de temperatură.
T1 = 190 Intervalul T
T2 = 140 190 – 140
T3 = 100 140 – 100
T4 = 60 100 – 60
T5 = 30 60 – 30
T6 = 25 30 – 25
3) Trasează curenții în funcție de T° modificată

4) Calculul echilibrului entalpic
ΔH i=¿
[(
ΔH 1= 0
Kcal
hr ° C
−8
Kcal
hr ° C ) ]
( 190−140 ) ° C =−400
Kcal
hr
[(
ΔH 2= 6
Kcal
hr ° C
−8
Kcal
hr ° C ) ]
( 140−100 ) ° C =−80
Kcal
hr
ΔH 3= 10
[( Kcal
hr ° C
−8
lb
hr ) ]
( 100−60 ) °C =80
Kcal
hr
[(
ΔH 4 = 6
Kcal
hr ° C
−8
Kcal
hr ° C ) ]
( 60−30 ) ° C =−60
Kcal
hr
[(
ΔH 5= 6
Kcal
hr °C
−0
Kcal
hr ° C ) ]
( 30−25 ) ° C =−30
Kcal
hr
5) Se caută cantitatea minimă de căldură de încălzire (Qh).

Kcal
T1 = 190°C Q1 =0
hr
Kcal
ΔH 1=−400
hr
Kcal Kcal Kcal
T2 = 140°C Q2 =0 +(- 400 ) = - 400
hr hr hr
Kcal
ΔH 2=−80
hr
Kcal Kcal Kcal
T3 = 100 °C Q3 = - 400 + (- 80 ) = - 480  Qh
hr hr hr
Kcal
ΔH 3=80
hr
Kcal Kcal Kcal
T4 = 60°C Q4 = - 480 +80 = - 400
hr hr hr
Kcal
ΔH 4 =−60
hr
Kcal Kcal Kcal
T5 = 30°C Q5 = - 400 + (-60 ) = - 460
hr hr hr
Kcal
ΔH 5=30
hr
Kcal Kcal Kcal
T5 = 25 °C Q6 = - 460 + 30 = - 430
hr hr hr
6) Se caută cantitatea minimă de căldură de răcire (Qc) și punctul de pliere.
Kcal
T1 = 190 °C Q1 = 480  Qc
hr
Kcal
ΔH 1=−400
hr
Kcal Kcal Kcal
T2 = 140°C Q2 = 480 +(- 400 ) = 80
hr hr hr
Kcal
ΔH 2=−80
hr
Kcal Kcal Kcal
T3 = 100 °C Q3 = 80 + (- 80 )=0  punctul de pliere
hr hr hr
Kcal
ΔH 3=80
hr
Kcal Kcal Kcal
T4 = 60°C Q4 =0 +80 = 80
hr hr hr
Kcal
ΔH 4 =−60
hr
Kcal Kcal Kcal
T5 = 30°C Q5 = 80 + (-60 ) = 20
hr hr hr
Kcal
ΔH 5=30
hr
Kcal Kcal Kcal
T5 = 25 °C Q6 = 20 + 30 = 50
hr hr hr
7) Graficul curent al problemei de proiectare localizat în raport cu punctul de

pliere.
8) Numărul minim de unități necesare pentru fiecare parte a rețelei și este estimat
cu următoarea formulă:
U min =NC + NS−1
Unde: U min : Numero minimo de intercambiadores

NC : Numero de corrientes involucradas
NS : Numero de Servicios
Pentru zona de deasupra punctului de pliere sau a zonei de încălzire
U min =4+1−1=4
Pentru zona de sub punctul de pliere sau zona de răcire

U min =2+1−1=2
9) Generați cascada de căldură

Q=wCp ∆T

Kcal Kcal
Qh1=4 (100−60 ) °C=160
hr ° C hr
Kcal Kcal
Qh2=6 ( 140−100 ) ° C=240
hr ° C hr
Kcal Kcal
Qh 2=6 ( 100−25 ) ° C=450
hr ° C hr
Kcal Kcal
Qc1=8 ( 190−110 ) ° C=560
hr ° C hr
Kcal Kcal
Qc1=8 ( 110−20 ) ° C=720
hr ° C hr
10) Schimbător de căldură
Pentru curentul 1 - 3
Kcal
160
hr
Kcal
8
hr ° C
T Real=100 ° C−20 ° C=80 ° C
Pentru fluxul 2 - 3
Kcal
240
hr
Kcal
8
hr ° C
T Real=140 ° C−30 ° C=110 ° C
11)Rețeaua de schimb
12)Încărcarea termică a refierbătoarelor și a condensatoarelor
KCal
Q E 1=4 ( 80−60 )=80
hr
KCal
Q E 2=6 ( 110−25 ) =510
hr
KCal
Q ET =80+ 510=590 ≤ Qc
hr
KCal
Q H 1 =8 ( 180−70 ) =880 ≤QH
hr
PROBLEMA 9.8
Luați în considerare următoarele fluxuri:
Wcpx104
ACTUAL , btu/h°F T ent, °F T sare, °F
h1 10 150 70
h2 4 220 150
c1 5 80 270
C2 3 50 120
Luând ∆Tmin egal cu 20°F, identificați punctul de pliere și cerințele minime de
service. Proiectați o rețea de schimbătoare care să îndeplinească aceste cerințe
minime.
ACTUAL T ent, °F T sare, °F TIN, °F tf, °F
1 150 70 150 70
2 220 150 220 150
3 80 270 100 290
4 50 120 70 140
c Btu/h°F
1 10
2 4
3 5
4 3
Echilibrul entalpic.
290
∆H1 -3,50E+02 (-5)*(290-220)
220
∆H2 -7.00E+01 (4-5)*(220-150)
150
∆H3 5.00E+01 (10-5)*(150-140)
140
∆H4 8.00E+01 (10-5-3)*(140-100)
100
∆H5 2.10E+02 (10-3)*(100-70)
70
H rezidual.
290
-3,50E+02 (-350)
220
-4,20E+02 (-350-70)
150
-3,70E+02 (-420+50)
140
-2,90E+02 (-370+80)
100
-8.00E+01 (-290+210)
70
Punct de pliere.
290
7.00E+01 (420-350)
220
0,00E+00 (70-70)
150
5.00E+01 (0+50)
140
1.30E+02 (50+80)
100
3.40E+02 (130+110)
70
LATEA FIERBINTA
Linia 1 Randul 2 Linia 3 Linia 4 Linia 5 TOTAL
Q 0
T2 0
Mai rece 280
Încălzitor 700 150 850
Total 0 280 700 150 0
PARTEA RECE
Linia 1 Randul 2 Linia 3 Linia 4 Linia 5 TOTAL
Q 250 250
T2 212.5 212.5
Mai rece 800 250 1050
Încălzitor 0
TOTAL 800 462.5 250 0 0
Linia 3, Q= 5*(130-100)
Temperatura de ieșire în linia 2, 250=4*(220-x)
X = 220- (250/4)
Încălzitoare:
Linia 3, Q= 5* (270-130)
Linia 4, Q= 3*(120-70)
Racitoare:
Linia 1, Q= 10*(150-70)
Linia 2, Q= 4* (212,5-150)
PROBLEMA 9.9
Există două fluxuri calde și două fluxuri reci care necesită procesare, conform
informațiilor furnizate în tabelul următor.
Folosind o valoare ∆Tmin de 10°C.
 Estimați cerințele minime de serviciu.

 Raportați punctul de pliere pentru fiecare tip de curent.
 Proiectați o rețea de schimbătoare de căldură care consumă cantitatea
minimă de serviciu.
Soluţie:
I. Setarea temperaturii minime.
Actual T ent, °C Tsal, °C WCp, kW/°C
H1 175 50 10
40
H2 120 65
C1 30 175 20
C2 50 130 15
Sortați temperaturile setate de la cea mai mare la cea mai scăzută.

Intervalul T.
T1 = 175 250 – 220
T2 = 130
175-130
T3 = 120
T4 = 65 130-120
T5 = 50
120-65
T6=30
65-50
50-30
T Intrare T Ieșire
175 ------------------------------------------------- --------------------------------------------------
-------- T2
130 ------- T6
120 ------------------------------------------------- --------------------------------------------------
-------- T1
65 ------- T4
65 ------------------------------------------------- --------------------------------------------------
---------T5
50 ------ T3
cincizeci-------------------------------------------------
-------------------------------------------------- -----------T7
30------T8
II. Graficul curenților în funcție de temperatura lor modificată.
III. Echilibrul
entalpic.
[( ) ]
❑ ❑
∆ Hi= ∑ Wc p caliente−∑ Wc p frio ( T i−T 1+1 )
❑ ❑
∆ H 1= (10-20)*(175-130) = -450 kW
∆ H 2 = (10-(20+15)*(130-120) = -250 kW
∆ H 3 = (10+40) –(20+15)*(120-65) = 825 kW
∆ H 4= (10)-(20+15)(65-50) = -375 kW
∆ H 5 = -20*(50-30) = -400 kW
IV. cascadă de căldură

regulă euristică
T1 = 175 ºC Q1 = 0 kW
∆ H 1 = -450 kW
T2 = 130 ºC Q2 = 0 kW -450 kW = -450 kW

∆ H 2 = -250 kW
T3 = 120 ºC Q3 = -450+(-250) kW = -700 kW

∆ H 3 = 825 kW
T4 = 65ºC Q4 = -700 kW + 825kW = 125 kW

∆ H 4= -375Kw
T5 = 50 ºC Q5 = 125 kW + (-375 kW) = -250 kW
∆ H 5 = -400 kW
T6 = 30 ºC Q6 = -250 kW + (-400 kW )= -650 kW
Qh = Cantitatea minimă de încălzire

Qh = -700 kW
Qc = Cantitatea minimă de răcire
T1 = 175 ºC Q1 = 700 kW
∆ H 1 = -450 kW
T2 = 130 ºC Q2 = 700 kW + (-450 )kW = 250kW

∆ H 2 = -250 kW
T3 = 120 ºC Q3 = 250 kW + (-250 )kW = 825 kW

∆ H 3 = 825 kW
T4 = 65 ºC Q4 = 0 kW + 825 kW = 0+825 kW
∆ H 4= -375 kW
T5 = 50 ºC Q5 = 825 kW + (-375 kW) = -400 kW

∆ H 5 = 70 kW
T2 = 30 ºC Q6 = 450 kW + (-400 kW) = 50 kW
Qc = 50 kW
Față de temperaturile inițiale, punctul de pliere pentru fluxul cald este de 120 ºC,
iar pentru fluxul rece este de 110 ºC.
V. Graficul curent al problemei de proiectare situat în raport cu punctul de

pliere.
Numărul minim de unități necesare pentru fiecare parte a rețelei este estimat cu
următoarea formulă:
U MIN =N c + N s−1
UMIN = Număr minim de schimbătoare

Nc = Numărul de curenți implicați
NS= Numărul de servicii
Pentru zona de deasupra punctului de pliere sau a zonei de încălzire.

U MIN =4 +1−1=4
Pentru zona de sub punctul de pliere sau zona de răcire.

U MIN =2+1−1=2
Schimbătorul corespunzător trebuie ales atâta timp cât se aplică:
WCpfria ≥ WCpcaliente
VI. Generați o cascadă de căldură.

QH1 =10 Kw/ºC (175-120)ºC = 550 kW
QH2= 40 kw/ºC (120-120)ºC = 0 kw
QC3 =20 Kw/ºC (165-110)ºC = 1100 kW
QC4= 15 kw/ºC (120-110)ºC = 150 kw
1Y 3
QH1 =10 Kw/ºC (120-50)ºC = 700 kW

QH2= 40 kw/ºC (120-65)ºC = 2200 kw
QC3 =20 Kw/ºC (120-50)ºC = 700 kW
QC4= 15 kw/ºC (120-65)ºC = 2200 kw
550 kW
∆ T fria = =55 ºC
10 kW /ºC
t a ocupar=55 ºC +120ºC=175 ºC
700 kW
∆ T fria = =70 ºC
10 kW /ºC
t a ocupar=70 ºC +50ºC=120 ºC
PROBLEMA 9.11
Luați în considerare următoarele date pentru trei fluxuri pe care doriți să le utilizați
pentru a le integra între ele.
ACTUAL T Int °F T Sal °F WCp, Btu/Hr°F
1 200 100 200 până la
150°F:1x104
150 până la 100 °F:
2x104
2 100 100 0,5x104
3 150 150 4.0x104
 Identificați punctul de pliere presupunând a∆ T min =10 ° F Raportați valoarea
pentru fiecare tip de curent.
 Identificați cantitatea minimă de servicii necesare oricărei rețele de
schimbătoare de căldură.
 Proiectați o rețea de schimbătoare care consumă cantitatea minimă de
servicii.
Soluţie:
1.- Reglați temperaturile curenților reci adăugând ∆T minim la fiecare dintre
aceștia, lăsând neschimbați curenții caldi.
ACTUAL CORT °C T SAL °C
H1 1 175 50
H2 2 120 65
C1 3 30 175
C2 4 50 130
2.- Ordonați temperaturile de la cea mai mare la cea mai scăzută

T IN (°F) T OUT (°F)
175………………………….T1
50……….Duplicat
120………………………….T3
65…………………..T4
30………………………….T6
175…………………… Duplicat
50…………………………..T5
130……………………T2
3.- Aranjarea avem urmatoarele Interval de temperatură

T1:175 175 - 130
T2:130 130 - 120
T3:120 120 - 65
T4:65 65 - 50
L5:50 50 - 30
T6:30
4.- Calculul W=wcp se calculează debitul

W1= 10 Kcal/h
W2= 40 Kcal/h
W3= 20 Kcal/h
W4= 15 Kcal/h
5.- Reprezentați grafic curenții (4) în funcție de temperatura lor modificată
175 ………………………………………………………..
∆H1
130 …………………………………………………………
∆H2
120 .…………………………………………………………..
∆H3
65 ……………………………………………………………
∆H4
50 ……………………………………………………………
∆H5
30 …..............................................................................
10 40 20 15
6.- Bilanțul entalpiilor

∆H1=((10-20) (175-130)) = -450 Kcal/h
∆H2=(10-(20+15) x (130-120)) = -250 Kcal/Hr
∆H3=((10+40)-(20+15) x (120-65)) = 825 Kcal/h
∆H4=(10-(20+15)x (65-50)) = -375 Kcal/Hr
∆H5=(20)x (50-30)) = 400 Kcal/h
7.- Cascada de caldura
Regula euristică cu Q=0
Prin urmare Qi+1=Qi+∆Hi
Q
T1=175°C ……………………………….0
∆H= -450 Kcal/Hr
T2=130°C ……………………………… -450 Kcal/Hr
∆H= -250 Kcal/Hr
T3=120°C……………………………………… -700 Kcal/Hr
∆H= 825 Kcal/Hr
T4= 65°C…………………………….. 125 Kcal/h
∆H= -375 Kcal/Hr
T5=50 °C ……………………………… -250 Kcal/Hr
∆H= 400 Kcal/Hr
T6=30 °C ……………………………… 150 Kcal/Hr
Datele cu cea mai mare valoare, chiar dacă au semnul (-), sunt cunoscute ca
cantitatea minimă de încălzire QH Qh= 700 Btu/Hr
8.- Cantitatea minimă de răcire (Qc)

Regula euristică Qh=Qi
Q
T1=175°C ……………………………….700
∆H= -450 Kcal/Hr
T2=130°C ……………………………… 250 Kcal/Hr
∆H= -250 Kcal/Hr
T3=120°C………………………… 0 Kcal/Hr
∆H= 825 Kcal/Hr
T4= 65°C…………………………….. 825 Kcal/h
∆H= -375 Kcal/Hr
T5=50 °C ……………………………… 450 Kcal/Hr
∆H= 400 Kcal/Hr
T6=30 °C ……………………………… 850 Kcal/Hr
DECI Qc= 825 Kcal/h
9.- Numărul minim de unități necesare pentru fiecare parte a rețelei este estimat cu
următoarea ecuație:
Umin= Nc + Ns-1
Unde:
Umin: Numărul de schimbătoare
Nc: Numărul de curenți implicați
Nr.: Număr de servicii
a) Pentru zona de deasupra punctului de rupere sau a zonei de încălzire
Umin= 4 + 1= 4
b) Pentru zona cu punct de rupere scăzut sau zona de răcire
Umin= 2 + 1 – 1 = 2
10.- Sarcina termică a primului răcitor
Q=∆T x wcp
Q= (10)x(120-65)= 550 Kcal/h
A) Sarcina termică a celui de-al doilea răcitor
Q2= wcp x ∆T
Q2=(40) x (120-65)= 275 Kcal/h
11.- Deasupra punctului de pliere sunt 2 curenți caldi și 2 curenți reci, prin urmare
există 2 posibilități de a începe proiectarea rețelei
a) 1-4 și 2-3
b) 1-3 și 2-4
Notă: Pentru a alege schimbătorul adecvat, trebuie îndeplinit următorul criteriu:
wcp rece ≥ wcp cald
1-3 = 20 > 10
2-4 = 40> 15
12.- se genereaza cascada de caldura
Calculați Q= wcp x ∆T pentru fiecare dintre curenți
Qc1= (10) (175-30) = 360 Kcl/Hr
Qc2= (40) (150-20) = 180 Kcl/Hr
Qf1= (20) (20-165) = 2160 Kcal/Hr
Qf2= (15) (15-120) = 700 Kcal/Hr
cascadă de căldură
Capitolul 10
PROBLEMA 10.1
Zamora și Grossmann (Computers Chem, Engng., 21, Suppl., S65-S70, 1997) au
folosit un algoritm global de optimizare
Actual T ent, ºC Tsal , ºC WCp, kW/ºK h, kW/m 2 *C
H1 180 75 30 0.15
H2 240 60 40 0.10
C1 40 230 35 0.20
C2 120 300 20 0.10
Apă 25 40 0.50
Aburi 325 325 2.00
0,8
Costul schimbătoarelor și răcitoarelor ($/an) = 15.000 + 30 A , A în m 2
Costul încălzitoarelor ($/an) = 15.000 + 60 A 0,8 , A în m 2
Costul apei de răcire = 10 USD/kW an
Costul aburului de încălzire = 110 USD/kW an

 Proiectați o rețea de schimbătoare de căldură cu consum minim de energie
folosind o valoare de creștere a ∆T min între 5 și 10°C. Comparați costul cu
cel optim raportat de Zamora și Grossmann de 419,98x10 3 $/an.
 Efectuați o pre-optimizare a ∆T min folosind formula Bath pentru a prezice aria
necesară. Comparați valoarea optimă prezisă a ∆T min cu cea utilizată în
partea (a).
 Proiectați rețeaua la valoarea obținută în partea (b) și comparați rezultatul cu
optimul raportat.
Folosind un algoritm de optimizare global pentru a rezolva următoarea

problemă:
Tabelul 1: Date despre probleme.
Actual Zece Ts WC h,Kw/
°C al p m2°C
°C Kw/
°C
C1 180 75 30 0.15
C2 240 60 40 0.1
F1 40 23 35 0.2
0
F2 120 30 20 0.1
0
I. Tmin.= 5 și 10 °C
Actual Toriginal tsal Tajustat Ordin
1 180 170 T3
75 65 T5
2 240 230 T2
60 50 T6
3 40 40 T7
230 230 duplicat
4 120 120 T4
300 300 T1
Ordonarea temperaturilor de la cea mai mare la cea mai scăzută:

T1 300 °C
T2 230 °C
T3 170 °C
T4 120 °C
T5 65 °C
T6 50 °C
T7 40 °C
II. Deoarece problema ne oferă deja valorile lui W, trecem la graficul
curenților în funcție de temperatura lor modificată.
C1 C2
wCp T wCp T
30 180 40 170
30 75 40 50
F1 F2
wCp T wCp T
35 40 20 120
35 230 20 300
C1 C2 F1 F2
350
300 300
250
230
200
180
170
150
120
100
75
50 50
40
0
15 20 25 30 35 40 45
III. C
alculul echilibrului entalpic:
Formulă:
∆ H i =¿
H1 700 Kw/h
H2 -1500 Kw/h
H3 750 Kw/h

H4 3850 Kw/h
IV. Cascada de caldura:
După regula euristică conceptul este căldură Q1=𝟇
Formulă: Qi+ 1=Qi+ ∆ H i
Rezultate:
Q
T1 300 °C 0 Î1
dH1 700 Kw/h
T2 230 °C 700 Q2
dH2 -1500 Kw/h
T3 170 °C -800 Q3
dH3 750 Kw/h
T4 120 °C -50 Î4
dH4 3850 Kw/h
T5 65 °C 3800 Î5
V. Cantitatea minimă de încălzire

Qh 3800 Kw/h
VI. Cantitatea minimă de răcire și punctul de pliere

Unde Qh=Q1
Q
T1 300 °C 3800 Î1
dH1 700 Kw/h
T2 230 °C 4500 Q2
dH2 -1500 Kw/h
T3 170 °C 3000 Q3
dH3 750 Kw/h
T4 120 °C 3750 Î4
dH4 3850 Kw/h
T5 65 °C 7600 Î5
Qc 7600 Kw/h
PPC 170 °C
PPF 120 °C
Număr minim de schimbătoare
Formulă: U MIN =N C + N C −1
VII. Pentru zona de deasupra punctului de pliere sau a zonei de

încălzire.
N.c. 4
N.s. 1
Umin. 4
VIII. Pentru zona de sub punctul de pliere sau zona de răcire.

N.c. 2
N.s. 1
Umin. 2
 Sarcina termică a primului răcitor.

Î1 2100 Kw/h
 Sarcina termică a celui de-al doilea răcitor.
Q2 2800 Kw/h
 Consum minim de racire.

Q1+Q2 4900 Kw/h
120
300 65
1 Eu c
65
ȘI
120
2
170 40
230
120
Eu 3
300
h
4
IX. Zona de rețea
Formulă:
corr . cal
1 Qi corr . frias Q j
A K=
∆T MLK
( ∑ hi
+ ∑
hj
)
I j
LA 97.5 m2
PROBLEMA 10.4
Următoarele date se aplică unei plante aromatice (linnof și ahmad, computers
chem engng,14,7,729-750,1990). Din care dorim să proiectăm o rețea de
schimbătoare de căldură.
Actual T ent, C sare T, C Wcp, kW/K h,kW/ m2 -k
H1 327 40 100 0.50
H2 220 160 180 0.40
H3 220 60 60 0.14
H4 160 45 400 0.30
C1 100 300 100 0.35
C2 35 164 70 0.70
C3 85 138 350 0.50
C4 60 170 60 0.14
C5 140 300 200 0.60
Ulei 330 250 0.50
Apă 15 30 0.50
2
Costul schimbătoarelor (e) = 10.000 350A, cu A în m
Durata plantelor=5 ani
Costul uleiului=60 S/kW an
Costul apei=6S/kw an
Proiectați o rețea de schimbătoare la o valoare selectată de ∆ min și comparați cu
soluția raportată de Linnhoff Ahmad, care are un cost de 2,96*10^6 s/an.
Comparați previziunile obținute cu rezultatele proiectării rețelei.
 ∆ min de 10 K, curenții fierbinți au fost modificați.
Selectați
valoarea
dTmin 10 °C
Actual T ent, °C Tsal, °C Wcp,
MW/°C
H1 317 30 100
H2 210 150 180
H3 220 50 60
H4 150 35 400
C1 100 300 100
C2 35 164 70
C3 85 138 350
C4 60 170 60
C5 140 300 200
Sortați temperaturile de la cea mai ridicată la cea mai scăzută

T 317 T1 317
T 30 T2 300
T 210 T3 220
T 150 T4 210
T 220 T5 170
T 50 T6 164
T 150 T7 150
T 35 T8 140
T 100 T9 138
T 300 T10 85
T 35 T11 60
T 164 T12 50
T 85 T13 35
T 138 T14 30
T 60
T 170
Actual T T Mod
Original
H1 327 317
40 30
H2 220 210
160 150
H3 220 220
60 50
H4 160 150
35
C1 100 100
300 300
C2 35 35
164 164
C3 85 85
138 138
C4 60 60
170 170
C5 140 140
I. Trasează curenții în funcție de temperatura modificată

H1 H2 H4
wCp T wCp T wCp T
32 21 15
100 180 400
7 0 0
15
100 40 180 400 35
0
H3 C1
wCp T wCp T
22 10
60 100
0 0
30
60 60 100
0
C2 C3
wCp T wCp T
70 35 350 85
16 13
70 350
4 8
C4 C5
wCp T wCp T
14
60 60 200
0
17
60 200 40
0
H1 H2 H3
C1 C2 C3
C4 H4 C5+'Hoja1 (3)'!$P$27:$P$34
375
335 327
295 300
255
215 220
210
175 170164
150 150
135 140 138
95 100
85
55 60
35 40 40 35
15
10 90 170 250 330 410
Echilibrul entalpiilor
∆ H i =¿
H1 -6460 BTU/h
H2 -19200 BTU/h
H3 -5500 BTU/h
H4 -20400 BTU/h
H5 -2280 BTU/h
H6 -7280 BTU/h
H7 -1400 BTU/h
H8 340 BTU/h
H9 6890 BTU/h
H10 -1000 BTU/h
H11 -400 BTU/h
H12 -1950 BTU/h
H13 -2700 BTU/h
II. cascadă de căldură
Qi+ 1=Qi+ ∆ H i
Î1 0 BTU/h
Q2 -6460 BTU/h
Q3 -25660 BTU/h
Î4 -31160 BTU/h
Î5 -51560 BTU/h
Î6 -53840 BTU/h
Î7 -61120 BTU/h
Î8 -62520 BTU/h
Q9 -62180 BTU/h
Q10 -55290 BTU/h
Q11 -56290 BTU/h
III. Cantitatea minimă de încălzire
Qh 62520 BTU/h
IV. Cantitatea minimă de răcire
Î1 62520
Q2 56060
Q3 36860
Î4 31360
Î5 10960
Î6 8680
Î7 1400
Î8 0
Q9 340
Q10 7230
Q11 6230
Qc 56060 BTU/h
problema 10.11
Dorim să proiectăm o rețea de schimbătoare de căldură pentru următorul caz
(Colberg și Morari Computers Chem Engng 14, 1.1-22.1990)
h.kW/m2
Actual T ent,K sare T, K WCp, kW/K
BUNĂ 393 343 4 2.0
H2 405 288 6 0.2
C1 293 493 5 2.0
C2 353 383 10 0.2
Aburi 520 520 2.0
apă 278 288 2.0
 pentru un ∆ min de 10 k, obțineți predicția de energie și suprafață pentru orice

rețea din diagrama curbă compusă.
 Proiectați o rețea de schimbătoare care consumă cantitatea minimă de servicii
și comparați cerințele de zonă cu cele prevăzute de formula Bath.
I. ∆ min de 10 K, curenții fierbinți au fost modificați.
Actual Zece °C Tsal °C WCp
BTU/h°F
H1 383 333 4
H2 395 278 6
C1 293 493 5
C2 353 383 10
T1 4 Interv
9 alul T
3
T2 3 493-
9 395
5
T3 3 395-
8 383
3
T4 3 383-
5 353
3
T5 3 353-
3 333
3
T6 2 333-
9 293
3
T7 2 293-
7 278
8
Actual original T Tmodificat

H1 393 383 T3
34 33 T4
3 3
H2 405 395 T2
28 27 T5
8 8
C1 293 293 Duplicat
49 49 T1
3 3
C2 353 353 Duplicat
38 38 duplicat
3 3
T1 493 T1 493
Duplicat 383 T2 405
T2 405 T3 393
T3 393 T4 343
T4 343 T5 288
Duplicat 293
T5 288
Duplicat 353
Trasează curenții în funcție de temperatura modificată

H1 C1 H2 C2
510
493
480
450
420
390 393 395

383
360
353
343
330
300
293
278
270
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
|
H1 H2
wCp T wCp T
39 39 echilibru
4 6
3 5 entalpic
34 27 ∆ H i =¿
4 6
3 8
C1 C2
wCp T wCp T
29 35
5 10
3 3
49 38
5 10
3 3
H1 -528 BTU/h
H2 -132 BTU/h
H3 -250 BTU/h
H4 550 BTU/h
Qi+ 1=Qi+ ∆ H i
Î1 0 BTU/h Qh=Q1=Fără sursă externă de căldură

Q2 -528 BTU/h
Q3 -660 BTU/h
Î4 -910 BTU/h
Î5 -360 BTU/h
Cantitatea minimă de încălzire
Qh 91 BTU/
0 h
Cantitatea minimă de răcire
Î1 91 BTU/ Q1=Hh
0 h
Q2 38 BTU/ Qi+1=Qi+
2 h Hi
Q3 25 BTU/
0 h
Î4 0 BTU/ PUNCTUL DE
h PLIERE
Î5 55 BTU/
0 h
Qc 55 BTU/
0 h
PPC 35 °F
3
PPF 34 °F
3
U MIN =N C + N C −1
Deasupr
a
punctul
ui
umin 4
N.c. 4
N.s. 1
Sub
punct
umin 2
N.c. 2
N.s. 1
sarcina termica
Q1=Wcp*∆T
Qc1 200 btu/h Qh1 400 btu/h
Qc2 520 btu/h Qh2 132 btu/h
Zonă
Presupunând că coeficientul filmului este constant pentru toți curenții
Coeficientul filmului 400 BTU/
h*ft2°F
LMTD=∆T1-∆T2/Ln
∆T1/∆T2
LMTD 312.573
55
LMTD 378.404
705
LMTD 441.112
453
LMTD 378.404
705
A1 0.0015996 ft2
2
A2 0.0034354 ft2
8
A3 0.002267 ft2
A4 0.0008720 ft2
8
TOTAL
0.008174 ft2
18
PROBLEMA 10.12
Nishimura (J. Optimization Theory Applic., 30, 423, 1980) a propus următorul caz
cu cinci fluxuri.
Actual T ent, °K sare T, °K WCp, kW/°K H, kW/m^2°K

H1 443 293 0.5 2.0000
H2 416 393 2.0 0.2857
H3 438 408 0.5 0.0645
H4 448 423 1.0 0.0408
C1 273 434 1.0 2.0000
aburi 500 500 2.0000
Apă 277 280 2.0000
Pentru unii∆ T min de 10 °K, proiectați o rețea și schimbătoare cu consum minim de
energie și comparați cerințele de suprafață prevăzute cu cele obținute după
proiectare.
Folosiți o valoare ∆ min de 20 k și obțineți previziunile de suprafață și energie pentru
această problemă. Proiectați rețeaua și verificați predicțiile făcute.
1) ∆ min de 20 K, curenții fierbinți au fost modificați.

MW/°C
H1 423 273 0.5
H2 396 373 2.0
H3 418 388 0.5
H4 438 403 1.0
H1 273 434 1.0
2) Sortați temperaturile de la cea mai ridicată la cea mai scăzută
Actual original T T Mod
H1 626 606
586 566
H2 620 600
519 499
H3 528 528
353 353
H2 497 497
613 613
C2 389 389
T 606 T1 576 613 576
T 566 T2 606
T 600 T3 600 T1D 7
T 499 T4 576 T2D 6
T 528 T5 566 T3D 24
T 353 T6 528 TD4 10
T 497 T7 499 DT5 38
T 613 T8 497 DT6 29
T 389 T9 389 DT7 2
T 576 T10 386 DT8 108
T 326 T11 353 DT9 3
T 386 T12 326 DT10 33
T 313 T13 313 DT11 27
T 566 DT12 13
3) Trasează curenții în funcție de temperatura modificată
H1 H2 H3 C1 C2 C3 C4
700
650
626
613
600 600
576 586
566
550
528
500 499 497
450
400 389 386

350 353
326
313
300
250
200
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
H1 H2 C4
wCp T wCp T wCp T
9.602 626 2.931 600 1.69 313
9.602 586 2.931 499 1.69 566
H3
wCp T
6.161 528
6.161 353
C1
wCp T
7.179 497
7.179 613
C2 C3
wCp T wCp T
0.641 389 7.627 326
0.641 576 7.627 386
4) echilibru entalpic
H1 -2.492 Btu/h
H2 -54.552 Btu/h
H3 -211.368 Btu/h
H4 -8.95 Btu/h
H5 -156.218 Btu/h
H6 134.125 Btu/h
H7 9.962 Btu/h
H8 507.168 Btu/h
H9 -9.648 Btu/h
H10 605.154 Btu/h
H11 495.126 Btu/h
H12 41.808 Btu/h
5) cascadă de căldură
Î1 0 Btu/h
Q2 -2.492 Btu/h
Q3 -57.044 Btu/h
Î4 -268.412 Btu/h
Î5 -277.362 Btu/h
Î6 -433.58 Btu/h
Î7 -299.455 Btu/h
Î8 -289.493 Btu/h
Q9 217.675 Btu/h
Q10 208.027 Btu/h
Q11 813.181 Btu/h
CANTITATE MINIMA DE INCALZIRE

Qh 813.181 Btu/h
CANTITATE MINIMĂ DE RĂCIRE

Î1 813.181 Btu/h
Q2 810.689 Btu/h
Q3 756.137 Btu/h
Î4 544.769 Btu/h
Î5 535.819 Btu/h
Î6 379.601 Btu/h
Î7 513.726 Btu/h
Î8 523.688 Btu/h
Q9 1030.856 Btu/h
Q10 1021.208 Btu/h
Qc 1626.362 BTU/h
Q11 1626.362 Btu/h
 PROBLEMA 10.13
Următorul tabel descrie caracteristicile a șapte fluxuri de proces care sunt
destinate a fi utilizate pentru a integra energia.
Actual T ent,K sare T, K WCp, kW/K h,kW/ m2
H1 626 586 9.602 1.25

H2 620 519 2.931 0.05
H3 528 353 6.161 3.20
C1 497 613 7.179 0.65
C2 389 576 0.641 0.25
C3 326 386 7.627 0.33
C4 313 566 1.690 3.20
Aburi 650 650 3.50
apă 293 308 3.50
Folosiți o valoare ∆ min de 20 k și obțineți previziunile de suprafață și energie pentru

această problemă. Proiectați rețeaua și verificați predicțiile făcute.
∆ min de 20 K, curenții fierbinți au fost modificați.

MW/°C
H1 606 566 9.602

H2 600 499 2.931
H3 528 353 6.161
C1 497 613 7.179
C2 389 576 0.641
C3 326 386 7.627
C4 313 566 1.69

Actual original T Mod
t
H1 626 606
586 566
H2 620 600
519 499
H3 528 528
353 353
C1 497 497
613 613
C2 389 389
576 576
C3 326 326
386 386
C4 313 313
566 566
T 606 T1 613 T1D 7

T 566 T2 606 T2D 6
T 600 T3 600 T3D 24
T 499 T4 576 TD4 10
T 528 T5 566 DT5 38
T 353 T6 528 DT6 29
T 497 T7 499 DT7 2
T 613 T8 497 DT8 108
T 389 T9 389 DT9 3
T 576 T10 386 DT10 33
T 326 T11 353 DT11 27
T 386 T12 326 DT12 13
T 313 T13 313
T 566
Reprezentați grafic curenții în funcție de temperatura modificată.
H1 H2 H3 C1 C2 C3 C4
700
650
626
613
600 600
576 586
566
550
528
500 499 497
450
400 389 386

350 353
326
313
300
250
200
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
H1 H2 C4
wCp T wCp T wCp T
9.602 626 2.931 600 1.69 313
9.602 586 2.931 499 1.69 566
H3 C1
wCp T wCp T
6.161 528 7.179 497
6.161 353 7.179 613
C2 C3
wCp T wCp T
0.641 389 7.627 326
0.641 576 7.627 386
echilibru entalpic
H1 -2.492 Btu/h
H2 -54.552 Btu/h
H3 -211.368 Btu/h
H4 -8.95 Btu/h
H5 -156.218 Btu/h
H6 134.125 Btu/h
H7 9.962 Btu/h
H8 507.168 Btu/h
H9 -9.648 Btu/h
H10 605.154 Btu/h
H11 495.126 Btu/h
H12 41.808 Btu/h
Î1 0 Btu/h
Q2 -2.492 Btu/h
Q3 -57.044 Btu/h
Î4 -268.412 Btu/h
Î5 -277.362 Btu/h
Î6 -433.58 Btu/h
Î7 -299.455 Btu/h
Î8 -289.493 Btu/h
Q9 217.675 Btu/h
Q10 208.027 Btu/h
Q11 813.181 Btu/h
CANTITATE MINIMA DE INCALZIRE

Qh 813.181 Btu/h
CANTITATE MINIMĂ DE RĂCIRE

Î1 813.181 Btu/h
Q2 810.689 Btu/h
Q3 756.137 Btu/h
Qc
Î4 1626.362
544.769 BTU/h
Btu/h
Î5 535.819 Btu/h
Î6 379.601 Btu/h
Î7 513.726 Btu/h
Î8 523.688 Btu/h
Q9 1030.856 Btu/h
Q10 1021.208 Btu/h
Q11 1626.362 Btu/h
PROBLEMA 10.14
Gundersen și Grossmann (AIChE Annual Meeting, Washington Dc, 1988) prezintă
următoarele curente:
Actual T ent, °K sare T, °K WCp, kW/°K h, kW/m^2 °K

H1 423 333 20 0.1
H2 363 333 80 0.1
C1 293 398 25 0.1
C2 298 373 30 0.1
Aburi 453 453 0.1
Apă 283 288 0.1
Costul schimbătorului =8600+670 A0.83

Utilizați o valoare a∆ T min de 20° K Obțineți previziuni de zonă și costul acestora.
Coroborați această predicție prin proiectarea rețelei schimbătoare de căldură.
Actual T ent, °K Tsal, °K Wcp, KW/°F h, KW/m2°K

H1 423 333 20 0.1
H2 363 333 80 0.1
C1 293 398 25 0.1
C2 298 373 30 0.1
aburi 453 453 0.1
apă 283 288 0.1
∆Tmin 20 °K
1) Temperaturi modificate
Actual T ent, °K Tsal, Wcp,

°K kW/°K
C1 423 333 20
C2 363 333 80
F1 313 418 25
F2 318 393 30
Actual original Tmodificat
T
C1 423 423
333 333
C2 363 363
333 333
F1 293 313
398 418
F2 298 318
373 393
T1 423 °K
T2 418 °K
T3 393 °K
T4 363 °K
T5 333 °K
T6 318 °K
T7 313 °K
∆T1 5 °K
∆T2 25 °K
∆T3 30 °K
∆T4 30 °K
∆T5 15 °K
∆T6 5 °K
2) Echilibrul entalpiilor
∆ H I =(ΣW C Pcal −Σ W C pfrias )(T i−T i−1 )
H1 0.5 KW
H2 2.5 KW
H3 3 KW
H4 3 KW
H5 2 KW
H6 1 KW
Qi+ 1=Q+∆ H i
Î1 0 KW
Q2 0.5 KW
Q3 3 KW
Î4 6 KW
Î5 9 KW
Î6 10.5 KW
Î7 11.5 KW
4) Cantitatea minimă de încălzire
Qh 11.5 KW
5) Cantitatea minimă de răcire
Î1 11.5 KW T1 423 °K
Q2 12 KW T2 418 °K
Q3 2.5 KW T3 393 °K
Î4 0 KW PUNCTUL DE T4 363 °K
PLIERE T5 333 °K
Î5 3 KW T6 318 °K
Î6 13 KW T7 313 °K
Î7 13 KW
Qc 13 KW
PPC 363 °K
PPF 343 °K
6) Număr minim de schimbătoare
Deasupra punctului
umin 3
N.c. 3
N.s. 1
Sub punct
umin 4
N.c. 4
N.s. 1
7) Cascada de căldură fixă

Î1 1200 KW
Q2 0 KW
Q3 1375 KW
Î4 900 KW
Q1-Q3 300 KW
Q1 rămas
dTC1 15 °K
TCC1 408 °K
8) Tabelul de costuri
Cort, Tsal, °K MLDT Suprafata, cost Costul

°K m2 serviciulu
i
Conexiun 423 408 46.3028 259163.39 20869879.
e1 3 9 7
răcitor 1 408 333 200000 16832617 12000000
răcitor 2 363 333 800000 53175273. 24000000
9
Încălzitor 298 373 300000 23563726. 24750000
1 7 0
SAU 100 W/m2 114441497 28350000
°K 0
Presupunând o valoare a lui U
F. F. RECE DIF
FIERBINTE
423 temperatu 408 15
ră înaltă.
398 temperatu 293 105
ră
scăzută.
25 diferență 115 -90
Cost total 397941497 USD

problema 10.15
Trivi O'Neill, Roach și Wood (calculatoare Chem, Ing. 14,6,601-611,1990) propun
următoarea problemă cu patru fluxuri.
Tabelul 1: Date despre probleme.

Actual Zece °C Tsal °C WCp
Kw/oră°K
C1 170 60 3
C2 150 30 1.5
F1 20 135 2
F2 80 140 4
∆Tmin 10 °C
Presupunând că aveți abur disponibil la 200°C și apă de răcire la 15°C, estimați

suprafața necesară pentru o rețea de schimb de căldură. Proiectați rețeaua și
comparați rezultatele. Să presupunem o valoare pentru coeficientul global de
transfer de căldură de 100 kW/m 2 °c pentru toate schimburile. Să presupunem o
valoare a ∆T min de 10°c
Actual Toriginal tsal Tajustat Ordin
1 170 160 T1
60 50 T5
2 150 140 T2
30 20 T6
3 20 20 duplicat
135 135 T3
4 80 80 T4
140 140 duplicat
Ordonarea temperaturilor de la cea mai mare la cea mai scăzută:
dTmin. 10 °C
T1 160 °C
T2 140 °C
T3 135 °C
T4 80 °C
T5 50 °C
T6 20 °C
Deoarece problema ne oferă deja valorile lui W, trecem la graficul curenților

în funcție de temperatura lor modificată.
C1 C2
wCp T wCp T
3 170 1.5 135
3 60 1.5 20
F1 F2
wCp T wCp T
2 20 4 80
2 135 4 140
C1 C2 F1 F2
180
170
160
140 140
135 135
120
100
80 80
60 60
40
20 20 20
0
1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
1) Calculul echilibrului entalpic:

Formulă:
∆ H i =¿
dH1 -20 Kw/h

dH2 -15 Kw/h
dH3 -82.5 Kw/h
dH4 135 Kw/h
2) Cascada de caldura:
După regula euristică conceptul este căldură Q1=𝟇
Formulă: Qi+ 1=Qi+ ∆ H i
Rezultate:
Q
T1 160 °C 0 Î1
dH1 -20 Kw/h
T2 140 °C -20 Q2
dH2 -15 Kw/h
T3 135 °C -35 Q3
dH3 -82.5 Kw/h
T4 80 °C -117.5 Î4
dH4 135 Kw/h
T5 50 °C 17.5 Î5
Cantitatea minima de incalzire:
Qh 117.5 Kw/h
3) Cantitatea minimă de răcire și punctul de pliere:

Unde Qh=Q1
Q
T1 160 °C 117.5 Î1
dH1 -20 Kw/h
T2 140 °C 97.5 Q2
dH2 -15 Kw/h
T3 135 °C 82.5 Q3
dH3 -82.5 Kw/h
T4 80 °C 0 Î4
dH4 135 Kw/h
T5 50 °C 135 Î5
Qc 135 Kw/h
PPC 135 °C
PPF 80 °C
Formulă:
U MIN =N C + N C −1
a) Pentru zona de deasupra punctului de pliere sau a

zonei de încălzire.
N.c. 4
N.s. 1
Umin. 4
b) Pentru zona de sub punctul de pliere sau zona de

răcire.
N.c. 2
N.s. 1
Umin. 2
5) Sarcina termică a primului răcitor.

Î1 60 Kw/h
6) Sarcina termică a celui de-al doilea răcitor.

Q2 30 Kw/h
7) Consum minim de racire.

Q1+Q2 90 Kw/h
160 80
50
1 Eu c
ȘI 50
135 80
2
20
135
Eu 3
140 80
h
4
Zona de rețea:
1
❑
Qk
Formulă: A= ∑
U k ∆ T MLK
L 0.4325 m2
A
PROBLEMA 10.16
Următoarele date despre o problemă industrială sunt preluate din lucrările lui
Floudas, Ciric și Grossmann (AIChEJ, 32, 267-297, 1986).
Actual T ent, °C sare T, °C WCp, kW/°C

H1 160 110 7.032
H2 249 138 8.44
H3 227 106 11.816
H4 271 146 5.6
C1 96 160 9.144
C2 116 217 7.296
C3 140 250 18
Dacă se ia un coeficient de transfer de căldură egal cu 100 kW/m2 °C pentru toate
schimbătoarele, abur disponibil la 300 °C, apă de răcire la 25 °C și un∆ T min 10°C,
faceți o analiză a suprafeței estimate și a cerințelor energetice și a celor necesare
după proiectarea rețelei.
Actual T ent, °C Tsal, °C Wcp, KW/°C

H1 160 110 7.032
H2 249 138 8.44
H3 227 106 11.816
H4 271 146 5.6
C1 96 160 9.144
C2 116 217 7.296
C3 140 250 18
1) Temperaturi modificate
Actual T ent, °C Tsal, °C Wcp, KW/°C

H1 160 110 7.032
H2 249 138 8.44
H3 227 106 11.816
H4 271 146 5.6
C1 106 170 9.144
C2 126 227 7.296
C3 150 260 18
2) Lista temperaturilor de la cea mai mare la cea mai scăzută
Actual original t T modificat

H1 160 160
110 110
H2 249 249
138 138
H3 227 227
106 106
H4 271 271
146 146
C1 96 106
160 170
C2 116 126
217 227
C3 140 150
250 260
T1 271 °C
T2 260 °C
T3 249 °C
T4 227 °C
T5 170 °C
T6 160 °C
T7 150 °C
T8 146 °C
T9 138 °C
T10 126 °C
T11 110 °C
T12 106 °C
∆T1 11 °C
∆T2 11 °C
∆T3 22 °C
∆T4 57 °C
∆T5 10 °C
∆T6 10 °C
∆T7 4 °C
∆T8 8 °C
∆T9 12 °C
∆T10 16 °C
∆T11 4 °C
3) Echilibrul entalpiilor
∆ H i =(Σ WCpcal−Σ WCpfrias)(T I −T i+ 1)
H1 92.84 KW
H2 170.192 KW
H3 139 KW
H4 -55.176 KW
H5 -25 KW
H6 154.72 KW
H7 22.4 KW
H8 73.152 KW
H9 87.552 KW
H10 288 KW
H11 72 KW
Qi+ 1=QI + ∆ H I
Î1 0 KW
Q2 92.84 KW
Q3 263.032 KW
Î4 402.248 KW
Î5 347.072 KW
Î6 321.792 KW
Î7 476.512 KW
Î8 498.912 KW
Q9 572.064 KW
Q10 659.616 KW
Q11 947.616 KW
Q12 1019.61 KW
6
5) Cantitatea minimă de încălzire
Qh 1019.616 KW
6) Cantitatea minimă de răcire
Î1 1019.616 KW
Q2 1112.456 KW
Q3 170.192 KW
PUNCTUL DE PLIERE
Î4 0 KW
T1 271 Î5
°C -55.176 KW
Î6 994.336 KW
T2 260 °C
Î7 1267.176 KW
T3 249 °C
Î8 192.592 KW
T4 227 °C
Q9 73.152 KW
T5 170 °C
T6 160 Q10
°C 32.376 KW
T7 150 °C
Q11 1282.336 KW
T8 146 °C
Q12 1339.176 KW
T9 138 °C
T10 126 °C
T11 110 °C
Qc 1339.176 KW
Î1 185.68 MW
Q2 118.16 MW
Q3 1517.6 MW
Î4 846.336 MW
PPC 227 °C
PPF 217 °C
Deasupra punctului
umin 6
N.c. 3
N.s. 1
Sub punct
umin 4
N.c. 4
N.s. 1
8) Cascada de căldură fixă
Q1-Q3 671.264 MW
dTC1 95.458475 °C
5
TCC1 64.541524 °C
5
9) Tabelul de costuri
Cort, °C Tsal, °C MLDT Suprafata, cost Costul

m2 serviciulu
i
Conexiune 160 64.541524 37.921319 48964.540 184444.15
1 5 9 3 8
răcitor 1 64.541524 110 70320 241352.00 1856800
5 4
răcitor 2 249 138 84400 276936.01 9368400
3
Încălzitor 271 146 158.4 16725.541 21780000
1 5 0
SAU 100 KW/m2 °C 719457.71 22902520
6 0
F. FIERBINTE F. RECE DIF

160 temperatură 64.5415245 95.4584755
înaltă.
106 temperatură 96 10
scăzută.
54 diferență -31.4584755 85.4584755
8
EXERCIȚIUL 10.19
Repetați problema anterioară pentru o valoare minimă a delta T de 10°C.
Comparați rezultatele Problema 10.8 Ahmad, Linnhoff și Smith (Computers
Chem. Engng., 10, 7, 751-767, 1990) raportează următoarea problemă cu 5
curenți:
ACTUAL T INLET °C T OUT °C WCp, h,

KW/°C KW/m^2*°C
H1 159 77 22.85 1.0
H2 267 80 2.04 0.40
H3 343 90 5.38 5.00
C1 26 127 9.33 0.10
C2 118 265 19.61 5.00
Aburi 300 300 0.50
Apă 20 60 2.00
Folosind o valoare de∆ T min de 30 °C, este raportată o cerință de suprafață de

3000 m^2. Construiți o diagramă de curbe compuse și coroborați acest
rezultat. Am proiectat o rețea de schimbătoare de căldură și am evaluat
suprafața cerută de proiect.
Este satisfăcătoare predicția cerințelor zonei?
SOLUŢIE
1) Mai întâi obținem temperaturile aranjate adăugând intervalul minim de 10 °C

la cele reci și le ordonăm de la cel mai mare la cel mai scăzut.
ACTUAL ORIGINAL T T AJUSTAT ORDIN

T INTRARE T IEȘIRE T INTRARE T IEȘIRE
H1 159 159 T4
77 77 T9
H2 267 267 T3
80 80 T8
H3 343 343 T1
90 90 T7
C1 26 36 T10
127 137 T5
C2 118 128 T6
265 275 T2
2) Este ordonat pe intervale de temperatură
T1 343
(343-275)
T2 275
(275-267)
T3 267
(267-159)
T4 159
(159-137)
T5 137
(137-128)
T6 128
(128-90)
T7 90
T8 80
T9 77
T10 36
3) Graficul curenților în funcție de intervalele lor

-----------------------------------------------------------------------------------------------------
343 – 333 ----------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
275 – 265 ----------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
267 – 257 ----------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
159 – 149 ---------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
137 – 127 ----------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
128 – 118
----------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
90 – 80
----------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
80 – 70
----------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
77 – 67
----------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
36 – 26
----------------------------------
H1 H2 H3 C1 C2
4) Cantitatea de căldură pentru fiecare tip de curent

- curent fierbinte
 ∆ H 1 =( 80−77 )( 1.0 )=3 KW
 ∆ H 2 =( 90−80 ) (1.0+ 0.4 )=14 KW
 ∆ H 3 =( 128−90 )( 1.0+ 0.4+5.00 )=243.2 KW
 ∆ H 4=( 137−128 ) ( 1.0+0.4+ 5.00 )=57.6 KW
 ∆ H 5 =( 159−137 )( 1.0+ 0.4+5.0 ) =140.8 KW
 ∆ H 6 =( 267−159 ) ( 0.4+5.00 ) =583.2 KW
 ∆ H 7 =( 275−267 ) (5.00 )=40 KW
 ∆ H 8=( 343−275 )( 5.00 )=340 KW
- curent rece
 ∆ H 1 =( 67−26 ) ( 0.1 )=4.1 KW
 ∆ H 2 =( 70−67 )( 0.1 )=0.3 KW
 ∆ H 3 =( 80−70 )( 0.1 )=1 KW
 ∆ H 4=( 118−80 )( 0.1 ) =3.8 KW
 ∆ H 5 =( 127−118 ) ( 0.1+5.00 )=5.4 KW
 ∆ H 6 =( 149−127 )( 5.00 )=110 KW
 ∆ H 7 =( 257−149 )( 5.00 )=540 KW
 ∆ H 8=( 265−257 ) (5.00 )=40 KW
CURENȚI CALDI CURENȚI RECI

T h T h
77 0 26 4.1
80 3 67 4.4
90 17 50 5.4
128 260.2 60 9.2
137 503.4 118 14.6
159 561 127 124.6
267 1285.5 129 664.6
295 1325 237 704.6
343 1665
400
350
300
250
200 Aburi CFRIA

CCALIENTE
150
100
50
Apa rece
0
4.1 4.4 5.4 9.2 14.6 124.6 664.6 704.6
- Cantitatea minima de racire 4,1kw

- Cantitatea minima de incalzire: 960,4 kw
Capitolul 11
 Problema 11.1
a) Luați în considerare rețeaua care funcționează conform informațiilor date în
figură. Dorim să facem o diagnoză a acestei rețele și să propunem câteva
informații care să-i îmbunătățească eficiența, dacă acest lucru este posibil.
b) Estimați consumul de energie al rețelei conform schemei de funcționare
actuale.
c) Estimați consumul minim de energie pe care l-ar avea acea rețea folosind a
∆ T min de 10 °C, care este diferența minimă de temperatură observată în
rețeaua existentă. Indicați care este potențialul de economisire a energiei pe
care îl are această rețea (de ex Câtă energie poate fi economisită?
d) Propuneți o modificare a designului rețelei care să îmbunătățească eficiența
recuperării energiei. Raportați detaliile tehnice ale modificării respective.
e) Pe baza costurilor estimate de echipamente și energie, estimați timpul de
rambursare a capitalului care ar rezulta din implementarea acelei modificări.
Investiție în echipamente:
0.83 2
C eq=13,000+ 2,000 A ∗S( A en m )
Costul aburului:
C vap=95,040 S / MW−año
Unde MW = mega wați.
Toate temperaturile sunt date în °C.

Data curenta
Tabelul 1: Date despre probleme
Actual T ent, °C Tsal, °C Wcp, KW/°C h, W/m2*°C

C1 150 75 100 500
C2 250 80 50 400
F1 80 140 70 300
F2 65 270 40 200
∆Tmin 10 °C
Tabelul 2: Temperaturi modificate

Numai cele reci
Actual T ent, °C Tsal, °C Wcp, MW/°C
sunt modificate
C1 150 75 100
C2 250 80 50
F1 90 150 70
F2 75 280 40 T + ∆Tmin
Tabelul 4: Lista temperaturilor de la cea mai mare la cea mai

scăzută
Actual original T Tmodificat
C1 150 150
75 75
C2 250 250
80 80
F1 80 90
140 150
F2 65 75
270 280
T1 280 °C
T2 250 °C
T3 150 °C
T4 90 °C
T5 80 °C
T6 75 °C
∆T1 30 °C
∆T2 100 °C
∆T3 60 °C
∆T4 10 °C
∆T5 5 °C
Tabelul 5: Bilanțul entalpiilor
H1 1500 KW
H2 15000 KW
H3 4800 KW
H4 400 KW
H5 400 KW
Tabelul 6: Cascada de căldură

Qh=Q1=Fără sursă externă de
Î1 0 KW
căldură
Q2 1500 KW
Q3 16500 KW
Î4 21300 KW
Î5 21700 KW
Î6 22100 KW
Qh 22100 BTU/h
Î1 22100 MW Q1=Hh T1 280 °C

Q2 23600 MW Qi+1=Qi+Hi T2 250 °C
Q3 15000 MW T3 150 °C
Î4 0 MW PUNCTUL DE PLIERE T4 90 °C
Î5 400 MW T5 80 °C
Î6 22500 MW T6 75 °C
Qc 23600 MW
PPC 90 °F
PPF 80 °F
Deasupra punctului
umin 3
N.c. 3
N.s. 1
Sub punct
umin 4
N.c. 4
N.s. 1

corectată
Î1 6000 MW
Q2 8000 MW
Q3 4200 MW
Î4 7600 MW
Q1-Q3 1800 MW
dTC1 18 °C
TCC1 132 °C
Tabelul 10: Tabelul costurilor

Tsal, Suprafata, Costul
Cort, °C MLDT cost
°C m2 serviciului
Conexiune 34.923717 1718030.1 14966259
150 132
1 5 6 7
95512258.
răcitor 1 132 75 1000000 60000000
6
53734125.
răcitor 2 250 80 500000 85000000
6
44651520.
Încălzitor 1 65 270 400000 902000000
6
W/
34356050 104700000
SAU 100 m2
2 0
°C
F.
F.HOT DIF
RECE
temperatură
150 132 18 DTh
înaltă.
temperatură
140 80 60 DTc
scăzută.
10 diferență 52 -42 T2D-T1
T2-T1 t2-t1
 Problema 11.2
Următoarea rețea face parte dintr-un proces industrial.
Proprietățile curenților implicați în rețea sunt prezentate mai jos.

actual WCp, kW/C h,kW/ cm2
h1 10 0.2
h2 40 0.2
c1 20 0.2
c2 15 0.2
Valorile zonelor echipamentelor instalate sunt:
Suprafata
Schimbător
(m2)
H1 267
1 359
2 256
C1 217
A) Să se arate că pentru un ∆ min de 10=c sarcina minimă de încălzire este de
300Kw.
B) Comparați cerințele minime de energie cu cele reale și, dacă există o diferență,
propuneți modificări care pot îmbunătăți eficiența rețelei. Dacă este posibil,
propuneți o rețea revizuită care consumă cantitatea minimă de energie.
C) Calculați cerințele minime ale zonei de proces și comparați-le cu valoarea
suprafeței instalate respective Care este eficiența utilizării zonei în rețeaua
originală? Cât de mult se îmbunătățește această valoare în rețeaua revizuită?
D) Estimați timpul de recuperare a capitalului presupunând că costurile
suplimentare de investiții și servicii pot fi calculate folosind următoarele expresii:
Investiție suplimentară –a plus b (suprafață) c
Unde a-30.800; b-750 și c -0,83 cu aria în m 2
Costul serviciului=d (serviciu de încălzire)-e (serviciu de răcire)
Unde d=110 și e=10 s kW an
1) ∆ min de 10 K, curenții fierbinți au fost modificați.

Actual Zece °C Tsal °C WCp BTU/h°F
H1 174 45 10
H2 125 65 40
C1 20 155 20
C2 40 112 15
Arata ASTA:
Actual Zece °C Tsal °C WCp BTU/h°F
C1 154 25 10
C2 105 45 40
F1 20 155 20
F2 40 112 15
2) Sortați temperaturile de la cea mai ridicată la cea mai scăzută

Actual original t T Mod
C1 174 154
45 25
C2 125 105
65 45
F1 20 20
15 15
5 5
F2 40 40
11 11
2 2
T1 155
Duplicat 154
T2 112
T3 105
T4 45
Duplicat 40
T5 25
Duplicat 20
3) Trasează curenții în funcție de temperatura modificată.
C1 C2 F1 F2
240
220
200
180
C1; 174
160 F1; 155
140
120
F2; 112
C2; 105
100
80
5 10 15 20 25 30 35 40 45
H1 H2
wCp T wCp T
17 10
10 40
4 5
10 45 40 45
C1 C2
wCp T wCp T
20 20 15 40
15 11
20 15
5 2
4) ECHILIBRUL ENTALICE
∆ H i =¿
H1 -215 BTU/h
H2 -175 BTU/h
H3 900 BTU/h
H4 1000 BTU/h
5) CASCADA DE CALDURA
Qi+ 1=Qi+ ∆ H i
Î1 0 BTU/h
Q2 -215 BTU/h
Q3 -390 BTU/h
Î4 510 BTU/h
Î5 1510 BTU/h
Qh -510 BTU/h
Î1 -510 BTU/h Q1=Hh
Q2 -725 BTU/h Qi+1=Qi+Hi
Q3 -900 BTU/h
Î4 0 BTU/h PUNCTUL DE PLIERE
Î5 1000 BTU/h
Qc 1000 BTU/h
EXERCIȚIUL 11.3
Următoarea rețea face parte dintr-un proces industrial
Proprietățile curenților implicați în rețea sunt prezentate mai jos.
ACTUAL WCp, KW/°C h, KW/m^2*°C
H1 10 0.2
H2 40 0.2
C1 20 0.2
C2 15 0.2
Valorile zonelor echipamentelor instalate sunt:

SCHIMBĂTOR AREA (m2)
H1 267
1 359
2 256
C1 217
a) Arată că pentru a∆ T min de 10 °C, sarcina minimă de încălzire este de 300

KW.
b) Comparați cerințele minime de energie cu cele reale și, dacă există o
diferență, propuneți modificări care pot îmbunătăți eficiența rețelei. Dacă este
posibil, propuneți o rețea revizuită care consumă cantitatea minimă de
energie.
c) Calculați cerințele minime de suprafață proces-proces și comparați-le cu
valoarea suprafeței instalate respective. Care este eficiența utilizării zonei în
rețeaua originală? Cât de mult se îmbunătățește această valoare în rețeaua
revizuită?
d) Estimați timpul de recuperare a capitalului presupunând că costurile
suplimentare de investiții și servicii pot fi calculate folosind următoarele
expresii:
Investiție suplimentară:a+ b ( area )2
Unde
a= 30800; b=750 și c=0,83, cu suprafața în m2
Costul serviciului=d (serviciu de încălzire) +ve (serviciu de răcire)
Unde
d=110 si e=10$/kW
SOLUŢIE
ACTUAL ORIGINAL T T AJUSTAT ORDIN

1 150 150 T2
45 45 T7
2 125 125 T3
65 65 T5
3 20 30 T8
155 165 T1
4 40 50 T6
112 122 T4
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------
165
∆ H1
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------
150
∆ H2
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------
125
∆ H3
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------
122
∆ H4
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
65
----------
∆ H5
50 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------
∆ H6
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------
45
∆ H7
30 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------
h1 h2 C1 C2
3) Calculul entalpiilor
( )
❑ ❑
∆ Hi= ∑ W C p , cal−∑ W C p ,frias ( T i−T i+ 1)
❑ ❑
 (
∆ H 1 = −5
BTU
hr∗° F )
(165−150 ) =−350
BTU
hr∗° F
 ∆ H2= 4 ( BTU
hr∗° F
−5
BTU
hr∗° F )
( 220−150 )=−70
BTU
hr∗° F
 (
∆ H 3 = 10
BTU
hr∗° F
−5
BTU
hr∗° F
( 150−140 )=50 )BTU
hr∗° F
 ∆ H 4= 10
[ BTU
hr∗° F
−5
BTU
hr∗° F(+3
BTU
hr∗° F
( 140−100 ° C )=80 )]
BTU
hr∗° F
 (
∆ H 5 = 10
BTU
hr∗° F
−3
BTU
hr∗° F
( 100−70 )=210 )BTU
hr∗° F
Q Qi Q Qi
T1=270 0 Q1 420 Q1=Qh
∆ H 1 =−350 Q2=Q1 + ∆ H 1 Q2=Q1 + ∆ H 1
T2=220 Q2=−350 Q2=0−350 Q2=70 Q2=420−350
∆ H 2 =−70 Q3=Q2 + ∆ H 2 Q3=Q2 + ∆ H 2
T3=150 Q3=−420 Q3=−350−70 Q3=0 Q3=70−70
∆ H 3 =50 Q4 =Q3 +∆ H 3 Q4 =Q3 +∆ H 3

T4=140 Q4 =−370 Q4 =−420+ 50 Q4 =50 Q4 =0+50
∆ H 4=80 Q5=Q 4 +∆ H 4 Q5=Q 4 +∆ H 4
T5=100 Q5=−290 Q5=−370 +80 Q5=130 Q5=50+ 80
∆ H 5 =210 Q6=Q 5+ ∆ H 5 Q6=Q 5+ ∆ H 5
T6=70 Q6=−70 Q6=−290+210 Q6=340 Q6=130+ 210
- curent fierbinte
 ∆ H 1 =( 50−45 ) (10 )=50 KW
 ∆ H 2 =( 65−50 )( 10 ) =150 KW
 ∆ H 3 =( 122−65 ) ( 10+ 40 )=2850 KW
 ∆ H 4=( 125−122 )( 10+ 40 ) =150 KW
 ∆ H 5 =( 150−125 )( 10 ) =250 KW
- curent rece
 ∆ H 1 =( 35−20 )( 20 ) =300 KW
 ∆ H 2 =( 40−35 ) ( 20 )=100 KW
 ∆ H 3 =( 55−40 ) ( 20+15 )=525 KW
 ∆ H 4=( 112−55 ) ( 20+15 )=1995 KW
 ∆ H 5 =( 115−112 ) ( 20 )=60 KW
 ∆ H 6 =( 140−115 ) ( 20 )=500 KW
 ∆ H 7 =( 155−140 )( 20 )=300 KW
Pentru curenți fierbinți.

T h
45 0
50 50
65 200
122 3050
125 3200
150 3450
Pentru curenți reci.
T corectat h
20 50
35 350
40 450
55 975
11 2970
2
11 3030
5
14 3530
0
15 3830
5
160
140
120
100
80
60
40
20
0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
- Punct de pliere 125 pentru zona caldă și 115 pentru zona rece, sarcina
minimă de încălzire nu este de 300 ci mai degrabă de 370 KW
EXERCIȚIUL 11.4
Luați în considerare rețeaua instalată din problema anterioară. Dacă setați o
valoare de∆ T min de 20 °C, sarcina minimă de încălzire este de 605 KW.
Repetați analiza pentru această nouă valoare a∆ T min .
SOLUŢIE:
 CLAUZA A
ACTUAL ORIGINAL T T AJUSTAT
1 150 150
45 45
2 125 125
65 65
3 20 40
155 175
4 40 70
112 132
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------
175
∆ H1
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------
150
∆ H2
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------
132
∆ H3
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------
125
∆ H4
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
70
----------
∆ H5
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------
65
∆ H6
45 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------
∆ H7
40 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------
H1 H2 C1 C2

- curent fierbinte
 ∆ H 1 =( 65−45 ) ( 10 )=200 KW
 ∆ H 2 =( 70−65 )( 10+ 40 )=250 KW
 ∆ H 3 =( 125−70 )( 10+ 40 )=2750 KW
 ∆ H 4=( 132−125 )( 10 )=70 KW
 ∆ H 5 =( 150−132 ) ( 10 )=180 KW
- curent rece
 ∆ H 1 =( 25−20 )( 20 )=100 KW
 ∆ H 2 =( 45−25 ) ( 20 )=300 KW
 ∆ H 3 =( 50−45 ) ( 20 )=100 KW
 ∆ H 4=( 105−50 ) ( 20+15 )=1925 KW
 ∆ H 5 =( 112−105 )( 20+15 )=245 KW
 ∆ H 6 =( 130−112 ) (20 )=360 KW
 ∆ H 7 =( 155−130 )( 20 )=500 KW
Pentru curenți caldi Pentru curenți reci
T h
45 0
65 200 T corectat h
70 450 20 200
125 3200 25 300
132 3270 45 600
150 3450 50 700
105 2625
112 2870
130 3230
155 3730
160
140
120
100
80
60
40
20
0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
 Problema 11.6
Luați în considerare următoarea problemă pentru o rețea existentă care implică trei
fluxuri calde și trei fluxuri reci.
Debitele de căldură ale fiecărui flux și zonele instalate în rețea sunt indicate în
tabelele următoare.
Costul aburului este de 80 USD/KW an, iar apa de răcire este de 20 USD/KW an.
Tabelul 1 Date despre
probleme
Actual T ent, °C Tsal, Wcp, Q

°C KW/°C
C1 500 350 10 1500
C2 450 350 12 1200
C3 400 320 8 640
F1 300 480 9 1620
F2 340 420 10 800
F3 340 400 8 480
Apă 300 320
Aburi 540 540
DTmin 10 °C
Tabelul 2: Temperaturi
modificate
Actual T ent, °C Tsal, °C Wcp, Q

KW/°C
C1 500 350 10 1500
C2 450 350 12 1200
C3 400 320 8 640
F1 310 490 9 1620
F2 350 430 10 800
F3 350 410 8 480
Tabelul 3: Lista temperaturilor de la cea mai mare la cea mai

scăzută
Actual original t Tmodificat

C1 500 500
350 350
C2 450 450
350 350
C3 400 400
320 320
F1 300 310
480 490
F2 340 350
420 430
F3 340 350
400 410
T1 500 °C T1D 10 °C
T2 490 °C T2D 40 °C
T3 450 °C T3D 20 °C
T4 430 °C TD4 20 °C
T5 410 °C DT5 10 °C
T6 400 °C DT6 50 °C
T7 350 °C DT7 30 °C
T8 320 °C DT8 10 °C
T9 310 °C
C1 C2 C3 F1 F2 F3
500
490
450
430
410
400
350
320
310
Tabelul 4: Bilanțul entalpiilor
H1 100 kW
H2 40 kW
H3 260 kW
H4 60 kW
H5 -50 kW
H6 150 kW
H7 -30 kW
H8 -90 kW
Î1 0 kW
Q2 100 kW
Q3 140 kW
Î4 400 kW
Î5 460 kW
Î6 410 kW
Î7 560 kW
Î8 530 kW
Q9 440 kW
Tabelul 6: Cantitatea minimă de încălzire
Qh 560 kW
Tabelul 7: Cantitatea minimă de răcire
Î1 560 kW T1 500 °C
Q2 660 kW T2 490 °C
Q3 700 kW T3 450 °C
Î4 960 kW T4 430 °C
Î5 0 kW T5 410 °C
Î6 50 kW T6 400 °C
Î7 200 kW T7 350 °C
Î8 170 kW T8 320 °C
Q9 80 kW T9 310 °C
Qc 660 kW
PPC 420 °F
PPF 410 °F
Consumul real de încălzire 360 KW

Consumul real de răcire 796 KW
Economii potențiale de încălzire -200 KW

Economii potențiale de răcire 136 KW
Î1 800 KW
Q2 360 KW
Q3 160 KW
Î4 1080 KW
Î5 800 KW
Î6 640 KW
Q1-Q5 0 KW
Q6-Q3 480 KW
Q6 rest
dT 20 °C
Tusar 360 °C
Tabelul 8: Tabelul
zonelor
Cort, Tsal, °C MLDT Suprafa
°C ta,m2
Conexiune 500 350 111,482200 35,897
1 7
340 420
Conexiune 400 360 28,8863312 47,852
a2 6
340 360
răcitor 1 450 350 4,9874
incalzitor 1 300 480 10,689
incalzitor 2 360 400 15,463
F.HOT F. DIF
RECE
500 temperat 350 150 DTh
ură
înaltă.
420 temperat 340 80 DTc
ură
scăzută.
80 diferență 10 70 T2D-T1
T2-T1 t2-t1
F.HOT F. DIF
RECE
400 temperat 360 40 DTh
ură
înaltă.
360 temperat 340 20 DTc
ură
scăzută.
40 diferență 20 20 T2D-T1
T2-T1 t2-t1

Jimenez Cap. 2, 3, 9, 10 Și 11

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jimenez Cap. 2, 3, 9, 10 Și 11

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL TEHNOLOGIC MINATITLAN

PROFESOR: MC RENE REYES ESRUDILLO

Clor -0.92 7.0

Clor -3.01 7.0

Să presupunem o rată minimă de rentabilitate de 20%. Dacă trebuie să faceți alte

1. Investiție de bază: $ 20.93 x 106

2. Ajustare pentru timp:

8. Profit net: P=R−eI −t(R−dI )

P=27.4 x 10 −0.1 ( 55.82 x 10 )−0.5 [ 27.9 x 10 −0.1 ( 55.82 x 10 ) ]

9. Rata de returnare (ROI):

2. Ajustare pentru timp:

P=26.8907 x 10 −0.1 ( 67.4852 x 10 )−0.5 [ 26.8907 x 10 −0.1 ( 67.4852 x 10 ) ]

8. Rata de returnare (ROI):

Luând în considerare rezultatele profiturilor ambelor procese:

Cerințe de putere: 0,06 FOET/T

2. Ajustare pentru capacitate:

3. Ajustare pentru timp

4. Calculul materiilor prime

Valoarea presupusă a costului benzenului de ₵12/lb

Mptotal = Mp(prop) + Mp(ben)

- Întrucât problema anterioară nu menționează costurile forței de muncă sau costurile

7. Calcularea vânzărilor (S)

10. Rata de rentabilitate

Calcule pentru partea b)

Componentă Coeficientul, T/T al produsului

6. Costo de energia : ( 8 ) ( 22.026 lbusd ) ( 0.34

Acum la 75% capacitate

5. Costo de materia prima : 0.67 ( )( )

6. Costo de energia : ( 8 ) ( 22.026 lb usd ) ( 0.34 )

Costurile serviciilor, în mii de dolari pe an:

Materiale, BCD (60°F)

H2 alimentat, 106 SCFD 1.88

Pe baza datelor prezentate, estimare.

1) Calculul materiilor prime

Costul total al serviciului: 1,20 x 106

Vânzare totală: 53,15x10 6

3. Costo de materia prima : ( 2.69 )( 18 ) ( 22.026 ) =1075.2145

5. Costo de energia : 83( T$ ) ( 0.28)=23.24 $=23.24 x 90,000 añoT =2.091 x 10 año$

2.16.- Acum luați în considerare producția de benzen prin hidrodealchilarea toluenului.

Coeficientul componentei T/T produs

Consum de energie 0,08 FOET/T

5.4 x 106 ( 318.4

3.- pretul de vanzare

0.2 ( 8.424 x 106 )=1.684 x 106 $

5.- produse secundare

6.- Costul energiei

7.- Costul de exploatare

2.17 Pentru cazul tehnologiei de hidrodealchilare a toluenului din problema anterioară,

1.- Investiție de bază

3.- pret de vanzare

0.2 ( 4.212 x 10 6 )=0.7051 x 10 6 $

5.- produse secundare

6.- Costul energiei

7.- Costul de exploatare

8.- profit brut

Date tehnice ale procesului

1.- Investiție de bază

4.- costul materiilor prime

5.- produse secundare

6.- Costul energiei

7.- Costul de exploatare

Cb= 350 000,00 USD

4) Calculați costul modulului gol